Noua Politică Agricolă Comună pare că dă bătăi de cap producătorilor agricoli români, așa cum se întâmplă, în fapt, de fiecare dată când Europa vine cu noi reguli și măsuri. Ideile din Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027, spun fermierii, sunt bune, dar nu sunt aplicabile azi pentru ce avem noi în economie şi în agricultura românească.

Se vede că niciodată România nu e pregătită pentru noile politici europene, cu toate că înainte ca legislația să intre în vigoare este prezentată, dezbătută, este făcută cunoscută celor cărora li se adresează. Și totuși, românii sunt nepregătiți, de fiecare dată. Undeva este o ruptură, un scurtcircuit.

Să fie comunicarea autorităților cu producătorii deficitară? Posibil, dacă ne uităm la „Caravana Cunoașterii”, cu care ministrul Petre Daea se plimbă prin toată țara ca să explice PNS-ul și care pare a fi doar un exercițiu de imagine pentru cel care are în mâini frâiele Ministerului Agriculturii, având în vedere că participanții pleacă de la aceste întâlniri la fel de nelămuriți cum au venit. Pe de altă parte, e treaba unui ministru să le descâlcească producătorilor regulamentele europene, ministerele având destui specialiști care, tehnic, știu mai bine cu ce și cum se mănâncă lucrurile astea?

Există dialog între autorități și organizațiile profesionale. Adevărat. Dar dialogul chiar e real ori tot un exercițiu de imagine? Să ne reamintim negocierile pentru PNS, fermierii cunoșteau o variantă trimisă la Bruxelles, iar când Planul a fost aprobat, au văzut o cu totul altă variantă. Și nu e un exemplu unic.

Organizațiile profesionale transmit mai departe membrilor informații, informări, le arată și le explică ce se discută și ce se negociază la București și la Bruxelles. Aici intervine cea mai mare problemă a agriculturii românești. Avem multe asociații, federații, ligi de producători agricoli, cooperative și prea puțini membri în aceste organizații. Presupun că majoritatea celor care se ocupă cu agricultura nu face parte din vreo asociere, din păcate. Și, tot din păcate, majoritatea nu citește, nu ascultă radio și nu se uită la tv. Nu poți să spui că nu ești pregătit când ai avut la dispoziție o mulțime de surse de informare. Cred că toată mass-media, presa agricolă în special, a transmis informații despre ce se întâmplă la Bruxelles, despre noile măsuri ale PAC, le-a explicat împreună cu specialiștii și fermierii. Însă fractura există și nu facem nimic pentru a o corecta. De ce? Pentru că, la români, „merge și așa”.  

A început campania de primăvară și s-ar putea „să nu mai meargă și așa”. Mă refer la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, care, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, prevede niște subvenții pentru fermieri. Însă ei, fermierii, spun că sunt nepregătiți pentru măsurile din această eco-schemă. Trebuie să cultive pe o pondere minimă din totalul terenului arabil declarat culturi leguminoase bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene. Ponderea minimă este de 10% în anul 2023 și de 5% începând cu 2024.

Am vorbit cu agricultori care au înfiinţat în toamnă 95% din culturi, au pus grâul, orzul, rapiţa şi au cam terminat 95% din suprafeţe, unii dintre ei. Acum, în primăvară, de unde să mai scoată 10% pentru leguminoase?

O altă problemă e sămânța. Există pe piață atâta sămânță de leguminoase? Să zicem că este sămânță, că este teren suficient, ce face fermierul cu recolta? Unde o vinde? Că la noi nu e desfacere pentru astfel de culturi.

Soluțiile. Nu prea sunt. Mi-au zis unii fermieri că probabil vor renunța la acea subvenție și vor continua anul acesta cu structura pe care și-au stabilit-o la începutul anului agricol 2022-2023. Alții așteaptă derogări. Și uite cum, din derogare în derogare, „merge și așa”, nepregătiți.

Câți vor rezista, oare? Deja, lupta pentru supravieţuire a fermierilor români este destul de dificilă. Seceta, prețurile tot mai mari la input-uri și tot mai mici la producția agricolă, „tranzitul” cerealelor din Ucraina pun sub semnul întrebării afacerile agricole. Vor urma câțiva ani în care fermierii nu-şi vor pune problema de profit, ci mai degrabă de a trece anul şi a o lua de la capăt.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Cererile de plată şi documentele doveditoare pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2023 din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat, pot fi depuse până la data de 4 august 2023 la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi al Municipiului Bucureşti (sau la Centrul Județean cel mai apropiat de sediul social, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei).

Valoarea sprijinului alocat intervențiilor apicole pentru anul 2023 este de 12.163.260 euro din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, de la bugetul de stat.

Plățile aferente anului 2023 se vor efectua la cursul de schimb de 4,9495 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 30 decembrie 2022.

Intervențiile în sectorul apicol pentru care se pot depune cereri de plată

Intervenții apicole pentru formele asociative:

• Intervenţia IS-A-01 – Servicii de consiliere, asistenţă tehnică, formare, informare şi schimb de bune practici, inclusiv prin colaborarea în reţea, pentru apicultori şi pentru organizaţiile de apicultori, compusă din: Intervenția IS A-01-01 „Consultanță în apicultură”; Intervenția IS A-01-02 „Organizarea de cursuri de perfecţionare în apicultură”.

• Intervenţia IS-A-02 – Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole.

• Intervenţia IS-A-03 – Achiziţia de către formele asociative legal constituite de echipament pentru procesarea cerii în vederea obţinerii fagurilor artificiali, precum şi achiziţia de echipament pentru ambalarea mierii, compusă din: Intervenția IS A-03-01 „Achiziţia de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali”; Intervenția IS A-03-02 „Achiziţia de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii”.

Intervenții apicole pentru apicultori:

• Intervenția IS-A-04 – Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, din care achiziţie de medicamente – intervenţia IS-A 04-01.

• Intervenția IS-A-05 – Raţionalizarea transhumanţei compusă din: Intervenția IS A-05-01 „Achiziţionarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral”; Intervenția IS A-05-02 „Achiziţionarea de accesorii apicole”; Intervenția IS A-05-03 „Achiziţionarea de unelte apicole si echipamente de protecţie”; Intervenția IS A-05-04 „Achiziționarea de vehicule tractabile, respectiv remorci apicole, precum și echipamente de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral.

• Intervenţia IS-A-06 – Repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea albinelor, compusă din: Intervenția IS A-06-01 „Achiziţionarea mătci și/sau familii de albine”; Intervenția IS A-06-02 „Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

• Intervenţia IS-A-07 – Acţiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivităţii, precum şi a substanţelor cu potenţial toxic pentru albine – intervenţia IS A-07-01.

Plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul pe teren, centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat pentru fiecare intervenţie și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, un proiect de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenției IS-V-03 „Asigurarea recoltelor”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Asistența financiară din partea Uniunii Europene pentru asigurarea recoltelor de struguri pentru vin nu depășește:

• 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale;

• 50% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva:

  • pierderilor menționate la litera (a) și a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile;

  • pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul intervenției de asigurare a recoltelor, solicitantul, persoană fizică sau juridică, trebuie să depună până la data de 15 octombrie a fiecărui exercițiu financiar din perioada de programare 2024-2027, la centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), o cerere de plată însoțită de documentele suport necesare. Solicitinatul trebuie să fie producător viticol care exploatează suprafețe cultivate cu viță-de-vie care produc struguri pentru vin, înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole (RPV).

Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor suportate de beneficiar nu este eligibilă, cu excepția cazului în care taxa respectivă nu poate fi recuperată în temeiul legislației în vigoare în materie de TVA.

Cererile de plată vor fi admise la finanțare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenție, până la atingerea plafonului maxim anual.

Toți solicitanții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil.

Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenției nu este depășit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA și disponibilitatea angajării fondurilor.

Condiții de eligibilitate

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

• Să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie care produc struguri pentru vin, de minimum 0,1 ha;

• Suprafața de viță-de-vie cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei, să fie înscrisă în Registrul Plantațiilor Viticole;

• Să fie declarată la APIA pe cererea unică de sprijin;

• Să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin: denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă; codul numeric al parcelei viticole; suprafața parcelei asigurate; blocul fizic, respectiv localizarea suprafeței parcelei asigurate; soiul de struguri pentru vin; cantitatea de struguri pentru vin asigurată; suma asigurată pe hectar; riscurile asigurate; valoarea primei de asigurare;

• Plățile din asigurare nu compensează producătorii pentru mai mult de 100% din pierderea de venit suferită, ținând cont de orice compensații pe care producătorii le obțin din alte scheme de sprijin sau de asigurare legate de riscul asigurat.

Nu se acordă sprijin financiar producătorilor din sectorul vitivinicol pentru: asigurarea recoltei plantațiilor viticole cu struguri de masă, precum și pentru asigurarea recoltei plantațiilor viticole cu soiurile Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton și Herbemont.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8154-proiect-ordin-aprobare-criterii-eligibilitate-interventie-ps-asigurarea-recoltelor.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Proiectul de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenției IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, este supus dezbaterii publice, fiind postat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, sunt reglemetate criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intervenție IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Proiectul de Ordin prevede că asistența financiară din partea Uniunii Europene nu depășește 75% din costurile eligibile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole, iar pentru pantele abrupte și terasele din zonele în care înclinarea este mai mare de 40% asistența financiară respectivă poate ajunge până la 80% din costurile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole.

Cuantumul unitar al sprijinului financiar este de 175 euro/ha, cu respectarea intensității financiare maxime menționată anterior.

Sprijinul financiar maxim aferent fiecărei măsuri din cadrul programului de restructurare/reconversie a fost calculat având în vedere valorile din devizele-cadru elaborate de ICDVV Valea Călugărească.

Programele se depun în sesiune continuă, iar data de deschidere a sesiunii va fi comunicată de către APIA după implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor prezentului ordin. Prin excepție, în cursul exercițiului financiar 2023, până la data la care APIA va comunica implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor ordinului, documentele se depun la Direcțiile Agircole Județene și a municipiului București.

Cererile de finanțare vor fi admise la finanțare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenție, până la atingerea plafonului maxim anual.

Toți solicitanții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil.

Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenției nu este depășit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA și disponibilitatea angajării fondurilor.

„Prin accesarea acestui tip de intervenție, viticultorii vor reuși să-și restructureze sau să-și modernizeze suprafețele cu viță-de-vie, fapt ce poate conduce la creșterea competitivității producătorilor de vin, prin adaptarea producției la cerințele actuale ale pieței”, transmite MADR.

Proiectul de Ordin poate fi consultat accesând următorul link: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8091-proiect-ordin-criterii-eligibilitate-interventia-is-v-01-din-pns.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 8 martie 2023, chiar de Ziua Internațională a Femeii, Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR, a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale” din cadrul COPA-COGECA.

„Cristina a câștigat detașat, cu un număr de 79 de voturi, o urmare firească a recunoașterii activității foarte bune depuse în cadrul celei mai mari organizații a fermierilor europeni”, transmite Forumul APPR.

Pe locul al doilea, cu 60 de voturi a fost ales Guido Sedler (Germania), care va ocupa cel de-al doilea fotoliu de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale”.

„În fața sectorului de cultură mare stau din ce în ce mai multe provocări. Doar implicarea și colaborarea cu ceilalți actori de pe filiera agroalimentară, dialogul continuu cu autoritățile europene și cu reprezentanții societății civile pot menține fermierii europeni pe harta producției de hrană. Este crucial să fim acolo unde se decide soarta agriculturii!”, a declarat Cristina Cionga.

Noua funcție va aduce o serie de noi activități pentru directorul adjunct al Forumului APPR, care este însă foarte pregătită să preia portofoliul, alături de colegul german.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html                      

Agricultura europeană este astăzi, mai mult decât ieri, în fața unor mari provocări de natură existențială, iar unele unde de șoc ale deciziilor din trecut încă se manifestă destul de violent. În același timp, alte cutremure mari se întrevăd la orizont și se pare că nimeni nu știe dacă structura de rezistență a edificiului european, gestionată de Comisia Europeană, va rezista.

Contextul actual, în care societății noastre îi este dat să supraviețuiască, este dificil, pornind de la constatarea realității de azi în care minoritățile de tot felul conduc majoritățile, indiferent de regulile încălcate, și astfel acest fapt devenind principiul călăuzitor și conducător al lumii de azi și de mâine. Iar în aceste condiții, comportamentul bazat pe sistemul de valori verificate prin experiența dată de „istoria trecutului” și gândirea exprimată prin libertatea logicii și a exprimării devin păcatul de netolerat al noilor vremuri și mai ales în viziunea noii caste politice conducătoare, cocoțată pe valul verde al ecologismului.

Noile valori găunoase și contagioase ale societății de astăzi, promovate până la momentul în care devin credință fundamentalistă, sunt larg propovăduite și impuse agresiv de segmentul neomarxist al societății, iar cele vechi, precum meritocrația, devin doar o formă primitivă și perimată de manifestare a omului și care nu își mai găsesc locul în societatea de astăzi.

Locul astfel devenit vacant este ocupat cu sprijinul neprețuit al rețelelor sociale, de corul bocitoarelor fără motiv, al felcerilor apăruți din neantul necunoașterii sau al specialiștilor în tăiatul frunzelor degeaba, la care primordialitatea timpului liber nu poate fi încălcată nici măcar de o eventuală debarcare pe Pământ a omuleților verzi.

Agricultura, ca orice alt sector al societății, are un sistem de valori care a pus umărul la apariția unei întregi structuri de organisme publice, cum sunt agențiile pentru siguranța alimentelor, agențiile sanitar-veterinare și multe altele, dar care acum, ca rezultat al modificărilor menționate mai sus, sunt distruse chiar de politicul care le-a creat.

De exemplu, putem să vedem cum în Europa, dar din păcate fenomenul a început și în SUA, organisme create pentru a efectua și a evalua în numele statului expertizele privind siguranța alimentară, inclusiv a produselor fitosanitare sau a semințelor de cultură, și am aici în vedere EFSA în UE și EPA în SUA, au început să fie subminate ca autoritate tocmai de cei care le-au creat sau de instituțiile care ar trebui să împartă dreptatea pe baza acestor expertize.

Nu mai este de mult un secret că interzicerea neonicotinoidelor în Europa nu s-a bazat pe concluzia științifică a celor care au evaluat în virtutea reglementărilor în vigoare, adică EFSA, ci pe interesul politic al castei conducătoare care „a vândut ecologiștilor” această categorie de pesticide, iar aici am în vedere exemplul cunoscut din Franța, unde guvernul francez a făcut acest troc în schimbul tăcerii asupra poluării realizate de către centralele nucleare, situația evocată chiar de ministrul plenipotențiar al României la reprezentanța UE, Achim Irimescu.

Diferite trocuri au făcut și politicienii altor țări care au sperat că îi vor păcăli pe partenerii de afaceri „politico-economice” de culoare verde și astfel, folosindu-se de principiul derogărilor la neonicotinoide, au crezut că vor reuși să obțină calmul fermierilor în fața compromisului așa-zis verde, doar că lucrurile s-au împotmolit la CJUE, unde s-a spart buboiul.

Aici a fost o primă decizie aberantă, după opinia mea, în procesul Bayer versus Comisie aferent regulamentului prin care se interziceau neonicotinoidele în 2013 și prin care se vorbea de motivul invocării principiului precauției la produse care, culmea, erau omologate de zeci de ani, dar aceeași instanță nu a invocat (nici măcar nu a luat în discuție) același principiu al precauției la vaccinurile anti-Covid, care au fost puse în aplicare pe OAMENI, când nici măcar nu aveau 6 luni de testare. Deci depinde ce și cum se cere.

În schimb, în 2022 aceeași instanță interzicea, după opinia mea, corect din punctul de vedere al textelor legislative invocate, dreptul de acordare a derogărilor pentru utilizarea neonicotinoidelor ca tratament al semințelor și unde cei care au vrut cu adevărat să analizeze decizia au văzut în toată splendoarea „impotența intelectuală și profesională” a departamentelor juridice ale ministerelor agriculturii din cele 27 de țări membre, la care se pot adăuga cele ale Comisiei, respectiv a Parlamentului European.

Acest fapt este dublat de nepăsarea sau de „povara unor interese obscure” a celor care au avut puterea deciziei, iar aici să ne aducem aminte de fostul președinte al Comisiei Europene, Jose Barosso, care a fost în centrul unui scandal deoarece după părăsirea funcției de comisar a fost angajat de banca de investiții Goldman Sachs, pe un salariu ,,mizer cu cinci zerouri”, ca responsabil de lobby, sau de alt președinte al Comisiei, și mă refer la Jean Claude Juncker, care a fost nevoit să demisioneze când era prim-ministru în Luxembourg, fiindcă a lăsat serviciile secrete să își facă de cap (mai știm noi situații), iar el poate era ocupat cu căutatul săpunului prin baie, sau nu mai mult de acum câteva zile, când Parchetul European a anunțat începerea unei anchete legate de achiziția de către UE a vaccinurilor Pfizer, iar ținta anchetei pare să o reprezinte actuala președintă a Comisiei, germana Ursula von der Leyen, care a șters subit toate mesajele cu CEO Pfizer. Situații mai sunt multe, dar ar însemna ca toată revista să fie ocupată doar de astfel de exemple.

În lumina unor astfel de cazuri, altfel se înțeleg situațiile ciudate ale interpretărilor politice care nu sunt singulare și astfel merită amintită ultima decizie de aprobare de către Comisia Europeană, pentru utilizarea în alimentație și furajarea animalelor, a varietății de soia modificată genetic MON 87769 × MON 89788, care în conformitate cu avizul EFSA, unde se arată că ,,a concluzionat că consumul de soia modificată genetic și de produse derivate, în special de ulei rafinat, albit și dezodorizat, nu reprezintă o sursă de îngrijorare în raport cu alimentația la oameni”, iar în legătură cu impactul asupra mediului se arată că „a concluzionat că este puțin probabil ca soia modificată genetic să aibă efecte adverse asupra mediului în contextul cererii”.

Deci opinia autorității de reglementare cu cel mai înalt rang în UE  spune că soia este sigură în alimentație și nici nu are impact negativ asupra mediului, adică, să se înțeleagă mai clar, dacă scapă în natură nu este un pericol, iar în situația varietății de soia, Comisia UE ține cont de această evaluare, în schimb atunci când discută de faptul că de peste 15 ani fermierilor europeni le este interzis să cultive astfel de varietăți, acest lucru este refuzat de aceeași Comisie, cu tăcerea complice a majorității statelor membre, mereu fiind invocat argumentul că nu sunt sigure pentru alimentație și mediu.

Nu trebuie uitat de baletul care se face de câțiva ani de Comisia UE și de unele state mai importante (Franța, Germania, Olanda etc.) în legătură cu reautorizarea glifosatului, care se așteaptă a fi tranșată către sfârșitul anului (poate și la noi aude cineva de asta). Dar deja apar diverse situații ciudate, în sensul că în timp ce toată lumea așteaptă ultima evaluare EFSA și care ar trebui să țină cont și de avizul final al Agenției pentru evaluarea produselor chimice, care deja s-a pronunțat că nu există probe legate de suspiciunea că glifosatul ar provoca cancer, președintele francez Macron deja s-a antepronunțat și a anunțat că nu va susține reautorizarea.

În același mod ciudat, agenția germană pentru siguranța alimentară a ajuns la aceeași concluzie legată de glifosat, în sensul că este sigur pentru a fi folosit. Cu toate acestea, Germania a dat lege de interzicere a folosirii acestuia din 2024.

Acum nu trebuie să ai un grad de inteligență foarte ridicat ca să îți dai seama că nicio bază științifică nu poate fi invocată, ci doar te duce cu gândul la existența unor interese politice și financiare care se ascund în spatele unor astfel de decizii, așa cum am arătat mai sus, dar care sunt apărate și mascate de activitatea agresivă a unor ONG de mediu, multe dintre ele finanțate în mod obscur și din regiuni ale globului aflate departe de principiile democratice, doar să justifice pentru opinia publică deciziile adoptate.

Ultimul exercițiu bugetar al PAC, care a început la 1 ianuarie 2023, aduce obligativitatea în spațiul comunitar de a se lăsa pârloagă 4% din terenurile arabile și apoi, de la stat la stat membru, aceste cerințe cresc în funcție de prevederile adoptate. Doar dacă am considera că la nivel comunitar procentul care trebuie lăsat pârloagă ar fi de 5%, am discuta de o suprafață totală de cca 7 milioane de hectare. La o producție medie de 5 t/ha, vorbim de o scădere a producției cu cca 35 de milioane de tone, dar foarte important de menționat, această scădere este suportată doar de fermierii europeni, fiindcă subvențiile nu au crescut.

Vor fi voci care vor susține că nu este așa și că aceste costuri suplimentare vor fi transferate cumpărătorului final, ceea ce într-o economie de piață liberă așa ar fi (asta, pentru cei care nu au înțeles că economia în UE nu este liberă), doar că fermierii europeni au o serie de restricții tehnologice care le ridică costurile de producție, iar aceste costuri nu se regăsesc în cazul produselor similare care vin din țări terțe, deci concurența nu este dată doar de performanța managerială și tehnologică, ci și din cauza deformărilor condițiilor de piață între UE și țările terțe.

Viitorul apropiat aduce, pe lângă dezbaterea legată de reautorizarea glifosatului, și dorința Comisiei de a se adopta regulamentul SUR, care are în vedere reducerea pesticidelor cu diferite procente, cel vehiculat la acest moment pentru România ar fi de 35%, dar și condiții draconice de folosire a substanțelor chimice, și doar după epuizarea măsurilor biologice și agronomice.

Sunt multe alte situații care ridică grave semne de întrebare și am în vedere că vrem să reducem drastic numărul de vaci, dar nu știu cu ce vom fertiliza suprafețele ecologice pe care vrem să le dezvoltăm, sau vrem să reducem aplicarea pesticidelor, dar vom fi nevoiți, printre altele, să ne întoarcem la prășitul mecanic al culturilor, care va distruge conceptul de minimum till și no till și va distruge implicit amprenta de carbon.

Așa ajungem să ne întrebăm: agricultura de mâine mai are nevoie de fermieri sau doar de mari corporații, care să elimine conceptele de azi și să răspundă doar intereselor de castă ale politicienilor de mâine?

Personal cred că UE dorește și pune în aplicare, indiferent ce se propovăduiește oficial, dorința de a schimba fața fermierului de azi în alura corporatistului de mâine, dar schimbare care nu știu dacă ne va aduce ceea ce dorim. Timpul va decide și ne va arăta viitorul. În rest, numai de bine.

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Pentru anul 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente intervențiilor din cadrul Pilonului II din Planul Strategic PAC 2023-2027.

Florin Ciobanu, consilier personal al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și președinte al Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt, precizează că intervenția DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri vine în 2023 cu un ajutor nerambursabil de 70.000 de euro/proiect, intervenția derulându-se prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „Noutatea este că și tinerii care au depus un proiect în anul 2021 și nu au primit finanțare în 2022 pot depune un nou proiect în acest an, condiția fiind să nu depășească 36 de luni de când au declarat exploatația la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)”, punctează Florin Ciobanu.

Condițiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

• Solicitantul se încadrează în definiția tânărului fermier, care prevede că limita maximă de vârstă este de 41 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii de finanțare;

• Solicitantul va figura în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin intervenție;

• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;

• Solicitantul propune prin Planul de afaceri să dețină în folosință o exploatație agricolă cu dimensiunea economică (SO) de minimum 12.000 SO, respectiv 8.000 SO în zona montană și maximum 100.000 SO;

• Solicitantul prezintă un plan de afaceri viabil care va cuprinde: situația inițială a exploatației; obiectivele și acțiunile ce urmează a fi dezvoltate de solicitant; investițiile vor reprezenta cel puțin 40% din valoarea sprijinului nerambursabil; calendarul de implementare al planului de afaceri;

• Durata maximă de implementare este de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă;

• Solicitantul se instalează pentru prima dată ca tânăr fermier și nu a mai beneficiat de sprijin prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 sau Planul Național Strategic (PNS), indiferent de forma de organizare cu care vine pentru acordarea sprijinului.

„Toate cheltuielile prevăzute în Planul de afaceri pot fi eligibile, inclusiv costurile pentru capitalul de lucru, cadastrare, achiziționare de teren în procent maxim de 10% din valoarea sprijinului, cu respectarea legislației naționale. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de grant, prin sume forfetare. Sprijinul public nerambursabil maxim va fi de 70.000 euro, iar rata sprijinului este de 100%. Plata se efectuează în două tranșe si se va acorda 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri”, explică Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri Olt.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

(Prezentul material se dorește un pamflet inspirat din fapte și documente reale.)

Pe înseratul zilei de 30 decembrie al anului trecut prea devreme, la sfârșitul unei zile de iarnă ,,primăvăratică”, o umbră mică cu părul dalb urca grăbită, dând semne de oboseală energetică, treptele tocite ale catedralei agriculturii românești, părând a avea în mână un opaiț cu seu de oaie care degaja o mică lumină tremurândă care îi arăta calea către o destinație necunoscută în timp și spațiu.

Cu greu reușise umbra să ajungă într-un final în fața ușii de lemn masiv a biroului ministerial, unde cu un ultim efort apăsă clanța, consumând ultimele zvâcniri de energie, iar ușa se deschise larg și izbăvitor, permițând acestuia să își lase trupul ostenit de efortul zilnic de a purta cizmele meșterului Manole în căutarea canalelor cu apă ale gradinei Semiramidei administrate în zilele noastre de către ANIF și să cadă în jilțul întâiului-stătător al făuritorilor de hrană din biroul mare și rece, scăldat în lumina ultimelor jerbe ale asfințitului timpuriu de iarnă.

Pe orologiul tocit de patina timpului de pe peretele biroului, orele arătau 17.30 trecute fix, iar actualul ministru al agriculturii cu încărcare fotovoltaică la minte și la trup, adică mai ceva decât zeul RA din mitologia egipteană, el fiind umbra sprintenă care bântuia holurile întunecate ale ministerului și care apoi sta așezat în jilț cu mâna conectată la priză, pentru a simți cum se încarcă la energiile regenerabile ale gliei strămoșești, obținută din eolienele și parcurile fotovoltaice înființate pe terenurile arabile mănoase ale țării, s-a gândit că este timpul unui bilanț anual între el și marile legiuni ale făuritorilor de hrană din spațiul danubiano-pontic.

La un semn precum cel trimis de Dumnezeu lui Moise de a urca pe Muntele Tabor pentru a primi tăblițele cu legi, așa ministrul nostru a dictat cu ultimele eforturi către ,,evangheliștii de serviciu” întruchipați în spiritul secretarilor de stat și directorilor de direcții, darea de seamă anuală prin care se zugrăvea lupta acestuia cu hidra bruxelleză pentru a aproba PNS-ul și cu seceta malefică care a pârjolit mare parte din țară.

Și povestea zicea așa, am făcut tot ce trebuie, adică ce am vrut eu și nu ce ar fi trebuit sau ați fi vrut voi, că nu-i așa ce contează, dacă eu am legătură directă cu energia Universului. De multe ori în weekend și sărbători, uneori și noaptea, am reușit unele fapte fără rezultate, la care voi luați aminte.

În primul rând, fermierii afectați de secetă și greutăți trebuie să mulțumească din inimă și cu smerenie ministrului cu încărcare fotovoltaică, că le-a permis să recolteze măcar cocenii de porumb și paiele de grâu fără a fi penalizați la subvenție, asta fiindcă oricum producție nu aveau cum să obțină din cauza secetei care a uscat mari suprafețe ale țării.

Să nu se uite astfel că actualul ministru a dat dovadă de milă creștină și nu a lăsat demonii apucăturilor moșierești să se manifeste și să ia șapte piei de pe biata mârțoagă numită fermierul român. Asta, chiar dacă matematica ministerială învățată se pare la fără știință, arată în cazul despăgubirilor de secetă că 50% din 1.500 lei/ha reprezintă în final doar 375 de lei, după un mod de calcul doar de domnia sa înțeles, de s-a ajuns la situația hilară și jenantă unde președintele Comisiei de agricultură de la Camera Deputaților pentru a se depăși momentul penibil și din dorința partidului de a-l scoate din încurcătură pe ministru, a ajuns să promită că dacă se acceptă cu eroare propunerea, o va remedia după Sărbători, de parcă aritmetica se schimba odată cu intrarea în noul an chinezesc al Iepurelui de apă.

Dar ce nu a reușit politicul au reușit unele organizații asociative sau inițiative de grup private ale fermierilor, care au pus ele batista pe țambal în urma unor dansuri de culise care vor aduce niște poate nesperate avantaje viitoare, dar vom mai vorbi despre asta.

Revenind la mesajul solemn de aproape Anul Nou al ministrului, care ziua se încarcă și noaptea funcționează, emoția de recunoștință trebuie să răzbată din pieptul tuturor slujitorilor pământului, fiindcă nu-i așa, mărinimia ministerială le-a permis să încaseze și în acest an ca și în anii trecuți  (dar să nu ne audă cei mulți) 70% din subvenții, ca și cum cu toții ar trebui să mulțumim bancomatului că ne dă banii de salarii când introducem cardul.

Aceeași emoție trebuie să o aibă ,,mojicul” de fermier român, fiindcă nu a fost obligat să țină animalele până ajungeau piele și os din cauza perioadei de retenție și astfel actualul cavaler aciuat pentru moment în catedrala agriculturii românești, s-a dus și s-a luptat cu dragonii malefici bruxellezi, unde pe lângă acest cap, a reușit să le taie și pe cele legate de aprobarea unui PNS mult prea fără viziune (acum și Dumnezeu de unde nu este nici nu prea poate cârpi), dar și un program pentru acvacultura și pescuit unde se speră fără speranță, că vom rămâne măcar la stadiul de ,,țară subdezvoltată” în acest sector, cu rezultate chiar mai proaste decât ale țărilor fără ieșire la mare, dar nu este așa, lozinca ,,nicio masă fără pește” te condamnă automat la statutul de urmaș al securist-comuniștilor de tristă amintire.

Nu trebuie să uităm că semnătura ministerială doar se zice că a contribuit la derularea programelor Agro IMM Invest, dar respectând adevărul istoric, la venirea ministrului Daea pe jilț, programele erau de mult în curs de derulare, dar nu-i așa cum să nu își aroge și domnia sa participarea la băgatul degetului mijlociu în borcanul cu miere.

În plus, să nu uităm o altă inițiativă stelară a ministrului agriculturii care v-a îngropa (operațiune în curs) circa 800 de fermieri care au făcut greșeala de a lua de trei ori subvenția și care o vor returna cu dobânzi de cca 10% pe an, asta dacă inflația se va domoli, dar greu de crezut că se va întâmpla acest lucru cu măsuri luate de specialiști precum cei de la agricultură.

Din toată sărăcia noastră ca națiune europeană, trebuie ridicat un ansamblu statuar măcar de nivelul unei troițe care să glorifice reușita asumată de ministru și, se zice, realizată de conducerea ANIF, care a reușit în mod miraculos performanța de a cheltui niște bani, lucru care jignește profund orice soție care se respectă și care ar avea sarcina să cheltuie banii dacă în mod accidental ar pune mâna pe cardul soțului.

Dar cheltuirea banilor de către ANIF nu reprezintă nimic pe lângă enunțul gândirii profunde a ministrului agriculturii din această micuță și gingașă țară europeană, unde se afirmă că un program de reparații al sistemului de irigații ar fi un program strategic sau, altfel spus, dacă reparați o mașină de tocat carnea de porc și făcut cârnați înseamnă că ați realizat o strategie a industrie alimentare care va promova națiunea noastră pe cele mai înalte culmi ale capitalismului mondial.

Totuși trebuie să admirăm aplecarea ministrului nostru, nu-i așa, către cultura românească și unde Caragiale ocupă un rol foarte important, inspirându-l pe acesta la modul de a număra obiectivele precum drapelele la alegeri, adică trimiterea PNS pentru aprobare, urmat de aprobarea acestuia la Bruxelles, de implementarea cadrului legal și, nu în ultimul rând, organizarea unei caravane de promovare a acestuia prin ținuturile geto-dacice de la nord de Dunăre, reprezintă, nu-i așa, patru obiective și nu unul singur în evaluarea ministerială. Dar cine suntem noi să nu fim de acord?

Nu putem uita de inițiativele neprețuite de a arunca cu banii pe programe fără rezultate, cum ar fi „Tomata”, unde finanțăm roșiile din spații protejate, dar cresc importurile de suc de tomate, fiindcă sunt tot roșii, dar destinația și spațiul de producție sunt diferite. Dar cine să se aplece asupra cifrelor și, din păcate, cine să le și înțeleagă.

Ar mai fi multe de spus, iar poate fermierii ar fi fost interesați să le explice ministrul lor atotștiutor de ce Spania sau Danemarca, țări care importă porumb la nivel de milioane de tone, reușesc să producă de 3-5 ori mai mulți porci decât noi, iar ministrul nostru cu ai săi adjuncți nu este capabil să găsească în două mandate soluții măcar pentru limitarea pestei porcine. Acum nu mai depinde de domnia sa, acum nu mai știe drumul către biroul primului ministru?

Dar oare putem să explicăm celor mulți din agricultură, și nu numai, de ce suntem incapabili ca țară să gândim o strategie prin care să producem carne de vită sau lapte și produse lactate măcar la nivelul Poloniei, iar aici să stimulăm atât creșterea, cât și procesarea aferentă? Este drept că printre primele lucruri care ar trebui făcute ar fi fost să se umble la respectarea dreptului de proprietate, astfel încât legea să se aplice și să nu existe situația că noaptea te culci proprietar de animale și ziua ești șomer agricol, dispărând obiectul muncii. Apoi ar trebui să reglementăm modul de folosire a pășunilor alpine (dar și la șes sunt probleme cu izlazurile), astfel încât nu încasarea subvențiilor fără animale să fie principalul obiectiv, promovat inclusiv prin noul PNS.

Ne lăudăm că am dat ,,mici ajutoare” de cârpeală în valoare de 500.000 de euro fiecare, pentru prieteni vechi din morărit și panificație, asta în loc să gândim un proiect de ajutoare de stat pentru înființarea de mari investiții (fabrici cu valori de peste 10 milioane de euro) și unde să rezolvăm cu adevărat probleme strategice pentru agricultura românească.

Poate aici am fi putut să ne gândim să facem o procesare pentru produsele ecologice sau să stimulăm apariția unor depozite de frig pentru legume și fructe, sau poate să dezvoltăm capacități de abatorizare pentru oi și bovine, toate, private, asta în loc să pompăm banii în cadrul unui proiect menit de a asigura funcții pentru apropiații de partid așa cum se vrea Casa Unirii și unde vom mai discuta în raport cu marile realizări atunci când se vor volatiliza cele 100 de milioane de euro în achiziții cu miros de iz penal.

Nu ar fi fost rău ca ministrul agriculturii să se ducă la colegul său de partid de la transporturi și să îl convingă să se ocupe de proiectele de infrastructura pentru transportul cerealelor nu doar când au nevoie ucrainenii, ci și amărâții de fermieri români, iar aici mă gândesc ce bine ar fi fost să se decolmateze Dunărea pentru transportul pe barje și toate porturile dunărene să fi fost funcționale, drumurile de acces în portul de la Constanța sau la cele de la Brăila și Galați să fi permis o fluență normală, liniile CF să fie refăcute și funcționale.

Poate afară de gargară cu apă de izvor la televizor, chiar să îl convingă pe colegul de guvernare de la energie, să demareze un program de prosumatori și producători de energie regenerabilă în cadrul fermelor, pe acoperișuri și alte terenuri interioare, asta în loc să închidă ochii la avizele care se dau pe șest pentru înființarea de eoliene pe zonele de terenuri irigate, că nu-i așa, și gura celor de la Direcțiile Agricole trebuie să mănânce ceva. Aici putem gândi și analiza și despre avizele care s-au dat de aceleași DAJ-uri pentru realizarea de drumuri expres și care vor trece peste infrastructura de irigații, care abia o reabilităm, de au ajuns să râdă și ciorile din par de prostia noastră. De aceea poate o modificare a ordinului de ministru care stabilește cine are dreptul de a da avize pentru schimbarea destinației terenurilor agricole s-ar impune, dar cine să o facă, când secretarii de stat te uluiesc prin neștiința și nepriceperea lor în acest domeniu?

Oare ministrul, în afară de a juca rolul de radar al detectării cormoranilor pe cer, are un program real strategic de creștere a rezervelor piscicole ale țării și unde poate două idei simple și fără multă încărcare academică l-ar fi ajutat și anume reglementarea legală dură a combaterii braconajului și urmată de popularea în mod gratuit a cursurilor de apă din țară, care nu sunt puține, astfel încât să nu fii nevoit să stai cu undița sau plasa în mână până la venirea  momentului ieșirii la pensie ca să prinzi o fâță cu coadă de pește.

Din păcate, comunicatul de sfârșit de an al ministrului Agriculturii este o biată însăilare de-a valma a unor acțiuni care arată o muncă de execuție și lipsa cu desăvârșire a unei activități strategice, ceea ce avem de vreo 30 de ani, ce-i drept, deci de ce să schimbăm istoria?

În final, vă rog să lăsați liniștea să se aștearnă fiindcă se zice că ministrul nostru fotovoltaic a adormit, fiind obosit. Noapte bună, somn ușor pentru al nostru conducător. În rest, numai de bine.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, joi – 16 februarie 2023, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, proiectul de ordin privind aprobarea condițiilor specifice și a modului de implementare a măsurilor compensatorii de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și a intervenției DR-10 din Planul Național Strategic PAC 2023-2027, începând cu anul 2023.

Proiectul de act normativ vizează următoarele măsuri și intervenții: Măsura 10 – Agro-mediu și climă din PNDR 2014 – 2020; Măsura 11 – Agricultură ecologică, submăsura 11.1 - sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică și submăsura 11.2 - sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică din PNDR 2014 – 2020; Măsura 13 – Zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice – submăsurile 13.1 – Zona montană și 13.3 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice din PNDR 2014 – 2020; Intervenția DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023 2027.

Astfel, MADR transmite că va continua și în anul 2023 să încurajeze fermierii să adopte practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, prin acordarea sprijinului de tip compensatoriu pentru fermierii care au angajamente în derulare în cadrul Măsurilor 10 şi 11, dar şi pentru cei care semnează angajamente noi în cadrul măsurilor 10, 11, 13.1 şi 13.3, pe durata prevăzută de PNDR 2014-2020. Prin aceste angajamente, fermierii își asumă pe baze voluntare să desfășoare o activitate agricolă în zonele eligibile și să respecte condiţiile de eligibilitate, pe cele de eco-condiționalitate, precum şi condițiile de bază şi specifice ale fiecărei măsuri/submăsuri/variante așa cum sunt prevăzute în PNDR 2014-2020.

Totodată, începând din acest an vor fi acordate plăți compensatorii solicitanților care îşi asumă angajamente anuale în cadrul intervenției DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PNS 2023-2027 şi care respectă normele de condiționalitate. Prin intervenția DR-10 se încurajează utilizarea terenurilor agricole situate în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, ca o continuare a aplicării până în anul 2022 a submăsurii 13.2 din PNDR 2014-2020.

Proiectul reglementează modalitatea de aplicare a angajamentelor enumerate anterior, stabilind reguli detaliate referitoare la activitatea agricolă, aplicarea și verificarea standardelor de eco-condiționalitate și a noilor standarde de condiționalitate, documente justificative, modalitatea de aplicare și urmărire a angajamentelor, posibilitățile de mutare sau de extindere a suprafețelor aflate sub angajamente, excepții în aplicarea sancțiunilor ca urmare a identificării neconformităților ca urmare a apariției situațiilor de forţă majoră şi a circumstanţelor excepţionale.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de ordin poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5644_d801135f02c6b0fcb3b6f8f01a73f9e5.html

Cuantumurile plăților compensatorii

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea, în perioada 27 februarie - 24 martie 2023, a primei sesiuni de depunere a Cererilor de plată din cadrul Planului Național Strategic PAC 2023-2027 pentru intervenția DR-06 - Bunăstarea animalelor Pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri și are forma unei plăți anuale fixe pe Unitate Vită Mare (UVM). Suma totală alocată pe întreaga perioadă de programare pentru această intervenție este de 736,25 milioane euro, urmând să beneficieze de finanțare toți cei care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Solicitanții intervenției DR-06 - Bunăstarea animalelor, Pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor pot depune cererile la centrul județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pe a cărui rază teritorială se află sediul social al acestora.

Sprijinul privind bunăstarea animalelor a fost introdus în PNDR 2007-2013 prin M.215 – plăți privind bunăstarea animalelor, urmat apoi de Măsura 14 din PNDR 2014-2020 și continuă în prezent prin intermediul acestei intervenții din cadrul PNS.

Informațiile necesare pentru acordarea plăților care se regăsesc în cuprinsul Ghidurilor Solicitantului aprobate, precum și cererile de plată pentru cele două pachete sunt disponibile pe site-ul MADR, la următorul link: https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-implementare-pns.html.