În București, la final de aprilie, a avut loc evenimentul de multiplicare al proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA220-VET-000255736 - „Strategii de combatere a practicilor neloiale pentru produsele cooperativelor horticole direct către consumatori și prin rețelele de vânzare” (SCUT-UTP), coordonat de Hort Integra, în parteneriat cu organizațiile HollandDoor (Țările de Jos) și Coexphal (Spania).

Dezechilibrele existente în lanțul agroalimentar și impactul acestora asupra producătorilor agricoli reprezintă o problemă de actualitate la nivel european, abordată de Proiectul SCUT-UTP din cadrul Erasmus+. „În mod particular, proiectul vizează identificarea și promovarea unor strategii eficiente pentru prevenirea și combaterea practicilor comerciale neloiale, care afectează în mod direct cooperativele horticole și membrii acestora”, precizează Iris Roșculeț, director executiv Hort Integra - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România.

Participanții la conferință au subliniat faptul că, deși sectorul horticol joacă un rol esențial în securitatea alimentară și în dezvoltarea economiei rurale, producătorii se confruntă frecvent cu presiuni comerciale, condiții contractuale dezechilibrate și acces limitat la piață.

De altfel, agenda evenimentului a inclus prezentări și sesiuni de discuții dedicate contextului european privind practicile comerciale neloiale; relației dintre cooperative, retail și consumatori; vulnerabilităților existente în lanțurile de distribuție; instrumentelor de protecție și modelelor de bune practici europene; strategiilor de consolidare a cooperativelor și creșterii capacității de negociere. „Discuțiile au evidențiat faptul că dezechilibrul de putere dintre producători și alți actori din lanțul valoric rămâne o provocare majoră, iar soluțiile necesită o abordare integrată, bazată pe colaborare, organizare și profesionalizare”, arată Florin Istrate, președinte Hort Integra.

Modelele funcționale din alte state membre ale Uniunii Europene au fost prezentate în cadrul evenimentului.

Din partea Coexphal (Spania), Juan Ignacio Pérez Zamarrón, inginer agronom și director adjunct, a prezentat experiența organizației în sprijinirea producătorilor horticoli din provincia Almería, evidențiind rolul strategic al formării continue a membrilor cooperativelor, al standardizării producției și al implementării sistemelor de certificare pentru accesul pe piețele internaționale. De asemenea, a fost subliniată importanța cooperativelor de nivel secundar și a negocierii colective în consolidarea poziției producătorilor și în reducerea dependenței de intermediari .

Din partea HollandDoor (Țările de Jos), Engelie Beenen, expert cu peste 30 de ani de experiență în sectorul horticol și dezvoltarea cooperativelor, a prezentat modelul olandez, caracterizat printr-un nivel ridicat de organizare, orientare către piață și utilizare intensivă a datelor. Aceasta a punctat importanța implicării active a membrilor în viața cooperativelor, a definirii unei viziuni comune și a adaptării producției la cerințele consumatorilor. Totodată, a subliniat rolul digitalizării în creșterea transparenței, eficienței și puterii de negociere în lanțul valoric.

Participanții au analizat diferențele structurale dintre România, Spania și Țările de Jos, evidențiindu-se faptul că succesul modelelor europene se bazează pe:

• Cooperare reală între producători;

• Planificare pe termen lung;

• Investiții în inovare și digitalizare;

• Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de acces la piață;

• Profesionalizarea managementului cooperativelor.

Deși aceste modele nu pot fi replicate integral, principiile și mecanismele care stau la baza lor pot fi adaptate la contextul național.

Evenimentul a inclus o sesiune de masă rotundă dedicată strategiilor comune și transferului de bune practici, în cadrul căreia participanții au discutat despre soluții concrete pentru sectorul horticol din România, cum ar fi:

• Consolidarea cooperativelor și creșterea gradului de asociere;

• Diversificarea canalelor de distribuție;

• Îmbunătățirea accesului la informații de piață;

• Dezvoltarea competențelor manageriale și comerciale;

• Stimularea colaborării între actori la nivel național și european.

„Proiectul SCUT-UTP contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unui sector horticol mai echitabil și mai competitiv, prin furnizarea de instrumente practice, programe de formare și facilitarea schimbului de experiență între statele membre. Evenimentul ne-a arătat că schimbarea nu poate fi realizată unilateral, ci necesită implicarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar - producători, cooperative, retail, instituții și organizații de sprijin”, a subliniat Florin Istrate.

Mesajul central al conferinței de la București este că, un lanț alimentar echilibrat nu poate fi construit fără colaborare și fără o distribuire mai corectă a valorii între toți actorii implicați. Prin inițiative precum SCUT-UTP, se creează premisele pentru dezvoltarea unor relații comerciale mai transparente, mai echitabile și mai sustenabile în sectorul horticol.

Evenimentul din cadrul proiectului Erasmus+ a reunit fermieri, membri ai cooperativelor horticole, experți din domeniu, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului asociativ, oferind un cadru de dialog deschis și schimb de experiență privind provocările actuale din sectorul horticol și soluțiile pentru combaterea practicilor comerciale neloiale. Au participat Viorel Morărescu - director general Direcția Generală Industrie Alimentară și Paula Gherghe, din cadrul MADR, precum și Ana Maria Nisioiu, care a reprezentat Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (Erasmus+).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) atrage atenția asupra unei contradicții majore: România dispune de un sector vitivinicol competitiv la nivel internațional, dar autoritățile noastre continuă să îl trateze cu spatele. Nici astăzi, sectorul vitivinicol nu beneficiază de vreo strategie coerentă din partea statului nostru.

În timp ce state precum Franța, Italia sau Spania utilizează vinul ca instrument de poziționare economică și culturală, în România acesta rămâne gestionat fragmentat, preponderent prin măsuri administrative și fiscale, fără o integrare reală într-o politică de dezvoltare. „Această abordare devine cu atât mai problematică cu cât presiunea este aplicată în special asupra segmentului deja fiscalizat, în timp ce zona care generează pierderi reale pentru buget rămâne insuficient adresată”, precizează Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

Se estimează că, anual, în afara sistemului fiscal se comercializează aproximativ 200 de milioane de litri de vin, echivalentul unei piețe de circa trei miliarde de lei, din care TVA-ul necolectat depășește 570 de milioane de lei. „Acest fenomen este susținut de lipsa trasabilității în circulația strugurilor, de fragmentarea artificială a producției sub praguri administrative și de incoerențe legislative care permit perpetuarea unei economii paralele”, subliniază Diana Pavelescu.

În acest context, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine disproporționat. Deși acciza asupra vinului este redusă și nu generează venituri bugetare semnificative, obligațiile administrative asociate, în special garanțiile și procedurile care blochează capital, creează o presiune reală asupra sectorului și limitează capacitatea acestuia de a investi și de a se dezvolta. Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, în timp ce zona nefiscalizată rămâne insuficient controlată.

Subiectul a fost discutat pe 10 martie 2026 în cadrul Conferințelor ADAR, unde producători, oenologi și directori de crame au semnalat problemele sistemului fiscal și lipsa de trasabilitate. „În ciuda demersurilor constante ale ADAR și ale reprezentanților sectorului pentru deschiderea unui dialog cu Ministerul Finanțelor, toate propunerile de întâlnire formulate până în prezent au fost amânate, fără un rezultat concret. Această lipsă de asumare amplifică ruptura dintre decidenți și realitatea din teren”, a spus Diana Pavelescu.

În absența unei corecții de direcție, România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine. Vinul nu este doar un produs agricol, ci un vector de dezvoltare care poate susține turismul, exporturile și construcția unui brand de țară coerent. Valorificarea acestui potențial depinde însă de capacitatea de a construi politici publice care să distingă clar între consum propriu și activitate economică, să crească trasabilitatea în lanțul de producție și să intervină acolo unde evaziunea este reală și cuantificabilă, în paralel cu simplificarea cadrului administrativ pentru operatorii conformi.

„Vinul românesc poate fi un argument puternic pentru atragerea consumatorului și a vizitatorilor străini, iar ridicarea imaginii sale este în interesul nostru comun. Astăzi, vinificația românească a ajuns la un nivel foarte bun de performanță”, punctează Claudiu Necșulescu, președinte al ONIV și al grupului de firme Jidvei.

ADAR consideră că sectorul vitivinicol nu are nevoie de măsuri punitive suplimentare, ci de o recalibrare a abordării publice, care să alinieze controlul fiscal cu realitatea economică și să permită dezvoltarea sustenabilă a unui domeniu cu potențial strategic pentru România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

VINARIUM International Wine Contest, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est, ajunge în 2026 la ediția cu numărul 23. Competiția se va desfășura în perioada 28-31 mai 2026, reconfirmând rolul României ca platformă relevantă de validare-comunicare din industria globală a vinului.

„România consolidează un reper internațional al evaluării vinului”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.

Concursul funcționează integral conform regulamentelor internaționale OIV și este organizat de ASER Wine Consulting, Asociația VINARIUM, în parteneriat cu ADAR - Asociația Degustătorilor Autorizați din România, sub patronajul OIV - Organizația Internațională a Viei și Vinului, al VINOFED - Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri și al FIJEV - Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin.

Din acest an, încă o entitate de prim rang girează activitatea VINARIUM: Union Internationale des Œnologues (UIOE) - Uniunea Internațională a Oenologilor.

Fondată la Milano în 1965 de Argentina, Chile, Franța, Italia, Portugalia și Spania, UIOE reprezintă la nivel mondial uniunile naționale ale oenologilor și apără statutul profesional al oenologului în toate forurile internaționale relevante.

La ediția 2026, VINARIUM o are ca observator oficial din partea UIOE pe prof. dr. Monika Christmann din Germania, vicepreședinte UIOE și președinte de onoare al OIV.

Înscrierea probelor în concursul VINARIUM este deschisă până la data de 25 aprilie 2026 (detalii: www.iwcb.ro). Sunt admise, conform regulamentului OIV, vinuri liniștite; vinuri efervescente și distilate de origine vitivinicolă.

Jurizarea este electronică și realizată exclusiv pe baza fișei OIV.

În ultimii ani, VINARIUM a adăugat și categorii precum vinuri BIO, vinuri Amber/Orange și Qvevri/Amphorae, vinuri fără alcool.

De reținut că, vinurile medaliate la VINARIUM sunt listate pe platforma lider în căutarea de vinuri WineSearcher.com, care oferă vinurilor un plus de vizibilitate și credibilitate pe piața internațională. „Astfel, producătorii care se regăsesc pe această platformă beneficiază de un argument comercial puternic”, punctează Cătălin Păduraru.

Medalii VINARIUM

Conform Regulamentului OIV, maximum 30% dintre probele înscrise pot obține medalie.

Punctajele pentru medalii sunt urmatoarele:

• Marea Medalie de Aur: 93 - 100 puncte;

• Medalia de Aur: 89 - 92,9 puncte;

• Medalia de Argint: 85 - 88,9 puncte.

În cadrul concursului VINARIUM se acordă premii speciale din partea organizațiilor și partenerilor internaționali:

• VINOFED - premii pentru vinurile seci cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu, spumant);

• FIJEV - premii pentru vinurile românești din soiuri autohtone cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu);

• IPPU Prime Label & KURZ Romania - premii pentru excelență în design, packaging și labeling, fiecare premiu constând în producția a 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate la standarde profesionale înalte.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

A zecea ediție a Concursului național dedicat vinurilor ambalate în Bag-in-Box va avea loc pe 12 februarie 2026, în București, la restaurantul La Mama - Muzeul Național al Țaranului Român. Termenul limită de înscriere a probelor în concurs este 2 februarie 2026, data primirii probelor este 6 februarie 2026, iar rezultatele concursului vor fi publicate pe 13 februarie 2026. Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Potrivit lui Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box, la această a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, se estimează a fi prezente în competiție peste 200 de probe, întrucât vinul ambalat în bag-in-box este din ce în ce mai apreciat de consumatorul român. „Vinul românesc ambalat în sistem bag-in-box reprezintă aproximativ 15% din volumul comercializat pe piața internă. De la debutul acestui concurs, în 2017, am observat o îmbunătățire constantă a calității vinurilor ambalate în acest format”, arată Cătălin Costiniuc.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Astfel:

- Juriul 1 va desemna câștigătorii titlului „Cel mai bun vin Bag-in-Box” și este constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători si comercianți de vin;

- Juriul 2 va desemna câștigătorii titlului „Vinul Președintelui” și are în componență președintele concursului și președinții de comisii;

- Juriul 3 va desemna câștigătorii titlului „Cel mai popular vin Bag-in-Box” și este constituit din consumatori și pasionați de vin.

Vinurile desemnate câștigătoare au dreptul la distincții autoadezive CONCURS NAȚIONAL VIN BIB 2026 aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs, ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în Bag-in-Box.

„Obiectivul principal al concursului este acela de a oferi consumatorilor de vin ambalat în Bag-in-Box repere sigure, bazate pe evaluări obiective realizate de specialiști și degustători recunoscuți din România. Totodată, concursul urmărește promovarea vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box pe piața europeană”, explică președintele concursului, Cătălin Costiniuc.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Westrock Bag-in-Box, a filialei italiene Vitop Moulding și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 trofee, în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu („Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box”, „Vinul Președintelui” și „Cel Mai Popular Vin Bag-in-Box”). Dintre acestea, va selecta minimum zece vinuri și le va înscrie la „BEST WINE IN BOX by VINALIES”, organizat la Cannes, Franța, în perioada 25 - 29 martie 2026.

„Pentru producătorii români de vin, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând din 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la Concours International Wine In Box din Franța”, a punctat Cătălin Costiniuc.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova (Moldova Fruct) au încheiat un protocol de colaborare în cadrul conferinței „Businessul Fructelor”. Parteneriatul semnat pe 27 noiembrie 2025, la Chișinău, marchează deschiderea unui nou capitol în cooperarea profesională dintre cele două organizații și urmărește consolidarea relațiilor dintre fermierii și procesatorii din România și Republica Moldova.

Semnarea protocolului a avut loc în prezența reprezentanților sectorului horticol din Republica Moldova, participanți la conferința „Businessul Fructelor”, un eveniment de referință pentru industria fructelor, precum și a unei delegații de fermieri membri ai Forumului APPR. Această colaborare va sprijini implementarea unor proiecte dedicate fermierilor, procesatorilor și exportatorilor din cele două țări.

Moldova Fruct reprezintă peste 290 de întreprinderi moderne care activează în domeniul agricol, inclusiv producători, procesatori, exportatori de fructe și prestatori de servicii din sectorul horticol.

„Protocolul semnat la Chișinău consolidează cooperarea regională în agricultură și deschide oportunități noi pentru modernizare și acces la piețe. Astfel, ne reafirmăm angajamentul de a colabora activ pentru a crea un mediu favorabil inovației, investițiilor și schimbului profesional între România și Republica Moldova”, punctează Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Prin acest protocol, Forumul APPR și Moldova Fruct își propun:

• Să faciliteze schimbul de informații, experiență și bune practici din agricultură;

• Să promoveze inovația, cercetarea și digitalizarea în fermele și unitățile de procesare;

• Să sprijine dezvoltarea educației agricole și formării profesionale;

• Să intensifice dialogul instituțional pe teme de politică agricolă și de mediu;

• Să dezvolte proiecte și inițiative comune la nivel european și internațional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), raportate către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a patru milioane de hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG).

„Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 mil. hl), vinurile cu indicație geografică (circa 0,306 mil. hl) și vinurile varietale (0,062 mil. hl), care fac obiectul certificărilor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate”, arată Diana Pavelescu - DipWSET, consilier promovare ONVPV.

În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare (DOC, IG sau varietal) se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hectolitri, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piață în formă îmbuteliată și certificată.

Aproximativ 0,8 milioane hectolitri de vinuri certificate sunt comercializate anual, ceea ce evidențiază diferența dintre potențialul de producție și realitatea economică a sectorului. Diferența o reprezintă vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate.

Recolta din acest an a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar, în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.

„Deși pentru agricultura românească în ansamblul ei, sectorul vitivinicol este perceput ca mai puțin influent, acesta rămâne un pilon al economiei rurale. Includerea noilor tehnologii, atât în viticultură, cât mai ales în vinificație, poate readuce tinerii la locuri de muncă stabile în regiunile viticole și poate avea o contribuție substanțială în dezvoltarea enoturismului, care înlesnește promovarea patrimoniului cultural și gastronomic”, a conchis Diana Pavelescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează pe 27 septembrie 2025, la Apoldu de Sus – județul Sibiu, a patra ediție a Vinea Apoldia Maior Fest, un eveniment care va reuni, ca în fiecare an, vinurile din propria plantație cu muzica și bucatele tradiționale.

Vinea Apoldia Maior Fest este o sărbătoare a recoltei de struguri, unde toți cei prezenți se bucură de mâncarea tradițională și vinurile produse la Stațiunea Viticolă a USAMV Cluj-Napoca. În cadrul evenimentului este amenajată o zonă dedicată micilor producători și meșteșugari, iar participanții au ocazia să facă plimbări și fotografii în plantația viticolă de la Apoldu de Sus.

USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din anul 2020, în plantația Vinea Apoldia Maior situată la circa doi km de Apoldu de Sus, având astăzi în portofoliu 14 etichete, unele premiate la nivel național și internațional: Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris alb/rose (sec/demidulce), Riesling Italian, Muscat Ottonel, Eruditus, Docentus, Secas, Semper, Amlas, Laureatus, Madrigal și Orange Optimus. Aceste vinuri sunt apreciate datorită prospețimii, fructuozității, fineții și a bogăției de arome, potențate de o aciditate mai ridicată.

Atmosfera de la Vinea Apoldia Maior Fest 2025 va fi întregită cu spectacole și recitaluri pentru toate gusturile, susținute în acest an de Ansamblul Tradiții Someșul Napoca al universității - solistă Laura Ciupeiu, de studentele de la USAMV Cluj-Napoca - Bianca Găvan și Larisa Vasiliu, alături de Ștefan Suciu & Anamaria Urcan, Ilinca, Andra Cocian și soliști ai Asociației Culturale „Alexandru Fărcaș” - Kolcsár Katalin (soprană), Sorin Lupu (tenor), Geani Brad (bariton), Petre Burcă (bas), Péter Kolcsár (pianist acompaniator).

Festivalul își deschide porțile la ora 12.00, iar biletele pot fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 de lei. De asemenea, sunt disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani au acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor este de 50 lei. În aceste prețuri, participanților li se oferă accesul la eveniment și la spectacolele din program, precum și degustările de produse și consumația meniurilor tradiționale, alături de vinul la pahar.

Pe durata festivalului sunt disponibile spre vânzare vinuri îmbuteliate la stațiunea USAMV Cluj-Napoca și must, la prețuri speciale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tokaj a fost desemnată recent printre primele zece regiuni viticole din Europa pentru 2025, alături de zone emblematice precum Rioja, Toscana și Bordeaux.

„Regiunea impresionează constant prin Aszú clasic, vinuri seci elegante și cupaje inovatoare, fiind premiată și de Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) pentru potențialul său turistic unic”, arată Traian Bădulescu, consultant în turism, adăugând că toamna aceasta, Tokaj își întâmpină oaspeții cu un sezon aurit de vin, istorie și descoperiri. „Pe măsură ce viile se colorează în nuanțe de aur și începe sezonul culesului, această regiune viticolă renumită în întreaga lume oferă o experiență autentică, care reflectă bogăția culturală și naturală a Ungariei. Vizitatorii sunt invitați să deguste celebrul Tokaji Aszú în crame istorice, să exploreze pitoreasca vale a râului Bodrog cu canoea sau să se bucure de activități de agrement în parcurile de aventură din apropiere.”

Dincolo de vinurile sale, Tokaj propune o gamă diversă de atracții care pun în valoare combinația unică a Ungariei de gastronomie, natură și ospitalitate, transmite Visit Hungary – Hungarian Tourism Agency (organizația guvernamentală pentru sectorul turistic).

Fiecare colț din Tokaj spune o poveste, prin vinuri aurii, pivnițe străvechi, dealuri line, castele medievale și gastronomie vibrantă. „Cu recunoașterea internațională ca una dintre cele mai importante regiuni viticole ale Europei, Tokaj își invită vizitatorii să descopere un peisaj în care tradiția se îmbină armonios cu inovația”, subliniază Traian Bădulescu.

Patrimoniu UNESCO

Tokaj este o regiune faimoasă pentru vinurile sale, în special Tokaji Aszú, cunoscut istoric drept „vinul regilor, regele vinurilor”. Declarată Peisaj Cultural UNESCO, regiunea păstrează rețele de pivnițe vechi de secole, așezări tradiționale și terase viticole. Iubitorii de vin pot explora spectaculosul șir de pivnițe de la Hercegkút, unde subteranele dezvăluie tainele vinificației seculare. Muzeul Vinului din Tokaj, situat în centrul orașului, oferă degustări alături de incursiuni istorice, iar Manufactura de Oțet din Bodrogkeresztúr prezintă tehnici tradiționale de producție, cu degustări incluse.

Crame și călătorii culinare în Tokaj

Podgoriile regiunii găzduiesc unele dintre cele mai prestigioase crame ale Ungariei, fiecare oferind o experiență unică și șansa de a savura vinuri de clasă mondială. Fiecare vizită la cramă transformă o simplă degustare într-o călătorie senzorială și culturală completă. Bucătăria locală completează perfect vinurile regiunii: foie gras glazurat cu Aszú, deserturi pe bază de fructe sau brânzeturi locale acompaniate de vinuri dulci sau seci.

Amintim câteva crame din Tokaj:

• Götz Winery (Hercegkút), cramă de familie, primește vizitatori în pivnițe vechi de secole și dezvăluie istoria domeniului;

• Sauska Tokaj îmbină tehnici moderne cu tradiții, într-un decor contemporan;

• Degenfeld Estate (Tarcal), una dintre cele mai vechi crame din Tokaj, impresionează prin pivnițele săpate în rocă vulcanică și plimbările prin vie;

• Oremus, renumită pentru vinuri dulci și seci, pune accent pe rafinamentul procesului de vinificație;

• Holdvölgy Winery promovează vinificația sustenabilă și degustări în spații liniștite;

• Barta Winery (Erdőbénye) – cunoscută pentru atmosfera prietenoasă și vinuri de calitate;

• Disznókő (Tolcsva) atrage prin pivnița „Yellow Winehouse” și plimbările prin vie;

• Patricius Winery (68 ha de vie) oferă o gamă variată de vinuri, de la seci elegante la Aszú premium;

• Gizella Winery cultivă vie pe 20 ha, cu respect pentru natură și un stil modern;

• Royal Tokaji, fondată în 1990 împreună cu criticul britanic Hugh Johnson OBE, este una dintre cele mai cunoscute internațional;

• Demeter Winery, într-o clădire istorică din secolul XVIII, se remarcă prin vinuri de terroir și precizie.

Castele, sinagogi și viață medievală

Amatorii de istorie pot descoperi Castelul Sárospatak, reședința familiei Rákóczi, sinagoga barocă din Mád, spectaculosul Castel Boldogkő, dar și Castelul Füzér, considerat unul dintre cele mai frumoase din Ungaria, unde au loc turniruri cavalerești, târguri medievale și concerte.

Peisajele naturale și aventura în aer liber completează experiența în Tokaj:

• Megyer-Hegy, un fost loc de extracție a pietrei de moară, astăzi un loc de drumeție spectaculos;

• Tokaj Water Adventure Center – plimbări cu dragon boat, stand-up paddling și yoga pe apă;

• Tururi e-bike prin vii;

• Zemplén Adventure Park, la o oră de Tokaj, cu coaster alpin, tiroliene și Podul Unității Naționale, cel mai lung pod pietonal suspendat din lume;

• O excursie la Nyíregyháza adaugă atracții precum grădina zoologică exotică și Aquarius Adventure Bath.

Consultantul în turism, Traian Bădulescu precizează că oferta de ospitalitate este pe măsura patrimoniului vinicol, în Tokaj vizitatorii având posibilitatea cazării în spații elegante, luxoase, cu wellness/spa, cu gastronomie recomandată Michelin.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În anul 2022 am adus în atenția pomicultorilor „gândacul de furnici”, Clytra laeviuscula, care era prezent într-o mică livadă de pruni aparținând SCDA Lovrin. Acum, în 2025, am observat că este prezent prin unele zone din țară, iar pomicultorii pun întrebări cu privire la pagubele pe care le poate produce.

Gândăcelul la care fac referire este Clytra laeviuscula, care are denumirea populară a de „gândacul de furnici”. Acest mic gândăcel are corpul de culoare neagră și elitre portocalii. Pe elitre sunt dispuse patru pete negre. Se hrănește cu frunze și poate produce ocazional daune destul de consistente aparatului foliar al pomilor. Preferă lăstarii tineri (observație personală).

Clytra laeviuscula la prun, 2022

Ciclul de viață al gândăcelului este chiar interesant. Adulții sunt polifagi și se hrănesc cu polen și frunze de foioase (salcie, mesteacăn, frasin, păducel etc). Preferă plopii, sălciile și păducelul. Pot fi văzuți pe speciile preferate în lunile mai, iunie, iulie și august.

Femela înconjoară ouăle într-un strat protector format din materii fecale. Ouăle astfel protejate sunt transportate de femele în cuibul furnicilor. Gazde ale larvelor sunt furnici din genurile Formica, Lasius și Camponotus, mai rar Aphaenogaster. Larvele pot ajunge și singure în furnicar. Viața lor nu este prea bine cunoscută. Se bănuiește că sunt erbivore dar și carnivore. Se cunoaște că se hrănesc cu resturi din hrana furnicilor gazdă, deși pot consuma și frunze (studii în laborator). Când sunt atacate de furnici se retrag în camera protectoare, unde se și împupează când ajung la maturitate. După apariție, adulții ies imediat afară pentru a scăpa de atacul furnicilor (Agrain et al., 2015).

Poate fi acest gândăcel un potențial dăunător al pomilor fructiferi?

Există studii care arată potențialul de dăunare al acestui gândăcel. Un studiu pe salcia energetică din Ucraina arată că acesta a produs defoliere cuprinsă între 50% și 70% (Stefanovska et al., 2015 - prima raportare a acestui gândac ca dăunător la salcie în Ucraina). În anul 2022 am observat daune semnificative produse aparatului foliar al prunilor tineri de la SCDA Lovrin.

Stoenescu et al. (2025) menționează Clytra laeviuscula ca fiind prezent ocazional într-o plantație de Ziziphus jujuba (jujuba sau curmalul chinezesc) din sudul Olteniei, fără a produce daune.

Iată că, având în vedere contextul climatic, trebuie să acordăm atenție acestui frumos și inedit gândăcel nepoftit din livezi.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă cu privire la introducerea accizei pe vinul liniștit. Măsura este departe de a aduce beneficii economiei, însă ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească, o industrie cu rădăcini adânci în tradiția, economia și viața rurală a țării noastre. APEV solicită retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei.

Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. „Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil”, susține APEV.

Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condițiile pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu prielnic. „Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie să înțelegem că în spatele fiecărei sticle de vin produs în România stă o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmisă din generație în generație”, subliniază Mihnea Olariu, președinte APEV.

Guvernanții trebuie să rețină și să înțeleagă că vinul românesc produce valoare adăugată din pământ, de la zero, an de an, în timp ce alte industrii importă materia primă.

Decizia de a pune o taxă în plus pe vinul liniștit vine într-un context dificil, având în vedere că, în 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice. Pe de altă parte, costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă sunt în continuă creștere. Totodată, vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile magazinelor. „Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, explică președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România.

Consecințe resimțite la nivelul întregii societăți

Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.

„Acciza pe vinul liniștit ar putea genera scăderi de vânzări estimate de la 6% până la 12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor”, punctează Mihnea Olariu.

De asemenea, măsura accizării vinului liniștit creează inegalități între producători, încurajând, totodată, piața neagră și autoconsumul:

• Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare;

• Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea;

• Din 3,68 milioane hectolitri care s-au produs în 2024, doar 0,88 milioane au fost certificați (~24%), restul de 76% nu sunt vinuri fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă;

• Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.

Vinul, un patrimoniu ignorat de decidenții politici din România

Vinul nu trebuie taxat doar pentru că „se poate”, după cum pare că se întâmplă în aceste zile. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 euro/hl, mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. „Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet”, a încheiat Mihnea Olariu, președinte APEV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!