Ploile mult așteptate au venit cam peste tot, dar odată cu ele au apărut și fenomenele nefavorabile (grindină, inundații, vânt puternic), facând ca în unele zone culturile să fie afectate sau chiar distruse. Dacă la culturile de cereale păioase și rapiță, semănate în toamnă, tratamentele cu fungicide sunt, în mare parte, pe final sau chiar încheiate, acum atenția se îndreaptă spre culturile semănate în primăvară: porumb, floarea-soarelui, soia etc.

Pe lângă combaterea buruienilor, care este foarte importantă în această perioadă, umiditatea ridicată favorizează apariția bolilor. Dacă mai intervin și fenomene nefavorabile, precum vânt puternic și grindină, care pot provoca leziuni pe plante, riscul de îmbolnăvire devine și mai mare. Apariția bolilor este inevitabilă în aceste condiții cu umiditate ridicată și temperaturi moderate sau chiar scăzute în unele zone, creând un stres și mai mare plantelor.
De aceea, pe lângă produsele care ajută plantele stresate sau rănite (AMINOPOWER WSP, AMINOPOWER FLUID, ALGAMAX FORTE, ALGAMAX FLUID, MICROFERT ALGA, MICROFERT FULVIC, COPFORT), este recomandată și aplicarea unui fungicid, ținând cont de cultură, fenofaza de vegetație, condițiile meteo etc.
Să le luăm pe rând.

Floarea soarelui

Dacă s-a realizat combaterea buruienilor, aplicând erbicide atât în preemergență, cât și în postemergență, atenția acum este îndreptată asupra bolilor și dăunătorilor. Culturile se prezintă bine, sunt în stadiul de 4-6 frunze sau chiar mai mult, însă acest aparat foliar trebuie menținut sănătos, mai ales acum cand pericolul apariției bolilor este mare, fie că vorbim de pătări, frângerea tulpinilor, sau putregaiurile care sunt cele mai păgubitoare, în special când apare calatidiul.

Dacă vorbim de fungicide, portofoliul ALCEDO cuprinde poate cele mai bune fungicide existente în piață. Dintre acestea amintim:
COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de floarea-soarelui. Se pot aplica maximum două tratamente, la un interval de 21 zile între tratamente, pe perioada de vegetație, de la apariția frunzei a șasea până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței au culoarea gri și au mărimea finală (BBCH 16-75). Doza: 0,5-1 l/ha.

CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, alternarioza, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor). Se aplică maximum două tratamente pe sezon, la un interval de minimum 21 de zile între tratamente, în perioada de vegetație, respectiv înainte ca inflorescența să fie vizibilă, până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței sunt gri și au mărimea normală (BBCH 40-75). Doza: 0,5-1 l/ha.

PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, putregaiul cenușiu, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor, pătarea neagră a tulpinilor). Se aplica maximum două tratamente pe sezon. Tratamentele se aplică de la aparitia a zece sau mai multe frunze desfăcute și până la înflorit deplin (BBCH 20-65). Doza: 0,5-1 l/ha.

PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (înnegrirea tulpinilor, pătarea brună și frângerea tulpinilor, alternarioza, putregaiul alb și putregaiul cenușiu). Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente. Intervalul de tratament este de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloritului (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.

Porumb

Multă vreme s-a spus că porumbul nu prea are boli, dar se pare că nu este chiar așa. Pe llângă tăciuni, există o serie de pătări (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie, pătarea în ochi a frunzelor), rugini, boli ce apar mai ales acum în fenofaza de 6-8 frunze și până la înflorire. Așadar, și aici se justifică utilizarea fungicidelor.

În funcție de ce agent patogen vrem să combatem, recomandăm:

COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de porumb (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie a frunzelor, pătarea în ochi a frunzelor, rugina). Se aplică maximum un tratament în perioada de vegetație, respectiv de la începutul alungirii tulpinii până la înflorirea etajelor superioare și inferioare ale paniculului, iar stigmatele pe deplin emergente (BBCH 30-65). Doza: 0,7-1 l/ha.

FORTUNA MAX (azoxistrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza și rugina la cultura de porumb. Se aplică preventiv sau la apariția primelor simptome de boală, doza stabilindu-se în funcție de stadiul de infecție. Doza: 0,75-1 l/ha.

PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza la cultura de porumb. Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente, de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloririi (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.

Leguminoase, în special soia

Soia este o cultură care, dacă nu ar fi condiționată de apă, ar ocupa suprafețe mult mai mari, datorită importanței, a beneficiilor pe care le lasă în sol, și cu efecte pozitive pentru toate culturile care urmează în rotație, aspect valabil la toate leguminoasele.

Dacă vorbim de boli, pe lângă pătări, mană, de departe cea mai periculoasă este putregaiul alb. Dintre fungicide, se recomandă:

CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).

PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).

Nu uitați de importanța adjuvanților în aplicarea tratamentelor!
Aceste produse asigură o acoperire uniformă și o aderență mai bună a soluției pe suprafața frunzelor și florilor (VITAL 90 – 250 ml/250 l apă; HURRICANE – 125 ml/250 l; SILWET STAR – 125 ml/250 l apă).

De asemenea, nu trebuie neglijată nici calitatea apei utilizată la tratamente, unde recomandăm adjuvantul VITAL pH FIX – 0,5-3 l/1000 l apă (0,05-0,3 %).
Pentru mai multe informații despre produse, puteți consulta aplicația mobilă My ALCEDO Catalogue.

Material furnizat de ALCEDO

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

A apărut lucrarea „Economic impact of birds' attacks on sunflower crops - case study” (Impactul economic al atacurilor păsărilor asupra culturii de floarea-soarelui - studiu de caz) în revista Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.25, Issue 1, 2025. Revista este clasificată în ESCI edition (quartila Q3) și are factorul de impact 1. Autorii lucrării sunt Otilia Cotuna, Veronica Sărățeanu, Mirela Paraschivu, Ion Dumitrescu, Doru Laieș, Ramona Ștef. Lucrarea prezintă interes pentru fermieri, motiv pentru care am făcut un rezumat în rândurile ce urmează.

Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui este puțin studiat în România și în general la nivel mondial. În studiul de față au fost analizate trei culturi de floarea-soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara.

Scopul studiului a fost de a evidenția pierderile economice produse de păsări în timpul răsăririi sau imediat după semănat, cât și cele de dinaintea recoltatului. Hibrizii cultivați au fost NK Neoma și SY Futura AR. Daunele au fost estimate atât după răsărire, cât și înainte de recoltat. Efectivele de păsări au fost apreciate vizual prin observații directe în câmp, în timpul hrănirii. Speciile de păsări identificate au fost Columba livia livia și Corvus frugilegus.

Pierderile economice s-au calculat ținând cont de toate verigile tehnologice. Daunele au fost de 100% în sola A521 (2,5 ha) și 90% în A519 (6,5 ha). Sola A136 (14,84 ha) nu a fost atacată de păsări. Cheltuielile au fost de 3826,7lei/ha în anul 2024. Producțiile au fost de 0 kg (A521), 277 kg (A519) și 2670 kg (A136). Profit s-a realizat doar în sola A136 în cuantum de 1342,3 lei. Prețul de vânzare a fost de 1,8 lei/kg în 2024.

Extras din lucrare

În ultimii ani, păsările au devenit o problemă reală pentru multe zone agricole din România.

Cele mai mari pagube se înregistrează cel mai des în solele situate în apropierea așezărilor urbane și rurale, a drumurilor, pădurilor, lizierelor, parcurilor. În aceste zone există arbuști și copaci unde păsările pot cuibări liniștite, iar hrana este accesibilă. Dintre plantele cultivate, floarea-soarelui este cea mai susceptibilă a fi atacată, fiind preferată de vrăbii, mierle, porumbei și ciori [Sausse & Levy, 2021]. Preferința păsărilor pentru floarea-soarelui față de alte plante cultivate (porumb, grâu, orz etc) este raportată și de Klosterman et al. (2013).

Studiile cu privire la atacul păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui sunt puține deoarece estimarea daunelor este de multe ori anevoioasă, mai ales dacă păsările nu sunt văzute în momentul hrănirii. Cele mai multe fac referire la atacul păsărilor după înflorit și în timpul maturării semințelor și foarte puține la daunele produse în timpul germinării și răsăririi plantelor de floarea-soarelui [Linz et Hanzel, 1997). Aceeași autori arată că, la nivel mondial, speciile de păsări care atacă floarea-soarelui fac parte din familiile Corvidae, Columbidae, Icteridae, Psittacidae, Passeridae și Cacatuidae.

În Europa, pagubele sunt produse la floarea-soarelui de Passeridae (Passer montanus, Passer hispaniolensis), Columbidae (Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur) și Corvidae.

Mențiuni despre pagubele produse de păsări la floarea-soarelui în timpul răsăririi apar în Franța, Italia și Elveția [Sausse et Levy, 2021]. În Franța au fost raportate atacuri ale păsărilor din familiile Corvidae și Columbidae în timpul răsăririi.

Sausse et al. (2021) arată că, în ultimii ani pagubele raportate sunt tot mai mari în timpul înființării culturilor.

În România, Arion (1958) menționează mai multe specii de păsări dăunătoare agriculturii: Corvus cornix L. (cioara cenușie vestică), Corvus cornix sardomus Kleinem (cioara cenușie estică), Corvus frugilegus L. (cioara de semănătură), Pica pica pica L. (coțofana), Passer montanus L. (vrabia de câmp), Passer domesticus L. (vrabia de casă). Aceleași specii sunt menționate și de Rădulescu & Săvescu (1967). Perju (1999) aduce în atenție speciile Columba livia livia L. (porumbelul domestic) și Streptopelia turtur L. (guguștiucul).

Dintre speciile de Columbidae, cele mai des întâlnite în arealele agricole din România sunt Columba livia livia și Columba palumbus, iar dintre Corvidae, Corvus frugilegus [Georgescu, 2023]. Aceste păsări produc pagube importante la floarea-soarelui și porumb atât în timpul răsăritului, cât și înainte de recoltat în zonele de sud, sud - est și vest ale României. Georgescu et al. afirmă că, în perioada 2021 - 2022, cioara de semănătură a atacat masiv culturile de porumb și floarea-soarelui, producând pagube importante.

Dacă în Europa atacul păsărilor este mai puțin studiat, pe continentul american se fac multe cercetări cu privire la metodele de evaluare a daunelor, cât și cele prin care acestea pot fi îndepărtate de zonele agricole. Ernst et al. (2019) evaluează într-un studiu efectuat în Dakota de Nord pagubele economice produse de păsări la floarea-soarelui. Acesta arată că, pierderile în producție au fost cuprinse între 5 - 15% (considerate semnificative). Din punct de vedere financiar, pagubele înregistrate au fost de 28,6 milioane dolari [Ernst et al., 2019].

În Argentina sunt raportate pierderi între 5% și 20% în producție, atunci când plantele de floarea-soarelui sunt atacate la maturitate. Incidența plantelor atacate se situează între 21 - 35% [Bernardos et Farell, 2012; Vitti et Zuil, 2012].

Fermierii din România raportează mai rar pagubele produse de păsări în timpul răsăririi plantelor de floarea-soarelui. Cel mai des sunt raportate daunele din timpul maturării plantelor, când păsările se hrănesc masiv. Lupta cu păsările este cel mai adesea pierdută de către fermieri, care nu le pot ține sub control cu nici o metodă cunoscută. În trecut, insecticidele neonicotinoide utilizate la tratarea semințelor asigurau o scurtă protecție în timpul răsăririi. În prezent acestea sunt interzise, iar daunele cresc. Fermierii sunt nevoiți uneori să renunțe la cultura florii-soarelui din cauza păsărilor flămânde [Abid, 2019].

Acest studiu a fost realizat pe baza unei situații excepționale din anul 2024, când două parcele de floarea-soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara au fost compromise de păsări imediat după semănat. Această situație a fost analizată comparativ cu o parcelă de floarea-soarelui care nu a fost atacată de păsări fiind înființată la distanță mai mare. Au fost estimate și daunele din perioada premergătoare recoltatului. Scopul studiului a fost de a evidenția pagubele în producție, costurile cu semănatul și reînsămânțările ulterioare, cât și cu alte verigi tehnologice. Concluzia studiului a fost că, impactul economic al atacurilor păsărilor în perioada de răsărire este major.

În solele situate în apropierea orașului Timișoara (A519 și A521), severitatea atacurilor păsărilor a fost foarte ridicată în anul 2024. Într-una din sole, imediat după semănat, sute de păsări flămânde au consumat semințele. În câteva zile, viitoarea cultură de floarea-soarelui a fost compromisă total. La fel s-a întâmplat și după prima reînsămânțare, precum și după a doua. Această parcelă nu a mai fost cultivată cu nici o plantă în anul 2024 din cauza agresivității păsărilor. În cazul de față, atacul în faza de răsărire a compromis cultura în totalitate (o situație excepțională). După Clark et al. (2015), păsările care atacă floarea-soarelui se hrănesc cu semințe și tinere plăntuțe în faza de cotiledon. Hrana păsărilor din familia Columbidae constă în semințe și ierburi, pe când cele din Corvidae sunt omnivore și oportuniste, fiind în strânsă legătură cu sistemele de cultură ale plantelor, cu anotimpul, cât și cu resursele disponibile în mediu.

Distrugerea timpurie a semănăturilor de floarea-soarelui este o problemă importantă pentru fermierii din Europa, deoarece ei pot renunța să mai cultive floarea-soarelui [Sausse & Robert, 2017].

Într-o altă solă, în urma atacului din perioada de răsărire s-au pierdut 75% din plante. Plantele rămase (25%) au vegetat foarte bine formând calatidii mari. După înflorit a început atacul păsărilor (predominant Corvidae) care au început să consume achenele. O primă evaluare a fost făcută la data de 04.08.2024 când s-a constatat că toate calatidiile erau atacate, păsările consumând achenele de la margine. Procentual, atacul în această perioadă s-a situat între 20 - 30% semințe lipsă din calatidii.

A doua evaluare s-a realizat la data de 04.09.2024, înainte de recoltat. Calatidiile nu mai aveau semințe în procent de 80% - 90%, unele chiar 100%. Producția/ha a fost de 277 kg/ha, iar cea totală de 1800 kg (pe 6,5 ha). Costurile/ha au fost de 3826,7 lei, iar pierderile de 3328,2 lei. Vânzarea s-a realizat la prețul pieței (1,8 lei/kg), obținându-se 498,5 lei/ha.

Daunele produse de păsări în solele de floarea-soarelui au fost de 100% pe 2,5 ha și 90% pe 6,5 ha. Localizarea acestora în zona periurbană, prezența perdelelor forestiere în apropiere, împădurirea unor zone pentru a crea un habitat natural pentru păsări sunt factori care au dus la creșterea populațiilor de păsări.

Se cunoaște că păsările produc pagube în toate zonele agricole din lume. Rezultatele studiului de față sunt în acord și cu ale altor cercetători. Gül et al. (2018) au raportat daune cuprinse între 10 și 51,19% la floarea-soarelui. După Ilter (1982), pagubele pot crește cu 60% când culturile sunt înființate în apropierea pădurilor, lizierelor, așezărilor urbane și rurale.

În România, în partea de Vest, Sud și Sud - Est (Georgescu, 2023), în ultimii cinci ani, frecvent sunt raportate pagube produse de păsări (Columbidae și Corvidae) la floarea-soarelui (și nu numai) în timpul germinării și răsăririi. Dacă în trecut se cunoștea că păsările atacă plantele la maturitate, consumând achenele din calatidii, acum pagubele din timpul răsăririi sunt tot mai dese. De cele mai multe ori, fermierii sunt nevoiți să reînsămânțeze sau chiar să renunțe a mai cultiva floarea-soarelui în anumite areale, în special în cele situate în apropierea așezărilor urbane.

În revizia lui Saussa & Levy, publicată în 2021 se arată că, în Europa de Vest, „daunele care odată erau limitate la plantele de floarea-soarelui maturate devin acum vizibile la răsărire”. Aceeași autori evidențiază în urma amplei documentări că asistăm la un fenomen în această privință. Ei susțin că modificările climatice la nivel global influențează tehnologiile agricole și implicit activitatea păsărilor dăunătoare agriculturii. Suntem în acord cu aceste aspecte.

O problemă actuală în Câmpia Banatului este că suprafețele de teren din apropierea orașelor rămân de multe ori necultivate din cauza atacurilor păsărilor. Predominant s-au înmulțit excesiv specii din familiile Corvidae și Columbidae, sedentare și oportuniste care se înmulțesc continuu deoarece găsesc foarte ușor surse de hrană și cuibărit în zonele limitrofe așezărilor urbane și rurale (gospodării, gropi de gunoi, terenuri agricole, pășuni, liziere, parcuri etc).

Metodele de control utilizate pentru alungarea păsărilor de pe semănături nu mai dau rezultate deloc. Nu le mai sperie nimic. Ies în evidență speciile de Corvidae care sunt recunoscute pentru inteligența lor. Ele sunt capabile să găsească cu precizie semințele proaspăt semănate. Consumă semințe și plăntuțe imediat după răsărire. Când plantele de floarea-soarelui sunt maturate, mănâncă semințele și lasă cojile în calatidii și pe sol. Prin comparație, speciile de Columbidae nu excelează din punct de vedere cognitiv, bazându-se mai mult pe simțuri. După semănat aceștia consumă plăntuțe tinere și cotiledoane [Dufour et al., 2012].

Pierderile economice apărute în câmpurile studiate au strânsă legătură cu înființarea culturilor pe terenuri din apropierea orașului Timișoara unde păsările sunt prezente an de an. La asta se adaugă și faptul că, în apropiere există o lizieră unde păsările pot cuibări nestingherite.

Concluzii

Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui este uriaș în apropierea orașelor, satelor, pădurilor, lizierelor etc. An de an, fermierii reclamă pierderi economice mai mici sau mai mari. Pierderile financiare sunt în strânsă legătură cu amplasarea culturilor, efectivele de păsări din zonă și sursele de hrană.

Pagubele produse de păsări în cele două culturi de floarea-soarelui amplasate în apropierea orașului Timișoara au fost ridicate, acestea fiind compromise total. În zona analizată, astfel de evenimente au loc în fiecare an, indiferent de plantele cultivate. Atacurile produse de Corvidae și Columbidae sunt tot mai dese și mai agresive în ultimii ani în Banat, deoarece populațiile au crescut, mai ales cele de Columba livia livia și Corvus frugilegus. Floarea-soarelui este mult mai vulnerabilă la atacul păsărilor, de aceea nu ar trebui cultivată în apropierea zonelor locuite.

În România, studiile cu privire la daunele produse de păsări în culturile agricole nu există sau dacă există nu sunt publice, deși zonele de cuibărire ale diferitor specii de păsări se cunosc, existând hărți în acest sens.

În viitor sunt necesare studii în toate zonele agricole ale României pentru estimarea populațiilor de păsări și a pagubelor produse.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Phoma lingam, atac la tulpinile de rapiță

Monitorizarea dăunătorilor porumbului

De ce se albesc spicele de grâu?

Produsele de protecție a plantelor, cunoscute generic sub numele de pesticide, conțin una sau mai multe substanțe active, agenți fitoprotectori sau agenți sinergici şi coformulanți. Dar ceea ce conferă tipul de acțiune exercitată de produsul fitosanitar este substanța activă. Cu cât mai multe tipuri de substanțe active (sau „molecule”) sunt utilizate pentru formularea diferitelor produse de protecție, cu atât este mai diversificată gama acestora și mai capabilă să ofere protecție cât mai largă și mai eficientă culturilor agricole.

La nivel global, graficul de mai jos indică numărul de noi substante active care sunt luate ȋn considerare în procedurile de dezvoltare, respectiv ajung pe piață în fiecare an.

Din observaţiile noastre reiese că tendința generală cu privire la numărul de substanțe active candidate pentru dezvoltare ulterioară a fost în scădere începând din anul 2000, cu o rată şi mai accentuată de scădere a numărului de noi candidați care au fost plasaţi pe piață.

Conform publicației „The Pesticide Manual”, la nivel global există circa 920 de substanţe active sintetice din care în Uniunea Europeană sunt aprobate pentru utilizare aproximativ 280, ceea ce reprezintă circa 30% din total, iar fermierul român dispune astăzi de aproximativ 200 de substanțe active sintetice, adică sub 20% dintre cele  existente la nivel global şi circa 71% din produsele omologate pentru utilizare în UE.

Această încetinire de introducere a noi produse de protecție pe piața europeană observată de la mijlocul anilor 2010 este explicată și prin schimbarea comportamentului multora dintre companiile de top axate pe cercetare și dezvoltare, unele dintre ele având tendința să își concentreze eforturile de cercetare și dezvoltare pe semințe de calitate, în timp ce altele au devenit din ce în ce mai selective în dezvoltarea de noi molecule din cauza costurilor asociate dezvoltării și insecurității privind aprobarea pentru plasare pe piață în UE.

Omologarea unei noi molecule sintetice în UE a devenit atât de costisitoare și dificilă încât companiile multinaționale decid de multe ori să ocolească piața unică înregistrându-și produsele în țări din afara Uniunii Europene și acest fenomen nu ajută fermierii și agricultura europeană.

Trebuie menționat că industria de protecția plantelor este implicată și în cercetarea, dezvoltarea și aducerea în piață a produselor biologice, soluții de combatere care funcționează foarte bine în alternanță sau împreună cu produsele sintetice (pesticide).

În ultimii zece ani, peste 50% din produsele de protecția plantelor au fost retrase din piața europeană și acest lucru a pus și pune presiune pe combaterea agenților de dăunare în creștere, având disponibile mai puține substanțe active.

Astăzi, industria de protecția plantelor se confruntă cu provocări și îngrijorări serioase și aș dori să menționez doar câteva:

• Fermierul din România și european are astăzi mai puține produse disponibile pentru a controla un număr în creștere de organisme de dăunare, iar acest lucru pune în pericol siguranța alimentară a cetățenilor;

• Multe dintre substanțele active sunt retrase din piață de către autorități, uneori doar în baza unor decizii politice fără a se ține seama de rezultatele științifice;

• Interzicerea utilizării insecticidelor neonicotinoide face ca fermierul din țara noastră să fie vulnerabil din punct de vedere al protecției plantelor, la atacul unor dăunători foarte agresivi, precum Tanymechus dillaticols, Agriotes etc;

• Încălzirea globală generează schimbări multiple la nivelul ecosistemelor și agresivitatea organismelor de dăunare este de așteptat să crească și să provoace pagube importante culturilor agricole.

În această situație, în urma retragerii de pe piață și a interzicerii utilizării multor produse de protecție a plantelor cunoscute și apreciate de fermieri și în lipsa unor soluții de protecție adecvate, statele membre UE au recurs din ce în ce mai frecvent la acordarea de derogări.

Derogările sunt excepții legale care permit ca utilizarea unei anumite legi sau reglementări să fie aplicată diferit sau deloc în circumstanțe specifice. În cazul produselor de protecție a plantelor (pesticidelor), derogările sunt acordate în circumstanțe excepționale, cum ar fi un atac major al dăunătorilor, atunci când măsurile standard, mai puțin dăunătoare, sunt considerate insuficiente.

În Uniunea Europeană, art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 permite statelor membre să autorizeze introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor, prin derogare de la procesul obișnuit de autorizare, pentru o perioadă de maximum 120 de zile, dacă sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile.

Astfel, din 2013 până în 2016 au fost acordate doar 220 de derogări, din 2016 și până în 2020, statele membre UE au acordat peste 2.500 de derogări, iar din 2020 și până în 2023 (ultimul an cu înregistrari statistice procesate) în Uniunea Europeană au fost acordate peste alte 2.250 de autorizații de urgență, pentru aproximativ 354 de substanțe active și 1.481 de produse. Între 2017 și 2022, România a acordat doar 2% dintre autorizațiile de urgență date pentru total substanțe active vizate de derogări în UE pe parcursul acestei perioade (Science of The Total Environment, Volume 947, 15 oct. 2024).

Începând din 2018 şi pânî în 2025, în România au fost emise 58 autorizaţii temporare din care 38 pentru utilizarea produselor din categoria neonicotinoidelor. (https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/temp.htm)

Tabelul de mai jos prezintă situaţia privind numărul de derogări şi cele date pentru neonicotinoide în special, ȋn câteva țări ale Uniunii Europene, cu date între 2018 și 2022.

Utilizarea insecticidelor care conțin neocotinoide este interzisă în UE cu excepția utilizărilor în sere. În țara noastră au fost acordate derogări în special pentru tratamentul semințelor la cultura de porumb, floarea-soarelui și la cerealele păioase, împotriva unor dăunători deosebit de rapace cum sunt rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) viermii sârma (Agriotes spp.), gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides).

Interzicerea utilizării insecticidelor neonicotinoide la nivelul Uniunii Europene lasă România descoperită în fața celui mai periculos dăunător pentru culturi agricole importante așa cum sunt porumbul și floarea soarelui. Este vorba despre Rățișoara porumbului (Tanymechus dillaticolis).

Suprafețele mari de culturi agricole (peste două milioane ha de porumb și peste un milion ha de floarea-soarelui) pot fi compromise parţial sau total de către Rățișoara porumbului, un dăunător polifag extrem de periculos, care în anii favorabili poate atinge densități de peste 100 de exemplare pe mp. Având în vedere că pragul economic de dăunare (PED) pentru Rațișoara porumbului este de trei dăunători/mp este de la sine înțeles că o mare parte din culturile semănate vor fi compromise fără un tratament la sămânță adecvat.

De aceea, utilizarea produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide trebuie securizată mai ales că acestea sunt utilizate la tratamentul semințelor. Tratarea semințelor cu insecto-fungicide este sigură atât pentru mediu, cât și benefică pentru culturi, deoarece protejează semințele de boli și dăunători în primele etape ale ciclului lor de viață, ducând la o germinare și o creștere îmbunătățite și reduce necesitatea aplicărilor ulterioare de pesticide. Această abordare specifică minimizează cantitatea de substanțe chimice utilizate și impactul lor potențial asupra mediului.

În situatia în care fermierii nu au soluții fitosanitare eficiente ne întrebăm cine trebuie să suporte pierderile și costurile aferente pierderii culturilor agricole, precum și cine trebuie să despăgubească agricultorii pentru pierderile suferite.

În prezent, creșterea populației a devenit un motiv important pentru cererea tot mai mare de produse agricole. Pentru a atinge securitatea alimentară, este necesar să fie stimulat randamentul agricol, iar reziliența și protejarea culturilor agricole în fața organismelor de dăunare este imperativă. Prin urmare, datorită accesibilității și eficacității lor, aplicarea produselor fitosanitare sintetice în câmpurile agricole a evoluat ca o practică obișnuită pentru a ține sub control bolile, dăunătorii și buruienile culturilor agricole.

Pesticidele joacă un rol crucial în securitatea alimentară globală. Acestea ajută la protejarea culturilor de dăunători, boli și buruieni, ceea ce duce la randamente mai mari și la o disponibilitate sporită a alimentelor.

Cu toate acestea, suntem conștienți că utilizarea lor ridică îngrijorări cu privire la impactul asupra mediului și potențialele riscuri pentru sănătate. De aceea, producătorii de pesticide lucrează activ pentru a spori siguranța utilizării pesticidelor prin diverse măsuri, inclusiv dezvoltarea unor formulări mai sigure, îmbunătățirea etichetării, furnizarea de instruire și promovarea unor practici responsabile de aplicare. Aceste eforturi vizează reducerea la minimum a riscurilor pentru sănătatea umană, mediu și organismele nevizate.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) susține principiul acordării autorizațiilor de urgență de către statele membre, dacă sunt create premizele aplicării condițiilor menționate anterior și prevăzute la Articolul 53 din Regulament, cu garanții stricte pentru a se asigura că autorizațiile de urgență sunt acordate numai atunci când este strict necesar. Numai așa putem oferi fermierilor soluții agricole eficiente pentru situații de urgență.

Înțelegem provocările pe care le întâmpină toți producătorii agricoli, fie ei fermieri sau apicultori, înțelegem faptul că suntem cu toții sub presiunea de a produce cât mai mult, cât mai de calitate și cât mai ieftin, însă credem că toate aceste lucruri ar fi mai simplu și mai ușor de soluționat dacă ne-am asculta unii pe alții și am comunica deschis și fără prejudecăți.

Autor: VASILE IOSIF, preşedinte AIPROM

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agriotes spp. - viermii sârmă sau gândacii pocnitori

Pe tot globul se întâlnesc peste 8.000 de specii din genul Elateridae, iar în România se găsesc în jur de 250 de specii, dintre care cele mai frecvente și dăunătoare sunt speciile Agriotes lineatus, Agriotes obscurus, Agriotes sputator, Agriotes ustulatus.

Adulții apar primăvara, în lunile aprilie-mai, când temperatura aerului este de 13-15°C, ducând o viață nocturnă și rar diurnă, hrănindu-se cu nectarul și polenul inflorescențelor de umbelifere. Sunt foarte sensibili la căldură, uscăciune și aer uscat, de aceea se explică de ce se dezvoltă cel mai bine în terenuri acoperite cu vegetație deasă, pășuni naturale, artificiale și terenuri înțelenite.

Ciclul de viață al dăunătorului este de cinci ani, perioadă în care larva trece prin 10-12 stadii de dezvoltare, coborând și urcând în sol. Determinarea prezenței larvelor se face punând momeli din cartof, morcov sau chiar boabe de porumb în gropi de 6-8 cm adâncime, săpate în solul reavăn, care se menține umed și se controlează zilnic timp de o săptămâna după montare.

La porumb și cartof se înregistrează cele mai devastatoare pagube.

Dacă se verifică o plantă atacată, se va vedea cu ușurință atacul pe rădăcini, perforații în zona coletului sau germenele de creștere distrus. După însămânțare, larvele se hrănesc cu boabele, consumând embrionul. Plantele care supraviețuiesc atacului vor avea o vegetație întârziată, cu producții foarte scăzute.

Cele mai puternice atacuri se manifestă în primăverile reci, cu multă umiditate și în care adâncimea de semănat este mare. Pragul Economic de dăunare (PED) este de o larvă pe m² atât la porumb, cât și la cartof. La peste 3-4 larve pe m² tuberculii pot fi afectați 100%.

Măsuri de combatere agrotehnice:

• rotația culturilor;

• arături de vară sau toamnă, imediat după recoltare;

• prașile mecanice și menținerea terenurilor curate de buruieni;

• aplicarea de amendamente cu calciu pe solurile acide;

• cultivarea de plante, în sistemul de rotație, din genul mazăre, fasole, rapiță, in, coriandru;

• drenarea terenurilor acolo unde băltește apa;

• aplicarea de îngrășăminte pe bază de fosfor, știind că acestea reduc în timp numărul de larve.

În ceea ce privește produsele pentru protecția plantelor, Summit Agro România vă pune la dispoziție produsul Trika Expert, în doză de 10-15 kg/ha ce se aplică odată cu semănatul sau fracționat 10 kg/ha la semănat și 10 kg/ha la prima prașilă mecanică, acolo unde gradul de atac este mare.

Produsul are o formulare unică ce conține:

• 4 g/kg de lambda-cihalotrin care acționează prin contact și ingestie, având și efect repelent, creând un halou în jurul seminței;

• 35% fosfor ușor solubil și accesibil plantei (fosfor care primăvara, pe solurile reci, este asimilat mai greu din complexul coloidal) și care nu este agreat de larvă;

• 7% azot organo-mineral cu rol de stimulare în absorbția fosforului;

• suport organic de natură humică.

Este omologat pentru combatera larvelor dăunătorilor ca: Agriotes spp., Melolonta melolonta, Agrotis spp. și Diabrotica virgifera virgifera la un număr mare de culturi, dintre care amintim: porumb, cartof, sorg, floarea-soarelui, morcov, tomate, salată, spanac, castraveți, varză, conopidă, rapiță, soia, flori și plante ornamentale, arbori în pepiniere.

Gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis)

Tanymecus dilaticollis a fost semnalat în România în anul 1904 sub denumirea de „rățișoara porumbului” sau „gărgărița de porumbiște”.

An de an atacul a devenit tot mai puternic și mai frecvent pe zone tot mai mari, astfel că fără tratament la sămânță culturile pot fi compromise în totalitate.

În funcție de temperatura și adâncimea de iernare, atacul se poate întinde până la 40-50 zile. După o hrănire intensă, în zilele însorite și călduroase, femela depune majoritatea pontei în lanul de porumb sau floarea-soarelui.

Tanymecus dilaticollis este considerat cel mai mare dăunător al porumbului, dar produce pagube importante și la culturile de floarea-soarelui, soia, sorg, sfeclă, grâu și orz. Plantele de porumb și floarea-soarelui sunt retezate de la colet sau ajung ca pe frunzele bazale să prezinte rosături circulare. Pragul Economic de Dăunare (PED) este de 3-5 exemplare/m².

În lipsa produselor de tratare a semințelor, pe bază de imidacloprid, va rămâne ca soluție pentru fermieri doar tratamentul de corecție, în vegetație.

Summit Agro vă recomandă tratamente de corecție în vegetație cu produsul Mospilan 20 SG în doză de 100 g/ha + 2 litri Toil (adjuvant pe bază de ulei), folosind o cantitate de 350-400 litri de apă, astfel asigurând o acoperire cât mai bună și aderența soluției pe suprafața foliară. 

În cazul unui atac puternic, datorat rezervei mari de dăunători care iernează în resturile vegetale de la cultura premergătore (floarea-soarelui, sorg sau porumb), pentru o protecție cât mai bună a culturii, recomandăm asocierea cu insecticide de contact din clasa piretroizilor, cum ar fi: esfenvalerat, cipermetrin, lambda-cihalortin, deltametrin.

O mare însemnătate în reducerea populației de dăunători o au și măsurile agrotehnice cum ar fi: rotația culturilor, menținerea solelor curate de buruieni pe tot parcursul anului, arături cât mai adânci, includere în schema de rotație a culturilor de genul mazăre, fasole sau rapiță și evitarea monoculturii de porumb.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe informații despre Trika Expert sau Mospilan 20 SG, nu ezitați să accesați catalogul nostru interactiv, să contactați reprezentanții Summit Agro din zona dumneavoastră sau vizitați site-ul nostru la www.sumi-agro.ro.

Articol de: ing. COSTEL MIRON, director de vânzări Summit Agro România pentru Zona de Nord-Est a țării

Foto: Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Impactul dramatic al noilor dăunători asupra agriculturii europene impune adaptarea legislației europene așa încât să se permită utilizarea unor derogări pentru anumite produse de protecție a plantelor când lipsesc alternativele adecvate, atrage atenția Copa-Cogeca, cea mai mare organizație profesională a fermierilor și cooperativelor din Uniunea Europeană.

Copa și Cogeca își exprimă sprijinul deplin pentru fermierii și cooperativele din Uniunea Europeană în eforturile continue de a proteja producția de hrană și de a asigura sustenabilitatea agriculturii europene.

„Recunoaștem provocările agronomice serioase cu care se confruntă fermierii europeni din cauza presiunii ridicate a dăunătorilor de sol. Fermierii au nevoie de acces la produse de protecție a plantelor sigure, eficiente și necostisitoare, indiferent de natura lor, în special atunci când metodele alternative nu sunt încă eficiente sau disponibile în anumite regiuni. Dorim să subliniem și să ne concentrăm pe cazul extrem de dramatic al dăunătorilor din sol, în special al insectelor, în diferite culturi arabile (porumb și floarea-soarelui) din anumite state membre și pe lipsa de insecticide adecvate și potrivite care să protejeze cu adevărat culturile și să garanteze randamente de calitate înaltă și robuste pentru producătorii noștri europeni. În aceste țări, infestările sunt adeseori mult peste pragurile economice de dăunare. Așadar, producătorii necesită soluții eficiente, bazate pe știință, pentru a preveni pierderile de recoltă, a proteja veniturile fermierilor și a menține securitatea alimentară”, transmite Copa-Cogeca.

Deciziile recente ale instanțelor din unele state membre, așa cum este cazul României, care suspendă temporar utilizarea semințelor tratate cu anumite substanțe, chiar și în condițiile unor derogări controlate, pun în pericol stabilitatea producției agricole. Tratarea semințelor este un instrument agricol de precizie care protejează planta încă din primele etape, prevenind răspândirea derivei produsului de protecție a plantelor dincolo de suprafața pe care trebuie aplicat.

Copa și Cogeca consideră că este nevoie de modificarea reglementărilor europene relevante, astfel încât să permită acordarea de derogări pentru utilizarea excepțională a anumitor instrumente de protecție a plantelor, atunci când lipsesc alternative adecvate, pe baza evaluărilor naționale, în zonele unde presiunea dăunătorilor depășește semnificativ pragurile economice.

Aceste derogări trebuie să fie disponibile în condiții stricte, doar în regiunile unde necesitatea este dovedită, și ca măsură de ultim resort, în concordanță cu principiile gestionării integrate a dăunătorilor (IPM).

„Agricultura europeană trebuie să rămână rezilientă și competitivă, respectând în același timp obiectivele de mediu. Credem cu tărie că deciziile de politici publice trebuie să se bazeze pe știință, nu pe ideologie, iar vocile fermierilor trebuie ascultate și luate în considerare în elaborarea legislației agricole. Ne exprimăm solidaritatea cu fermierii europeni în demersul lor de a apăra un cadru legislativ pragmatic, echitabil și bazat pe știință, care să protejeze atât producția agricolă, cât și viitorul comunităților rurale din întreaga Uniune Europeană”, se arată într-o declarație recentă a Copa-Cogeca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Protecția plantelor: Deciziile europene trebuie să țină cont de realitățile specifice fiecărei țări

Pesticidele, între necesitate și politicile verzi

Criza neonicotinoidelor distruge agricultura și procesarea în România

Anul trecut s-a dovedit a fi unul plin de provocări pentru fermierii din România, căldura extremă afectând puternic sectorul agricol la nivel național. În 2024, în țara noastră s-a înregistrat cea mai caldă vară de când există date meteo complete, adică de la 1901 și până în prezent, cu o temperatură medie pe țară de 24,2°C.

2024 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice în România. Conform statisticilor oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie, numărul zilelor de caniculă continuă să crească de la an la an.

Agra Asigurări, specializată exclusiv în sectorul asigurărilor agricole, a analizat efectele negative asupra fenomenelor extreme în dezvoltarea afacerilor agricole.

„Canicula reprezintă o amenințare serioasă pentru agricultori, cu efecte variate ce se resimt la nivelul culturilor, al solului și al resurselor de apă disponibile. Temperaturile ridicate peste pragul de stres termic (situat între 30-35°C pentru majoritatea plantelor) reduc procesul de fotosinteză și accelerează evapotranspirația, ceea ce duce la stres hidric. Culturile precum porumbul, floarea-soarelui și grâul sunt printre cele mai afectate. De asemenea, căldura afectează totodată calitatea recoltelor. La porumb, de exemplu, stresul termic poate determina sterilitatea polenului, ceea ce scade numărul boabelor pe știulete. La vița de vie, canicula poate influența conținutul de zaharuri și aciditatea strugurilor”, arată Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

Condițiile de caniculă favorizează înmulțirea dăunătorilor și accelerează evaporarea apei din sol, reducându-i fertilitatea. „Mai mult, canicula afectează nivelurile râurilor și pânzelor freatice, limitând accesul fermierilor la irigații, o problemă critică pentru agricultură”, adaugă Horia-Adrian Lupu.

În acest context, pentru a minimiza impactul caniculei, fermierii pot adopta mai multe măsuri, precum utilizarea soiurilor rezistente la secetă, folosirea tehnologiilor de cultivare adaptate sau a sistemelor de irigare prin picurare. De asemenea, asigurările agricole devin un instrument esențial în gestionarea riscurilor climatice și reprezintă o plasă de siguranță vitală pentru fermieri.

„În primul rând, asigurările înseamnă protecție financiară. În cazul pierderilor cauzate de caniculă, asigurările oferă compensații care ajută fermierii să-și mențină viabilitatea economică. În al doilea rând, asigurările ajută la stimularea investițiilor. Având o protecție în caz de dezastru, fermierii pot investi în tehnologii moderne și în extinderea afacerii. Stabilitatea financiară asigură viabilitatea și longevitatea agribusiness-urilor, prevenind acumularea de pierderi financiare pe termen lung, iar polițele de asigurare agricolă au exact acest scop, de protecție și despăgubire a fermierului în situația producerii daunei cauzată de evenimente climatice extreme”, afirmă Iulia Parapianu, director general adjunct Agra Asigurări.

În caz de caniculă, Agra Asigurari pune la dispoziția fermierilor două produse de asigurare pentru protejarea culturilor. Index de secetă, o asigurare care „oferă flexibilitate prin posibilitatea alegerii UAT (Unitate Administrativ-Teritorială) de referință cel mai apropiat de suprafețele cultivate, a sumei asigurate pe hectar, iar despăgubirile pentru daunele cauzate de deficitul de precipitații și zilele de caniculă sunt distribuite proporțional pe fazele de vegetație”, subliniază Iulia Parapianu.

Asigurarea împotriva riscului de secetă cu evaluare în teren la cultura de porumb boabe, din cadrul produsului de asigurare Agrar Basis, oferă fermierilor protecție financiară și stabilitate în fața condițiilor climatice extreme, care devin din ce în ce mai frecvente. Subscrierea pentru acest risc se poate face până la data de 15 aprilie a anului agricol în curs.

„Într-un context agricol din ce în ce mai vulnerabil, protecția culturilor reprezintă un pas esențial pentru asigurarea continuității și rentabilității afacerilor agricole. Prin asigurarea integrală a suprafețelor cultivate și prin procese simplificate, Agra Asigurări oferă un parteneriat de încredere pentru fermierii care doresc să își protejeze investițiile și să își asigure viitorul în fața provocărilor climatice”, conchide Horia-Adrian Lupu.                                                                    

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În contextul suspendării autorizației temporare de utilizare a produselor neonicotinoide la tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui, compania ADAMA are în portofoliu produse pentru controlul dăunătorilor de sol și foliari din culturile de porumb și floarea-soarelui. Este vorba de produsele Lebron 0,5 G și Lamdex Extra, despre care specialiștii ADAMA spun că sunt optimizate din punct de vedere tehnic, adaptate contextului actual și nevoilor specifice fermelor din România.

ADAMA Agricultural Solutions pune la dispoziția fermierilor din țara noastră două produse insecticide, respectiv Lamdex Extra, insecticid foliar cu eficacitate dovedită împotriva celor mai importanți dăunători, în special asupra rățișoarei porumbului (Tanymechus dilaticollis), precum și Lebron 0,5 G, un insecticid cu aplicare la sol pentru controlul viermilor sârmă (Agriotes spp.), a buha-semănăturilor (Agrostis spp.) și a viermelui vestic al rădăcinilor (Diabrotica virgifera virgifera).

„Rățișoara porumbului atacă plantele de porumb și floarea-soarelui imediat după răsărirea culturii. Produce pagube însemnate în culturile de porumb prin roaderea frunzelor de la exterior spre interior, în timp ce în cultura de floarea-soarelui plantele sunt retezate de la colet.

Larvele viermelui vestic al rădăcinilor rod rădăcinile plantelor în plină dezvoltare, până la înspicare, putând chiar să le reteze. Plantele atacate stagnează în dezvoltare, iar dacă 50% din rădăcini sunt roase, se frâng căpătând aspectul de gât de lebădă, iar ulterior plantele se usucă. La peste 50% din plantele atacate, producţia este compromisă.

Atacul larvelor viermilor sârmă este deosebit de păgubitor, rozând seminţele în curs de germinaţie, părţile subterane ale plantelor sau la colet. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă”, explică specialiștii companiei ADAMA.

Lamdex Extra este un insecticid piretroid, eficient, cu o puternică acțiune de contact și ingestie asupra unei game largi de dăunători. După aplicare, substanța activă penetrează rapid cuticula insectei, acționând asupra sistemului nervos, dăunătorii încetează să se hrănească, după care paralizează și mor.

Insecticidul are efect de șoc și repelență activă după aplicare și, totodată, combate un spectru larg de dăunători din culturile de porumb și floarea-soarelui.

Lamdex Extra se aplică în cele două culturi în zilele însorite și lipsite de curenți de aer, astfel:

• Floarea-soarelui: pentru combaterea rățișoarei porumbului și a muștei suedeze, la doza de 0,3 kg/ha.

• Porumb: pentru combaterea rățișoarei porumbului și a muștei suedeze, la doza de 0,3 kg/ha.

Lebron 0,5 G este un insecticid care acționează atât prin contact, cât și în stare de vapori asupra unui spectru larg de dăunători care își au activitatea în sol. Produsul se aplică pe rânduri sau pe câmp deschis, cu echipamente bine reglate. După aplicare, produsul poate fi încorporat în sol cu o grapă ușoară la 3-5 cm. Este un insecticid de sol pentru controlul unei game largi de dăunători. Protejează culturile imediat după semănat și are o puternică acțiune repelentă.

În mod normal, Lebron 0,5 G se poate aplica la momentul semănatului cu microgranulatoare dozate în mod adecvat, dar poate fi aplicat prin alte mijloace potrivite și ulterior încorporat în sol prin grăpare ușoară.

„ADAMA monitorizează atent evoluția presiunii de dăunători în culturile agricole și este alături de femieri prin soluții adaptate și o echipă de profesioniști cu acoperire națională, pentru a oferi cele mai bune recomandări tehnologice”, transmite Gabriela Vila, director general ADAMA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui la nivelul UE27 cu o pondere de 28% din total producție europeană. Efectele interzicerii neonicotinoidelor vor fi devastatoare pentru agricultura României, așa de greu încercată și aflată într-un val de falimente.

În cifre, România produce circa 2,7 – 2,8 milioane tone semințe anual, cu excepția anilor extrem de secetoși. România acoperă cererea internă de procesare pentru consumul intern și furnizează materie primă pentru Franța, Olanda, Germania, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, țări unionale, precum și pentru Turcia, țară din afara UE. În anii cu producție bună, semințele românești ajung și în zone îndepărtate cum ar fi Pakistan.

Capacitatea de procesare la nivel local furnizează populației necesarul de ulei pentru consum, având o stratificare în funcție de nivelul tehnologic al procesatorilor.

Atacurile în valuri făcute de Tanymecus sunt dezastruoase. Efectiv, pe înțelesul tuturor, taie planta abia răsărită și aceasta moare, provocând pagube imense fermierilor.

În regulamentul Comisiei Europene nr. 1107/2009, este stipulat clar prin articolul 53, citez: „prin derogare de la articolul 28, în circumstanțe speciale, statele member pot autoriza, pe o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare destinate să fie aplicate în mod limitat și controlat, atunci când se consideră că astfel de măsuri se impun, deoarece sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu altfel de mijloace rezonabile”.

Altfel spus, se limitează perioada și se controlează aplicarea. Se raportează, se documentează, se utilizează tehnologie cu deflectoare și multe alte lucruri ce efectiv mențin și controlează mediul în timpul alocat.

Constat cu amărăciune cum cele două ONG-uri trâmbițează acest succes, și anume interzicerea tratamentului cu neonicotinoide în România. Bucuria acestora este oarecum suspectă și este afișată public.

Prin acțiunile lor, aceste două ONG-uri aruncă o umbră asupra activității lor și ridică semne de întrebare. O veche zicală spune: „Qui prodest est felcit”, adică cine a comis crima, aceluia îi folosește. Pentru că acțiunile sunt ante-factum față de acțiunile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Ceea ce așază extrem de multe umbre asupra acestora. Multe suspiciuni se ridică în mod firesc dacă analizăm cronologia și modul de lucru.

Apicultorii din România au relaționat foarte bine cu fermierii la nivel național. Fie și numai dacă ne uităm la progresul numărului de apicultori și al familiilor de albine raportate la MADR. Fermierii au relații extrem de bune cu apicultorii, colaborează și cooperează, iar asta se vede prin cifrele din tabelul de mai jos.

Suntem de acord cu controlul și limitarea produselor în cauză, dar întreb cu mult bun simț: Securitatea Alimentară a României unde este? MADR unde a fost și unde este?

În 2009, când a fost dată această decizie a Comisiei Europene, atunci trebuia contestată de către România, cu dovezi extrem de clare, cum că acest dăunător Tanymecus pentru floarea-soarelui și viermele sârmă pentru porumb, sunt specifici României și Bulgariei.

Încă o dovadă a lipsei de profesionalism, competențe și dedicație pentru resursele alimentare ale României, propagată de autoritățile competente de la noi din țară. România și Bulgaria trebuiau în mod clar exceptate. Sunt singurele țări care au probleme cu acești dăunători.

Efectele vor fi devastatoare pentru agricultura României, așa de greu încercată și aflată într-un val de falimente. Și enumăr câteva dintre ele înainte de a trage concluzii dure:

• Producția de semințe de floarea-soarelui și porumb se va diminua extrem de mult. Extrem de mult înseamnă că nu va supraviețui pe termen mediu;

• Fermierii vor fi împinși în faliment și într-o piață neagră cu produse contrafăcute din țări non-UE, față de până acum, când aveam zona de timp reglementată și sistem de raportare și control bine definite;

• România va ajunge dependentă de import de ulei din țări non-UE și putem nominaliza fără de tăgadă Ucraina. Identic și la porumb. Efectiv suntem reduși la tăcere, conduși spre disoluția agriculturii și a fermelor;

• Procesarea de oleaginoase va fi efectiv distrusă la nivel local prin lipsa semințelor de floarea-soarelui. Procesatorii din România nu vor avea ce să proceseze, iar din Ucraina nu poți importa semințe. Statul ucrainean își protejează materia primă prin nerambursarea TVA la export la care se adaugă o taxă de export de 10%;

• România suplinește UE27 cu semințe de floarea-soarelui. De unde se va aproviziona Uniunea Europeană cu materie primă? Ținem minte că 28% din total producție se întâmplă în România. Exportatorii/comercianții nu vor avea ce să ofere;

• Securitatea alimentară va deveni instrument de presiune asupra României. Și nu este o glumă, este realitate. În urma procesării rezultă nu doar ulei, ci și șroturile, atât de dorite în zootehnie, zațurile și glicerinele, utilizate în industria cosmetică;

• Locurile de muncă din procesare vor fi pierdute, precum și cele din industriile conexe.

Concluzii:

• Este un atac premeditat la adresa securității alimentare naționale;

• Se dorește crearea dependenței României și la acest capitol;

• Se dorește ca agricultura românească să meargă spre o disoluție clară;

• Industria românească de procesare merge spre aceeași directivă și asta o spunem de mult;

• Ca și în cazul cărnii de porc, vom devein dependenți și șantajabili;

• ONG-urile responsabile de acest lucru sunt activate cu siguranță, au obiective bine trasate, desemnate și finanțate. Ceea ce nu face altceva decât să minimizeze ONG-urile ca funcție în multe domenii;

• Înțeleg că dorim ecologie, dar nu numai la Cluj. Se cultivă floarea-soarelui la Cluj? Și dacă da, în ce pondere față de restul teritoriului național?

• Sau se merge pe sintagma că Europa se termină la arcul carpatic? Și ceea ce este peste numai aparține de Europa. Este din păcate un curent propagat de multă vreme.

Articol de: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Alcedo pune la dispoziția fermierilor un pachet de erbicidare de înaltă calitate pentru preemergența la floarea-soarelui – LAST FRONTIER. Acest pachet este soluția ideală pentru a proteja cultura și a maximiza randamentul.

Erbicidarea în preemergență la floarea-soarelui cu pachetul LAST FRONTIER asigură combaterea tuturor buruienilor înainte de răsărirea culturii, fiind o verigă tehnologică esențială în gestionarea eficientă a terenului. Concurența cu buruienile în primele faze de vegetație poate duce la pierderi de producție de până la 30%, iar utilizarea unei soluții eficiente, precum LAST FRONTIER, previne aceste pierderi semnificative.

Alegând acest pachet, nu doar ca vor fi prevenite problemele cu buruienile în primele faze de vegetație, dar fermierii vor elimina și necesitatea erbicidării postemergente, economisind timp și resurse, susțin specialiștii companiei Alcedo.

Pachetul LAST FRONTIER are un spectru foarte mare de combatere a buruienilor, adică toate gramineele anuale și un număr mare de buruieni dicotledonate, inclusiv specii greu de combătut, așa cum sunt: Senecio vulgaris, Abutilon theophrasti, Ambrosia artemisiifolia, Polygonum convolvulus, Polygonum persicaria, Solanum nigrum, Xanthium strumarium etc.

Spectrul de combatere

Pachetul LAST FRONTIER combate următoarele buruieni:

• Echinochloa crus-galli (iarba bărboasă)

• Setaria spp. (mohor)

• Digitaria sanguinalis (meiul câinesc)

• Poa annua (hirușor)

• Panicum spp. (meișor)

• Amaranthus retroflexus (știr)

• Chenopodium album (spanac sălbatic)

• Stellaria media (rocoină)

• Polygonum aviculare (troscot)

• Matricaria spp. (mușețel)

• Galeopsis spp. (busuioc sălbatic)

• Fumaria officinalis (fumăriță)

• Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului)

• Senecio vulgaris (spălăcioasă)

• Sinapis arvensis (muștar sălbatic)

• Abutilon theophrasti (teișor)

• Ambrosia artemisiifolia (ambrozia)

• Atriplex patula (loboda)

• Polygonum convolvulus (hrișca urcătoare)

• Polygonum persicaria (ardeiul broaștei)

• Solanum nigrum (zârna)

• Xanthium strumarium (cornuți)

Pentru informații suplimentare și consultanță personalizată, contactați echipa ALCEDO (https://alcedo.ro/).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta este recunoscută la nivel global, european și național pentru genetica de top la cultura de floarea-soarelui. Compania investește continuu în cercetare-dezvoltare, iar prin programele riguroase de testare și selecție a hibrizilor, ne asigurăm că ajung la fermieri hibrizi adaptați, stabili și productivi. Această abordare ne-a poziționat drept prima opțiune a fermierilor pentru culturile de floarea-soarelui linoleică și High Oleică.

Deși floarea-soarelui se află printre principalele culturi din România, cu cea mai mare tolerantă la secetă și arșită, anul 2024 a venit totuși cu provocări pentru tot lanțul de producție al florii-soarelui. Anul trecut a debutat promițător, cu o creștere vegetativă excelentă, însă a fost urmat de o perioadă de secetă atmosferică și pedologică accentuată, care a condus la scăderea procentului de fecundare și, implicit, la diminuarea producțiilor. În contextul actual, principala provocare este reprezentată de maximizarea profitabilității, iar segmentul hibrizilor High Oleic oferă o soluție pentru  suplimentarea veniturilor prin bonusurile acordate pentru conținutul de acid oleic.

Hibrizii de floarea-soarelui High Oleic ar putea reprezenta cel mai profitabil segment în cultura de floarea-soarelui, cu condiția ca această abordare să fie planificată și implementată de la bun început.

Potențial genetic de producție la nivelul hibrizilor linoleici

Există de ceva timp o percepție în rândul fermierilor că hibrizii High Oleici sunt mai puțin productivi. Acest lucru, cel mai probabil, pentru că primii hibrizii High Oleici au fost introduși pe piață având la bază același tip de genetică utilizată în Vestul Europei, făra a avea o adaptabilitate bună pentru arealul geografic din România. Această percepție încă mai există și, de aceea, este foarte bine de subliniat faptul că tot segmentul de hibrizi High Oleic propus de Syngenta este adaptat condițiilor din România, cu un potențial genetic de producție la nivelul hibrizilor linoleici, păstrându-și, în același timp, conținutul ridicat de ulei și acid oleic.

Syngenta a făcut primul pas în segmentul Clearfield^® cu hibrizii deja consacrați - Talento și SY Experto care au devenit un etalon, un punct de referință pentru acest segment. Acești hibrizi confirmă an de an, menținându-se în topul preferințelor fermierilor datorită potențialului ridicat de producție și stabilității, demonstrat constant de la introducerea lor pe piață.

Hibrizi și soluții pentru toate segmentele

Menționam anterior că, primul pas pe care l-a făcut Syngenta cu acest segment, a fost introducerea pe piață a hibrizilor Talento și SY Experto. Astăzi putem vorbi de un al doilea pas, în care Syngenta vine cu doi hibrizi foarte competitivi, Subeo HTS și Suliano HTS, reprezentând noua generație de hibrizi High Oleici cu toleranță la erbicidele Fluence™/ Express™. Sunt prezentați împreună pentru că pot merge în tandem ca recomandare, fiind din grupe diferite de maturitate. Așa cum v-a obișnuit Syngenta, ambii hibrizi vin cu o toleranță foarte bună la mană, cu o masă hectolitrică ridicată, precum și cu un conținut bun de ulei si acid oleic.

Aceeași tehnologie și pentru hibrizii linoleici și pentru cei High Oleici

Verigile tehnologice aplicate în cultura de florea-soarelui High Oleică sunt identice cu cele din cultura de floarea-soarelui linoleică. Acestea trebuie să urmărească maximizarea producției pe hectar, precum și a conținutului general în ulei, prin:

• Alegerea unor hibrizi adaptați pentru o zonă pedoclimatică sau chiar fermă;

• Alegerea unei rotații potrivite, evitând rotațiile scurte de 2-3 ani;

• Executarea la timp a tuturor lucrărilor de control al bolilor, dăunătorilor și buruienilor, inclusiv al lupoaiei;

• Executarea la timp a lucrărilor de fertilizare și alegerea dozei potrivite recoltei scontate (o atenție sporită asupra dozelor de azot, excesul influențând de multe ori conținutul de ulei).

Recomandări pentru o cultură de succes

Pentru o cultură productivă, sunt de menționat două aspecte foarte importante de care depinde succesul producției de florea-soarelui High Oleică.

Primul aspect se referă la evitatea polenizării încrucișate, pentru că aceasta produce semințe de tip Mid-Oleic în aceleași calatidii de floarea-soarelui, reducând media conținutului de acid oleic al câmpului respectiv. Astfel, este esențial să nu cultivăm floarea-soarelui High Oleică în aceeași solă, pe același teren cu floarea-soarelui linoleică, ținând cont de importanța asigurării unei distanțe de izolare de minimum 300 m față de cultura de floarea-soarelui linoleică învecinată.

Izolarea în timp a florii-soarelui High Oleică este, de asemenea, o altă opțiune. Prin decalarea, efectuarea semănatului înainte sau după floarea-soarelui linoleică, evităm înflorirea în același timp cu aceasta.

De asemenea, recomandăm aplicarea măsurilor agrotehnice preventive de combatere a samulastrei, împreună cu evitarea rotațiilor scurte în care regăsim floarea-soarelui linoleică cultivată anterior pe parcelele unde se cultivă hibrizi High Oleici, evitând în acest fel riscul de diminuare a conținutului de acid oleic.

Al doilea aspect de care trebuie să ținem cont este contaminarea încrucișată, evitarea amestecului cu alte semințe pe parcurusul întregului fluxul de producție, de la semănat până la livrarea semințelor la procesator. La nivel de fermă, trebuie acordată o atenție sporită curățării semănătorilor, a combinelor și a mijloacelor de transport a recoltei până la baza de recepție.

Recomandări pentru creșterea veniturilor cu hibrizii High Oleici de la Syngenta

Punctul de plecare trebuie să fie întotdeauna contractarea recoltei (parțial sau integral) cu un bonus fix. Cuvântul de bază este planificarea și nu ar trebui aleasă o abordare speculativă sau de așteptare a momentului de recoltat, când prețurile sunt cele mai mici. Nu știe nimeni cum va fi evoluția bonusului, însă știm că, pe termen lung, el este pozitiv și vine ca un venit suplimentar în fermă.

Permanent trebuie ținut cont de ajustarea costurilor de producție la recolta scontată. De aceea, este foarte important de subliniat faptul că hibrizii Syngenta au un pontențial de producție la nivelul hibrizilor linoleici. Astfel, la nivel de fermă, se poate obține același nivel de recoltă cu costuri de producție similare. Profitabilitatea de bază rămâne neschimbată, însă diferența semnificativă în veniturile fermierului provine din bonusul acordat pentru conținutul ridicat de acid oleic.

Indiferent de tehnologia de erbicidare aleasă: Clearfield^® (hibrizii Talento și SY Experto), Clearfield^® Plus (hibridul SY Gracia CLP) sau tehnologia Fluence™/ Express™ (hibrizii Subeo HTS și Suliano HTS), vorbim de hibrizi High Oleic la potențial de producție al hibrizilor linoleici, capabili să redefinească standardele acestui segment.

Articol de: MIHAI POPOVICI, Manager Marketing Semințe floarea-soarelui și cereale Syngenta RO & MD

CITEȘTE ȘI: Culturi de floarea-soarelui curate, fără buruieni

O nouă soluție de la Syngenta pentru protecția culturilor de porumb

Colaborare pentru a accelera lansarea pe piață a produselor biologice inovatoare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!