Anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, marcat de condiții climatice extreme, scăderi istorice ale producției și un consum global în continuă scădere, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

Producția globală de vin (excluzând musturile și sucurile) a scăzut, în 2024, la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Scăderea de 4,8% față de 2023 a fost cauzată de factori meteorologici severi precum înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli ale viței-de-vie. Aceste condiții au afectat regiunile viticole majore din ambele emisfere.

Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023 și cel mai scăzut din 1961. „Tendința descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale, dar și presiunile economice precum inflația și scăderea puterii de cumpărare”, arată Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV).

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane hectolitri în 2024 (cu 3,5% mai puțin față de 2023), înregistrând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial (44,1 mhl), urmată de Franța (36,1 mhl, în scădere drastică cu 23,5%) și Spania (31,0 mhl).

Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată la 35,9 miliarde euro, datorită prețurilor medii mari (3,60 euro/litru). Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.

Adaptarea la schimbările climatice, inovația în viticultură și reconectarea cu noile generații de consumatori devin priorități strategice pentru toate regiunile lumii.

România reușește să își mențină poziția pe harta mondială a vinului, atât prin suprafața cultivată, cât și prin rolul său în consumul intern.

Cu 187.000 ha de viță-de-vie, România e pe locul 8 la nivel mondial

România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 ha struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (+0,1%). Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia.

România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european.

Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% față de anul anterior, ajungând la 3,7 milioane hectolitri. Aceasta este una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România rămâne un producător stabil în contextul general al declinului la nivel global.

În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de trei milioane hectolitri consumați în 2024. „În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste”, conchide ONVPV.

Raportul complet al OIV, aici: https://www.oiv.int/press/state-world-vine-and-wine-sector-2024-adaptation-cooperation

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: 52 de vinuri roze din România medaliate la Concours Mondial de Bruxelles

Titlul „Best Wine In Box” pentru vinuri din România, la concursul internațional din Franța

Enolog, meserie oficial recunoscută în Clasificarea Ocupațiilor din România

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților abilitate o analiză a randamentului tehnic, economic și social asupra fiecărui punct de lansare a rachetelor antigrindină. În contextul unui posibil scenariu al întreruperii funcționării sistemului național antigrindină, asigurarea culturilor în privința riscului de grindină - chiar fiind absolut necesară - nu este o soluție exclusivă, acoperitoare și viabilă pentru sectorul horticol, producătorii având obligații comerciale multi-anuale asumate pe termen scurt și mediu în raport cu piața (retail și HoReCa).

„Schimbările climatice și riscurile crescute de calamitate pentru fermieri obligă la o abordare responsabilă în ceea ce privește asigurarea continuității și creșterea eficienței sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul semnalează faptul că majoritatea antreprenorilor din sectorul agricol, care dețin ferme vegetale și urmăresc asigurarea stabilității și dezvoltării sustenabile prin integrare și creșterea valorii adăugate, precum și toți antreprenorii din sectorul horticol care au investit (cu sprijinul fondurilor europene) miliarde de euro în diverse tehnologii pentru a putea să fie competitivi pe plan european și a-și respecta angajamentele și obligațiile contractuale multi-anuale cu marile rețele de retail, sunt extrem de îngrijorați față de posibilul scenariu privind închiderea, chiar și temporară, a punctelor de lansare care le asigură protecția antigrindină.

„Protecția sporită împotriva daunelor cauzate de grindină a permis agricultorilor să-și securizeze investițiile, să mențină un flux constant de aprovizionare și să asigure siguranța alimentară la nivel național. De asemenea, aceste sisteme au contribuit la scăderea costurilor de asigurare pentru fermieri și la crearea unui mediu mai previzibil pentru planificarea activităților agricole”, explică Florian Ciolacu.

Soluțiile propuse de Clubul Fermierilor Români, în contextul discuțiilor privind închiderea punctelor de lansare, se referă la evitarea scenariului de închidere parțială sau totală la nivel național – fără niciun studiu de impact - și realizarea unei evaluări punctuale, amănunțite, din perspectivă tehnică, economică și socială, luând în considerare impactul integral pe tot ciclul de producție și valorificare comercială la nivelul fermierilor deserviți de fiecare punct de lansare.

Totodată, Clubul evidențiază situația fermierilor care realizează activități în sectorul legumicol, pomicol și vitivinicol, unde existența acestor puncte de lansare reprezintă nu doar stabilitatea unor producții anuale, ci și o abordare comercială integrată multi-anuală. Fermierii au investit în tehnologii de depozitare, condiționare, procesare și ambalare, în scopul listării produselor finite atât în sectorul HoReCa, cât și în zona de retail, demersuri care au durat ani de zile, și ar putea fi anulate imediat din cauza închiderii tuturor punctelor de lansare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 12 februarie 2025, în București, a avut loc ediția a noua a Concursului Național Vin Bag-In-Box, în organizarea companiei Azoc-Star. Au fost înscrise 220 vinuri: 96 albe, 60 roze și 64 roșii.

În urma evaluării celor 220 de vinuri înscrise în concurs, 78 de vinuri au primit titlul de „Cel mai bun vin Bag-In-Box 2025”, nouă vinuri fiind medaliate cu aur.

Concursul Național Vin Bag-In-Box 2025 a avut trei jurii, iar Juriul 1, care a desemnat cel mai bun vin ambalat la Bag-In-Box, a fost alcătuit din 37 de jurați (oameni de știintă, enologi, WSET, degustători autorizați, somelieri, jurnaliști și comercianți de vin) repartizați în cinci comisii, cu următorii coordonatori: președinte Comisia 1 – Cătălin Păduraru, președinte Comisia 2 – Arina Antoce, președinte Comisia 3 – Marian Timofti, președinte Comisia 4 – Sergiu Nedelea, președinte Comisia 5 – Liviu Grigorică.

Juriul 2 a desemnat „Vinul Președintelui”. Astfel, cei cinci președinți de comisii, împreună cu președintele Concursului, Cătălin Costiniuc, au analizat și au decis trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care vor purta titlul de „Vinul Președintelui 2025”, acestea fiind medaliate cu aur.

Juriul 3 a fost alcătuit din 32 de membri care au degustat toate cele 78 de vinuri medaliate cu „Cel mai bun vin Bag-In-Box 2025”, iar în urma evaluării au desemnat trei vinuri, medaliate cu aur, ce au primit titulatura de „Cel mai popular vin Bag-In-Box 2025”.

Rezultate Concurs Național Vin Bag-In-Box 2025 (https://azocstar-bag-in-box.ro/wp-content/uploads/2025/02/rezultate-CNVBIB-20250213-13-42.pdf)

Președintele Concursului Național Vin Bag-In-Box va selecta minimum 15 vinuri și le va promova la nivel mondial prin înscrierea lor la „Concours International Wine In Box”, Toulouse - Franța (https://best-wine-in-box.com/), concurs care va avea loc pe 27 martie 2025.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, președintele Concursului Național Vin Bag-In-Box va selecta minimum 15 vinuri și le va promova la nivel internațional prin înscrierea lor la „VINARIUM International Wine Contest” (https://www.iwcb.ro/) care se desfășoară în perioada 22 - 25 mai 2025.

„Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. Suntem mândri de faptul că în anii precedenți, începând cu 2017, au fost producători români declarați câștigători atât la Concours International Wine In Box din Franța, cât și la VINARIUM”, a declarat Cătălin Costiniuc, președintele concursului și reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

CITEȘTE ȘI: 12 februarie 2025: Concursul Național Vin Bag-in-Box, a noua ediție

Interviu cu inteligența artificială (AI). Episodul 1

Interviu cu Inteligența Artificială (AI). Episodul 2

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sudul Olteniei este cunoscut pentru solurile sale nisipoase, un teren dificil pentru agricultură, dar plin de potențial dacă este corect gestionat. Iată câteva dintre încercările specialiștilor de a da valoare acestei zone.  

Solurile nisipoase au apărut în urma unor procese geologice care au inclus depuneri fluviale și eoliene. În perioadele recente, defrișările și agricultura intensivă au accentuat eroziunea, transformând zone fertile în regiuni aride. Clima este continentală cu o ușoară influență mediteraneană, ce se caracterizează prin uscăciune accentuată în perioada iulie – septembrie și o cantitate normală de precipitații în mai și în iunie. Temperatura medie anuală este de 11,1℃. Media multianuală a precipitațiilor este 548 mm, fiind repartizate neuniform pe luni și cu variații mari de la un an la altul.

Astăzi însă, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni, situată în comuna doljeană Călărași, conduce eforturile pentru reabilitarea acestor terenuri, utilizând tehnologii moderne de agricultură și irigații.

SCDCPN Dăbuleni a schimbat istoria locului

Rostul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni este ca, prin intermediul cercetării, specialiștii de aici să caute soluții pentru creșterea productivității pe aceste tipuri de soluri. Dr. ing. Aurelia Diaconu, director al stațiunii, explică faptul că cercetarea aici a început într-un moment în care în zonă se valorifica doar vița-de-vie, iar oamenii pribegeau pe alte meleaguri pentru a putea cultiva cele necesare traiului. Doar eforturile cercetărilor de aici au făcut ca acum să existe o mare diversitate de culturi adaptate acestui tip de sol. „La Dăbuleni se cultivau foarte puține specii. Ponderea o deținea vița-de-vie înființată prin șanțuri, pe care localnicii o duceau cu rădăcina cât mai aproape de pânza freatică, pentru că în această zonă lipsa apei a fost o problemă dintotdeauna. Încă deținem o colecție cu soiuri pentru vinuri roșii, pentru vinuri albe, cu Roșioara, străvechea Roșioară, și cu struguri de masă – pentru că zona este ideală pentru vița-de-vie cu struguri de masă. Din Dăbuleni, locuitorii plecau în Dobrogea și în Banat pentru a-și realiza necesarul de cereale. Dar după ce Stațiunea a pus în aplicare un proiect amplu de exploatare agrosilvică a solurilor nisipoase, zona s-a schimbat, pentru că au început să cultive și alte specii în afară de puținul grâu pe care-l obțineau și de strugurii pe care-i recoltau pentru vinul de Roșioară, au început să cultive pepeni verzi, piersici, nectarine, caise, au apărut arahidele, ca noutate, fasolița și zona a început să prospere și am zis eu că dăbulenii au câștigat în lupta cu deșertificarea și s-au realizat aici la ei acasă cultivându-și pepeni, cartofi timpurii, viță-de-vie cu struguri de masă, aveau locuri de muncă și n-au mai fost nevoiți să plece în alte zone pentru a-și câștiga existența. De aici, de la Stațiune, a plecat ideea exploatării acestei zone printr-un proiect amplu de exploatare agrosilvică a zonei solurilor nisipoase din România, suprafața fiind de circa 430.000 de hectare, din care numai în Dolj sunt 100.000 de hectare. Ăsta e și motivul pentru care s-a înființat stațiunea de cercetare în Dolj, pentru că aici sunt cele mai multe suprafețe cu soluri nisipoase. Nisipurile zburătoare din Sahara olteană, cum a denumit-o presa. Pe lângă vița-de-vie, care a ocupat suprafețe însemnate în zonă, s-au dezvoltat pomii fructiferi în acea perioadă, stațiunea având până în ’90 o suprafață foarte mare de pomi. Din cele 4.000 de hectare, vreo 300 erau cu plantații de pomi fructiferi și vreo 500 cu viță-de-vie”, povestește Aurelia Diaconu.

Un proiect gigant

Printre cele mai mari realizări ale SCDCPN Dăbuleni este realizarea unui amplu proiect finanțat internațional care a modificat substanțial geografia locurilor. „Ideea acestui proiect amplu de exploatare agrosilvică, care a pornit de la Stațiune, a constat în defrișarea a 9.000 de hectare de păduri și înființarea a 2.000 de kilometri de perdele de protecție. Și atunci s-au redat agriculturii aceste terenuri printr-un proiect finanțat cu bani împrumutați de la BIRD. S-au nivelat solurile, s-au decopertat, nivelat, un domeniu foarte important era ameliorarea solurilor nisipoase, prin diferite metode, și după aceea înființarea sistemului de irigații, pentru că un factor limitativ a fost dintotdeauna apa, care nu este suficientă de la natură pentru nicio specie. Deflația eoliană a fost înlăturată prin înființarea de perdele forestiere”, ne explică Aurelia Diaconu. Și cum tot domnia sa susține, odată ce s-a realizat terenul, mai lipseau doar speciile pe care să le cultive și, evident, de acestea s-a ocupat tot stațiunea. „Și s-au început testări pe foarte multe specii, dintre care s-a remarcat drept cea mai pretabilă la acea dată cultura de pepeni verzi. Iar Stațiunea a fost cea care a elaborat tehnologiile de cultură, a avut mai multe proiecte prin care a și creat soiuri adaptate la aceste condiții. În 1986, s-a creat soiul Dulce de Dăbuleni, după aceea De Dăbuleni și Oltenia, soiuri care se cultivau la început și care au dat, practic, brandul Dulce de Dăbuleni și, de aici, pepene de Dăbuleni.” Și așa a ajuns Dăbuleniul să fie cunoscută drept „Patria pepenilor” renumiți pentru gustul lor dulce.

Tehnologii moderne pentru pepeni

Dr. ing. Ștefan Nanu, director adjunct științific al Stațiunii, subliniază că în prezent pepenii verzi de la Dăbuleni se cultivă folosind tehnologii avansate, cum ar fi irigarea prin picurare, mulcirea solului cu folie de polietilenă și răsadurile altoite. Tehnologia este cheia succesului în intenția de-a ajunge cu pepeni pe piață înaintea tuturor. „Dacă acum 30 de ani pepenii se puneau prin semănat direct în sol, în cuiburi, manual, acum se cultivă doar prin răsaduri altoite, se irigă doar prin picurare, se mulcește terenul în folie de polietilenă, se fac tunele de protecție pentru a ieși mai repede și, într-adevăr, Dăbuleniul este zona din care ies primii pepeni la nivel de România. Noi abordăm două mari probleme în Stațiunea Dăbuleni, și mă refer acum strict la cultura de pepeni: abordăm partea de ameliorare, adică partea în care noi, Stațiunea, creăm soiuri de pepeni verzi adaptate acestor zone, acestor soluri, acestor condiții climatice. Și, bineînțeles, producem sămânță pentru cei interesați de aceste soiuri, pe care avem obligația, ca menținători de soi, să le menținem. Pe de altă parte, un alt aspect foarte important este dezvoltarea tehnologiilor de cultivare, pentru că soiul este doar o verigă. Tehnologia de cultivare are mult mai multe. Degeaba am un soi bun, dacă restul tehnologiei nu-l fac la un nivel înalt. Și atunci trebuie să venim și cu tehnologii adecvate, adaptate acestor condiții climatice care se schimbă de la an la an și care sunt cumva din ce în ce mai neprielnice cultivării pepenilor verzi, în special, dar și a altor specii. În dorința de a dezvolta o tehnologie cât mai performantă, am venit cu câteva precizări față de veriga fertilizare, care ani la rând în zonă se făcea puțin mai rudimentar, se foloseau îngrășăminte care nu erau cele mai potrivite sau la vremea aia erau, acum au apărut variante mult mai bune și mai economice. Am venit acum cu o variantă de fertilizare dezvoltată în colaborare cu firma Green Has din Italia, rezultatele sunt promițătoare, nu sunt definitive, mai avem un an de cercetări, după care vom veni exact cu cea mai bună rețetă de fertilizare pentru pepenii verzi. Este important ca noi să venim cu toate verigile tehnologice, să le dezvoltăm, să facem, de fapt, o tehnologie completă a pepenilor verzi, iar această tehnologie s-o predăm, s-o „vindem” cultivatorilor din zonă, pentru ca ei să facă performanță, să profite. De fapt, rezultatul muncii noastre se vede în rezultatele financiare ale oamenilor din zonă. Dacă ei sunt mulțumiți, atunci și noi suntem mulțumiți”, arată Ștefan Nanu.

Extinderea culturilor

SCDCPN Dăbuleni nu se limitează la pepeni. Au făcut cercetări asupra culturilor de piersici, nectarine, caise și arahide, culturi de viță-de-vie, fasoliță, mazăre, cartofi timpurii, diferite legume și dovleci de copt. Au elaborat tehnologii de cultivare la grâu, secară, porumb, sorg, soia, fasoliță, arahide, floarea-soarelui, lucernă, lavandă, cimbru de cultură, isop, ipcărige, fenicul, crăițe, gălbenele și altele. Ultima realizare a stațiunii este omologarea soiului „Valim 24”, un dovleac de copt cu un gust deosebit și o culoare intensă. Acest dovleac, omologat în 2024, va fi disponibil fermierilor din anul 2025. „Are niște calități deosebite, are o culoare aparte, un portocaliu intens și un gust foarte bun. Nu doar că este foarte dulce, are și o textură plăcută. Deci pe lângă gustul foarte dulce, depășește 12% zahăr, nu este nici foarte înecăcios, nici foarte apos. Am copii mici care-l preferă. În perioada de toamnă nu consumă altceva, e fructul lor preferat și, da, ne putem mândri cu această nouă realizare a Stațiunii, nu-i spun ultima realizare, pentru că sperăm să nu fie ultima, este cea mai recentă realizare a Stațiunii, dovleacul pentru copt Valim 24. Am ținut să-i punem și 24 tocmai pentru că el a fost omologat anul 2024. Fermierii, cultivatorii de dovleac, să știe că din această toamnă avem la dispoziție semințele. Pentru că principalul rol al Stațiunii este de a produce semințe din specii românești pentru cultivatori, iar acest nou soi va fi pe piața semințelor începând cu această toamnă, pentru a fi cultivat începând cu 2025”, a precizat doamna biolog Alina Paraschiv.

O carte pentru fermieri și specialiști

Recent, au lansat o carte care să reflecte munca cercetătorilor de aici, după cum spune directorul științific Ștefan Nanu: „O carte în care am adunat toate rezultatele muncii noastre, ale celor de la Stațiunea din Dăbuleni”. Cartea numită „Cultura pepenilor verzi și a pepenilor galbeni în câmp” poartă semnătura unui colectiv format din dr. ing. Ștefan Nanu, dr. ing. Gheorghe Marinescu, dr. ing. Zoltan Felfoldi și drd. biolog Alina-Nicoleta Paraschiv. 

Drd. biolog Alina Paraschiv, cercetător științific în cadrul Stațiunii, ne prezintă în câteva cuvinte această lucrare: „Cartea s-a dorit a fi, în primul rând, o noutate științifică, dar, pe de altă parte, este și una practică, fiind utilă atât breslei noastre științifice, cât mai ales fermierilor, elevilor și studenților care se apleacă spre acest capitol, al horticulturii. Am încercat să adunăm toată informația de care dispuneam până la momentul actual, pe care am încununat-o cu cercetările care s-au realizat de-a lungul timpului la noi la Stațiune, cercetări mai vechi, dar și actuale. Am făcut o retrospectivă a tehnologiilor, de la înființat direct în câmp prin sămânță până la cea mai nouă și performantă tehnologie, care se aplică astăzi în zonă. Și nu doar atât, am tratat și partea de protecție a acestei specii, am vrut să trecem în revistă toate bolile și toți dăunătorii cu care se confruntă specia ca atare, precum și problemele pe care le întâmpină cultivatorii în încercarea lor de a stopa acțiunea nocivă a insectelor sau a bolilor”.

Și pentru că doamna Paraschiv este specialist în fiziologie, zice că prin intermediul acestei cărți, pe lângă detaliile tehnice care sunt expuse acolo, a încercat să fundamenteze aceste tehnologii cu cercetările de fiziologie și biochimie care s-au făcut de-a lungul timpului, pentru că i se par niște informații deosebit de importante. „Pentru a înțelege planta în amănunt, trebuie să ajungi până acolo încât să știi ce se întâmplă cu capacitatea ei fotosintetică, cu rezistența ei față de stresul termic, hidric care sunt în zonă și nu numai, stresul produs de boli, de dăunători, și cumva toate datele astea vin și încununează tot ceea ce se știa despre pepenii verzi și pepenii galbeni.” 

Sigur că sunt importante aceste cunoștințe, pentru că plantele au nevoie de hrănire adecvată și de aceea este important să știi câtă apă, ce fertilizanți sau substanțe de protecție să le dai și când trebuie să le fie administrate, mai ales că schimbările climatice au dus la un regim hidric extrem de redus, fără să mai punem la socoteală că la Dăbuleni precipitațiile sunt oricum reduse. De altfel, aici irigarea este absolut necesară. Iar irigarea prin picurare a început să se impună pe scară largă, fiind soluția pe care specialiștii au recomandat-o. „Noi nu avem oferite de la natură cantitățile de apă necesare pentru niciuna dintre speciile cultivate, și cu atât mai mult dacă vorbim de bostănoase, pentru că ele sunt specii mari consumatoare de apă, și atunci a trebuit să găsim această soluție de irigare prin picurare, care vine cu aport de apă localizat, controlăm cantitatea necesară speciilor, dar nici nu pierdem, pentru că noi nu avem foarte multă apă în zonă, și bineînțeles că are și avantajul de a putea administra și fertilizanții pe timpul perioadei de vegetație. Deci dacă fertilizarea de bază o putem face înainte de a înființa cultura, prin aceste sisteme de irigare prin picurare omul are un ajutor, în sensul că vine și practică fertilizarea, fertirigare, cum spunem noi, odată cu apa administrează și fertilizanții, ceea ce îi reduce foarte mult munca. Pentru că și asta este o problemă asupra căreia trebuie să atragem atenția: forța de muncă este din ce în ce mai puțină, oamenii sunt din ce în ce mai puțin interesați să muncească în agricultură, tinerii fug de agricultură și atunci fermierii, cei care încă sunt și se ocupă, încearcă să-și găsească soluții și să se ajute în producerea acestor legume, și în special a bostănoaselor”, argumentează biologul Alina Paraschiv necesitatea acestei tehnologii. 

Pepenele de Dăbuleni, o posibilă marcă înregistrată

Pe lângă tot acest sprijin realizat sub formă de genetică, tehnologie și asistență pe care stațiunea le oferă fermierilor din zonă, putem să adăugăm următoarea recomandare făcută de directorul SCDCPN Dăbuleni, Aurelia Diaconu: „O problemă foarte grea este aceea a valorificării, la pepeni și nu numai. Pentru că ne confruntăm și la celelalte specii cu probleme de valorificare. Zona noastră a rămas în urmă în ceea ce privește asocierea și de aceea nici nu poate accesa fondurile pe care le are la îndemână prin programele europene de finanțare. Astăzi am tras un semnal de alarmă, că noi, Stațiunea, venim să-i sprijinim cu partea de logistică, adică să le punem la dispoziție în mare parte documentația de care au nevoie pentru Caietul de sarcini, ca ei să se autentifice și să dea identitate pepenilor de Dăbuleni. Așa cum am spus, noi am și delimitat un areal, numele îl avem stabilit, «Pepenele de Dăbuleni», și de trei ani tot facem determinări pentru a defini tipul de pepene pe care să-l autorizăm, istoric avem și partea de documentație să dovedim că Pepenele de Dăbuleni în acest areal pe care l‑am delimitat este reprezentativ și se cultivă din cele mai vechi timpuri, tot noi avem date pe care să le furnizăm, lor nu le rămâne decât să se hotărască să facă parte dintr-o cooperativă, dintr-un grup operațional și să aplice. Nu putem să facem asta în locul lor. Putem fi parteneri, putem fi cei care îi îndrumă, dar nu putem să aplicăm noi. Și atunci, dacă ei își vor vinde producția sub un brand, alta va fi situația. Vor reuși să vândă pepenele la adevărata lui valoare și să-și recupereze fondurile și energia pe care le consumă cu producerea pepenilor de la Dăbuleni, atât de renumiți”.

Poate că mulți dintre cei care viețuiesc în zona de sud a Olteniei nu-și dau seama cât de norocoși sunt că au avut în preajmă un asemenea colectiv, care i-a împins de la spate să învingă, de astă dată, nenorocul de a fi avut parte de o astfel de climă și de un astfel de sol. O dovadă că prin muncă se poate birui orice fel de adversitate, iar ei, ajutați de stațiunea de la Dăbuleni, au reușit.

Articol de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Renumiții pepeni de Dăbuleni scot din necaz fermierii Olteniei

Popas în Sahara Olteniei

Trecut, prezent și viitor în cercetarea agricolă românească

Tratamentele pomilor fructiferi în repaus vegetativ, precum și cele realizate în vegetație, fac parte din tehnologia integrată de protecție a plantelor.

Tratamentele făcute în repaus vegetativ sunt necesare pentru reducerea rezervelor biologice ale bolilor și dăunătorilor care supraviețuiesc și trec peste sezonul rece, cum sunt: spori de ciuperci, bacterii, ouă și larve de insecte.

Compania Summit Agro România pune la dispoziția fermierilor două produse pe bază de Cupru ce se pot folosi atât în repaus vegetativ, cât și în vegetație, pentru prevenirea și combaterea bolilor, a bacteriozelor și manei: Curenox 50 și Triumf 40 WG.

Ionii de Cupru sunt absorbiți în mod pasiv de sporii ciupercilor și bacteriilor cu care vin în contact, distrugând în totalitate sistemul enzimatic al patogenului. De aceea este necesar ca ionii de Cupru să fie prezenți pe organele plantelor și resturilor vegetative aflate pe sol înainte că sporii să germineze. În acest sens, se impun tratamente la căderea frunzelor (70-80% frunze căzute), cât și primăvara la începutul vegetației.

Curenox 50 (500g Cupru din oxiclorură de Cupru) este condiționat sub formă de pulbere fină, umectabilă, omogenă, de culoare verzuie și se aplică în doză de 1,5-2kg/ha. Având acțiune de contact, preventivă și curativă, este recomandat, așa cum am menționat mai sus, să fie aplicat înainte de apariția bolii.

Pentru pomii fructiferi se recomandă patru tratamente pe an, Curenox 50 în doză 1,5-2 kg/ha.

La culturile de semințoase este foarte eficient în combaterea ulcerației ramurilor (Nectaria galigena) și rapănului (Venturia inequalis, Venturia pirina), iar la culturile sâmburoase combate cu succes bășicarea frunzelor (Taphrina deformans, Taphrina pruni).

Se recomandă folosirea, în repaus vegetativ, a unui volum de apă specific fiecărei culturi, asigurându-se o cât mai bună îmbăiere a plantei și solului.

Tratamentul trebuie făcut în zile însorite, fară vânt și cu temperaturi de peste 7-8°C.

Atenție! Nu faceți tratamentul dacă pomii sunt uzi sau se preconizează precipitații, întrucât se va diminua efectul produselor.

Triumf 40 WG (40% Cupru metalic sub formă de hidroxid de Cupru) este condiționat sub formă de pulbere granulată, umectabilă, de culoare albastră și se aplică în doză de 2-2,5kg/ha. Are acțiune de contact, aderă bine pe suprafața pomilor, dar și acțiune multi-site asupra patogenilor, necreând forme de rezistență.

Triumf 40 WG asigură o perioadă de protecție de 7-10 zile, fiind recomandat pentru pomi fructiferi, dar și pentru viță-de-vie, în doză de 2-2,5 kg ha.

Este recomandat ca produsul să fie folosit primăvara devreme, la ieșirea din repaus vegetativ, la formarea urechiușelor de șoarece, precum și toamna, la căderea frunzelor, pentru diminuarea rezervelor hibernante ale agenților patogeni.

La culturile de semințoase combate cu succes rapănul (Venturia spp.), bacteriozele (Nectaria spp.) și focul bacterian (Erwinia spp.), iar la culturile de sâmburoase asigură o protecție eficientă împotriva bășicării frunzelor.

Volumul de apă trebuie să fie adecvat fiecărei culturi, astfel încât să asigure o bună îmbaiere a pomilor și solului.

Triumf 40 WG este compatibil în amestec cu majoritatea insecticidelor și fungicidelor utilizate pentru protecția plantelor, însă recomandăm efectuarea de teste de compatibilitate.

Important, faceți tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe detalii despre Curenox 50 și Triumf 40 WG, precum și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România.

Articol de: ing. COSTEL MIRON, director de vânzări pentru zona de Nord-Est a țării la Summit Agro România

CITEȘTE ȘI: Mospilan 20 SG, omologat pentru 12 culturi și în jur de 20 de dăunători

Soluții de ultimă generație pentru protecția plantațiilor viticole

Mana la culturile de viță-de-vie, tomate și cartof, combătută eficient de Zetanil

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu 1 ianuarie 2025, Florin Stegariu, fermier și proprietar Strunga Winery, a preluat mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021.

Îm mandatul său, Florin Stegariu va continua proiectele naționale multi-anuale, care vizează obiective strategice, inițiate de Clubul Fermierilor. Noul președinte va urmări, totodată, lansarea unor programe noi la nivel național, care să răspundă provocărilor anului 2025, rezultate din efectele cumulate ale multi-crizelor din agricultură înregistrate în ultimii ani. De asemenea, având în vedere că Florin Stegariu coordonează regiunea Moldova-Nord în cadrul Consiliului Director, el și-a propus să promoveze unele obiective specifice acestei regiuni, care vor putea deveni un model și vor putea fi extinse la nivel național.

„Obiectivele și acțiunile Clubului se vor intensifica în mandatul noului președinte pentru asigurarea reprezentării intereselor fermierilor perfomanți din România, la București și Bruxelles, atât prin promovarea unor măsuri legislative și a unor proiecte strategice naționale, necesare și importante pentru asigurarea continuității și competitivității fermelor românești, dar și pentru formarea de lideri și antreprenori în agricultură, capabili să gestioneze transformarea fermelor, prin adoptarea de noi modele de afaceri și tehnologii adaptate schimbărilor climatice, crizelor multiple și progresului tehnologic digital”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. 

Obiectivele Clubului în mandatul noului președinte

„Este o onoare și o responsabilitate deosebită să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români, având șansa de a contribui la consolidarea unei viziuni unitare pentru agricultura din România. Voi urmări să pun în valoare experiența și perspectiva fermierilor din întreaga țară, promovând inițiative care să răspundă atât nevoilor locale ale regiunii Moldova Nord, cât și provocărilor strategice la nivel național și european. Îmi asum în acest mandat să asigur continuitatea proiectelor esențiale pentru modernizarea agriculturii românești și de a deschide noi direcții de dezvoltare, prin susținerea fermierilor, stimularea inovării și crearea de parteneriate solide. În această perioadă, mă angajez să promovez o agricultură sustenabilă, bazată pe colaborare intersectorială și pe soluții adaptate la realitățile actuale, menținând agricultura românească într-un dialog constant cu standardele și politicile europene. Îmi doresc ca, prin eforturile comune ale Clubului și ale fermierilor, să întărim poziția agriculturii românești, pe toate planurile, oferind soluții inovatoare și sprijin concret pentru comunitatea noastră”, a declarat Florin Stegariu, președinte al Clubului Fermierilor Români.

Așadar, în următoarea perioadă, obiectivele și acțiunile Clubului Fermierilor sunt: 

• Promovarea adoptării inițiativei de politică publică: „Politica Agricolă Integrată a României – Obiectiv 2035” ca angajament transpartinic de lungă durată, care să stabilească prioritățile agriculturii, indiferent de schimbările politice. Acțiunile vor viza asigurarea sprijinului comunității de afaceri din agricultură și a partidelor politice pentru adoptarea acestui cadru de continuitate și dezvoltare strategică a agriculturii din România.

• Promovarea Centrului pentru Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenori 4.0 în agricultură, prin scalarea proiectului la nivel european, continuând inițiativele începute la Bruxelles în 2023, susținute de parlamentarii europeni.

• Participarea activă în grupurile de lucru la nivelul Guvernului pentru dezvoltarea proiectelor integrate din agricultură, în colaborare cu sectoarele Mediului, Energiei, Dezvoltării Regionale, Infrastructurii, Educației și Digitalizării.

• Reprezentarea intereselor fermierilor din România în cadrul negocierilor de la Bruxelles privind stabilirea direcțiilor de reformă a Politicii Agricole Comune prin adoptarea concluziilor rezultate din Dialogul Strategic pentru viitorul agriculturii la nivel european.

• Stabilirea unor Memorandumuri de Parteneriat cu agenții guvernamentale responsabile pentru domeniul sanitar-veterinar, investiții în agricultură, agro-meteorologie, securitate, precum și cu universități și centre de cercetare din România.

• Consolidarea și extinderea parteneriatelor existente, stabilirea de noi cooperări cu organizații europene pentru promovarea intereselor fermierilor și a sectorului agro-alimentar cu sediul la Bruxelles.

• Organizarea unor conferințe naționale tematice dedicate finanțării alternative în agricultură și gestiunii integrate a resurselor de apă în agricultură.

Florin Stegariu a preluat mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Sandor Darabont, care a deținut funcția în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024. „Predau cu încredere ștafeta lui Florin Stegariu, un lider tânăr și dinamic. Sunt convins că implicarea sa și abordarea modernă vor aduce un suflu nou în activitatea Clubului Fermierilor Români, consolidând rolul nostru în sprijinirea fermierilor și în reprezentarea intereselor acestora, atât la nivel național, cât și european. Îi doresc succes și sunt sigur că va duce mai departe proiectele strategice cu energie și viziune”, a spus Sandor Darabont, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.

CITEȘTE ȘI: Florin Stegariu, proprietarul Strunga Winery, este noul președinte al Clubului Fermierilor Români

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Concursul Național Vin Bag-in-Box, ajuns la ediția cu numărul 9, va avea loc pe 12 februarie 2025, în organizarea companiei Azoc-Star. Termenul limită de înscriere în concurs a probelor este 3 februarie 2025, iar primirea probelor se face până la data de 7 februarie 2025.

Vinul românesc ambalat la bag-in-box reprezintă aproximativ 15% din vinul comercializat pe piața internă. „Ne așteptăm să avem peste 200 de probe la această a noua ediție a concursului, întrucât vinul ambalat în bag-in-box este din ce în ce mai apreciat de consumatorul din țara noastră. De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului ambalat la bag-in-box. Vinurile desemnate câștigătoare primesc distincții autoadezive aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în bag-in-box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la bag-in-box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de către specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovarea pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, arată Cătălin Costiniuc, reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 diplome (distincții) în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu („Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box”, „Vinul Președintelui” și „Cel Mai Popular Vin Bag-in-Box”). Dintre acestea, vor fi selectate minimum zece vinuri care vor fi înscrise „Concours International Wine In Box”, Toulouse (Franța), care va avea loc pe 27 martie 2025. De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, organizatorul va înscrie vinuri la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 22 - 25 mai 2025.

Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. „Suntem mândri de faptul că începând cu anul 2017, în fiecare an, vinuri românești ambalate la bag-in-box au fost medaliate la concursurile internaționale”, punctează Cătălin Costiniuc.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Astfel, Juriul 1, constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box”; Juriul 2, compus din președintele concursului și președinții de comisii, va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”; Juriul 3, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Westrock Bag-in-Box, a filialei italiene Vitop Moulding, fiind organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

Concursul Național Vin Bag-in-Box 2025 va avea loc în Bucureşti, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri - 20 noiembrie 2024, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a înaintat către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale o cerere oficială pentru introducerea ocupației de „Oenolog” în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).

Inițiativa ADAR marchează un pas decisiv în alinierea practicilor profesionale din industria vitivinicolă autohtonă la normele europene, unde este deja recunoscută această meserie, de oenolog.

Conform fișei descriptive depuse de ADAR, oenologul este specialistul care se ocupă cu procesul de producție a vinului, de la recolta strugurilor până la îmbuteliere, asigurându-se de calitatea și caracteristicile produsului final. Responsabilitățile sale includ supervizarea procesului de fermentare, alegerea celor mai bune tehnici de vinificație și păstrarea documentației tehnice. De asemenea, oenologul trebuie să aibă cunoștințe solide despre chimia vinului, microbiologie și tehnologiile moderne de producție.

„Ocupația se regăsește în Clasificarea europeană a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor – ESCO, înregistrată sub codul 2145.1.7. Mulțumim firmei de avocatură Boboc & Asociatii Consulting și avocatului Doru Toma pentru expertiza în redactarea și depunerea acestei cereri, facilitând un dialog eficient cu autoritățile”, transmite Mihai Baniță, președinte ADAR.

CITEȘTE ȘI: ADAR a sărbătorit trei decenii de existență

La Tulcea, ADAR a explorat vinurile locale

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 16 octombrie 2024, în prima zi de debut a Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2024, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 35.530.415,19 euro, reprezentând avans pentru un număr de 50.137 fermieri.

Campania de plăți în avans se derulează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2024, perioadă în care APIA va face plăți  în valoare de 1,2 miliarde euro pentru un număr de peste 700.000 de fermieri eligibili.

Reamintim că, statele membre pot acorda plăți în avans pentru intervențiile din Planul strategic PAC 2023-2027 la nivelul procentelor de 70% în ceea ce priveşte cuantumul intervențiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% din cuantumul intervențiilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2024. Plăţile pentru măsurile finanțate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 decembrie 2023.

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2024

CITEȘTE ȘI: Avansul pentru plățile directe, din 16 octombrie. S-au stabilit cuantumurile pe hectar și pe animal

Despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, aprobate

Problemele crescătorilor de vaci cu lapte

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul, în ședința de miercuri - 9 octombrie 2024, a aprobat Ordonanța de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli  pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024.

Grantul care se acordă este de 1.000 lei/ha pentru fiecare hectar calamitat, conform procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole. Resursele financiare necesare aplicării schemei prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt în sumă totală de două miliarde lei și se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Plățile pentru despăgubiri vor începe din 16 octombrie 2024, odată cu acordarea avansurilor pentru Campania 2024.

Beneficiarii schemei sunt :

a) producători agricoli persoane fizice;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

c) producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole organizate în conformitate cu Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, societățile comerciale organizate în conformitate cu Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, grupurile și organizațiile de producători recunoscute potrivit OG nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările și completările ulterioare cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Condiții de eligibilitate:

a) Deținerea unui proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor pentru culturile agricole anuale, culturile agricole perene, plantații pomicole, vii, și suprafețele aferente calamitate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 – august 2024;

b) Suprafața culturii calamitate reprezintă un procent de calamitare de peste 30% din suprafața aferentă culturii declarate în cererea eligibilă 2024;

c) Sunt înregistrați în evidențele APIA, cu cererea de plată 2024, din care se identifică culturile agricole, precum și suprafețele de teren declarate, aferente acestor culturi;

d) Nu sunt în dificultate, cu excepția beneficiarilor a căror dificultate este cauzată de seceta pedologică manifestată în perioada septembrie 2023 – august 2024 și este dovedită prin procesele verbale cu procente de calamitare de peste 30% și până la 100% inclusiv.

De asemenea, prin actul normativ se reglementează procedura de acordare a ajutorului de stat; procedura de recuperare a ajutorului de stat; formularistica utilizată în aplicarea prevederilor proiectului de ordonanță de urgență.

CITEȘTE ȘI: Datoriile și executările se suspendă pe întregul lanț fermieri – distribuitori – producători/furnizori

„Creditul fermierului”, pentru plata restanțelor la furnizorii de inputuri, bănci și IFN-uri

Cine-i de vină? Toți!

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!