La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a avut loc, marți – 11 februarie 2025, o întâlnire de lucru pentru optimizarea și dezvoltarea sistemului național de irigații. Au participat ministrul Agriculturii - Florin Barbu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet, ministrul Energiei – Sebastian Burduja, directorul general ANIF – Cornel Popa, precum și reprezentanți ai Translectrica, ai Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România, reprezentanți ai organizațiilor profesionale din sectorul vegetal: PRO AGRO, UNCSV, AFF, LAPAR, Forumul APPR, Clubul Fermierilor Români.  

Au fost dezbătute aspecte tehnice ce vizează simplificarea și flexibilizarea procedurilor pentru proiectele de irigații în ceea ce privește obținerea autorizațiilor necesare emise de instituții centrale și locale, deblocarea problemelor fermierilor în relația cu distribuitorii de energie pentru a asigura un acces predictibil și eficient la sursele necesare funcționării sistemelor de irigații. Totodată, au fost analizate propuneri legislative, menite să îmbunătățească infrastructura și optimizarea utilizării apei în agricultură, în contextul campaniei de irigații din 2025.

Extinderea suprafeței irigate la 2,7 milioane de hectare până în anul 2027 este obiectivul MADR și al Guvernului. Potrivit ministrului Florin Barbu, investițiile pentru extinderea și dezvoltarea sistemelor de irigații dispun de fonduri alocate prin Planul Național Strategic în valoare de 400 de milioane de euro destinate Organizațiilor de Udători și 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații, gestionată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Șeful MADR a punctat faptul că un aspect esențial în cadrul acestor investiții îl reprezintă eficientizarea consumului energetic, prin modernizarea stațiilor electrice și înlocuirea echipamentelor de pompare, măsuri care vor contribui la reducerea costurilor cu până la 35%.

„Este esențial să avem acest dialog direct, pentru că sunt multe aspecte de clarificat și soluții pe care trebuie să le punem în practică în ceea ce privește implementarea proiectelor de irigații, finanțate atât din fonduri de la bugetul de stat, cât și prin programele din Planul Național Strategic 2023-2027. Sunt multe contracte semnate care urmează să fie implementate. Ne concentrăm pe soluționarea principalelor probleme semnalate de fermieri, fie că este vorba despre avize și autorizații de mediu, fie de relația cu furnizorii de energie. O infrastructură de irigații modernă și funcțională este vitală pentru creșterea competitivității agriculturii românești”, a declarat Florin Barbu.

CITEȘTE ȘI: Din nou secetă, din nou acuzații. Dar soluții?

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, la cincinal

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ediția de anul acesta a Congresului European al Fermierilor va avea loc la București, în perioada 23-25 octombrie 2024. Evenimentul este organizat de către COPA-COGECA o dată la doi ani, într-un stat membru. Anul acesta, structura europeană de reprezentare a intereselor fermierilor și cooperativelor a decis ca România să fie gazda acestui congres care va da ora exactă pentru strategia pe care agricultorii europeni o doresc implementată în sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, entitatea care îi reprezintă pe fermierii din țara noastră la COPA-COGECA, este implicată în organizarea Congresului European al Fermierilor. Alianța este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Peste 300 de fermieri din UE sunt așteptați la București

La ediția 2024 a Congresului European al Fermierilor sunt așteptați peste 300 de fermieri reprezentativi din statele membre UE, iar România, prin membrii celor patru organizații care compun Alianța pentru Agricultură și Cooperare, va avea o delegație extrem de puternică astfel încât vocea fermierilor noștri să fie auzită la nivelul decidenților europeni.

„Discuțiile de la Congresul de anul acesta vor explora provocările principale ce afectează sectorul agricol, precum extinderea Uniunii, finanțarea sa și viitoarele politici agricole de sprijin. Aceste discuții, încadrate de rezultatul alegerilor europene și de dialogul strategic, vor viza probleme de durabilitate, dar și rolul jucat de cercetare și de inovare pentru a oferi soluțiile atât de necesare pentru viitorul sectorului agricol. Se va ține cont de impactul cumulativ al crizelor geopolitice actuale, al inflației alimentare, al sarcinii administrative și legislative, precum și de evenimentele meteorologice extreme cu care se confruntă agricultorii. Aceste efecte continuă să afecteze durabilitatea economică a fermierilor și a cooperativelor și duc la tulburările sociale actuale. Reziliența și competitivitatea agriculturii și silviculturii europene sunt determinate de necesitatea ca aceste sectoare să joace un rol strategic în constituirea viitoarelor politici europene. Aceste politici trebuie să contribuie la viabilitatea zonelor rurale, să răspundă problemelor de disponibilitate, accesibilitate a prețurilor alimentelor și accesibilitate în general a hranei, totul în timp ce se răspunde și problemei fundamentale a schimbărilor climatice”, arată organizatorii pe site-ul oficial al Congresului European al Fermierilor (https://europeanfarmerscongress.eu/ro).

Congresul European al Fermierilor va avea o durată de trei zile, între 23 și 25 octombrie 2024. Primele două zile vor fi dedicate lucrărilor pe ateliere și sesiunii plenare, care vor avea loc la Hotelul Radisson Blu din Capitală, iar în cea de-a treia zi vor fi organizate vizite tehnice în câteva ferme din România. Vor fi prezenți reprezentanți ai autorităților naționale și europene responsabile pentru agricultură, precum și reprezentanți ai asociațiilor și cooperativelor membre Copa și Cogeca din toată Uniunea Europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a prelungit pȃnă la data de 4 octombrie 2024, ora 14.30, prima sesiune de depunere a Cererilor de finanțare pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, aferentă Intervenției DR-07„Silvo-mediu și climă” din cadrul PS PAC 2023-2027.

Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro. După avizarea dosarului tehnic de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de finanțare însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha.

Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Capitala Ungariei a avut loc, în perioada 8-10 septembrie 2024, Reuniunea Informală a Miniștrilor Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene, eveniment organizat de Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene, a cărei prioritate este o viitoare Politică Agricolă Comună axată pe fermieri.

În contextul provocărilor recente cu care s-au confruntat fermierii, cum ar fi evenimentele meteo extreme cauzate de schimbările climatice, costurile ridicate ale inputurilor, efectele negative ale războiului sau perturbările pieței cauzate de creșterea importurilor din ţări terțe și având în vedere cerințele tot mai stricte ale standardelor Uniunii Europene, Președinția ungară a UE a lansat o dezbatere a Consiliului privind Politica Agricolă Comună post-2027, pentru a cunoaște așteptările miniștrilor și a sprijini Comisia Europeană să pregătească propuneri legislative pentru PAC post-2027. Prin urmare, au fost analizate măsurile de sprijin ce urmează a fi implementate în perioada următoare pentru producătorii agricoli europeni. 

În cadrul intervenției sale, referitor la principalele instrumente din cadrul celor doi piloni în perioada post 2027, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu a evidențiat necesitatea unui buget mai consistent alocat PAC pentru viitorul exercițiu financiar, adaptat unui nivel echitabil al plăților directe, prin aplicarea principiului convergentei externe, dar și pentru a compensa fermierii pentru aplicarea unor condiționalități de mediu sporite.

Totodată, a fost subliniată importanța identificării unei formule prin care toate statele membre să aibă un nivel similar al plății directe. Flexibilizarea cadrului legislativ, o mai mare libertate acordată țărilor membre UE, precum și identificarea de mecanisme de finanțare și creditare avantajoase pentru a permite fermierilor introducerea inovării și a noilor tehnologii în cadrul exploatațiilor agricole au reprezentat alte elemente din cadrul intervenției lui Florin Barbu.

În ceea ce privește contribuția sectorului agricol la obiectivele Geen Deal fără a pune în pericol competitivitatea fermierilor, România a susținut că stabilirea ambițiilor de mediu trebuie să țină cont de nevoia de a menține competitivitatea sectorului agricol. Astfel, a fost solicitată existența unei perioade de tranziție pentru implementarea elementelor de noutate introduse, care implică o serie de condiții suplimentare, astfel încât fermierii să se poată adapta la noile cerințe.

Referitor la revizuirea instrumentelor sistemului de management al crizelor, s-a reliefat necesitatea unei alocări financiare consistente atribuite rezervei de criză, precum și a unor instrumente eficiente de susținere a fermierilor în contextul crizelor. În egală măsură, pentru a putea valorifica aceste instrumente disponibile la nivelul PAC, a fost propusă oportunitatea creării unei rețele la nivelul statelor membre în cadrul căreia să fie prezentate modele de bune practici cu privire la instrumentele de gestionare a riscurilor, precum și schimburi de opinii pentru a permite o îmbunătățire a implementării acestor instrumente.

Ministrul român al Agriculturii a mai solicitat urgentarea distribuirii fondurilor europene destinate despăgubirilor fermierilor, regândirea derogărilor pentru neonicotinoide, precum și extinderea eligibilității cheltuielilor pentru animalele de reproducție.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni – 13 mai 2024, Clubul Fermierilor Români a participat la reuniunea organizată de comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, la București. Principalul subiect discutat a fost viitorul Politicii Agricole Comune.

„Considerăm această întâlnire o continuare a dialogului inițiat cu ocazia celei mai recente vizite a delegației Clubului Fermierilor la Bruxelles pe 25 martie 2024, când am înaintat comisarului european Janusz Wojciechowski o serie de propuneri privind consolidarea dialogului strategic pentru un cadru european favorabil fermierilor, care să țină cont de necesitatea asigurării competitivității economice, respectarea mediului și relansarea socială a spațiului rural”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

În cadrul întâlnirii de la București, Clubul a înaintat o scrisoare deschisă către comisarul Wojciechowski, cu propuneri de acțiuni strategice, semnalate de către fermierii români, apreciate ca foarte importante în actualul context geopolitic și al necesității identificării unor soluții optime și imediate pentru redresarea competitivității fermelor, mai ales a celor din statele membre UE, vecine cu Ucraina.

„Tragem un semnal de alarmă privind riscurile absenței unei strategii europene și a unor mecanisme comune și naționale coerente, de răspuns imediat și consolidat la efectele multi-crizelor economice, sociale, de mediu și de piață cu care se confruntă fermierii europeni, într-o formă mai puternică pentru cei din țara noastră. Clubul Fermierilor a elaborat un document de reflecție privind OBIECTIVELE, PRINCIPIILE și MĂSURILE vizând abordarea integrată a dezvoltării pe termen lung a agriculturii românești, ca parte a unei arhitecturi de politici și capacități europene, regândite în raport cu provocările majore actuale și oportunitățile excepționale ale unei Politici Agricole Comune”, a punctat Florian Ciolacu.

Aspectele principale identificate ca fiind prioritare pentru a susține fermierii români cu scopul de a contribui la adaptarea economică și legislativă actuală la nivel european sunt:

• Promovarea unor soluții care să permită producătorilor din cele cinci state membre UE (cele mai afectate de războiul din Ucraina) valorificarea remuneratorie a cerealelor.

• Susținerea dezvoltării unui culoar de depozitare-stocare și valorificare a cerealelor de origine românească în Portul Constanța pentru a evita discriminarea față de transporturile de cereale din Ucraina.

• Compensarea fermierilor români pentru pierderile de venit cauzate de valoarea redusă a cerealelor pe piața europeană.

• Debirocratizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC).

• Creșterea plafonului pentru ajutorul de minimis și a celor alocate per beneficiar în cazul intervențiilor de dezvoltare rurală.

• Utilizarea fondurilor PAC doar pentru fermierii europeni.

• Creșterea rezervei agricole de criză din marjele bugetare.

• Referitor la propunerea de creștere a taxelor pentru importurile din Rusia și Belarus, Clubul consideră inoportună această decizie.

• Continuarea convergenței externe în privința susținerii ambiției de echitate a cuantumurilor plăților directe și a unei agriculturi durabile.

• Reiterarea solicitării de a identifica noi surse de finanțare, externe PAC pentru cerințele de mediu pe care fermierii trebuie să le aplice.

Clubul Fermierilor Români reafirmă angajamentul său de a promova un model românesc de agricultură performantă, care să valorifice specificul național în contextul geopolitic actual și își exprimă disponibilitatea de a colabora cu toți factorii de decizie interesați pentru identificarea și implementarea de soluții eficiente în vederea protejării intereselor fermierilor români și a competitivității afacerilor agricole autohtone.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că prelungește până la 31 mai 2024, inclusv, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-15 Investiții în exploatații pomicole, intervenție finanțată cu fonduri din Planul Strategic 2023 – 2027.

Pentru sesiunea în curs, alocarea financiară este de 151.383.527 euro, iar depunerile se realizează în limita plafonului de 150% din alocare. De la momentul lansării sesiunii (8 ianuarie 2024) și până în prezent s-au depus online 232 de solicitări de finanțare în valoare totală de 149.652.438 euro.

Valoarea maximă a finanțării pentru investițiile în sectorul pomicol este de 1.500.000 euro/proiect pentru investiții sau de până la 300.000 euro în cazul proiectelor care propun doar achiziția de utilaje și de echipamente agricole. Sprijinului nerambursabil poate ajunge la maximum 65% din totalul costurilor eligibile.

AFIR menționează că pragul de calitate lunar pentru etapa de depunere 1 – 31 mai 2024, aferentă DR-15, este de 20 de puncte.

Pentru întocmirea documentației necesare depunerii cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție pe pagina www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-15 – Pomicultură - NOUL Portal AFIR - informații PS PAC, depunere Online.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis în teritoriu clarificări privind punerea în aplicare a standardului GAEC 7 - Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă, în anul de cerere 2024. „Mediul asociativ a făcut nenumărate demersuri pentru obținerea derogării. Este bine că ministerul vine cu clarificări privind modalitatea prin care fermierii pot beneficia de derogarea în cazul GAEC 7. Avem încredere că pentru următorul an agricol, la insistențele noastre, fermierii vor avea o listă de culturi care se autosuportă din punct de vedere agrotehnic/fitotehnic atunci când situația din teren o impune”, a comunicat Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În ceea ce privește condiționalitățile de mediu din cadrul Politicii Agricole Comune, au fost întreprinse numeroase demersuri din partea autorităţilor române şi a organizaţiilor de fermieri pentru acordarea unor derogări la standardele GAEC în anul de cerere 2024 (propuneri de simplificare), din care unele au fost soluţionate parţial (GAEC 8), iar cele mai multe sunt în analiză şi consultare, urmând să fie reglementate în următoarea perioadă (GAEC 5-9), precizează MADR.

Referitor la standardul GAEC 7, în anul de cerere 2024, regula generală spune că se aplică o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii).

Sunt exceptate de la obligaţia privind rotaţia culturilor pe terenul arabil exploataţiile agricole care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

• Peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

• Peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

• Exploataţiile cu o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

Se consideră că exploataţiile înregistrate şi certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului, respectă acest standard GAEC.

Clarificări tehnice

Prin excepţie de la regula generală, una şi aceeaşi specie de plante (cultura principală) poate fi cultivată pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, astfel:

• O perioadă de cel mult trei ani consecutivi, cu obligaţia ca între două culturi principale să înfiinţeze o cultură secundară diferită ca specie faţă de cultura principală;

• O perioadă de cel mult doi ani consecutivi pe suprafeţele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, sau înfiinţarea culturii de toamnă/culturii secundare nu a fost posibilă întrucât nu au existat condiţii optime de răsărire şi dezvoltare a plantelor.

Rotaţia culturilor la nivelul exploataţiei agricole include culturile înfiinţate în toamna anului precedent şi culturile înfiinţate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător.

Întrucât obligaţiile privind rotaţia culturilor pe terenul arabil - GAEC 7 se aplică începând cu anul de cerere 2024, pentru verificarea respectării acestui standard structura şi amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul 2023 constituie referinţă pentru verificarea rotaţiei culturilor pe terenul arabil în anul de cerere 2024.

Fermierii  trebuie să notifice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu privire la aplicarea excepţiei de la regula generală privind rotaţia culturilor pe terenul arabil în vederea respectării obligaţiilor GAEC 7, conform Ordinului nr. 54/570/32/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Culturile principale/secundare înfiinţate şi lucrările executate (cultura, data înfiinţării, data recoltării/desfiinţării/încorporării) trebuie consemnate în Registrul exploataţiei.

Modelele recomandate pentru notificarea APIA cu privire la evidenţa lucrărilor agricole - Registrul exploataţiei şi aplicarea excepţiei de la regula generală pentru rotaţia culturilor - GAEC 7 sunt prevăzute în Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2024, aprobat prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Proiectul de act normativ privind modalitatea de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic a fost dezbătut de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și cei ai asociațiilor reprezentative ale fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic. La întâlnirea de la sediul MADR, desfășurată marți – 12 martie 2024, din partea Ministerului Agriculturii au participat ministrul Florin Barbu, secretarul de stat Sorin Moise și directorul general al AM PNDR Daniela Rebega.

Principalele modificări ale actului normativ discutat cu fermierii se referă exclusiv la sprijinul acordat prin intermediul FEGA. Între acestea, directorul general AM PNDR, Daniela Rebega a menționat eliminarea perioadei de depunere a cererilor de plată cu penalități, modificarea definiției fermierului activ, în concordanță cu prevederile Planului Strategic (PS), precum și modificările aferente eco-schemelor din sectorul vegetal în corelare cu derogarea GAEC 8 pentru anul 2024.

În ceea ce privește eco-schemele pentru sectorul zootehnic, s-au evidențiat modificările ce vizează flexibilizarea accesării pentru PD-07 Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte și PD-08 Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat, precum și noua eco-schemă PD-27 Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.

Alte modificări care se regăsesc în proiectul de Ordin privind modalitatea de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic au în vedere:

• Introducerea noii forme de sprijin care vizează sprijinul cuplat – porumb pentru siloz;

• Modificarea termenului final de depunere a documentelor justificative în cazul sprijinului cuplat vegetal. Pentru toate intervențiile termenul limită este 31 martie al anului următor de cerere;

• Modificarea condițiilor de eligibilitate în cazul sprijinului cuplat zootehnic în cazul intervenției PD-24 ovine/caprine (în concordanță cu prevederile PS): eliminarea raportului de sexe; animalele eligibile sunt cele înscrise în registrul genealogic/BND; vârsta animalului se calculează în anul de cerere și nu la data limită de depunere a cererii; actualizarea Anexei privind adeverința emisă de deținătorii de registre genealogice;

• Actualizarea adeverințelor emise de Primării, în sensul că au fost eliminate restul semnăturilor de pe adeverință, unica semnătură fiind a Primarului/reprezentat legal.

Mai mult, fermierii vor putea beneficia de plata acordată prin eco-schema PD 04 - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil - într-un mod mai facil și, totodată, vor avea posibilitatea alegerii modului în care ponderea de teren alocată elementelor neproductive (5%) să fie ocupată cu: zone și caracteristici neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă; și/sau culturi fixatoare de azot și/sau culturi secundare. Această opțiune va putea fi corelată cu decizia fermierului de respectare a cerinței de bază a GAEC 8, în acord cu prevederile Regulamentului (UE) 2024/587. Pentru procentul de 4% din suprafața de teren arabil de la nivel de fermă, fermierul va putea opta pentru variantele menționate cu precizarea că, atunci când se vor înființa culturi fixatoare de azot sau culturi secundare, nu vor fi utilizate produse de protecție a plantelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că lansarea Campaniei de primire a Cererilor de Plată pentru anul 2024 va fi realizată în aproximativ două săptămâni.

Fermierii erau obișnuiți ca la data de 1 martie să înceapă Campania de depunere a Cererilor de Plată la APIA. Însă, în acest an, campania va fi întârziată cu circa două săptămâni, conform Agenției.

Fostul director general al APIA, actual secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Pintea, ne-a declarat, săptămâna trecută: „Este posibil ca în 2024 să fie un decalaj poate chiar de o lună la depunerea Cererilor de Plată. De ce? În primul rând pentru că se aşteaptă încă derogările pentru GAEC-uri, vorbim de GAEC 7 şi GAEC 8, modificări în ceea ce priveşte anumite ecoscheme, pentru că ştim că anul 2023 a fost un an greu atât pentru salariaţii APIA, cât şi pentru fermieri, trecând la Noua Politică Agricolă Comună, cu noul Plan Naţional Strategic, astfel încât au fost anumite discuţii şi cumva venite şi din teritoriu în ceea ce priveşte problemele cu care s-au confruntat fermierii în anul de cerere 2023, astfel încât unde se pot face anumite reglaje să se poată face pentru cererea din 2024”.

APIA transmite că, în acest moment se modifică legislația europeană, în sensul modificării/aprobării Regulamentului (UE) nr. 2115/2021 opozabil României. Totodată, se așteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiționalitatea pentru GAEC 7 și GAEC 8. Ulterior, legislația națională va fi armonizată cu prevederile legislației europene.

Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus, procesul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 va fi posibil după aprobarea tuturor actelor normative necesare.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, APIA a pus la dispoziția acestora aplicația IPA ONLINE prin care pot face modificări/actualizări ale cererilor unice depuse, sector vegetal, fără a avea posibilitatea de a închide cererile și a le aproba, până la stabilirea datelor concrete de începere a Campaniei 2024.

„Decalarea termenului de depunere nu va impacta Campania de plăți în avans pentru anul de cerere în curs care va începe la data de 16 octombrie 2024”, a punctat directorul general al APIA, Cornel Turcescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Modificările Planului Strategic al României pentru Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 au fost aprobate de către Comisia Europeană. „Propunerea de revizuire, transmisă pe 17 octombrie 2023, s-a concretizat în urma consultărilor desfășurate cu partenerii economici și sociali, reprezentând un pas esențial în adaptarea la nevoile actuale ale sectorului agricol”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Printre cele mai importante modificări din sectorul vegetal se regăsesc definiția fermierului activ aplicabilă pentru beneficiarii de plăți directe, precum și flexibilizarea condițiilor prevăzute de GAEC 6 – Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile. „Planul Strategic consolidat va îmbunătăți condițiile de accesare a plăților directe, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic”, precizează MADR.

Pentru a răspunde nevoilor și solicitărilor formulate de fermierii din sectorul zootehnic, au fost propuse modificări ale schemelor existente pentru sectorul bovine și ovine, dar și o intervenție nouă care va veni în ajutorul crescătorilor de vaci: sprijin cuplat pentru venit – porumb pentru siloz.

Pe pagina de internet a MADR este publicat documentul (poate fi accesat aici: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2023/Plan-Strategic-PAC-2023-2027-versiunea-3.1.pdf).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!