În primăvara aceasta, țara noastră s-a confruntat cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă - se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă, transmite Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători Agricoli „FRULEG-RO”.

Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. „Amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate”, punctează Lucian Florea, președintele FRULEG.

Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027. „Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul de risc este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, subliniază Lucian Florea.

Cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale, concluzia e clară: episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României. Prin urmare, FRULEG transmite că va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele

producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate.

Succesiunea episoadelor de îngheț și regiunile afectate

1. Noaptea de 8/9 aprilie 2026

Primul val important de frig a afectat în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de est.

2. Noaptea de 10/11 aprilie 2026

Al doilea episod a avut o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.

3. Noaptea de 11/12 aprilie 2026

Înghețul s-a menținut în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate.

4. Noaptea de 12/13 aprilie 2026

Valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.

5. Noaptea de 21/22 aprilie 2026

După o scurtă ameliorare, un nou episod de temperaturi negative a afectat din nou nordul, centrul, vestul și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă.

6. Noaptea de 22/23 aprilie 2026

Frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.

7. Noaptea de 26/27 aprilie 2026

Un nou episod de îngheț a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.

8. Noaptea de 30 aprilie/1 mai 2026

La final de aprilie și început de mai, temperaturile negative au continuat să se manifeste în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație.

9. Noaptea de 2/3 mai 2026

Chiar și la începutul lunii mai s-au înregistrat din nou temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase. „Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț”, conchide președintele FRULEG, Lucian Florea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asigurarea accesului la alimente nutritive și de înaltă calitate începe cu mult înainte de recoltare. Începe în câmp, acolo unde fermierii se confruntă cu o presiune tot mai mare, din cauza variabilității climatice, a atacurilor de dăunători și a bolilor culturilor, factori care pot compromite atât producția, cât și calitatea acesteia.

În România, seceta prelungită și temperaturile extreme din timpul verii au accelerat răspândirea virusurilor plantelor, reprezentând o provocare tot mai mare pentru producția horticolă. Printre cele mai semnificative amenințări se numără afidele, insecte mici, dar extrem de distructive, care acționează ca vectori în transmiterea virusurilor. În culturi precum castraveții și cartofii, virusuri precum virusul mozaicului castravetelui, virusul Y sau virusul răsucirii frunzelor se pot răspândi rapid, adesea pornind de la doar câteva plante infectate. Odată instalate, infecțiile se pot extinde rapid în interiorul culturilor și către solele învecinate, afectând direct atât productivitatea, cât și calitatea nutrițională a recoltelor. Prin urmare, intervenția timpurie și eficientă este esențială pentru fermieri.

Gestionarea populațiilor de afide nu ține doar de prevenirea pagubelor directe provocate de hrănire, ci, mai ales, de limitarea răspândirii virusurilor care compromit sănătatea culturilor. În acest context, soluțiile pentru protecția plantelor joacă un rol-cheie în sprijinirea fermierilor pentru menținerea atât a randamentului, cât și a calității alimentelor.

O astfel de soluție este insecticidul Closer™, parte a portofoliului companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, conceput special pentru culturile horticole cultivate în sere și solarii. Eficiența sa este susținută de molecula Isoclast™ sau sulfoxaflor, care oferă un mod de acțiune unic împotriva dăunătorilor.

Sulfoxaflor se remarcă drept o inovație importantă în managementul dăunătorilor, în special în contextul dezvoltării rezistenței, fiind foarte eficient chiar și în situațiile în care alte soluții și-au pierdut eficacitatea de-a lungul timpului. Mai mult decât controlul imediat, sulfoxaflor susține strategii de gestionare a rezistenței pe termen lung. Atunci când este integrat în programe de protecție a culturilor bine planificate, acesta îi ajută pe fermieri nu doar să controleze infestările curente, ci și să prevină apariția unora viitoare, contribuind la o producție stabilă și durabilă. Compatibilitatea sa cu strategiile de rotație și de combinare îi consolidează rolul de instrument de încredere în agricultura modernă.

Din punct de vedere practic, insecticidul Closer™ oferă un control rapid și eficient al afidelor, acționând în decurs de 2–3 zile de la aplicare. Proprietățile sale sistemice și translaminare asigură o acoperire completă, inclusiv sub frunze și în interiorul maselor dense de vegetație. În același timp, degradarea sa rapidă în sol susține sustenabilitatea mediului, aliniindu-se nevoii tot mai mari de practici agricole responsabile. Pentru fermierii români, aceste caracteristici se traduc în culturi mai sănătoase, producții îmbunătățite și, în cele din urmă, produse de calitate superioară ajunse pe mesele consumatorilor.

„Am o fermă de legume, dar și plantații de pomi fructiferi și livezi. Deși nu cunoșteam acest produs înainte, după ce am utilizat insecticidul Closer™ la ardei, tomate, castraveți, legume rădăcinoase, fasole verde, pomi fructiferi și pepeni verzi, am observat rezultate impresionante în producție. De exemplu, în solar aveam probleme cu musculița albă și afidele, iar după aplicarea Closer™ am scăpat de ele foarte ușor și rapid. Din acel moment, acest produs a devenit unul de bază în portofoliul fermei mele”, a arătat fermierul Doru Enciu din satul Ciupercenii Vechi, Calafat - județul Dolj.

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Fructele sunt daruri ale naturii ce ne țin sănătoși, ne aduc plăcerea gustului și ne înfrumusețează peisajele acolo unde pomii creează un tărâm de poveste în perioada înfloritului. Însă, aceste beneficii vin cu un efort considerabil pe care pomicultorii îl fac pentru a recolta fructe sănătoase, cu un aspect frumos.

Spre deosebire de cultura mare, unde fermierii opresc lucrările atunci când vine iarna și pornesc în câmp primăvara, când vremea permite acest lucru, pomicultorii acordă o atenție deosebită și fac tratamente inclusiv iarna, pentru controlul dăunătorilor și al bolilor.

Primul tratament din iarnă are rolul de a combate unii dăunători cum ar fi: păduchele din San Jose, afidele și păianjenul roșu, în diferite forme de dezvoltare.

Tratamentele aplicate la momentul optim, cu produse eficiente, ne ajută să menținem dăunătorii sub pragul economic de dăunare (PED), să eficientizăm costurile de producție și să recoltăm fructe de o calitate superioară.

Summit Agro vă recomandă două produse pentru tratamentul pomilor fructiferi în repaus vegetativ: Yagos  și pachetul comercial Mospilan OIL.

Yagos, pomicultură fără griji

Yagos este recomandat în livezile de măr, păr, gutui, prun, cireș, cais, nectarin, piersic și în livezile de citrice. Tratamentul este cu atât mai necesar cu cât în sezonul anterior ați observat prezența dăunătorilor, iar Yagos manifestă o eficiență ridicată în combaterea dăunătorilor importanți ai plantațiilor pomicole.

Ce este Yagos și cum acționează 

Este un insecto-acaricid pe bază de ulei parafinic în concentrație de 790 g/L care acționează prin contact.

Uleiul parafinic din Yagos este un derivat din ulei provenit dintr-un proces de rafinare superioară, fabricat exclusiv pentru utilizarea în tratamentele pomicole din perioada repausului vegetativ. Este formulat cu un sistem de surfactanți ce conferă produsului un echilibru hidro-lipofil optim, caracteristică esențială ce îi permite uleiului să fie în suspensie fină, fluidă, ușoară și sigur de aplicat, care blochează dezvoltarea larvelor hibernante sau a ouălor dăunătorilor din livezile pomicole precum păduchii țestoși, acarienii sau afidele.

Produsul acționează prin contact, blocând practic procesul de respirație a insectelor, producând moartea acestora prin asfixiere.

Cum se aplică Yagos

Tratamentul cu Yagos se recomandă a fi făcut în timpul repausului vegetativ, în luna ianuarie - februarie sau început de martie, în zile însorite, fară vânt, când temperatura aerului depășește 5°C.

Pentru eficiență maximă, recomandăm efectuarea tratamentului  printr-o îmbăiere completă a pomilor, după tăierile de întreținere și fructificare.

Recomandări de utilizare

Atât pentru livezile de sâmburoase (piersic, nectarin, cais, prun, cireș), cât și pentru livezile de semințoase (măr, păr, gutui, moșmon), doza recomandată este de 0,75 – 1,0 L/hL (3,75 – 15 L/ha), iar volumul de apă ce trebuie utilizat (în funcție de instalația de stropit) este de 500-1500L.

Certificat pentru livezile pomicole acreditate ecologic

Yagos este certificat pentru agricultura ecologică, fiind un produs inofensiv pentru buburuze și prădătorii naturali ai acarienilor și nu este necesar un timp de pauză după aplicarea acestuia.

Nu aplicați Yagos atunci când se așteaptă zile cu îngheț sau ploi și nu aplicați într-un termen de 40 zile de la orice tratament cu sulf.

Mospilan Oil, etalonul în pomicultură, ce este și cum acționează

Mospilan Oil este un produs tank-mix ce conține insecticidul japonez consacrat - Mospilan 20 SG (omologat în România ca tratament de iarnă) și Toil - un adjuvant pe bază de ulei de rapiță destinat combaterii păduchelui din San Jose, afidelor și acarienilor în tratamentele pre-vegetative din pomicultură.

Mospilan Oil acționează prin penetrarea scutului protector și imobilizarea dăunătorilor. De asemenea, are efect asfixiant asupra ouălor de acarieni, afide sau cotari.

Întrucât scutul protector al larvelor păduchelui din San Jose este din ceară, insecticidele simple nu îl pot penetra și nu au capacitatea de a combate insecta.

Efectul asupra dăunătorilor este de:

• otrăvire prin ingestie sau penetrare în corpul insectei;

• acoperire uniformă a ouălor și larvelor și distrugerea acestora prin otrăvire sau asfixiere;

• imobilizare a formelor larvare.

Protecție de lungă durată

Prin distrugerea formelor hibernante ale insectelor dăunătoare pomilor fructiferi se evită atacul și daunele la începutul vegetației. Astfel, se creează economii în programul de tratamente cu insecticide, prin eliminarea unor tratamente ulterioare ce ar trebui făcute dacă nu s-ar combate formele hibernante prin aplicarea tratamentului cu Mospilan Oil.

Amestecul Mospilan Oil nu produce fitotoxicitate pomilor indiferent de fenofaza de aplicare și are o eficacitate de lungă durată.

Recomandări de utilizare

Produsul Mospilan Oil este recomandat pentru livezile de măr și prun, pentru combaterea păduchelui din San Jose a păianjenului roșu și a afidelor - în doză de 0,375 kg/ha Mospilan 20 SG + 0,5% Toil.

Tratamentul cu Mospilan Oil se aplică la sfârșitul repausului vegetativ - începutul dezmuguritului, în faza de urechiușe de șoarece la măr și de buton verde la prun.

Produsul se va aplica în zile cu temperaturi pozitive, peste 4,5°C, iar cantitatea de soluție pentru un hectar de livadă variază între 1000-1500 L, în funcție de talia pomilor.

Se va urmări o acoperire cât mai uniformă a ramurilor coroanei și a tulpinii, fară a produce șiroiri.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe detalii despre Yagos sau Mospilan Oil, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul nostru: www.sumi-agro.ro.

Material furnizat de: Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Înghețul târziu de primăvară rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din România, conform Agra Asigurări, lider național în domeniul asigurărilor agricole.

După un an 2025 marcat de pierderi semnificative, Agra Asigurări oferă fermierilor protecție extinsă pentru cultura de măr începând cu stadiul de vegetație BBCH 57 (buton floral roz) - momentul de maximă sensibilitate fiziologică a pomului.

Anul trecut, la nivel național, aproximativ 8.800 hectare de plantații pomicole (toate speciile) au fost afectate de înghețul târziu, cu pierderi între 30% și 100% în județele Bistrița-Năsăud, Constanța și Arad. În unele zone ale țării, temperaturile au coborât până la minus 7,3°C în perioadele de înflorire.

În Bistrița-Năsăud, stațiunile de cercetare din zonă au raportat temperaturi de până la minus 5,5°C în luna aprilie, exact în perioada sensibilă de înflorire. În multe plantații de măr din zonele pomicole tradiționale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromiși. Practic, în numeroase livezi, potențialul de producție a fost pierdut înainte ca fructele să apuce să se formeze, ceea ce a transformat sezonul într-unul aproape compromis din start.

În Constanța, cel mai afectat județ din regiunea Dobrogea, pierderile au fost concentrate în bazinele pomicole din centrul și sudul județului, în special în localitățile Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia și Ostrov. Gradul de afectare la măr a variat între 35% și 60%. Deși mărul înflorește mai târziu decât speciile sâmburoase, care au fost aproape integral calamitate în zonă, înghețul din luna mai a surprins cultura în faza de legare a fructului, un moment critic pentru stabilirea producției finale. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de „îngheț de radiație”. În nopțile senine și fără vânt, aerul rece s-a acumulat pe văi, afectând puternic livezile situate în zonele joase, în timp ce plantațiile amplasate pe dealuri au înregistrat pierderi mai reduse.

În Arad, din cauza scăderii drastice a temperaturii la sol, pomicultorii au raportat pierderi între 20% și 50%, inclusiv în exploatațiile dotate cu echipamente de protecție, precum tunuri de aer cald.

Aceste diferențe regionale confirmă faptul că înghețul târziu de primăvară nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, influențat de momentul biologic al culturii, microclimat și amplasarea plantației, factori care trebuie integrați în mod riguros în evaluarea și gestionarea riscului.

În portofoliul Agra Asigurări, 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel puțin un risc în 2025, iar cultura mărului a reprezentat 35% din totalul despăgubirilor plătite pe segmentul pomicol. Cea mai mare despăgubire achitată pentru o livadă de măr a fost de 302.748 lei, către o fermă din județul Vrancea.

„Înghețul târziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuală. Alternanța dintre temperaturile ridicate din februarie-martie și revenirea bruscă a valorilor negative în aprilie expune cultura de măr într-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de înghet târziu de primăvară începe în funcție de stadiul biologic al culturii, nu de o dată din calendar”, precizează Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

Polița acoperă atât pierderea cantitativă, cât și deprecierea calitativă a fructelor - inele de îngheț, leziuni, necroze interne sau deformări care declasează merele din categoria pentru consum în stare proaspătă către procesare. Evaluarea se realizează individual, conform standardelor europene de calitate, iar despăgubirea reflectă nivelul real al pierderii.

Determinarea producției nu se face estimativ, ci pe baze tehnice, pornind de la arhitectura livezii, înălțimea coroanei și densitatea plantației. Pentru plantațiile de peste cinci ani, potențialul de producție este calculat matematic, oferind o bază transparentă și obiectivă pentru stabilirea pierderilor.

„Într-un climat tot mai volatil, fermierii au nevoie de predictibilitate financiară. Rolul nostru este să preluăm riscul meteo și să oferim stabilitate într-un sector tot mai expus”, subliniază Horia Adrian-Lupu.

Într-un context în care frecvența înghețurilor târzii a crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar cultura de măr a trecut de la un risc ocazional la unul aproape anual, adaptarea devine esențială. Protecția financiară nu mai este un instrument opțional, ci o componentă strategică a managementului unei exploatații pomicole.

„Pomicultura modernă înseamnă investiții mari, tehnologie și profesionalizare. Nu este sustenabil ca un singur episod de îngheț să anuleze munca și capitalul unui an întreg. Obiectivul nostru este să oferim fermierilor stabilitate și capacitatea de a merge mai departe, indiferent de provocările climatice. Informațiile pe care le-am prezentat au caracter informativ, iar condițiile aplicabile produselor de asigurare ale Agra Asigurări sunt cele prevăzute în documentele contractuale în vigoare”, arată Horia Adrian-Lupu, directorul general punctând că Agra Asigurări își continuă astfel angajamentul de a adapta permanent produsele la realitățile din teren, oferind soluții specializate pentru un sector agricol tot mai expus riscurilor climatice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a realizat o analiză din punct de vedere fitosanitar, a cărei concluzie e că, deși precipitațiile din acest început de an oferă o bază bună pentru rezervele de apă, ele obligă la o vigilență sporită. „Buletinele de avertizare emise de Oficiile fitosanitare rămân instrumentul principal pentru a anticipa riscurile și a planifica intervențiile fitosanitare în ferestrele de vreme favorabilă.”

Debutul anului 2026 marcat de episoade de temperaturi pozitive și precipitații sub formă de ploaie, urmate de episoade de precipitații sub formă de zăpadă, pune agricultorii în fața unei dileme climatice. „În timp ce stratul de zăpadă oferă mult râvnitul scut termic împotriva gerului, aceeași umiditate, combinată cu solul neînghețat, riscă să transforme baza culturilor într-un incubator pentru patogeni tăcuți”, arată ANF.

Într-un an marcat de restricții la tratamentul semințelor, vigilența în fața bolilor și a dăunătorilor hibernanți devine singura garanție a recoltei. „Dacă umiditatea este vitală pentru rezerva de apă din sol, modul în care aceasta interacționează cu temperaturile dictează presiunea bolilor și supraviețuirea dăunătorilor.”

Precipitațiile și excesul de umiditate

Ploile și lapovița care alternează cu ninsorile în această perioadă influențează direct sănătatea rădăcinilor și dispersia sporilor.

⁠Precipitațiile abundente pe soluri grele duc la fenomenul de băltire. „Lipsa oxigenului (anoxia) slăbește sistemul radicular, facilitând atacul fungilor de sol precum Pythium sau Rhizoctonia. Plantele asfixiate în această perioadă vor prezenta în primăvară o rezistență scăzută la stresul termic. Precipitațiile pot spăla sporii de pe resturile vegetale infectate (ex. Septoria spp. sau Helminthosporium spp.) și îi pot transporta în zonele joase ale parcelei, creând focare de infecție ce vor exploda la primele temperaturi de peste 10-12°C. În același timp, umiditatea ridicată și temperaturile pozitive pot favoriza apariția unor boli criptogamice (precum făinarea, septorioza sau rugini), mai ales în culturile cu desime mare”, se arată în analiza ANF.

Riscul „capcanei de sub zăpadă”

Zăpada este un factor de protecție, dar are și riscuri ascunse. „Zăpada depusă acționează ca un izolator termic excelent. Prezența unui strat de zăpadă consistent oferă protecție termică, dar poate deveni un mediu de incubare pentru boli fungice specifice.”

Autoritatea Națională Fitosanitară descrie „capcanele de sub zăpadă”:

• Mucegaiul de zăpadă (Microdochium nivale): Riscul cel mai ridicat apare atunci când zăpada se depune pe un sol care nu a înghețat complet sau pe plante cu o masă foliară excesivă (rezultată dintr-o toamnă blândă). Sub stratul de zăpadă se creează un microclimat umed și întunecat, ideal pentru dezvoltarea mucegaiului de zăpadă, care poate distruge integral plantele de grâu și orz pe suprafețe extinse.

• Fuzarioza coletului și a rădăcinii, provocată de complexul de specii Fusarium spp., reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru cerealele de toamnă. Umiditatea excesivă rezultată din topirea zăpezii pe soluri insuficient drenate creează mediul ideal pentru instalarea acestui patogen. Acestea atacă sistemul radicular, slăbind rezistența plantelor la reluarea vegetației în primăvară.

• Zăpada protejează nu doar plantele, ci și dăunătorii care iernează în interiorul tulpinii, în sol (superficial), la baza tulpinii, precum muștele cerealelor (Oscinella frit, Delia coarctata, Mayetiola destructor), gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi), gândacul roșu al rapiței (Entomoscelis adonidis), gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Stratul de zăpadă, dacă se menține, oferă o izolație termică vitală pentru ouăle, adulții și larvele acestor specii, prevenind înghețarea solului la adâncimea lor de adăpostire și îi protejează de temperaturile letale. Gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides) iernează în stadiul de larvă în sol, la adâncimi de 10-20 cm, dar stratul de zăpadă permite să rămână mai aproape de suprafață, fiind gata să reia atacul imediat ce zăpada se topește.

Recomandări pentru fermieri (ianuarie - februarie 2026)

Pentru a limita pierderile cauzate de acești factori climatici, ANF recomandă următoarea strategie:

1.⁠ ⁠Monitorizarea zonelor cu risc. Imediat după topirea zăpezii trebuie verificate parcelele pentru semne de mucegai sau decolorări ale nodului de înfrățire. Dacă densitatea plantelor a scăzut sub pragul critic, fermierii trebuie să pregătească un plan de fertilizare rapidă pentru a stimula refacerea foliară.

2.⁠ ⁠Drenajul excesului de apă. Acolo unde relieful permite, asigurați canale de scurgere pentru a elimina băltirile rezultate din topirea rapidă a zăpezii, prevenind astfel asfixierea plantelor și instalarea putregaiurilor de colet.

3.⁠ ⁠Tratamentele „în ferestrele iernii” în livezi. Dacă oscilațiile termice permit atingerea pragului de 5°C, intervenția cu fungicide cuprice devine prioritară. Aceste tratamente acționează ca un scut asupra rănilor mecanice, a rănilor provocate de fenomenul de îngheț-dezgheț (gelivurilor) etc, stopând infecțiile cu formele de rezistență ale rapănului sau moniliozei ce pot compromite sănătatea pomilor în sezonul 2026.

4. ⁠Verificarea rezervelor de dăunători. Trebuie făcute sondaje pentru a evalua viabilitatea ouălor, larvelor și adulților de gândac ghebos, viermi sârmă (Zabrus tenebrioides, Agriotes spp), muștele cerealelor, gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi), gândacul roșu al rapiței (Entomoscelis adonidis), precum și a altor dăunători care ar putea apărea în condiții de temperatură favorabilă. Contextul climatic din toamna anului 2025 – începutul anului 2026 și lipsa tratamentului la sămânța de cereale sunt factori agravanți în ceea ce privește posibila apariție a gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) în culturile de cereale.

⁠Ploile și zăpada mențin solul umed, permițând larvelor să rămână aproape de suprafață și să se hrănească intens înainte de intrarea în repaus. Fermierii trebuie să inspecteze culturile imediat ce se poate intra în câmp, în special pe solele unde grâul a urmat după grâu (monocultură). Larvele de Zabrus tenebrioides ies din galerii chiar și sub zăpadă sau imediat ce temperatura depășește 0 - 3°C pentru a consuma frunzele de cereale. Prezența micilor galerii lângă plante este semnul clar al activității acestora. Spre deosebire de alți dăunători, atacul de Zabrus apare sub formă de vetre (zone goale în cultură) care se extind rapid dacă nu se intervine.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În anul 2022 am adus în atenția pomicultorilor „gândacul de furnici”, Clytra laeviuscula, care era prezent într-o mică livadă de pruni aparținând SCDA Lovrin. Acum, în 2025, am observat că este prezent prin unele zone din țară, iar pomicultorii pun întrebări cu privire la pagubele pe care le poate produce.

Gândăcelul la care fac referire este Clytra laeviuscula, care are denumirea populară a de „gândacul de furnici”. Acest mic gândăcel are corpul de culoare neagră și elitre portocalii. Pe elitre sunt dispuse patru pete negre. Se hrănește cu frunze și poate produce ocazional daune destul de consistente aparatului foliar al pomilor. Preferă lăstarii tineri (observație personală).

Clytra laeviuscula la prun, 2022

Ciclul de viață al gândăcelului este chiar interesant. Adulții sunt polifagi și se hrănesc cu polen și frunze de foioase (salcie, mesteacăn, frasin, păducel etc). Preferă plopii, sălciile și păducelul. Pot fi văzuți pe speciile preferate în lunile mai, iunie, iulie și august.

Femela înconjoară ouăle într-un strat protector format din materii fecale. Ouăle astfel protejate sunt transportate de femele în cuibul furnicilor. Gazde ale larvelor sunt furnici din genurile Formica, Lasius și Camponotus, mai rar Aphaenogaster. Larvele pot ajunge și singure în furnicar. Viața lor nu este prea bine cunoscută. Se bănuiește că sunt erbivore dar și carnivore. Se cunoaște că se hrănesc cu resturi din hrana furnicilor gazdă, deși pot consuma și frunze (studii în laborator). Când sunt atacate de furnici se retrag în camera protectoare, unde se și împupează când ajung la maturitate. După apariție, adulții ies imediat afară pentru a scăpa de atacul furnicilor (Agrain et al., 2015).

Poate fi acest gândăcel un potențial dăunător al pomilor fructiferi?

Există studii care arată potențialul de dăunare al acestui gândăcel. Un studiu pe salcia energetică din Ucraina arată că acesta a produs defoliere cuprinsă între 50% și 70% (Stefanovska et al., 2015 - prima raportare a acestui gândac ca dăunător la salcie în Ucraina). În anul 2022 am observat daune semnificative produse aparatului foliar al prunilor tineri de la SCDA Lovrin.

Stoenescu et al. (2025) menționează Clytra laeviuscula ca fiind prezent ocazional într-o plantație de Ziziphus jujuba (jujuba sau curmalul chinezesc) din sudul Olteniei, fără a produce daune.

Iată că, având în vedere contextul climatic, trebuie să acordăm atenție acestui frumos și inedit gândăcel nepoftit din livezi.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări lansează noul sezon de vânzări pentru anul agricol 2025-2026. Anunțul vine într-un moment esențial pentru agricultura românească, marcat de intensificarea fenomenelor meteo extreme, care afectează tot mai devreme culturile agricole, generând pierderi considerabile pentru fermieri.

În luna aprilie a acestui an, Agra Asigurări a înregistrat 693 de avizări de daună, în creștere semnificativă față de cele 300 de cazuri raportate în aceeași perioadă a anului trecut. Înghețul târziu de primăvară a afectat sever culturile de toamnă din Dobrogea, precum și plantațiile viticole din județele Constanța și Prahova.

În luna mai, compania a înregistrat 1.493 de avizări de daună, pe fondul episoadelor de grindină care au afectat suprafețe întinse de culturi în județele Mehedinți și Dolj. În iulie, aceleași fenomene au provocat pagube semnificative atât culturilor de câmp, cât și plantațiilor pomicole din regiunile de Vest și Centru ale țării, precum și în județele Neamț, Botoșani și Iași. La acestea s-au adăugat efectele unei furtuni extreme, fără precedent, care a lovit zonele agricole din județele Ilfov și Ialomița.

„În acest context, Agra Asigurări introduce o serie de actualizări și extinderi de acoperire, menite să răspundă provocărilor climatice tot mai variate și nevoilor tot mai stringente ale fermierilor”, declară Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

În acest sezon, compania pune un accent deosebit pe extinderea pachetului de reînsămânțare destinat culturilor de primăvară. În completarea riscurilor deja acoperite, precum formarea crustei la suprafața solului, spălarea solului, antrenarea particulelor de nisip sau pământ de către vânt și îngheț, pachetul include acum și daunele provocate de dăunători specifici. Această actualizare este deosebit de relevantă în contextul actual, în care opțiunile de protecție pentru fermieri au fost semnificativ reduse, ca urmare a interzicerii utilizării neonicotinoidelor.

A fost introdusă, totodată, acoperirea pentru riscul generat de ploile torențiale de lungă durată care duc la băltirea solului, un fenomen cu impact major asupra culturilor de toamnă și de primăvară. În plus, a fost extinsă acoperirea oferită prin produsul Agrar Basis, care include acum și daunele provocate de grindină în stadiile incipiente de dezvoltare ale culturilor, o etapă cunoscută pentru vulnerabilitatea crescută a plantelor la fenomene meteo extreme.

În paralel, Agra Asigurări analizează introducerea înghețului târziu de primăvară ca risc asigurat pentru plantațiile de măr, o măsură esențială pentru protejarea livezilor, având în vedere caracterul tot mai imprevizibil al climatului. De asemenea, este în lucru un produs de asigurare dedicat legumelor cultivate în câmp, cu scopul de a sprijini producătorii horticoli care se confruntă cu pierderi tot mai mari din cauza instabilității vremii.

Consolidarea relației cu fermierii, în anul agricol 2025 - 2026

Cu peste 1,7 milioane de hectare asigurate, 7.200 de polițe subscrise și peste 4.250 de avizări de daună doar în sezonul trecut, Agra Asigurări continuă să își consolideze poziția de partener de încredere pentru fermierii din România. Suprafața totală asigurată a crescut cu 11,2 % în 2024 față de 2023 și cu 14,6% în 2025 comparativ cu 2024, reflectând ritmul susținut de extindere a portofoliului companiei.

„Un punct forte pentru companie rămâne rapiditatea cu care sunt procesate și plătite dosarele de daună, peste 80% dintre deconturi fiind achitate în termen de aproximativ zece zile de la emiterea protocolului”, afirmă Horia-Adrian Lupu.

Toate aceste actualizări au fost discutate și prezentate în cadrul Conferinței Agra Asigurări, desfășurată în perioada 29-30 iulie 2025, la Poiana Brașov. Evenimentul a reunit peste 80 de brokeri specializați în asigurări agricole din întreaga țară, parteneri care colaborează cu compania încă de la intrarea sa pe piața românească, în 2016.

„Acest eveniment reflectă angajamentul Agra Asigurări față de partenerii noștri de distribuție, care joacă un rol esențial în susținerea fermierilor și a agriculturii din România. Ne propunem să consolidăm această colaborare și să oferim un cadru deschis pentru dialog, transparență și dezvoltare comună. Într-un sector agricol tot mai dinamic, ne aliniem eforturile în jurul unui obiectiv clar: extinderea accesului fermierilor, la nivel național, la soluții de protecție adaptate realităților climatice și economice. Prin această abordare, contribuim la dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol, la stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și, implicit, la securitatea alimentară”, a punctat Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

În cadrul conferinței au fost analizate rezultatele și provocările sezonului anterior, au fost prezentate noutățile operaționale și de produs pentru anul agricol 2025-2026, iar discuțiile s-au concentrat pe stabilirea direcțiilor de colaborare pentru optimizarea proceselor și consolidarea relației cu fermierii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis Comisiei Europene o solicitare oficială pentru acordarea unui sprijin financiar excepțional din rezerva agricolă a Uniunii Europene, în contextul pierderilor semnificative înregistrate de fermierii din sectoarele pomicol și viticol.

MADR a propus un sprijin financiar de urgență în cuantum de minimum 3.000 euro/ha, care să acopere o parte din cheltuielile eligibile necesare reluării ciclului de producție. Autoritățile române și-au exprimat disponibilitatea de a furniza toate datele justificative necesare pentru fundamentarea unei decizii favorabile.

În primăvara anului 2025, plantațiile pomicole și viticole aflate pe rod au fost grav afectate de episoade succesive de îngheț târziu, cu temperaturi ce au coborât până la minus 7,3°C, înregistrate în mai multe regiuni din țară. Potrivit estimărilor actuale, peste 16.400 de hectare de culturi au fost compromise, iar pierderile financiare pentru fermieri se ridică la mai mult de 49 milioane de euro.

Situația gravă cu care se confruntă fermierii din țara noastră a fost semnalată și în Consiliul AgriFish desfășurat în luna mai la Bruxelles, unde ministrul Florin Barbu a informat statele membre și Comisia Europeană cu privire la amploarea pagubelor cauzate de înghețul târziu de primăvară și grindină în România. „Ne confruntăm cu o situație dramatică în pomicultură și viticultură, sectoare esențiale pentru economia rurală. Solicităm Comisiei Europene să activeze mecanismele de sprijin din rezerva agricolă pentru a salva aceste exploatații de la colaps. Este un moment în care solidaritatea europeană trebuie să se manifeste concret”, a declarat Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Parlamentarul Claudiu Năsui s-a apucat să numere unitățile de cercetare finanțate de la bugetul statului, întrebându-se ce tot cercetează de 35 de ani și care-i rezultatul. Iar dacă vrem să aducem bani la buget, putem tăia de la cercetare, desființând-o.

Se poate dezvolta o țară fără cercetare? Fără știință, populația unei țări poate fi manipulată ușor. Scopul cercetării este dobândirea de noi cunoștințe științifice sau tehnologice, conform DEX. În economia statelor dezvoltate, civilizate, educate, puternice din toate punctele de vedere, cercetarea este indispensabilă. Însă nu același lucru putem spune despre adunătura din Casa Poporului, putând să ne lipsim de mulți de pe acolo. Pentru economii la buget, de aici trebuia să se apuce de numărat politicianul.

În Parlamentul României sunt peste 400 de aleși ai poporului, fiecare având secretar, șofer, consilieri, sedii, venituri în afara salariilor, tot de la stat (subvenții, bani de diurnă, bani de cazare, bani de îmbrăcăminte etc). Întreb și eu, ce fac toți acești oameni plătiți din bani publici? Desigur, în afară de show, pe care tot noi îl plătim.

Dacă-mi amintesc bine, partidul domnului Năsui, USR, de aproape zece ani de când este prezent în Parlament a fost mereu o piedică pentru agricultură. PNRR este un exemplu care-mi vine-n cap acum. Dar au mai fost și alte proiecte bune pentru sectorul agroalimentar care n-au trecut din cauza USR, partid care azi vrea să reducă risipa prin închiderea cercetării.

Să vedem ce zice Claudiu Năsui: „113 de institute de cercetare, 12 centre de cercetare, 48 de stațiuni de cercetare, o editură, o revistă și chiar și o unitate militară. Toate astea finanțate din banii dumneavoastră. În total 178 de agenții din cercetarea de stat (...) Nu a fost ușor să fac lista. Imaginați-vă că fiecare linie are întregi organigrame. Structuri de conducere, secretare, șoferi, sedii, etc. Toți sunt ordonatori oficiali de credite ai statului român. Toate încep mici și ajung să tot crească. Dacă treceți prin listă veți observa că multe institute se intercalează ca domeniu de activitate. Asta se întâmplă pentru că de fapt scopul lor nu este de fapt cercetarea, ci salarizarea și oferirea de posturi de conducere care vin cu un set mare de privilegii și beneficii. Cele mai mari salarii din statul român sunt în aceste institute. Cel puțin din cele pe care le-am descoperit eu. Salarii mai mari decât cel al președintelui SUA. Într-un caz am descoperit și un salariu mai mare decât toate salariile miniștrilor din guvern la un loc (...)”.

Să mă refer un pic la cercetarea agricolă românească. Încă e subfinanțată de stat. Un cercetător, într-o stațiune de pildă, face cercetare, dă cu mopul, e și șofer, e și secretar. Și toate astea, pe mult mai puțini bani decât primește un parlamentar doar ca să ridice mâna. Chiar nu vă e rușine, domnule Năsui? Probabil că nu.

În agricultură, institutele și stațiunile de cercetare (sunt toate în numărătoarea „Năsui”) se autofinanțează și reprezintă un sprijin real pentru fermieri. Toate, absolut toate unitățile de cercetare din sectorul agroalimentar, prin tot soiul de proiecte, atrag bani europeni, din care trăiesc. Am zis trăiesc, nu huzuresc precum cei din Casa Poporului.

Cercetarea duce lipsă de cercetători. Păi, dacă erau așa salarii mari, mai lipsea forța de muncă?

De ce e nevoie de stațiuni de cercetare în mai multe zone din țară? Pentru că, de pildă, se cercetează un hibrid pe pământul din zona respectivă, în condițiile pedoclimatice ale regiunii respective. La fel la fructe, legume, animale.

Poate că există pile și relații și în cercetare, dar nu omori un sector pentru câțiva neaveniți. În spiritul ăsta ar cam trebui închise toate instituțiile statului, inclusiv Parlamentul din care face parte și Claudiu Năsui, chiar dacă în acele structuri sunt și oameni care-și fac treaba.

Dragi politicieni, chiar nu aveți nimic de zis referitor la Parlamentul României și la instituțiile publice în care, pe românește, se freacă menta? Domnule Năsui, vedeți că e posibil să umflați buzunarul statului dacă vă băgați colții în cele de mai sus, nu doar să numărați, așa, de ochii lumii.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: SCDP Băneasa, din cenușăreasă, astăzi un model

Cercetarea care hrănește România

Unde este zootehnia românească?

Condiționalitatea socială reprezintă mecanismul de condiționare a plăților directe din Pilonul I şi a plăților compensatorii de mediu şi climă şi bunăstarea animalelor din Pilonul II al PAC de respectarea anumitor cerințe specifice legislației muncii, sănătății și securității în muncă. Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), acest mecanism este utilizat pentru a asigura că fondurile europene sunt alocate unor beneficiari care respectă inclusiv condițiile de încadrare în muncă și de sănătate și securitate în muncă.

Condiționalitatea socială garantează că beneficiarii intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, prevăzute în Planul Strategic PAC 2023-2027 respectă normele legale privind relațiile de muncă și de sănătate și securitate a muncii. „Condiționalitatea socială în cadrul PAC joacă un rol esențial în promovarea unei agriculturi mai echitabile și mai sustenabile. Aceasta asigură că fondurile europene pentru agricultură sunt utilizate într-un mod care respectă standardele sociale și protejează drepturile lucrătorilor. Prin acest mecanism, UE urmărește să sprijine nu doar dezvoltarea agricolă, ci și bunăstarea celor implicați în acest sector”, precizează APIA.

Mecanismul condiționalității sociale se aplică, începând cu anul 2025, beneficiarilor intervențiilor sub formă de plăți directe și intervențiilor pentru dezvoltare rurală care vizează mediul şi clima, precum şi bunăstarea animalelor, în conformitate cu Planul Strategic 2023-2027 al României și cu prevederile legislației naționale, respectiv:

Plăţile directe decuplate:

• sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) - PD-01;

• sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) - PD-02;

• sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) - PD-03;

• schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-schemele) - PD-04, PD-05, PD-06, PD-07, PD-08; PD-27 și PD-28.

Plățile directe cuplate:

• sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal - PD-09, PD-10, PD-11, PD-12, PD-13, PD-14, PD-15, PD-16, PD-17, PD-18, PD-19, PD-20 și PD-26;

• sprijin cuplat pentru venit în zootehnie - PD-21, PD-22, PD-23, PD-24, PD-25.

Plățile aferente sprijinului compensatoriu de mediu și climă:

• intervenția DR-01 - Agro-mediu și climă pe pajiști permanente din PS 2023-2027;

• intervenția DR-02 - Agro-mediu și climă pe terenuri arabile din PS 2023-2027;

• intervenția DR-03 - Agro-mediu și climă - Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon din PS 2023-2027;

• intervenția DR-04 - Agricultură ecologică – conversie din PS 2023-2027;

• intervenția DR-05 - Agricultură ecologică – menținerea certificării din PS 2023-2027;

• intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor din PS 2023-2027;

• intervenția DR-07 - Silvo-mediu și climă din PS 2023-2027;

• intervenția DR-08 - Împăduriri - întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite din PS 2023-2027;

• intervenția DR-09 - Zone afectate de constrângeri naturale - Zona Montană din PS 2023-2027;

• intervenţia DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023-2027;

• intervenția DR-11 - Zone afectate de constrângeri naturale specifice din PS 2023-2027.

Cerințe privind condiționalitatea socială aplicabile începând cu anul de cerere 2025

Normele privind condiţionalitatea socială prevăzute la art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2.115 vizează următoarele domenii:

• Domeniul „Încadrare în muncă”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Domeniul „Sănătate și securitate”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; precum și Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru utilizarea echipamentelor de muncă de către lucrători la locul de muncă.

Intră sub incidența condiționalității sociale doar neconformitățile pentru care Inspecția Muncii aplică sancțiuni contravenționale care reprezintă decizii executorii (necontestate sau în urma unor hotărâri definitive ale instanțelor de respingere a plângerilor contravenționale/contestațiilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, încheiate/pronunțate pentru nerespectarea obligațiilor din domeniul relațiilor de muncă şi securitate şi sănătate în muncă).

APIA utilizează informațiile puse la dispoziție de Inspecția Muncii pentru a determina și aplica reduceri sau excluderi ale plăților relevante, care să fie eficiente, disuasive și proporționale, conform prevederilor art. 89 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Pentru calcularea efectivă, proporțională și cu efect de descurajare a reducerilor sau a excluderilor de la întregul cuantum al plăților, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate:

• Amploarea (extinderea) unei neconformități este determinată examinând, în special, dacă aceasta are un impact de anvergură;

• Gravitatea unui caz de neconformitate depinde în special de importanţa consecinţelor acesteia, ţinând seama de obiectivele cerinţei sau ale standardului în cauză;

• Persistenţa unui caz de neconformitate depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele neconformităţii, precum şi de posibilitatea de a pune capăt efectelor acesteia prin mijloace rezonabile;

• Repetarea neconformităţii presupune nerespectarea aceleiaşi norme (neconformitate) constatată de mai multe ori în cursul unei perioade de trei ani calendaristici consecutivi. Repetările ulterioare ale aceleiași/acelorași neconformități, fără un motiv justificat din partea beneficiarului, sunt considerate cazuri de neconformitate deliberată (intenție).

„Pentru aprofundarea aspectelor legate de obligațiile beneficiarilor în calitate de angajatori, inclusiv a celor care se circumscriu condiţionalității sociale este necesară analizarea cu atenţie a legislaţiei în domeniul relațiilor de muncă și al sănătății și securității în muncă. Informații suplimentare privind obligațiile legale ale angajatorilor şi altor beneficiari de lucrări pot fi consultate accesând site-urile oficiale ale autorităților responsabile, respectiv Ministerul Muncii și Inspecția Muncii. Totodată, pentru eventuale neclarități, beneficiarii se pot adresa centrului local/judeţean la care aceştia au depus cererea de plată, precum şi specialiştilor de la inspectoratele teritoriale de muncă”, transmite APIA.

CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată

Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!