floarea soarelui - REVISTA FERMIERULUI

Tânărul fermier Alexander Degianski punctează cu fiecare ocazie că nu dă sfaturi, ci doar își împărtășește bucuriile, experiențele, dezamăgirile și erorile lui. În ferma pe care o administrează în vestul țării, județul Timiș, floarea-soarelui a dat o producție medie de peste 3,5 tone la hectar, în condițiile vitrege ale acestui an, în care cultura a beneficiat de doar 85 l/m² de apă de la semănat până la recoltat.

Alexander Degianski accentuează că în orice tehnologie, ca în orice activitate, trebuie să existe pasiune.

1 degi

 

Tehnologia aplicată la floarea-soarelui 2022

 

  • Planta premergătoare: grâu (producție 7,6 to/ha);

  • Grubăr: 25 cm, imediat după recoltat - iulie 2021;

  • Fertilizare: 18-46-0 170 kg/ha înainte de arat - septembrie 2021;

  • Arat: 35 cm, în octombrie - noiembrie 2021;

  • Pregătit solul cu combinatorul: februarie 2022;

  • Aplicare uree: 200 kg/ha - martie 2022;

  • Pregătire finală: combinator - martie 2022;

  • Semănat Syngenta Neoma: 72.000 bg/ha, în perioada 25 martie - 5 aprilie 2022;

  • Fără erbicidare preemergentă;

  • Insecticid pentru gândacul pământiu (Opatrum sabulosum): 0,1 l/ha cipermetrin substanță comercială, imediat după răsărire;

  • Erbicidare cu imazamox: 1,4 l/ha substanță comercială - sfârșit de aprilie, la nevoie;

  • Erbicidare de corecție cu quizalofop, pentru monocotile: 1,5 l/ha substanță comercială, la nevoie, sfârșit de aprilie;

  • Prășit: luna mai 2022;

  • Recoltat: august 2022.

Până în după-amiaza zilei de luni, 29 august 2022, Alexander Degianski recoltase 425 ha, de pe care a cules 3560 kg/ha, producție medie.

2 degi

3 degi

4 degi

5 degi

6 degi

7 degi

8 degi

9 degi

Alexander Degianski a absolvit, în 2012, cu media 10, Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. Este, totodată, absolvent de științe economice, din anul 2011. La vârsta de 32 de ani administrează 5.000 de hectare de teren arabil și 5.000 de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, întinse în județele Timiș și Arad. Deține o fermă proprie de circa 400 de hectare, la Giulvăz, exploatație de familie, a cărei bază a fost pusă de tatăl lui, de profesie medic veterinar.

Foto: Alexander Degianski

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!
  • În 2022, fermierii din România au putut alege dintr-un portofoliu complex de 17 hibrizi productivi Syngenta de floarea-soarelui ce acoperă toate tipurile de tehnologie din piață

  • În 2022, în România, creșterea vânzărilor semințelor de floarea-soarelui Syngenta a fost de două cifre, depășind piața din România, aflată în creștere ca suprafață cu 4,5% față de anul trecut

În 2022, floarea-soarelui a fost din nou o cultură preferată de fermierii din România, fiind cultivată pe o suprafață de peste 1.310.000 hectare, conform estimărilor Comisiei Europene. Această tendință de creștere a fost confirmată și prin interacțiunile echipei Syngenta cu fermierii.

În acest an, Syngenta România a pus la dispoziția fermierilor din România un portofoliu larg de 17 hibrizi, adaptați pentru orice tehnologie din fermă, clasică sau high-oleică, răspunzând cu succes la nevoile fermierilor legate de nivelul de productivitate și toleranțe. „2022 reprezintă încă un an de succes pentru floarea-soarelui Syngenta în România, cu o creștere estimată a cotei de piață de 3,5 puncte procentuale, consolidând tendința începută cu câțiva ani în urmă. Pentru fermierii din România, considerăm că sezonul 2023 va reprezenta un punct de referință în inovația geneticii Syngenta la cultura de floarea-soarelui. Syngenta România își menține tradiția și angajamentul de a oferi fermierilor din România acces la hibrizi de floarea-soarelui de ultimă generație, adaptați și productivi, acoperind toate segmentele de tehnologie în cultura de floarea-soarelui disponibile astăzi”, transmite compania.

***

Syngenta este una dintre companiile globale de vârf din agricultură, formată din Syngenta Crop Protection și Syngenta Seeds. „Ambiția noastră este să ajutăm la hrănirea în siguranță a populației globale, purtând în același timp de grijă planetei. Avem ca obiectiv îmbunătățirea calității, siguranței și sustenabilității agriculturii prin știință de vârf și soluții inovative de protecția culturilor. Tehnologiile noastre îi ajută pe milioanele de fermieri din lume să utilizeze mai rațional resursele agricole limitate.”
Syngenta Crop Protection și Syngenta Seeds sunt parte a Syngenta Group cu peste 49.000 de angajați, în mai mult de 100 de țări, care lucrează împreună pentru a transforma modul în care se face agricultură. „Prin parteneriate, colaborare și The Good Growth Plan, ne-am angajat să accelerăm inovația pentru fermieri și natură, să depunem toate eforturile spre reducerea intensității de carbon în agricultură, să susținem operatorii care lucrează în agricultură să rămână în siguranță și sănătoși și să colaborăm, prin parteneriate, pentru a avea un impact pozitiv asupra agriculturii, naturii și societății.”
Pentru a afla mai multe informații, accesați: www.syngenta.com și www.goodgrowthplan.com
Publicat în Comunicate

Asociația Grânarii Iași, într-o scrisoare deschisă trimisă autorităților române, trage un semnal de alarmă și solicită adoptarea urgentă a unor măsuri compensatorii pentru fermierii afectați de seceta severă. De asemenea, punctează nevoia reabilitării sistemului național de irigații prin lucrări ample care să fie cuprinse într-un proiect de țară pentru agricultură.

20220720 135207

„În cursul acestei săptămâni, asociația noastră a efectuat vizite tematice la fermierii ale căror culturi au fost compromise de seceta pedologică, un fenomen resimțit în principal în regiunea Moldovei, conform celor mai recente analize și declarații ale directorului general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), doamna Elena Mateescu. Constatările din teren și situația centralizată de către reprezentanții noștri indică un grad de afectare semnificativ care ar impune fără întârziere declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică în zonele respective. Cerem imperios această măsură, având în vedere că dintr-o suprafață analizată de aproximativ 13.000 de hectare, 76% este compromisă total. Cifrele raportate de peste 25% din fermierii pe care îi reprezentăm arată situația dramatică prin care aceștia trec, având în vedere procentele culturilor afectate. Astfel, la porumb, procentajul este de 94%, la grâu – 63%, la floarea-soarelui – 75%, la rapiță – 61%, la soia – 79%, la orz – 62%, la sfeclă de zahăr – 60%, la mazăre furajeră – 70%, iar la lucernă – 53%.  Toate aceste culturi nu beneficiază de irigații!”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociației Grânarii Iași.

20220720 115139

20220720 140135

20220720 120803

Situația din 2022 este efectul unei tendințe care se manifestă de zeci de ani în regiunea Moldovei, aspect pentru care asociația a solicitat în mod repetat ca zone semnificative din regiune să fie cuprinse în Planul Național Strategic la capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, pentru a evita adâncirea unor disparități evidente față de alte regiuni care sunt ocolite de fenomentul secetei pedologice severe sau care beneficiază deja de irigații care limitează efectele nocive. 

„Reiterăm nevoia unor decizii concrete și urgente care să includă despăgubiri pentru fermierii afectați de acest fenomen, utilizând fonduri de la bugetul de stat care pot fi completate/decontate prin mecanismele europene de solidaritate și de sprijin în situații de calamitate. Vă rugăm să identificați resursele financiare necesare până la rectificarea bugetară! În egală măsură, considerăm că instrumentele pentru reabilitarea sistemelor de irigații din țară nu trebuie să se rezume doar la măsuri de modernizare a instalațiilor vechi, ci ar trebui să fie cuprinse într-o foaie de parcurs a unui proiect de țară, cu intervenții planificate și coordonate cu celeritate, delimitate în urma unui demers de cadastrare a apelor și terenurilor, pentru a depăși situații care trenează de mai bine de 30 de ani. Dată fiind situația geopolitică actuală și pericolele stringente la adresa securității alimentare, portofoliul Agriculturii trebuie să fie ridicat la un nivel strategic care să permită intervenții inclusiv prin prezența ministrului de resort în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.  Este binecunoscută starea sectorului agricol românesc care traversează o perioadă extrem de dificilă, iar situația din regiunea noastră este accentuată de creșterile accelerate ale prețurilor la inputuri și energie electrică, de soluțiile limitate de depozitare și de transport, precum și de problemele specifice proximității față de războiul din Ucraina. În urma vizitei efectuate în România și a discuțiilor purtate cu reprezentanții asociației noastre, toate aceste aspecte l-au determinat pe președintele Comisiei de Agricultură a Parlamentului European, domnul Norbert Lins, să afirme că supraviețuirea fermierilor noștri este pusă sub semnul întrebării. Ne arătăm disponibilitatea și vă rugăm să acceptați ca reprezentanții asociației noastre să participe la ședințele comitetului interministerial care se ocupă de gestionarea problemelor specifice secetei pedologice”, mai precizează scrisoarea grânarilor Moldovei.

20220720 094203

În opinia președintelui asociației, Emil Bălteanu, în absența unei abordări constructive și obiective din partea autorităților române, efectele pot fi dramatice, mergând până la falimentul fermierilor din regiunea Moldovei.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că la nivelul fiecărui județ s-a instituit procedura care stabilește modalitățile de constatare și înregistrare a pagubelor provocate de seceta pedologică, în baza prevederilor HG 557/august 2016 și ale Ordinului comun al ministrului Afacerilor Interne și al ministrului Agriculturii pentru completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice.

Comisiile de constatare a suprafețelor calamitate și a gradului de afectare a culturilor, din care fac parte reprezentanți ai administrației publice locale, un reprezentat al APIA și un reprezentant al Direcției Agricole județene, evaluează la fața locului pagubele produse pentru fiecare cultură, pe baza solicitărilor transmise autorităților locale de către cultivatorii/producătorii agricoli din zonele afectate.

„Termenul de depunere a documentațiilor prin care s-a constatat gradul de afectare a culturilor de factorul de risc - secetă pedologică - este 30 august pentru culturile de toamnă (grâu și triticale), respectiv 15 decembrie pentru culturile prășitoare (porumb și floarea-soarelui)”, transmite MADR.

În prezent sunt prelucrate datele la culturile unde recoltatul s-a încheiat. Astfel, potrivit documentelor și comunicărilor transmise de prefecturi, suprafața afectată de seceta pedologică la culturile la care s-a încheiat recoltatul, respectiv grâu, este de aproximativ 16.000 hectare, cultivate în județele Brăila, Galați, Ialomița și Teleorman.

Procesul de constatare este în plină desfășurare și la culturile prășitoare (porumb și floarea-soarelui), comisiile fiind în teren pentru a evalua și înregistra pagubele produse, urmând că acestea să fie comunicate periodic.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

A început semănatul porumbului și al florii-soarelui. Cele care au fost semănate mai devreme au răsărit deja, iar cele semănate acum, urmează să răsară. Fermierii trebuie să verifice cu atenție culturile înainte de răsărire și în timpul răsăritului. Dacă constatați că aveți atac și densitate numerică mare este bine să faceți un tratament. Tratamentele de după răsărit și chiar în timpul răsăritului și-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului, atunci când insecta a fost depistată la timp.

Și în acest an, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin continuăm monitorizarea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Opatrum sabulosum. Sondarea culturilor de porumb și floarea-soarelui se va face în fenofazele de 1 - 3 frunze (BBCH 9 - 11, răsărire) și 3 - 5 frunze (BBCH 12 - 15).

Sondare sol (24 martie 2022) pentru depistarea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Opatrum sabulosum

Sondare sol 24 martie 2022 pentru depistarea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Opatrum sabulosum

Primele apariții ale dăunătorului Tanymecus dilaticollis au fost înregistrate pe teritoriul SCDA Lovrin în cea de-a treia decadă a lunii martie 2022. Opatrum sabulosum a început să iasă din sol chiar mai devreme. Sunt mai puține exemplare în această primăvară comparativ cu anul trecut. Temperaturile scăzute influențează negativ activitatea acestor dăunători, dar, odată cu creșterea temperaturilor s-ar putea să asistăm la apariții masive.

În continuare, readuc în atenția dumneavoastră câteva informații despre Tanymecus dilaticollis care ne creează atâtea probleme. Să vedem cum putem lupta cu el, mai ales în condițiile în care trendul la nivel mondial este de renunțare la 50% din pesticidele existente acum pe piață.

Reamintim că, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a acordat autorizații temporare pentru câteva insecticide neonicotinoide utilizate pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui împotriva dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Agriotes sp. Aceste substanțe sunt: tiametoxam, imidacloprid și clotianidin. Ele pot fi utilizate în perioada 25 ianuarie - 24 mai 2022 și doar în zonele cele mai afectate de dăunătorii mai sus menționați și doar la depășirea PED (prag economic de dăunare). Autorizațiile temporare pot fi vizualizate pe site-ul ANF (Agenția Națională Fitosanitară): https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/temp.html.

 

Despre Tanymecus dilaticollis Gyll - rățișoara porumbului

 

Tanymecus dilaticollis este un dăunător periculos al porumbului. Are o singură generație pe an și iernează în stadiul de adult, în sol, la adâncimi de 40 - 60 cm. Pe măsură ce temperatura din sol crește (de la 40C), în luna februarie, adulții încep să urce către suprafața solului. La sfârșitul lunii martie și chiar mai devreme uneori, adulții pot fi văzuți la suprafața solului dacă temperatura aerului este de 90C. Până la răsărirea porumbului, adulții se hrănesc cu plante spontane, cereale. Au o preferință deosebită pentru pălămidă, de exemplu. Când culturile de porumb răsar, rățișoara migrează în acestea, unde începe să se hrănească. De altfel, întreg ciclul de viață al insectei are loc în cultura de porumb (hrănire, împerechere, pontă, iernare) - Roșca et al., 2011.

Tanymecus dilaticollis (foto 2021)

Tanymecus dilaticollis foto 2021

 

Când este periculos atacul acestei insecte?

 

Cel mai periculos este atacul din timpul răsăritului când plantele pot fi retezate. Aceste plante sunt pierdute, iar dacă frecvența plantelor retezate este mare, culturile sunt întoarse de multe ori. Uneori insectele rod frunzele în faza de cornet. La deschiderea frunzelor se vor observa perforații circulare cu dispunere transversală (Roșca et al., 2011). De la 4 - 5 frunze, plantele de porumb nu mai sunt în pericol. În această fenofază, Tanymecus dilaticollis va ataca frunzele pe margini. Atacul se manifestă sub formă de trepte. Astfel de plante vor avea creșteri încetinite care se pot traduce prin pierderi în producție uneori. Dăunătorul atacă în perioadele călduroase, însorite și cu temperaturi medii diurne ce trec de 200C. Sub această temperatură și în prezența precipitațiilor sau timp noros, insecta își încetinește activitatea.

Pragul economic de dăunare calculat este de 5 adulți/m2.

Alte praguri sau intervale critice de care să ținem seama sunt legate de densitatea dăunătorului. Pragul minim este sub 0,5 gărgărițe/m2, pragul mediu de o gărgăriță/m2, iar pragul de la care trebuie să ne îngrijorăm este de peste o gărgăriță/m2 (Baicu, 1978; Hatman et al., 1986).

 

Combaterea dăunătorului

 

cotuna aprilie

Monitorizarea dăunătorului este foarte importantă. Ea poate fi realizată prin efectuarea sondajelor la sol primăvara, la jumătatea lunii martie, în fostele culturi de porumb, mai ales în solele unde au fost densități mari. Prin aceste sondaje se poate estima viitoarea populație a dăunătorului. Din păcate, în prezent nu are cine să execute aceste sondaje deoarece în țara noastră aproape că nu mai există un serviciu de protecția plantelor care să ajute cu adevărat fermierii prin emiterea avertizărilor la timp penru combaterea unei insecte sau a unui patogen. Modul haotic în care se fac unele lucrări de proteția plantelor ne-au adus în situația de a nu mai putea controla cu adevărat dăunătorii periculoși.

Respectarea rotației este foarte importantă și ne-ar putea feri de Tanymecus dilaticollis. Din păcate, noile tehnologii susțin așa numitele „rotații scurte” care, pe termen lung sunt un dezastru.

Lucrările de întreținere și tratarea seminței cu insecticide, de asemenea țin departe dăunătorul. Planta premergătoare este și ea importantă. Dacă este una preferată de dăunător, va lăsa în urmă o rezervă importantă. Nu cultivați porumb după porumb, după sorg, după sfeclă de zahăr sau floarea-soarelui. Cultivați porumb după grâu, după mazăre, după orz, după in. Trebuie să fiți atenți nu doar la planta premergătoare ci și la plantele cultivate în vecinătate. Un aspect foarte important. Din păcate, aceste reguli simple nu sunt respectate acum. În viitor, este posibil să asistăm la schimbări în acest sens pentru a putea lupta cu acest dăunător.

Distrugerea buruienilor gazdă este o lucrare importantă care va diminua populațiile dăunătorului.

De reținut că, dăunătorul preferă pălămida dintre buruieni. Personal am văzut o solă de porumb unde erau vetre de pălămidă. Am găsit și exemplare de Tanymecus dilaticollis. Puține, că era rece afară. Nici o plantă de porumb nu era atacată, în schimb pălămida era roasă.

Tratamentul la sămânță vă protejează plantele. Dacă s-au scos neonicotinoidele, puteți recurge la insecticidele ce controlează viermii sârmă: teflutrin și cipermetrin. Decât nimic este bine și așa. Dacă nu se face tratamentul seminței, atunci se poate face un tratament în perioada de răsărire. Sunt foarte eficiente. Insecticidele avizate pentru acest tratament sunt: acetamipridul, deltametrinul, lambda - cihalotrinul, cipermetrin (sursa: PESTICIDE2.22.3.1).

Pe solele care sunt puternic infestate se poate face un tratament înainte de semănat (înainte de discuirea ce precede semănatul) - Rădulescu et al., 1967.

În agricultura ecologică pot fi utilizate biopreparate pe bază de ulei de neem, spinosad și Bacillus thuringiensis. Într-un studiu, Toader et al. (2020), scot în evidență eficacitatea bună a acestor substanțe. Se arată în studiu că, rezultatele cele mai bune s-au obținut când semințele au fost tratate cu ulei de neem iar în vegetație s-a realizat un tratament cu spinosad. Într-un alt studiu efectuat în Bulgaria au fost testate două bioinsecticide: unul pe bază de fung Beauveria bassiana iar celălalt pe bază de azadirachtin Neem Azal T/S. Rezultatele experimentului arată că mortalitatea medie a adulților de T. dilaticollis a fost mai ridicată în cazul micoinsecticidului (pe bază de Beauveria bassiana) comparativ cu azadirachtina unde mortalitatea în decurs de 16 zile a fost mai scăzută. Concluzia studiului este că adulții sunt mai sensibili la B. bassiana decât la azadirachtin (Toshova et al., 2021).

Așadar, alternative sunt.

Tanymecus dilaticollis pe frunză de rapiță (foto 2022 la lupa binocular)

Tanymecus dilaticollis pe frunză de rapiță foto 2022 la lupa binocular

Bibliografie

Baicu T., 1978 - Tratamente cu volulredus (VR) și volum ultraredus (VUR) în protecția plantelor, Biblioteca agricolă, București.
Hatman M., Bobeș I., Lazăr A., Perju T., Săpunaru T., 1986 - Protecția plantelor cultivate, Editura Ceres, București, 294 p.
Rădulescu E., Săvescu A., Alexandri Al., Balaj D., Beratlief C., Bobeș I., Bunea I., Cătuneanu I., Costache N., Docea E., Hamar E., Hulea A., Jacob N., Ionescu M., Manolache F., Olangiu M., Paulian F., Petrescu N., Pop I., Rafailă C., Severin V., Snagoveanu C., 1967 - Îndrumător de protecția plantelor, Editura Agro - Silvică, București, 686 p.
Roșca I. et al., 2011 - Tratat de Entomologie generală și specială, Editura Alpha MDN Buzău, p. 656.
Toader M., Georgescu E., Ionescu A. M., Șonea C., 2020 - Test of some insecticides for Tanymecus dilaticollis Gyll. Control, in organic agriculture conditions. Rom Biotechnol Lett., 25 (6), 2070 - 2078.
Toshova T., Velchev D., Pilarska D., Todorov I., Draganova S., Holusa J., Takov D., 2021 - Effect of bioinsecticides on the grey maize weevil Tanymecus dilaticollis, Plant Protection Science, accesibil pe https://www.agriculturejournals.cz/web/pps.htm....

Articol scris de:  dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protecția plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor
Miercuri, 23 Martie 2022 10:43

Fermierul are nevoie de soluţii sustenabile

De fiecare dată este o plăcere să stăm de vorbă cu Jean Ionescu, Country Leader al companiei Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, deoarece este un adevărat expert în domeniul agricol. Vorbește cu ușurință despre tot ce înseamnă agricultura, și nu doar despre cea practicată în țara noastră. Cunoaște fermele și piața agricolă, are opinii pertinente despre strategii și viitorul agricol. Jean Ionescu și-a început cariera în urmă cu 22 de ani la Stațiunea de Cercetare Agricolă Șimnic și are un doctorat în genetica și ameliorarea plantelor.  

Reporter: Suntem la început de an și aș vrea să ne uităm un pic în urmă, cum caracterizați anul abia încheiat, 2021?

Jean Ionescu: Fără exagerare, cred că este cel mai bun an agricol din ultimii 20 din punctul de vedere al producţiilor obţinute şi al valorii preţului per tona de produs cereală vândută. Cred că marea majoritate a fermierilor o confirmă. Practic, din punctul de vedere al exerciţiului financiar, 2021 nu încape îndoială că este un an excelent.

„Progresul în agricultură înseamnă productivitate. Nu putem obţine productivitate bună dacă nu avem tehnologie.”

Reporter: Era nevoie de un an excelent pentru ca fermierii să-și acopere pierderile din 2020. Dar le acoperă cu adevărat?

Jean Ionescu: Din păcate, anul precedent, adică anul 2020, a fost unul dezastruos pentru mare parte din România, e vorba de sud-estul României, Moldova şi Moldova de peste Prut. Mulți fermieri au fost foarte aproape de a intra în faliment şi 2021 a venit efectiv ca un an foarte bun pentru redresarea economică a fermelor din zonele afectate de secetă și arșiță. Productivitatea din 2021, corelată cu preţurile de vânzare ale cerealelor, a făcut fără nicio exagerare ca 2021 să fie unul dintre cei mai buni ani agricoli pentru România, ca ţară. Anul trecut a fost unul la care nimeni nu s-a aşteptat şi aş avea curajul să spun că meteodependenţa agriculturii, practic recuperarea din punct de vedere pluviometric, a fost excelentă pentru România, iar corelată şi cu productivitatea, care în 2021 a fost peste medie, plus această conjunctură mondială privind preţurile cerealelor, a dus la un an financiar bun pentru ţara noastră.

Reporter: Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere tehnologia, genetica semințelor, produsele de protecția plantelor, toate evoluează și ajută fermierii în obținerea unei materii prime de calitate.

Jean Ionescu: Agricultura mondială practic este cu paşi repezi către cea mai înaltă tehnologie, adică inclusiv în România fermierii doresc accesibilitate la toate tehnologiile, la, să spunem, tehnologiile de ultimă oră din lume. Fără îndoială, Corteva Agriscience este unul dintre cei mai importanţi provideri de tehnologie mondială în agricultură, ţinând cont de experienţa noastră. Cele trei companii din care este formată Corteva, respectiv Pioneer, Dow şi DuPont, au activitate de peste 400 de ani consolidată şi suntem compania din lume cu cele mai multe patente, inovaţii, atât în partea de genetică, cât şi în partea de protecţie a plantelor. Nu încape îndoială, progresul în agricultură înseamnă productivitate, este ce are nevoie fermierul din România şi aş preciza, are nevoie de o constanţă productivă, adică România corelată în exerciţiul cel mai bun cu o capacitate de irigare aproape de regimul comunist, să avem un 2-2,5 milioane suprafaţă irigată, cu certitudine poate fi un jucător mondial de primă clasă în piaţa cerealelor.

Reporter: E posibilă o strategie integrată a apei, aceea care să vină în completarea sistemelor existente de irigații cu sisteme proprii, locale, ale fermierilor. Tocmai de aceea Planul Național Strategic (PNS) este unul foarte important pentru înglobarea unor astfel de măsuri.

Jean Ionescu: PNS-ul are multe precizări în această arie şi, nu încape îndoială, marea majoritate a fermelor premium din România deja lucrează în partea de agricultură sustenabilă, adică acele covoare verzi, număr minim de lucrări, număr de treceri cât mai mic, care practic lucrează la conservarea apei în sol pentru cultura care urmează. E ce se va întâmpla cu siguranţă în următorii ani la marea majoritate a fermelor din România, pentru că apa este clar unul dintre cei mai importanţi factori pentru o productivitate medie ridicată.

 

Alegerea hibrizilor, importantă în productivitate

 

Reporter: Utilajele agricole pot să favorizeze realizarea unei agriculturi conservative, sustenabile, durabile, în condiţiile în care fermierul are acces la această tehnologie. Ca de altfel şi la tehnologia pe care o pot pune la dispoziţie companiile precum Corteva, referindu-ne la produsele de protecţie a plantelor. Pentru că în ultima vreme se discută şi se pune în balanţă până la urmă rentabilitatea la hectar, randamentul la hectar, venind aici cu paralela între inputuri şi producţie şi preţul pe care-l poate obţine la produs fermierul.

Jean Ionescu: Sunt multe lucruri de discutat pe această temă şi cu siguranţă managementul unei ferme agricole trebuie să considere ce spuneaţi mai devreme, practic costul pe hectar, estimarea producţiei şi estimarea vânzării sunt parte integrantă din afacerea unei ferme, iar managerul unei societăţi agricole trebuie să cunoască toate aceste elemente. E motivul pentru care noi dezvoltăm foarte multe lucruri care intră în partea de agricultură digitală, adică de pe un telefon practic fermierul va putea să vadă foarte multe lucruri în fermă, monitorizarea de la A la Z a stării de sănătate a culturilor, programele de fertilizare, productivitatea per parcelă corelată cu condiţii de sol, cu semănat variabil – sunt foarte multe lucruri pe care agricultura digitală le oferă în momentul de faţă şi cu siguranţă vor fi upgradate în viitor. Dar aş spune, ducându-ne un pic la condiţiile României, responsabila de productivitate la ora actuală într-o fermă, determinant, în proporţie de 40% pe unitatea de suprafaţă, şi aş începe cu lucrul basic, este alegerea celor mai buni hibrizi, a celor mai bune varietăţi adaptate la condiţiile zonale. E ce face Corteva prin brandul Pioneer, oferind – aş avea curajul să spun de departe – cele mai avansate soluţii genetice. Corteva Agriscience, mai precis Pioneer, este brandul premium care deţine cea mai mare colecţie de germoplasmă la nivel mondial şi este prima companie din lume care a realizat hibrizi de porumb în 1926. Este şi motivul prin care suntem compania-lider în vânzările de seminţe hibride de porumb, iar ce oferim noi în partea hibrizilor între 250 FAO şi 550 FAO aş spune că oferă o performanţă excelentă, sunt foarte mulţi fermieri în România care cu hibrizii noştri realizează pe cele mai bune parcele producţii de peste 20-22 de tone la hectar, recordul în România a fost undeva la 24 de tone, iar protecţia plantelor practic, începând de la partea de curăţenie a culturii, adică combaterea buruienilor, până la partea de combatere a bolilor şi dăunătorilor este din ce în ce mai bine pusă la punct astăzi. Sunt soluţii în piaţă cu un eco-profil european care permit, în momentul în care sunt utilizate corespunzător conform normelor, dozelor de omologare, să avem o agricultură sustenabilă la cel mai înalt nivel din România.

Reporter: Cu alte cuvinte, remanenţa în cultură, în plantă, uneori este ca şi inexistentă, a venit, şi-a făcut treaba şi nu o mai găseşti.

Jean Ionescu: Cu siguranţă da, şi aici sunt multe materiale informative. România este o ţară care în momentul de faţă foloseşte cam de 2,5 ori sub media europeană din punctul de vedere al substanţei active pe hectar, suntem undeva la 700 g substanţă activă în partea de protecţie a plantelor pe unitatea de suprafaţă, versus Comunitatea europeană, media care este undeva la 2,1 – 2,2 kg, deci suntem practic mai mult în partea de agricultură eco, bio, decât în partea de agricultură super-ultra intensivă. Suntem, vă repet şi aici discut în special de portofoliul Corteva, o companie care oferă un eco-profil excelent al produselor de protecţie a plantelor, bineînţeles, care trebuie să fie utilizate corespunzător în normele omologate.

„Aşteptările pentru preţuri bune la cereale în 2022 sunt foarte ridicate.”

Reporter: Cum vedeți viitoarele strategii ale Uniunii Europene?

Jean Ionescu: România e o ţară clar capabilă să hrănească, în momentul în care agricultura va fi intensivă, cu adevărat să hrănească de patru ori populaţia. Potenţialul nostru este excelent, ne lipsesc câteva lucruri care sunt esenţiale în infrastructura agricolă, şi primul arhicunoscut este capacitatea de irigare a României, care deocamdată este departe de a fi la un nivel corespunzător, şi aici sunt în toate programele diverse discuţii, nevoia de finanţare clar este foarte mare, suntem o ţară agricolă europeană de importanţă majoră, suntem a cincea ţară europeană ca potenţial agricol, ca suprafaţă şi, sigur, aş spune cred că suntem a doua sau a treia din punctul de vedere al calităţii solului… Avem, însă, această variabilitate a producţiei agricole foarte mare. Cât ne ajută Dumnezeu şi natura este darnică, suntem capabili să obţinem productivitate mare, în schimb când avem un an mediu sau un an slab din punct de vedere pluviometric, lucrul acesta se vede. Dacă vă uitaţi pe mediile obţinute de România şi le analizăm, sigur, e clar că suntem în partea de jos a clasamentului european şi lucrul acesta din păcate nu poate fi rezolvat decât cu o strategie de cel mai înalt nivel, cu investiţii majore în infrastructura de irigaţii. România e capabilă să obţină producţii foarte ridicate dacă are controlul minim al apei de irigat. Lumea trebuie să poată să irige, nu încape îndoială, şi aici, mergând un pic mai departe pe acest subiect, suntem capabili să avem 400.000-500.000 de hectare de soia, putem să facem 2,5 milioane de hectare de porumb la nivel înalt, păioase undeva la 2,6-2,7 milioane de hectare cu productivitate şi calitate foarte bune, floare şi rapiţă undeva la 1,6-1,7, adică suntem o ţară agricolă foarte competitivă, dar avem nevoie de aceste investiţii în irigații, avem nevoie de un minimum de apă pentru culturile agricole pentru a fi cu adevărat constanţi din punctul de vedere al productivităţii. Noi ce facem? Corteva investeşte enorm în potenţialul agricol din România şi acesta este motivul pentru care avem cea mai mare staţie de producere de sămânţă, Pioneer este un important hub de producere sămânţă în România, suntem de departe compania numărul unu în piaţa producerii seminţei din România.

statie Afumati Romania 3

Reporter: Care este capacitatea?

Jean Ionescu: Staţia din Afumaţi are o capacitate undeva între 1,6-1,65 milioane de saci. Este una dintre cele mai moderne la nivel mondial. Cea mai mare din Europa este în Ungaria, la Szarvaş, și aş spune că ambele staţii reprezintă un obiectiv strategic de importanţă majoră pentru Corteva, pentru că pe lângă asigurarea necesarului intern, o mare parte din producţie este exportată cu valoare adăugată de la producătorii de sămânţă şi aşa mai departe. Producem sămânță şi pentru ţările din jur, iar cei mai mari consumatori ai seminţelor produse în România sunt Germania, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Republica Moldova, care clar este o ţară care nu este încă în UE, adică avem foarte mulţi clienţi ai producţiei din România.

Reporter: Lucrați de foarte multă vreme cu fermierii pentru multiplicarea seminţei. Care a fost evoluţia capacităţii de producţie a fermierilor? Mă refer nu doar la cantitate, ci mai ales la calitate.

Jean Ionescu: Orice companie, şi în cazul acesta Pioneer, când a început producerea de sămânţă în România a început-o cu paşi scurţi, dar cu o viziune pe termen lung prin care şi-a clădit acea imagine de cel mai important jucător, atât în partea de vânzare, cât şi în partea de producere de sămânţă. Calitatea pe care noi o obţinem în România este la cel mai înalt nivel şi aş spune că partea aceea cu standard 1, 2, 3 este o simplă poveste, nu există aşa ceva. România în mod normal, din punctul de vedere al calităţii seminţelor, produce la cel mai înalt nivel de calitate şi nu vă ascund că este de multe ori lucrul care ne asigură supremaţia din punct de vedere comercial, pentru că toată lumea trebuie să fie conştientă, avem fel de fel de studii care ne permit o analiză foarte clară de la client, iar în momentul când avem o rată de satisfacţie a clientului de peste 97%, vă daţi seama, ca să vă dau un exemplu, nu există niciun produs în lume care are 100%, nu contează că este telefonul x, y, televizorul z sau… nu există niciun produs mondial care are 100% customer satisfaction. Avem o rată de satisfacţie atât din punctul de vedere al performanţelor, cât şi din punctul de vedere al calităţii seminţelor care sare de 97% şi care este de departe cea mai ridicată din industria în care activăm.

Producerea de sămânţă, dacă e făcută la cel mai înalt nivel, asigură o superioritate semnificativă din punctul de vedere al veniturilor pe hectar, dar are şi un minus, pentru că fermierul trebuie să fie foarte atent la detalii. Pioneer are o echipă de agronomi foarte bine pregătită care-l ajută şi sunt nişte paşi procedurali foarte importanţi în producerea de sămânţă, dar aş avea curajul să spun că avem fermieri de un profesionalism desăvârşit care produc seminţe, la care aceste detalii sunt atât de bine cunoscute, încât avem clienţi foarte fideli din punctul de vedere al producerii de sămânţă care, agronomic, sunt la cel mai înalt nivel, iar dotarea tehnologică, tehnică, la ora actuală este una de-a dreptul la cel mai înalt nivel mondial, aş spune. România este un jucător mare în partea de producere sămânţă şi specializarea producătorilor de sămânţă de la un an la altul a crescut foarte mult. Nivelul este foarte ridicat în producerea de sămânță în țara noastră.

„România, până nu va avea o soluţie viabilă de înlocuire a neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, cu siguranţă va fi obligată moral pentru fermier să vină cu derogare la neonicotinoide.”

 

Agricultura sustenabilă are nevoie de produse de protecţie a plantelor

 

Reporter: Să vorbim un pic despre neonicotinoide. Anul acesta, România a obținut din nou derogare pentru folosirea acestora. Corteva, știu că are în studii şi cercetări, produse care să înlocuiască neonicotinoidele.

Jean Ionescu: Autoritățile au cântărit foarte bine şi au luat cea mai bună măsură pentru fermieri, practic acordarea acestei derogări pentru porumb şi floarea-soarelui. Nu încape îndoială, România fără o soluţie care să asigure protecţia pentru acest dăunător din bazinul Mării Negre, Tanymecus dilaticollis, respectiv răţişoara, nu am putea merge mai departe ca stat agricol fără o protecţie a seminţelor ca la carte. La sfârşitul zilei pe noi trebuie să ne vedeţi ca fermieri. Pioneer, producătorul de sămânţă numărul 1 din România, este un fermier, pentru că avem suprafeţe foarte mari în care noi producem seminţe şi nu ne permitem ca formele parentale să nu aibă un tratament corespunzător care să asigure o protecţie bună la Tanymecus. Adică, inclusiv noi avem nevoie de această derogare, pentru că, dacă nu avem aşa ceva, din păcate suntem forţaţi să mutăm producerea de sămânţă din România într-o ţară care nu are aceleaşi probleme.

România până nu va avea o soluţie viabilă de înlocuire a neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui cu siguranţă va fi obligată moral pentru fermier să vină cu această derogare la neonicotinoide. Într-adevăr, Corteva Agriscience are în fază de testare anumite produse şi cred că marea majoritate cunosc, este vorba de Lumiposa, soluţia care este omologată pentru tratarea seminţelor de rapiţă în Europa şi în România. Suntem în ultimul an de testare, practic produsul se califică, va primi omologare pentru că rezultatele ne arată că este un produs cu siguranţă care oferă protecţie de la A la Z culturii de porumb, e vorba de dăunătorii Agriotes şi Tanymecus dilaticollis, pentru că suntem în ultimul an în care vom efectua aceste teste, vom aplica pentru omologarea produsului la autorităţile competente şi nu văd probleme. Până acest produs va fi omologat, cu siguranţă autorităţile vor avea nevoie de derogare pentru a sprijini fermierii.

Toate produsele noi, şi aici vreau să precizez, au un minus pentru piaţă. Inovaţia şi moleculele noi au cu siguranţă alte costuri de producţie, din cauza unor aspecte care ţin de eco-profil, de investiţia în cercetare pentru astfel de molecule, şi aş spune că partea care întotdeauna este mai senzitivă şi nu place este preţul. Pentru că diferenţa este costul pe hectar, adică cu soluţiile noi, cum am remarcat cu toţii, au și costuri mai mari. Practic, costurile întotdeauna sunt mai mari, dar soluţiile, aş avea curajul să spun, au un eco-profil excelent pentru mediu, pentru planta de cultură şi, la sfârşitul zilei, pentru hrana care rezultă din aceste culturi. Adică, gândiţi-vă că de multe ori produsele de protecţie a plantelor au norme de omologare mai dure decât medicamentele care se omologhează pentru consumul populaţiei, pentru medicina umană. Şi plantele de cultură, oricât de duri am fi, nu pot trăi fără aceste medicamente, fără produsele de protecţie a plantelor. Nici noi, oamenii, la ora actuală nu putem trăi fără aceste – la un moment dat, cei care avem probleme – medicamente din farmacii. Acelaşi lucru este cu plantele.

interviu 224 jean ionescu 3

Reporter: Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la preluarea preşedinţiei Consiliului UE, a spus că de aici încolo nu mai scoatem nimic de pe piață până nu avem cel puţin unu sau doi înlocuitori care să fie de aceeaşi valoare.

Jean Ionescu: Agricultura sustenabilă are nevoie de produse de protecţie a plantelor care, repet, trec prin nişte teste de cea mai înaltă calitate şi practic nu scapă nimic. Dacă produsele de protecția plantelor sunt folosite în mod corespunzător, conform omologărilor, sunt nişte produse foarte sigure pentru consumul alimentelor rezultate din tratamentele efectuate.

Fermierul are nevoie de soluţii sustenabile. Pentru că nu putem doar să tăiem şi la un moment dat nu mai punem absolut nimic acolo, pentru că nu mai rezolvăm problemele. Vor apărea foarte multe lucruri care ţin de boli, dăunători pe care nu-i mai putem controla, pentru că nu avem soluţii. E clar că partea de autoritate din România trebuie să fie conectată european cu ce se întâmplă. Sunt foarte multe ţări, una dintre ele aţi dat-o exemplu mai devreme, Franţa, care a revenit la decizii, se întâmplă şi în Germania. Sunt ţări care la ora actuală realizează că sunt foarte multe lucruri care nu se pot rezolva. România – clar suntem parte din Comunitatea Europeană, trebuie să ne aliniem regulilor UE, dar nu putem deveni o oază a omenirii care va avea hrană doar eco şi bio, pentru că la sfârşitul zilei constatăm cu toţii: coşul zilnic de alimente ca valoare a crescut semnificativ, adică în România cred că ne apropiem la un cost de peste 50% din venituri, or, lucrurile acestea, dacă vor continua doar în trend ascendent, vor face la un moment dat ceva „poc”. Totul se duce la omul de rând, care mănâncă, trebuie să se încălzească, trebuie să aibă electricitate pentru o viaţă normală şi aşa mai departe. Adică, toate costurile sunt… închipuiţi‑vă, şi vă dau exemplu eco şi bio: e clar că e un segment de produse care costă mai mulţi bani din multe motive. La sfârşitul zilei omenirea, eu cu tărie susţin, are nevoie de hrană convenţională, pentru că e cea care asigură securitatea alimentară.

 

Cultura-regină rămâne porumbul

 

Reporter: Pentru că sunteţi un fin cunoscător al pieţei porumbului, cum vedeţi evoluţia la nivel mondial a acestei pieţe? Cine şi cum influenţează preţul?

Jean Ionescu: Foarte greu de spus, dar nu e niciun dubiu, preţul la porumb – şi nu numai la porumb – este influenţat, după cum ştim cu toţii, de raportul cerere-ofertă. Nu încape niciun fel de îndoială, aşteptările pentru preţuri bune la cereale în 2022 sunt foarte ridicate, şi aici aş începe cu rapiţa. Uitaţi-vă, rapița are un preț de peste 800 euro pe tonă; uitaţi-vă la porumb ce preţuri sunt, adică e un deranj mondial major, într-un cuvânt. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu seceta din Argentina, adică sunt lucruri care sunt corelate clar cu schimbările climatice. Din cauza acestui aspect, aceste schimbări climatice lovesc major, din experienţa noastră, a tuturor, întotdeauna într-o parte a planetei. Se fac stocuri. Fermierul american preferă să aibă nu dolari în cont, preferă să aibă silozul plin. Este o regulă banală moştenită din tată în fiu, prin care el spune: ştim foarte clar că dacă vom avea silozul plin, cu siguranţă valoarea adăugată pe care o aduce e mai mare decât dolarii pe care-i am în bancă vânzând recolta.

Factorul limitativ pentru noi, românii, este seceta. Ştim cu toţii că poate fi atât de dură, în special în sudul României, încât de multe ori nu reuşeşti să recoltezi nimic la porumb, dar nu încape niciun fel de îndoială, pentru fermierii buni, fermierii performanţi care reuşesc să facă producţie şi mai ales pentru cei care reuşesc să facă producţie mare, fără nicio ezitare cultura care va produce cei mai mulţi bani în ferme va fi porumbul. Porumbul va rămâne în continuare cultura-regină. Anul viitor, datorită preţului, cred că rapiţa va deveni un jucător important, iar dacă ne ducem mai departe la celelalte culturi – uitaţi-vă la preţurile uleiurilor vegetale – şi floarea stă sus, şi păioasele stau acolo, adică toate plantele de cultură în mod normal au nişte preţuri la cereale. Nu e niciun dubiu, preţul îngrăşămintelor este prohibitiv astăzi, dar nici nu putem face rabat foarte mult, pentru că ne va taxa din punct de vedere productiv. Şi aici fermierul ştie mai bine ce are de făcut, dar noi personal încurajăm fermele să facă tehnologie. Nu putem obţine productivitate bună dacă nu avem tehnologie. Degeaba noi oferim cea mai bună genetică, dacă ea nu are un minim sau un mediu normal de dezvoltare din punct de vedere nutritiv. Şi merg mai departe: ne pregătim pentru o eră în care într-adevăr vom reduce îngrăşămintele, şi nu vă ascund că e unul din programele de cercetare Corteva, vom oferi la un moment dat hibrizi de porumb capabili să-şi absoarbă azotul atmosferic şi normele de azot vor scădea semnificativ. Vom oferi, începând cu 2023-2024, soluţii care vor ajuta planta de cultură să fie capabilă să-şi ia mult mai mult din azot din atmosferă. Adică vor fi soluţii ajutătoare majore pentru culturi. Dar nu putem astăzi să spunem că reducerea normelor de îngrăşăminte va fi un factor care nu va influenţa producţia, pentru că nu este adevărat.

interviu 224 jean ionescu 2

Reporter: Care sunt provocările Corteva pentru perioada următoare?

Jean Ionescu: Provocările Corteva sunt multe şi aş începe cu capacitatea noastră de a livra inovaţie şi produse de cea mai înaltă clasă. Este provocarea numărul unu şi aş spune fără echivoc că ne ţinem de cuvânt şi în fiecare an lansăm în România cel puţin 10-15 produse noi, începând de la hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă până la partea de substanţe active noi în partea de protecţie a plantelor. Lucrul acesta se face cu investiţii majore în cercetare şi e o mândrie a noastră să vă spunem că inclusiv în România situl de la Afumaţi reprezintă cel mai mare punct de cercetare agricolă din România, iar în partea comercială Corteva Agriscience este liderul detaşat în furnizarea soluţiilor seminţe şi produse de protecţie a plantelor în România, suntem lideri pe foarte multe segmente, începând de la vânzarea seminţelor hibride de porumb, floarea-soarelui, soia, suntem compania numărul doi la rapiţă, dar planul este ca în 2-3 ani să fim compania numărul unu, pentru că am lansat o gamă de hibrizi de-a dreptul uluitoare, conceptul Sclerotinia Protector la rapiţă, e vorba de hibridul PT303, care împreună cu hibridul PT298 va face o revoluţie productivă pe care fermierii cu siguranţă o vor simţi în productivitate. De asemenea, suntem cel mai mare vânzător pentru erbicide la cereale, suntem compania-lider. În partea de fungicide la cereale, Verben va fi soluţia numărul unu în T1. Venim cu Inatreq care va domina T2 ca performanţă. La rapiţă suntem compania-lider detaşat prin furnizarea soluţiilor de crop protection Galera Super, Korvetto, Inazuma, Capartis, adică avem foarte multe locuri de lider de performanţă. Ăsta e şi motivul pentru care fermierul, la sfârşitul zilei, alege soluţiile noastre. Şi mă duc către partea de culturi speciale, gama Zorvec este cea mai avansată, nu numai din România, din lume în protecţia manei la viţă-de-vie, iar pe partea de făinare, ce oferă de asemenea Corteva sunt de-a dreptul pachete de lider în furnizarea soluţiilor pe care le avem. Sigur, suntem parte integrantă din tehnologia fermierilor şi cea mai mare provocare pentru noi este să ne autodepăşim, să reuşim să venim în fiecare an să ţinem acest trend de lansare a noilor produse, a noilor tehnologii pentru piaţă. E lucrul care se întâmplă şi, vă repet, ne ajută foarte mult ce avem în spate, pentru că avem o echipă de peste 13.000 de cercetători la nivel mondial care lucrează doar pentru a aduce în piaţă produse şi tehnologii noi.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

Clubul Fermierilor Români are o înțelegere foarte bună a puterii și resurselor agriculturii românești și consideră că nu există niciun risc privind securitatea alimentară națională. România este o țară puternică agricol, din acest motiv nu trebuie dat curs speculațiilor privind riscul de securitate alimentară.

Clubul Fermierilor Români elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale, realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole. Săptămânal, Clubul trimite autorităților române analize privind piața cerealelor la nivel național, regional și global, evidențiind impactul pentru România.

„Clubul nu a făcut și nu va face estimări și scenarii de evoluție privind prețul la raft al produselor agroalimentare, ne referim în particular la speculațiile din ultimele zile privind o presupusă criză a uleiului de floarea-soarelui și evoluția prețului acestui produs. În ceea ce privește situația stocurilor și tendințele privind prețul la semințele de floarea-soarelui și a uleiului procesat, precizăm că mecanismele de piață stabilesc prețurile, iar contextul geopolitic poate genera speculații, dar acestea nu au niciun temei să se manifeste în prezent în România. Guvernul României cunoaște și monitorizează situația stocurilor de cereale și produse agroalimentare la nivel național, are la dispoziție mecanisme de intervenție pentru a aplica strategia cea mai potrivită în funcție de evoluția situației în care România se regăsește la nivel regional și internațional”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind evoluția prețului la raft la uleiul de floarea-soarelui, Clubul Fermierilor Români face următoarele precizări în legătură cu declarațiile despre acest subiect și modul în care au fost interpretate datele referitoare la tendințele din piața de cereale, în mod particular cea a semințelor de floarea-soarelui, în contextul generat de războiul din Ucraina.

  • România este cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui la nivel european și are capacitatea de a-și asigura singură consumul intern și necesarul de procesare.

  • România este un rezervor de materie primă pentru Uniunea Europeană, este net exportator. Criza regională este un moment potrivit de analiză pentru a găsi modalitățile necesare de a procesa mai mult în țară, astfel încât să generăm valoare adăugată pentru țara noastră.

  • Conjunctura regională, care a creat o perturbare în aprovizionarea din bazinul Mării Negre, generează efecte care afectează toată Europa, nu doar România.

  • România are fabrici de procesare și capacități de producție pentru a susține producția de ulei din materia primă proprie necesară consumului intern și nu depinde de importul de ulei de floarea-soarelui pentru a asigura acest consum național.

Clubul Fermierilor Români susține cu responsabilitate că țara noastră are toate resursele agroalimentare, că dispune de o capacitate strategică europeană în domeniul agricol, iar contextul regional actual atât de dificil nu trebuie să fie folosit pentru a genera speculații privind presupuse riscuri la adresa siguranței și securității alimentare a cetățenilor României.

Publicat în Comunicate

Aurel Pană, un expert recunoscut în agribusinessul românesc, cu o experiență totală de 23 de ani în producția vegetală şi distribuția de inputuri agricole, s-a alăturat echipei Expert Agribusiness în poziția de director comercial, pe fondul creşterii accelerate a businessului, care a înregistrat o apreciere constantă a cifrei de afaceri în ultimii ani.

„Pentru mine este o provocare să activez într-o companie românească, care duce mai departe cercetarea agricolă în mediul privat, prin genetica proprie, 100% autohtonă, alături de o echipă tânără şi dinamică, fondată pe o structură de cercetători renumiți, cu experiență în agricultură. Targetul meu este să devenim un jucător important pe piața de semințe pentru cultura mare din România, având atuu-ul geneticii româneşti produsă de noi. Consider că orice fermier din țara noastră, în managementul integrat al riscului din ferma sa, trebuie să aibă în structura culturilor minimum 25% de semințe româneşti, ținând cont de contextul condițiilor pedoclimatice actuale. Aşadar, vom fi un partener serios al fermierilor, nu vrem să vindem simple produse, ci vrem să le propunem adevărate soluții, oferindu-le agricultorilor consultanță de specialitate pentru produsele Expert, aclimatizate perfect”, a declarat Aurel Pană.

Mariana Olteanu, director general al societății a menționat: „De la prima întâlnire cu Aurel Pană, am ştiut că este omul potrivit, care va face ca în această etapă la care a ajuns businessul nostru, activitatea să se desfăşoare planificat într-o strânsă legătură cu fermierii români şi, bazându-ne pe experiența şi profesionalismul lui, să ajungem acolo unde ne-am propus”.

De asemenea, Georgeta Dicu, pe care Aurel Pană o numeşte „port-drapelul cercetării româneşti aplicate din domeniul privat”, şi-a manifestat aprecierea la venirea noului coleg: „Sunt convinsă că puntea de legătură între Cercetare şi Fermieri se va realiza la un alt nivel, profesional, cu responsabilitate şi implicare, prin alăturarea în echipa noastră a lui Aurel Pană, un profesionist foarte bun, care a demonstrat dorință şi ambiție imediat. Eu îi mulțumesc că a acceptat această provocare, deloc uşoară. Mult succes, Aurel!”

Top Management Expert Agribusiness High Resolution

Expert Agribusiness, Fundulea - județul Călărași, este o societate cu capital integral românesc care a fost fondată în anul 2010, fiind un producător autohton de top de semințe profesionale pentru cultura mare cu genetică proprie, creator de soiuri şi hibrizi ameliorați local. La această oră, compania posedă hibrizi proprii de porumb din toate grupele FAO şi floarea-soarelui cu rezistență la erbicidele pe bază de tribenuron-metil. Compania mai comercializează cu succes şi genetică de grâu românească, precum şi o gamă complementară de fertilizanți foliari şi produse fitosanitare. Nu în ultimul rând, Expert Agribusiness are şi o stație proprie de condiționat și tratat semințe, cu tehnologie modernă, dotată exclusiv cu utilaje de ultimă generație şi cu o echipă calificată şi dinamică, ceea ce asigură o capacitate de procesare care poate satisface exigențele de calitate ale oricărui beneficiar.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În contextul schimbărilor climatice, tot mai frecvente în ultimii ani, dar și pe fondul creșterii prețurilor la îngrășămintele chimice, nevoia de performanță la nivel de fermă sau cultură este tot mai mare. Pentru a diminua riscurile și pentru a rămâne profitabili, fermierii trebuie să facă alegerile potrivite pe fiecare verigă a lanțului tehnologic, începând de la alegerea culturilor și până la oportunitățile de valorificare.

În acest sistem de farm management integrat, cultura de floarea-soarelui joacă un rol cheie, fiind o cultură mai tolerantă la secetă, dar care poate oferi, în același timp și profitabilitate ridicată.

Prin fluxul permanent de interacțiune cu fermierii, compania Corteva Agriscience, prin echipa locală de cercetare, selectează doar hibrizii care se potrivesc perfect condițiilor din România, cel mai bun exemplu în acest sens fiind hibridul de floarea-soarelui marca Pioneer® P64LE162.

 

Noutatea Corteva pe segmentul de tehnologie ExpressSun®, hibridul P64LE162 va înlocui în viitor hibridul P64LE25

 

Hibridul de floarea-soarelui P64LE162 are un comportament excelent în condiții de secetă și arșiță, dar și în condiții bune de cultură. Este un hibrid care aduce un plus de productivitate, dar și stabilitate, fiind hibridul care în ultimii trei ani de testare a obținut cele mai constante rezultate, reușind să devanseze hibrizii deja consacrați din portofoliul Corteva, cum ar fi: P64LE25, P64LE137 și P64LE136.

P64LE162 este un hibrid cu talie medie spre mare, cu o foarte bună adaptabilitate la tehnologia aplicată și grad ridicat de autofertilitate în calatidiu. Acest hibrid poate fi recomandat pentru toate zonele de cultură a florii-soarelui, inclusiv zonele unde întâlnim atac de lupoaie, având rezistență genetică la rasele superioare de Orobanche cumana (rasa G). Grupa de maturitate este semitimpurie, fiind astfel pretabil și pentru semănat întârziat.  

Certitudinea succesului - P64LE162 - productivitate excepțională, toleranță la secetă și arșiță, pachet agronomic foarte bun, toleranță la rasele superioare de Orobanche.

Articol scris de: FLORIN GULOIU, Category Marketing Manager Oilseeds România & Republica Moldova

Macheta P64LE162 A4

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Iarna este un anotimp de odihnă, reflecție și planuri pentru majoritatea fermierilor care se ocupă de cultura vegetală (nu vorbesc de cei care au zootehnie și unde este foc continuu sau legumicultorii care au pornit activitatea în forță de ceva timp) și care în această perioadă își permit ,,luxul” de a da atenție și altor lucruri. Fiecare acordăm mai mult timp familiei, plăcerilor personale, hobby-urilor, iar eu am preferat să mă ,,închid” în bibliotecă și printre altele să derulez un pic povestea neonicotinoidelor.

Recunosc că această aplecare a venit ca urmare a dezbaterii publice pe care am anticipat-o că va exista odată cu anunțul curajos al ministrului Agriculturii, domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu, făcut înainte de Sărbătorile de iarnă, prin care urma să aprobe derogare pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul semințelor de floarea-soarelui, porumb și sfeclă, derogare care până la data finalizării articolului a devenit efectivă.

În primul rând, dorința era mai veche și voiam să văd cu ochii mei, cum se spune, care au fost pozițiile globale și de ce în timp ce Uniunea Europeană a fost extrem de drastică, mergând până la interzicerea acestora, în alte zone ale globului lucrurile sunt la polul opus, iar țările care folosesc neonicotinoidele în lume la acest moment sunt în jur de 100.

Prin materialele publicate sau în curs de publicare, am explicat pe îndelete cele găsite în diverse lucrări științifice, rapoarte ale autorităților de reglementare (EFSA, DEFRA, AASFAC, USDA etc.) din multe țări, alte materiale, articole de presă, și unde dezbaterea este vie și dură între cei care au susținut și susțin interzicerea și cei care se opun acesteia.

Cert este că la acest moment nu există o opinie măcar larg acceptată, iar deciziile UE de interzicere a folosirii neonicotinoidelor ridică suspiciuni pentru foarte mulți, cercetători, oameni politici, dar mai ales în rândul fermierilor, inclusiv în ceea ce mă privește. Dar a avea suspiciuni nu înseamnă un lucru rău, ci arată dorința de a primi argumente clare și fără echivoc pentru o anumită situație.

Prin acest material nu doresc să fac încă o analiză a diverselor poziții internaționale în acest sens, ci doresc să fac o invitație personală către cititori, pentru a citi împreună anumite părți din raportul de cercetare din 2018, realizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) din România și a ne pune anumite întrebări. Apoi vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să vă gândiți și să trageți concluziile pe care le considerați de cuviință. De ce propun asta? Simplu, fiindcă asta ar însemna normalitatea, ca fiecare cititor să poată face un mic exercițiu de înțelegere a diverselor interpretări din media și apoi să înțeleagă ce greu devine a decela realitatea în această eră informațională, mai ales atunci când concluziile unui raport sunt sau pot fi puse în nuanțe diferite de interpretare, care pot respecta mai mult sau mai puțin realitatea.

În acest studiu realizat sub egida ASAS și coordonat de ICDDP (Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor) și unde parteneri ai proiectului au fost INCDA Fundulea, stațiunile de la Albota și Secuieni, plus ICDA, s-a urmărit aplicarea neonicotinoidelor la semințele de porumb, floarea-soarelui și rapiță. Asta ar fi prima idee legată de exercițiul nostru.

Partea de raport aferentă Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură din România a fost realizată sub coordonarea directorului științific la acea dată, domnul dr. ing. Adrian Siceanu și s-a intitulat ,,Prelevarea probelor de polen, nectar, miere, puiet și albine din culturile de rapiță, porumb și floarea-soarelui și determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin si tiametoxam. Implementarea procedurii de lucru în recoltarea probelor de plantă, polen și nectar din plantă, polen recoltat la colector (la urdinișul stupului), păstură și miere din stup, puiet și albine, în condiții de câmp, pentru recoltarea probelor și trimiterea lor pentru analize către laboratoare acreditate ISO 17025.”

A doua observație constă în faptul că ICD Apicultură și-a propus să realizeze prelevare de probe din produsele apicole obținute la culturile tratate la semințe cu neonicotinoide prin implementarea unei proceduri de lucru în acest sens.

În raport se arată modul de înființarea al experienței la fiecare partener, în sensul că au existat suprafețe de cultură martor (netratate) și suprafețe tratate la sămânță cu fiecare neonicotinoid în parte (cele trei luate în analiză), dar fără să se precizeze la nici una dintre acestea care a fost tehnologia, în special tratamentele fitosanitare aplicate în vegetație. De ce spun asta și ce importanță are, o să vedem mai încolo.

De precizat că analiza reziduurilor de neonicotinoide s-a făcut în Franța la ANSES (laborator de referință în UE), iar unele din probe au fost analizate ca dublură și la QSI – Germania (laborator acreditat în UE).

O altă observație constă în faptul că pe lângă cele 4 experiențe vizate (o să le numesc mai departe experiențe oficiale) de la INCDA Fundulea, SCDA Albota, SCDA Secuieni și APPR Țăndărei, au mai existat trei locații care nu au fost experiențe (o să le numesc experiențe neoficiale), ci conform mențiunilor au fost niște stupi lângă niște câmpuri, unde nu s-au prezentat nici un fel de date legate de tehnologia de cultivare a acelor culturi și aici am în vedere și tratamentele fitosanitare aplicate. Deci de ce am făcut acele analize? Care au fost elementele urmărite? Cum putem raporta rezultatele obținute la tehnologia aplicată pentru cultivare? Nu contează, trecem mai departe.

Trecând la rezultate și discuții ne oprim la punctul 1 unde se arată ,,Recoltarea de probe de miere cu caracteristici specifice de miere monofloră (de rapiță și floarea soarelui) a fost dificilă în condițiile anului apicol 2018 din cauza lipsei de cules în special în locațiile Fundulea, Albota, Țăndărei, la culesul de rapiță, și în locațiile Fundulea și Albota, la culesul de floarea soarelui. Acest lucru reiese din sporul în greutate obținut la aceste culesuri, evidențiat prin sistemul de monitorizare Simbee”

Deci se face precizarea că realizarea culesului de către albine a fost slab datorită culturii, adică albinele nu au găsit nectar și polen să se hrănească și să înmagazineze, iar această afirmație se bazează pe sporul de greutate al stupului. Am înțeles argumentul invocat, deci mergem mai departe.

Ce nu înțeleg este de ce după 5 rânduri se spune altceva, adică la punctul 3 din rezultate, unde se afirmă următoarele ,,În privința rezultatelor obținute în urma analizei substanțelor vizate, pe albine, s-a constatat o slabă dezvoltare a familiilor de albine în anumite amplasamente, fapt care se corelează cu identificarea substanțelor în probele de albine recoltate de la urdiniș. ”

Privitor la modul de determinare se arată în continuare ,,De menționat că pe parcursul experimentelor nu s-au constatat mortalități imediate, acute, ci doar în anumite cazuri (Fundulea, Albota) s-a remarcat o slabă dezvoltare a familiilor de albine, fapt care poate fi observat și prin lipsa sporului de greutate monitorizat de stupul electronic.”

În primul rând, în cazul ambelor puncte, 1 și 3, pentru două probleme diferite, respectiv slaba dezvoltare a familiilor, atât datorită culesului cât și a aplicării tratamentelor la semințe, se invocă același argument, adică sporul de greutate al stupului, ceea ce nu este posibil. Dar așa cum știm, când avem o singur argument determinat, el nu poate justifica sau demonstra două sau mai multe probleme, fiindcă nu putem individualiza relația cauza-efect pe fiecare problemă analizată.

Haideți să gândim altfel, când vedem că o persoană slăbește accelerat, putem să ne gândim că este datorită unei diete, dar putem să ne gândim și că este bolnav de cancer. Deci care este cauza, fiindcă în ambele cazuri avem aceeași determinare, cântăritul. Dar dacă facem alte observații, alte determinări, putem identifica precis cauza și efectul. Așa și în cazul nostru.

Mai mult, haideți să vedem ce zicea EFSA privitor la aceste situații ,,Efecte clare nu au fost observate în oricare dintre studii. Au existat unele indicii cu privire la efectele potențiale (de exemplu, mortalitate crescută sau o creștere în greutate ușor mai mică a stupului în comparație cu controlul), dar în niciunul dintre cazuri nu ar putea fi atribuite expunerii la imidacloprid cu mare certitudine.; [Jurnalul EFSA 2013;11(1):3068 Concluzie privind evaluarea inter pares a evaluării riscului de pesticide pentru albine pentru substanța activă imidacloprid).

Concluzia enunțată de EFSA în 2013 a fost întărită în studiul din 2018 privitor la ,,Riscul asupra albinelor în urma utilizării tratamentului la semințe și a granulelor cu imidacloprid” și unde se afirmă ,,Se consideră că evaluarea privind greutatea probelor, ținând seama de incertitudinile acesteia, indică un risc scăzut pentru albinele melifere la reziduurile din polen și nectar pentru scenariul culturilor tratate pentru rapița oleaginoasă de iarnă. ”

Revenind la raportul nostru, este de menționat afirmația de la punctul 3 legată de ,,substanțelor vizate pe albine, s-a constatat o slabă dezvoltare a familiilor”, care nu este susținută de analizele de reziduuri de neonicotinoide prezentate în raport, iar acest lucru îl spun pe baza datelor prezentate în tabelul 1 și 2 (prelucrate de subsemnatul după datele raportului tabelelor 11.1 și 11.2).

Ca mențiune, din tabelele 11.1 și 11.2 cu analize al raportului am scos doar două coloane, cele legate de analiza frunzelor și tulpinilor la floare și porumb. Considerentul este că de interes sunt conținutul de reziduuri în organele care au contact direct cu albinele, adică în inflorescențe la rapiță și floarea soarelui, sau panicul la porumb.

Afirmația mea are în vedere faptul că în urma prelevările de probe de albine din cele 4 experiențe oficiale, avem reziduuri exclusiv de imidacloprid doar la INCDA Fundulea, cu un nivel de 0,1 ng/albină, iar la Țăndărei, aceeași substanță a fost sub limita de cuantificare al aparatelor. 

Dar așa cum arată datele EFSA (Autoritatea europeana de securitate alimentară) și acestea fiind invocate și de autorii raportului prezent la punctul 3 din rezultate, doza letală orală (DL50) este de minim 3,7 ng s.a./albină și doza minimă pentru apariția de efecte subletale ar fi trebuit să fie minim 0,282 ng s.a./albină. Adică altfel spus, conținutul de imidacloprid găsit în aceea probă de 0,1 ng s.a./albină ar fi trebuit să fie de peste 3000% mai mare ca să fie letal prin ingestie orală, iar pentru apariția efectelor subletale trebuia să fie mai mare de aproape 300%.

tab1          

tab2

Despre cea de a două probă unde nu a fost depășită limita de cuantificare ce să mai spunem, fiindcă nici măcar nu se determină cantitativ nivelul de reziduuri, deci diferențele sunt cu mult mai mari și decât cele arătate mai sus în cazul primei probe. 

Mai mult, la celelalte două substanțe analizate prin temă, adică clothianidin și thiametoxan, în probele de albine recoltate la culesul de rapiță sau floarea-soarelui nu s-au determinat reziduuri, nici măcar la stupii aceia din ,,experiențele neoficiale”.

Aș dori să fac și o mențiune legată de modul de prezentare al datelor din raport și în acest sens a se observa diferența între tabelul 1 și 2 prelucrate de subsemnatul, care arată că în al doilea tabel am eliminat rezultatele care se refereau la acetamiprid și thiacloprid pentru două motive, întemeiate după părerea mea.

Primul motiv se referă la faptul că nu făceau parte din tema proiectului, iar al doilea motiv mai serios după opinia mea, constă în faptul că acestea (acetamiprid și thiacloprid) se aplică doar în vegetație, nu și ca tratament la semințe, deci era o cu totul altă situație față de ce se propusese prin tema proiectului. Mai mult, chiar dacă s-au determinat aceste rezultate, ele puteau fi prezentate separat, nicidecum împreună ca să se creeze confuzie la interpretare. De asemenea, aplicându-se în vegetație nu se face mențiunea la câte zile au fost recoltate probele față de momentul aplicării, cunoscut fiind faptul ca planta are nevoie de timp ca să metabolizeze pesticidul aplicat.

Mergem mai departe și tot la punctul 3, autorii continuă afirmația din raport astfel ,,Cu toate acestea, albinele culegătoare nu reprezintă o sursă informativă de analiză a reziduurilor, iar preluarea de albine muribunde sau moarte este deseori o sarcină dificilă deoarece aceste mortalități, mai ales în intoxicații cronice, au loc în afara stupului și nu pot fi imediat observate.”

Deci, se continuă a se insista cu opinia că există o slabă dezvoltare a familiilor de albine și se induce subliminal cauza influentei neonicotinoidelor, în condițiile în care conținutul de reziduuri la probele de albine l-am prezentat mai sus și era departe de orice nivel potențial periculos. Până la urmă, care sunt argumentele care să justifice o astfel de afirmație?

În plus se mai introduce după opinia mea o mențiune fără argumente prezentate în raport, a intoxicațiilor cronice și care ar duce la moartea albinelor, dar departe de stup. Mai mult, se afirmă că albinele culegătoare nu sunt o sursă informativă pentru analiza reziduurilor, dar atunci mă întreb de ce sau mai făcut aceste analize de către autori?

Trebuie precizat un lucru, noi discutăm despre rezultatele analizelor efectuate de ICD Apicultură, deci în raport la ,,rezultate” trebuia prezentat ce s-a constat în urma analizelor și nu ce s-ar crede că s-ar fi întâmplat, în condițiile în care este posibil ca o albină să moară în urma unei intoxicații cronice, dar tot așa bine poate muri lovită de mașină, de stres, de epuizare sau poate de bătrânețe. Sunt situații când în raport vrei să justifici anumite interpretări, dar pe lângă datele obținute, citezi ca și argumente suplimentare, alte rezultate ale altor cercetători și prezentați la sursa bibliografică. Nu poți face o afirmație ca rezultat al unei cercetări, dacă nu prezinți modul în care ai făcut determinarea (astfel încât analiza să fie repetabilă) și valorile obținute.

Mai mult, în opinia mea albinele culegătoare pot fi o sursă informativă foarte bună de analiză a reziduurilor, dacă setezi corect de la început obiectivele, modul de realizare a experienței, ce vrei să determini prin analize și care este modalitatea de prelevare a probelor.

Poate pentru a fi mai simplu pentru toată lumea să înțelegem cum este cu determinarea reziduurilor de pesticide și cum ar fi putut fi făcută analiza, să ne referim un pic la organismul uman, care după orice medicament, drog, alte substanțe chimice administrat, o perioadă prezintă anumite niveluri de reziduuri din produsele respective în sânge, asta până organismul termină procesul de metabolizare și acestea dispar complet.

Acum întorcându-ne la albine, era important după opinia mea de a se fi analizat cum evoluează conținutul de reziduuri de neonicotinoide în corpul albinelor în timpul culesului și dacă s-ar fi confirmat sau nu capacitatea acestora de a metaboliza aceste pesticide, iar pentru asta poate ar fi fost bine să se recolteze probe de albine la diferite perioade de timp de la începutul culesului la fiecare din culturi (exemplu: la 2 zile, la 6, la 10, la 14 și la 18 de zile) și să se determine eventualul conținut de reziduuri din corp.

Această determinare ar fi avut ca bază de pornire observațiile făcute în Australia, unde autoritatea de reglementare într-o lucrare de sinteză arăta că ,,Imidaclopridul este cunoscut a fi metabolizat rapid de albine și este excretat cu un timp de înjumătățire de aproximativ 5 ore. (OVERVIEW REPORT - NEONICOTINOIDS AND THE HEALTH OF HONEY BEES IN AUSTRALIA © Australian Pesticides and Veterinary Medicines Authority 2013 ISBN: 978-1-922188-51-9.

Acest lucru nu este confirmat, dar nici infirmat de EFSA, care arăta că ,,Nu au fost disponibile date adecvate pentru efectele cumulate asupra albinelor. (Raport EFSA 2015 pag 13).

Analizând mai departe raportul, tot la punctul 3 de la rezultate, mai găsim și afirmația următoare ,,De asemenea, doar în cazul unei probe recoltate dintr-o stupină ICDA (Băneasa), aflată pe vatra stupinei, ca urmare a observării unor simptome de dezorientare și lipsă de zbor, în fața urdinișului, s-a constatat că acestea au fost contaminate cu cca 0,1 ng de imidacloprid/albină”

La fel cum am arătat și în cazul altor enunțuri din raport, autorii trag o concluzie, dar nu se prezintă nici rezultatele care să demonstreze acest lucru și nici o metodologie de determinare, încercându-se să se facă o legătură între dezorientarea și lipsa de zbor a albinelor (observată vizual) și determinarea unor reziduuri de 0,1 ng/albină, justificându-se acest lucru prin existența unor manifestări anormale, numite efecte subletale.

Prima observație constă în faptul că situația prezentată mai sus se referă la niște afirmații ale unui apicultor, care spune ce vede și crede, dar fără analize, plus că nu se știe sau nu s-a prezentat nimic despre tehnologia aplicată la cultura unde s-a observat efectul. Spun asta deoarece experiențele au fost deficitare și se observă din tabelul 1 că apar și determinări de neonicotinoide legate de tratamente în vegetație (acetamiprid sau thiacloprid), care nu erau nici obiectul temei (care era tratament la semințe) și nici nu trebuiau luate în calcul fiindcă nimeni nu solicită derogări pentru aplicări în vegetație.

Legat de a doua observație, imidaclopridul este singura substanță activă dintre cele analizate care se putea aplica atât în vegetație, cât și ca tratament la semințe, dar noi nu știm cum s-a aplicat la aceea cultură. Deci la ce ne gândim și ce analizăm?

În al treilea rând, însă cel mai important, la această concentrație de reziduuri, după catalogarea EFSA nu există nici măcar efecte subletale, nivel care pentru imidacloprid este definit la 0,282 ng/albină, adică analiza noastră ar fi trebuit să aibă o concentrație mai mare cu aproape 300%. Mai mult chiar dacă ar fi ar fi existat acel nivel pentru efecte subletale, asta nu înseamnă că albinele ar fi murit exclusiv din această cauză și nici ce procent dintre acestea, fiindcă ar fi fost mulți alți factori care ar fi influențat, gen starea de sănătate a familiei de albine, sursele de hrană și apă, vârsta albinelor, perioada anului, atac boli și dăunători, etc.

La fel să dăm un exemplu simplu ca să îl înțeleagă toată lumea, adică beția este un efect subletal pentru om provocat de alcool, care îl afectează neurologic, locomotor, dar până la un anumit nivel de alcoolemie nu omoară individul. Însă dacă se depășește un anumit nivel de alcool, în sânge se ajunge la comă și apoi dacă se continuă consumul de alcool, se ajunge la moarte.

În același timp consumul permanent de alcool poate duce la apariția de boli (ciroza - efect subletal) care în timp să devină sau nu mortale, dar nu este obligatoriu să moară individul din asta și nici nu înseamnă că nu se mai poate muri și din alte cauze după 80 de ani.

Revenind la albinele noastre, chiar dacă am fi avut o concentrație de 0,282 ng/albină, nu însemna că respectivele manifestări erau sigur de la pesticide, decât dacă erau eliminați orice alți factori care ar fi putut duce la același rezultat.

Ne întoarcem la om și ne gândim la o simplă febră, care nu înseamnă luată singular că ești obligatoriu răcit, poate să însemne și că ai o infecție care poate fi situată într-o mulțime de locuri în organism. Deci pentru a pune un diagnostic corect, înseamnă că trebuie să elimini orice alte posibilități și de aceea doctorii ne verifică în gât, ne ascultă la plămâni, ne fac analize de sânge, radiografii, ecografii etc, până pot determina cu certitudine cauza.

Revenind la raportul nostru, din păcate astfel de tipuri de enunțuri continuă în cadrul raportului și astfel la prezentarea de rezultate, la punctul 4 avem astfel ,,Un fenomen foarte interesant a fost observat la Buzău, în cadrul unei stupine amplasate la culesul de floarea soarelui: albine grupate pe calatidii de floarea soarelui care nu se mai întorc în familia de albine; acest fenomen este raportat în mediul online de mulți apicultori la acest cules. Nu există o explicație științifică pentru acest fenomen, dar una din explicații vizează dezorientarea acestora pe fondul tratamentelor fitosanitare”.

În momentul în care ne uităm pe tabelul cu analize de pesticide constatăm că la experiența de la Buzău nu există analize de reziduuri pentru cultura de floarea soarelui.

Deci care sunt rezultatele care stau la baza afirmației de mai sus și ce legătură are cu tema, respectiv cu tratamentul cu neonicotinoide la sămânță? Poate a fost efectul unor alte cauze sau poate a unor tratamente fitosanitare, dar important este cum o ,,cheamă pe substanță” dacă nu ai făcut analize? Rolul raportului era cumva ,,analiza bârfelor” pe internet și dorința de inducere subliminală a unor afirmații, sau obținerea și analiza unor rezultate serioase așa cum s-ar fi impus?

Dacă ne aplecăm asupra punctului 6, observăm că fără un fundament argumentat în cursul raportului, s-au analizat și neonicotinoide aplicate în vegetație și care nu făceau obiectul temei, dar care doar poate au ajutat la crearea unui cadru mai ,,apocaliptic”, așa cum s-ar percepe când rezultatul ar suna astfel ,,Procent de probe cu reziduuri (unul sau mai multe reziduuri din cele 5 analizate) din total probe trimise – 60%;

Citind mai departe ne mai vine inima la loc și ni se spune ,,Procent de probe în care s-au identificat unul sau mai multe reziduuri din neonicotinoidele vizate prin proiect (imidacloprid, thiametoxam, clothianidin), peste pragul de cuantificare -26,6%; Important e că aici vorbim doar de valori pentru limita de cuantificare, adică acele determinări care au dat ca rezultat o cifră care să poată fi analizată. Mai mult, în nici una din cele 4 experiențe oficiale, nu a existat vreo determinare de reziduuri de pesticide care să atingă pragul letal, sau cel subletal pentru substanțele analizate prin tema proiectului.

Recunosc că am și o mare nedumerire, de ce de exemplu la proba de frunze și tulpină de la Secuieni, au ieșit în aceeași probă toate cele trei tratamente de semințe? Cum îmi place să cred că nu au tratat de trei ori sămânța cu cele trei substanțe, mă gândesc la ipoteza că au adunat părți de plante din cele trei câmpuri tratate și au făcut o singură probă, ceea ce consider că ar fi greșeală.

Pornind de la această problemă, se mai ridică o întrebare și suspiciune legată de modul de aplicare al imidaclopridului, deoarece aceasta este singura substanță care a rezultat în analizele de reziduuri la albinele care au fost analizate la rapiță, la fel la mierea de floare și rapiță și la polenul de porumb.

Imidaclopridul este singura substanță din cele trei analizate ca temă și care se poate aplica și în vegetație și cum nu am regăsit în material tratamentele făcute în vegetație, nu putem fi siguri că acest lucru nu s-a întâmplat în realitate (așa cum tot greșit s-au aplicat alte neonicotinoide în vegetație) și să fi afectat acuratețea rezultatelor.

Ajungând la punctul 10 avem următoarea situație la care nu găsesc nici analizele, dar nici indicarea altor lucrări în cadrul raportului, care să argumenteze realizarea următorului calcul teoretic ,,Iată un exemplu de a analiza aceste riscuri. La un consum mediu de cca 20 mg hrană pe zi (miere și polen), necesară funcționării organismului, conform datelor din literatura de specialitate, o albina poate sa preia o doza letală de substanță activă (ex clotianidin), daca această substanță se află la limita de cuantificare minimă, identificată în analizele obținute, echivalent cu limita de cuantificare (QSI) (LOQ=0,010 mg/kg echivalent ng/mg, echivalent ppm, cazul polenului) în 18,5 zile, iar o doza subletală în 4,75 zile. La aceasta cantitate de hrană necesară funcțiilor fiziologice se mai adaugă și hrana preluată pentru depozitare (nectar și polen). De exemplu, o albină poate transporta la un singur zbor între 30-70 mg nectar sau/și 8-20 mg polen.

Mă întreb, în condițiile în care în analizele de reziduuri din albine nu ai găsit date care să susțină acest calcul, coroborat cu literatura de specialitate, unde EFSA afirmă că nu are date care să ateste acumularea de reziduuri, iar autoritatea australiană afirmă chiar existența unui termen de înjumătățire de 5 ore în cazul imidaclopridului, care a fost rolul acestei opinii? Doar de a induce o urmă de ,,credibilitate asupra toxicității acestor substanțe”, dar nereușind să se aducă nici o probă prin raport?

Mergând pe baza calculului, ar fi rezultat ca după 18,5 zile (eu zic și 25 de zile) să apară pierderi serioase în familia de albine, care nu au fost semnalate în nici un caz. Deci?

Nu în ultimul rând consider că merită atenție concluziile de la punctele 15, 16 și 17 așa cum sunt citate în continuare ,,15 Este foarte important de menționat și faptul că analizele efectuate nu au vizat și nivelul de reziduuri privind metaboliții substanțelor analizate/studiate, fapt ce conduce la o insuficientă abordare a conținutului total de reziduuri cu efect nociv asupra albinelor.”

Încerc să mențin o decență a prezentării și doresc să vedem cu toții cum doar din condei, la punctul 15, se emite o afirmație cu pretenție de concluzie, de genul sovietic ,,dacă te-am mai fi bătut, tu ne-ai mai fi spus”. 

Cum să afirmi fără nici o analiză în raport, care să argumenteze o potențială toxicitate asupra albinelor de orice fel, spunând că ,,insuficienta abordare a conținutului total de reziduuri cu efect nociv asupra albinelor”. Pe ce bază se confirmă efectul nociv asupra albinelor în urma analizelor efectuate?

Chiar dacă s-ar fi dorit o lucrare bibliografică, tot ar fi fost nevoie de citarea unor lucrări care să reprezinte argumente în acest sens.

La punctul 16 se continuă tirada cu afirmația la fel de gratuită și fără argumente, analize sau măcar citate bibliografice și se afirmă ,,În plus, efectul nociv este probabil și rezultatul combinării mai multor substanțe, a celor trei substanțe vizate prin proiect, a celorlalte considerate mai puțin nocive, dar și a altora (erbicide, fungicide), în doze diferite, detectate sau cuantificate, rezultând așa-zisul efect de cocktail.”

Apreciez că afirmația privind existența cocktail-ului este foarte corectă în cazul unuia bazat pe votcă, rom și tequila, dar tot nu am văzut în raport argumentele unuia chimic, ca să nu mai spun că este pentru prima dată când citesc că se evocă indirect posibilitatea de a trata de trei ori sămânța dar cu substanțe diferite (a se vedea formularea boldită de mai sus). Cine s-a mai gândit, mâna sus!!!

Dar noi mergem mai departe cu discuția și vedem cum ,,cocktailul” stă la baza nocivității asupra albinelor, dar la fel ca tot ce s-a prezentat până acum, fără a prezenta măcar un rezultat care să justifice acest lucru. Astfel să luăm notă și de punctul 17, total ,,apocaliptic” de altfel, care sună astfel : ,,Acest efect de cocktail poate explica nocivitatea asupra albinelor cu impact letal sau subletal – afectarea orientării în spațiu și timp, impactul asupra imunității și capacității naturale de luptă împotriva bolilor și dăunătorilor specifici, dar și asupra funcționării sistemului endocrin și exocrin….”

La final am păstrat ceea ce era mai important și anume - CONCLUZII  GENERALE și unde se arată: ,,1 Cercetările efectuate au condus la identificarea de reziduuri de neonicotinoide, diferite sub aspect cantitativ și calitativ, în probele recoltate și trimise către laboratoare de analiză acreditate la nivel European, reziduuri ce pot avea un impact nociv pe termen scurt (efecte letale) sau mai lung (efecte subletale) asupra albinelor melifere și a altor polenizatori, confirmând riscurile pe care studiile la nivel internațional le-au pus în evidență.”

Insecticidele prin definiție sunt substanțe create ,,să omoare” dar în anumite condiții, doze și modalități de aplicare, care nu se regăsesc nicăieri în cadrul raportului. Deci nu se arată nicăieri în raport care sunt ,,cercetările” care să arate aceste posibile efecte nocive, nici măcar pe baza unor citate din lucrări care să creeze baza unei bibliografii, că de analize și rezultate ce să mai vorbim.

A doua mare concluzie spune ,,2. Considerăm că cercetările efectuate până în prezent, prin acest proiect, pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România confirmă existența unor riscuri extrem de importante privind sănătatea albinelor și a altor polenizatori, prin consumul de polen și nectar, riscuri stabilite de foarte multe studii științifice realizate pe plan internațional care au fost rezumate de EFSA și care au condus la interdicțiile de utilizare din prezent pe plan european. ”

Oricât aș încerca, nu pot să pricep cum se fac astfel de afirmații, în condițiile în care nu ai indicat în cadrul raportului nici un procent de mortalități ale albinelor, nu ai arătat nicăieri atingerea unor doze letale de substanțe, dar la concluzie o luăm după cum bate vântul. Legat de EFSA ar fi bine să mai citim rapoartele, mai ales la studiile de câmp și să vedem ce scrie, înainte de a face afirmații. Apropo tot în rapoartele EFSA scrie că acetamipridul este sigur pentru albine, fiind de altfel singurul neonicotinoid care nu s-a interzis, asta fiindcă poate nu a ajuns vestea la ICDA.

Mai mult, în toate rapoartele EFSA din 2008, 2013, 2015 și 2018, se arată că în cazul experiențelor de câmp rezultatele nu confirmă riscul asupra albinelor în urma tratamentelor semințelor.

Cred că merită acum spre finalul materialului să prezentăm o concluzie a unui studiu de lungă durată efectuat în nordul Germaniei, privind efectul neonicotinoidelor asupra bondarilor și unde se arată: ,,Întrucât studiile de monitorizare la nivel de peisaj sunt complexe, dificil de realizat și costisitoare, acestea nu sunt efectuate în mod regulat pentru evaluarea riscului de PPP pentru speciile de insecte polenizatoare. Cu toate acestea, ele pot conduce la evaluări care nu pot fi obținute din studii de nivel inferior (na. de laborator), de exemplu în ceea ce privește nivelurile de expunere realiste și relevanța punctelor finale măsurate. Acest lucru este valabil în special pentru bondari, deoarece metodele standardizate de testare nu sunt încă disponibile. În concluzie, studiul nu a identificat nicio dovadă că o singură cauză, cum ar fi utilizarea neonicotinoidelor, poate fi considerată responsabilă pentru o scădere a populațiilor de polenizatori, cum ar fi bondari, atunci când mai mulți factori, cum ar fi disponibilitatea resurselor (în special în ceea ce privește agricultura intensivă), agenții patogeni și alți factori joacă un rol în supraviețuirea speciilor de insecte polenizatoare. (Large-scale monitoring of effects of clothianidin-dressed OSR seeds on pollinating insects in Northern Germany: effects on large earth bumble bees (Bombus terrestris) Guido Sterk ● Britta Peters ● Zhenglei Gao ● Ulrich Zumkier - Ecotoxicology DOI 10.1007/s10646-016-1730-y -14 sept 2016)

În final, ultima concluzie a raportului ICD Apicultură este de-a dreptul apoteotică și îmi place la nebunie, merită să o citiți chiar și de mai multe ori, mai ales partea boldită, unde se spune ,,3. Cercetările viitoare pe această problematică ar putea completa studiile experimentale, realizate deja, cu studii de caz în care există semne clinice evidente de depopulări și mortalități prin implicarea apicultorilor din România. În acest sens este foarte importantă finanțarea unui program de monitorizare la nivel național - Program național pentru monitorizarea depopulărilor și mortalităților familiilor de albine (A.mellifera), program deja propus Academiei de Științe Agricole și Silvice - Gheorghe Ionescu Șișești, …..”

În loc de concluzie, sunt sigur că timpul și banii pierduți cu acest raport nu mai pot fi recuperați, iar pe lângă câteva aspecte bune dar puține ale acestui raport, pagubele de percepție în rândul apicultorilor, al cercetătorilor care îl citesc, a MADR care ar trebui să facă strategii pe aceste cercetări plătite de la buget, dar și al fermierilor care simt din ce în ce mai mult că au fost beneficiarii unei farse politice cu ,,interzicerea neonicotinoidelor” , rămân și nu mai pot fi șterse.

Mi-ar plăcea să cred că acesta este un caz singular, dar din păcate chiar și așa, este într-un domeniu extrem de important pentru agricultura românească și tare îmi e că dacă mai întrebăm mult de ce rapoartele României nu sunt luate în calcul la UE, să nu ne trezim că ne aduce postașul un mic cadou de acest gen.

Am realizat teza de doctorat sub îndrumarea unuia din corifeii disciplinei de Biologia solului din România, dl prof. univ. dr. Ștefanic Gheorghe, care alături de colegii și prietenii săi, domnii doctori Ghinea Lucian, Eliade Gheorghe, Ștefan Kiss și Papacostea Petre, toți cercetători extrem de redutabili, au creat una din cele mai puternice scoli în domeniu din întreaga lume, iar lucrările acestora sunt surse bibliografice în Europa și America. Cred, fără falsă modestie, că am un nivel de pregătire suficient pentru a citi și emite opinii cu privire la  un raport de cercetare, deși pentru raportul despre care am discutat în acest material, din păcate, nivelul de pregătire nu trebuie să fie prea ridicat, ca să înțelegi cât este de superficial și cum s-au scris concluzii total subiective, nesusținute de rezultatele obținute. Cred cu tărie că dacă acest raport ar fi fost o teză de disertație, studentul ar fi picat examenul cu brio!!!

Sper ca în viitor să nu mai plătim bani pentru astfel de rapoarte de cercetare. Ar fi bine ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, înainte să plătească, să aibă o echipă de cercetători/profesori universitari, colaboratori, care să valideze rezultatele înainte să se facă decontarea pentru astfel de proiecte de cercetare. În rest, numai de bine!

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Gânduri de fermier
Pagina 1 din 9

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

banner.logo agroconcept

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista