recoltat - REVISTA FERMIERULUI

Ca la orice cultură agricolă, și la rapiță nu se poate face producție dacă de la semănat și până la recoltare nu se intervine, pentru a avea o cultură liberă de boli, buruieni și dăunători.

Mulți fermieri întreabă care sunt „secretele” unei culturi de rapiță sănătoase și cu producții bune. Specialiștii Alcedo fac câteva recomandări.

 

Cum se alege momentul semănatului la rapiță

 

Condițiile climatice pe care le-am experimentat în ultimii ani ne-au arătat că toamna „adevărată” nu mai începe la 1 septembrie, ci mult mai târziu, pentru că precipitațiile sunt mai reduse și, ca urmare, epoca de semănat la rapiță se prelungește. Vedem, de asemenea, tot mai mulți fermieri care optează pentru semănat mai târziu, când știu sigur că urmează precipitații.

Nu de puține ori am întâlnit situația în care, în cazul semănatului devreme, după semănat vine o ploaie de 2-4 litri. O ploaie mică pornește germinația semințelor, dar nu ajută și la o bună pornire în vegetație, cultura fiind compromisă.

De aceea, alegerea perioadei de semănat trebuie să țină cont de existența condițiilor prielnice pentru o răsărire și dezvoltare optimă a culturii.

 

Necesarul nutrițional al plantei trebuie asigurat în primele faze de vegetație

 

Cand vremea permite, semănatul trebuie făcut la o adâncime corespunzătoare, iar pentru a asigura plantei necesarul nutrițional în primele faze de vegetație se recomandă, concomitent cu semănatul, aplicarea unui fertilizant starter din gama STARTMAX sau YaraMila.

produse pt news 2023 3produse pt news 2023 4

 

Ce trebuie făcut în preemergență la cultura de rapiță, în condiții de umiditate optimă

 

Dacă după semănat avem un sol care este reavăn, cu umiditatea optimă, este bine să efectuați erbicidarea în preemergență, înainte de răsărirea culturii de rapiță, folosind erbicidul CLOMATE în doză 0,33 l/ha, pentru combaterea unui spectru larg de buruieni: turița, rocoina, traista ciobanului, pungulița, sugel, ciumafaia, macul sălbatic, șopârlița, teișor, busuioc de câmp, zârna, iarba bărboasă, iarba vântului, firuța.

În cazul în care ați reușit să semănați și aveți o toamnă secetoasă, puteți aplica în postemergență erbicidul Galera Super în doza de 0,2 l/ha, care combate foarte bine buruieni precum pălămida, mac, mușețel, turița, romanița, albăstrița, spanac salbatic, trei-frați-pătați, știr, susai, ambrozia, hrișca, samulastra de floarea-soarelui, zârna, talpa gâștei, rocoina, urzica moartă, șopârlița. 

 

Ce facem dacă avem samulastra de cereale păioase?

 

Pentru combaterea samulastrei de cereale păioase, dar și a unor buruieni graminee, puteți utiliza erbicidul LEOPARD 5 EC în doză de 0,7 l/ha sau erbicidul RANGO în doză de 0,75 l/ha.

produse pt news 2023

Tot pentru combatera samulastrei, dar și a buruienilor graminee anuale și perene, vă recomandăm erbicidul FUSILADE MAX, erbicid sistemic cu aplicare în postemergență. Este foarte activ în combaterea buruienilor graminee anuale și perene din culturile de rapiță, dar și la multe alte culturi, datorită tehnologiei avansate Isolink (include surfactant și penetrant în formulare), care permite o absorbție superioară, valorificând la maximum puterea substanței active. Doza la rapiță, la fel ca la toate celelate culturi, este în funcție de spectrul de îmburuienare și stadiul de vegetație al buruienilor, fiind cuprinsă între 1,75 - 2 l/ha.

 

Cum protejăm cultura de rapiță de boli

 

Pe lângă buruieni, bolile și dăunătorii sunt o problemă majoră care, în lipsa unei protecții fitosanitare, vă pot compromite cultura de rapiță.

De reținut că, încă din toamnă este importantă aplicarea unui fungicid precum PROMINO 300 EC, în doză de 0,3-0,6 l/ha, SALVATOR 25 EW sau ZIZAN 500 SC, în doză de 0,5 l/ha, care va asigura un control maxim asupra bolilor specifice culturii de rapiță.

produse pt news 2023 1

 

 

Protecție cu biofungicidul POLYVERSUM

 

Tot în toamnă, și biofungicidul POLYVERSUM, omologat la rapiță în doză de 0,1 kg/ha, inhibă sporii unor agenți fitopatogeni și ajută la regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Primul tratament în toamnă se aplică în fenofaza 4-6 frunze (BBCH 14 - 16), pentru a combate putregaiul negru (Phoma lingam), putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și a induce rezistență plantelor.

Al doilea tratament se aplică de la alungirea internodiilor și până la mai mult de 9 ramificații (BBCH 30 - 39), pentru combaterea putregaiului negru (Phoma lingam), putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și pentru regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Al treilea tratament se aplică de la începutul apariției inflorescențelor și până la fenofaza când au apărut deja 50% din inflorescențe (BBCH 49 - 65), pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea).

 

Cum protejăm cultura de rapiță de dăunători

 

Ce insecte avem în toamnă? Păi, pot fi probleme cu puricii de pământ (Phyllotreta), larvele viespei rapiței (Athalia rosae), iar mai rar, însă și el face prăpăd, fluturele alb al verzei (Pieris brassicae).

Ca insecticide recomandăm: noul FASTER MAGNUM – 0,05 l/ha, FASTER GOLD 50 EC – 0,1 l/ha, FASTER DELTA – 0,3 l/ha și MOSPILAN 20 SP – 0,15 kg/ha.

produse pt news 2023 2

PROMINO 300 EC, SALVATOR 25 EW și ZIZAN 500 SC pot fi asociate cu un insecticid dacă în momentul aplicării fungicidului observați insecte în rapiță.

Și nu uitați de adjuvantul EASI-MIX care îmbunătățește calitatea apei utilizate la tratamentele cu produsele de protecția plantelor și a fertilizanților.

 

Articol furnizat de compania ALCEDO

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Cultura mare

Combina New Holland cu tehnologie Twin Rotor este premiată cu singura medalie de aur de la Agritechnica 2023. Distincția a fost acordată unui nou model de combină ce urmează să fie prezentat în premieră mondială în Germania, la Târgul Agritechnica de la Hanovra, care se desfășoară în perioada 12 – 18 noiembrie 2023.

Inovația New Holland a fost selectată din nu mai puțin de 250 de aplicații ale celor mai mari producători de tehnică și tehnologie agricolă din lume și reconfirmă excelența mărcii New Holland în tot ceea ce înseamnă recoltare. Este rezultatul a mulți ani de experiență, de studii, teste și analize, în așa fel încât noua combină să continue seria succeselor confirmate prin gama CR, o serie de combine care are la activ trei recorduri mondiale, unul dintre ele setat anul trecut în România.

Noua combină este un utilaj de recoltat cu totul revoluționar, produs la fabrica New Holland din Zedelgem, Belgia. A fost proiectată pentru a se adapta cerințelor de acum ale agriculturii și fermierilor și va avea un coeficient foarte redus al pierderilor, performanță mărită și un grad ridicat de automatizare.

Au trecut aproape 14 ani de la ultima medalie de aur câștigată de New Holland, ceea ce face din această realizare un moment de mare mândrie pentru întreaga echipă.

Celelalte două medalii de argint au fost acordate pentru tractorul pe metan lichid T7 Methane Power LNG și tractorului electric T4 Electric Power, ambele prezentate publicului în decembrie 2022, la zilele CNH din Arizona (SUA).

AT23Insta IAGold 1080x1080 EN

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Tehnica agricola

La fel ca multe alte domenii, agricultura dezvoltă pasiune, iar linia de demarcație dintre hobby și profesie se estompează aproape insesizabil. De aceea, la fel ca sportul, domeniul artelor sau cel al tehnologiilor inteligente, de exemplu, agricultura are mult potențial de performanță, fiind un domeniu a cărui rutină creează plăcere, ambiție și dependență. Unul dintre exemplele care îmbină armonios aceste izvoare de pasiune este cel al tânărului Mădălin Pîrvulescu, un sportiv de performanță în vârstă de 27 de ani, luptător profesionist de arte marțiale mixte (n. r., MMA) și fermier.

Tânărul Mădălin Pîrvulescu administrează împreună cu tatăl său o fermă vegetală (Andre Mad Invest), cu o suprafață exploatată de circa o mie de hectare, în județul Constanța, satul Moșneni, comuna 23 August.

Ferma a fost înființată pe la începutul anilor 2000. „Fiind o afacere de familie, a fost normal să preiau ceea ce au inițiat ai mei. La început, noi am fost crescători de animale, apoi în 2006-2007 am schimbat planurile și am trecut la cultivarea cerealelor. În primii ani, am avut puțin teren și am prestat și servicii”, povestește Mădălin Pîrvulescu.

din ferma in ferma 236 reportaj titan 1

 

Fără disciplină și fără muncă nu se poate realiza nimic

 

Treptat, afacerea de familie s-a dezvoltat, iar în acest moment din cele o mie de hectare lucrate, aproximativ 600 de hectare sunt în arendă. „Cultivăm grâu, orz, floarea-soarelui, porumb, dar în cea mai mare parte domină grâul, apoi floarea-soarelui”, spune tânărul fermier, pe care l-am întrebat, fiind și sportiv, dacă se aseamănă sportul de performanță cu agricultura de performanță. „Pot să spun că principala legătură între cele două o reprezintă disciplina. În ambele domenii de activitate măsura și disciplina sunt elementare. Pe de altă parte, ambele domenii implică un risc. M-am apucat de MMA în 2014, însă eu fac sport de la 15 ani. Tatăl meu a fost sportiv timp de mai bine de 20 de ani, el făcând lupte libere. Și eu am urmat luptele libere vreo 8-9 ani. Am fost campion al României la această disciplină sportivă, apoi am făcut tranziția către MMA.

Astăzi practic numai MMA la cel mai înalt nivel. Am luptat de curând într-una dintre cele mai bune promoții din Europa și în primele patru în plan mondial, Gala Internațională KSW”, arată Mădălin Pîrvulescu, punctând că-și dorește să ajungă cât mai sus, să obțină cât mai multe performanțe în domeniul sportiv. „Pentru mine acest sport reprezintă mai mult un hobby decât o ambiție financiară. Eu provin din lupte libere și acest stil mi se potrivește cel mai bine. MMA este un stil mai complex, care cuprinde mai multe categorii de lupte combinate, îmi place și aici, simt că pot să performez.”

În ceea ce privește afacerea agricolă, nici Mădălin și nici tatăl lui nu vor să extindă suprafața agricolă, ci își doresc să facă din actuala fermă una și mai performantă. „Suntem în total șapte oameni care muncim în fermă, unii dintre angajați au și zece ani în afacerea noastră”, punctează tânărul nostru interlocutor.

din ferma in ferma 236 reportaj titan 2

Nicu Pîrvulescu, tatăl lui Mădălin, a fost sportiv de lupte libere. În vârstă astăzi de 54 de ani, el se ocupă exclusiv de această afacere. „Eu am moștenit pasiunea pentru agricultură de la familia mea, dar ferma eu am înființat-o. A plecat ca un hobby cu animale la început, apoi am dezvoltat-o cu forțele proprii. Sunt mândru de ce am realizat până acum și de traiectoria pe care ne aflăm. Fără disciplină și fără muncă nu se poate realiza nimic”, ne-a zis Nicu Pîrvulescu, care-și suplinește fiul atunci când acesta e ocupat cu antrenamentele. „S-a întâmplat de multe ori în timpul campaniilor agricole să am meciuri sau antrenamente. De pildă, o zi din viața mea poate să arate cam așa, mă trezesc dimineața și merg la treabă în fermă, apoi merg seara la antrenament sau la meci. E riscul ambelor meserii, dar când vrei, poți. Într-adevăr, pentru a lupta la un anumit nivel ai nevoie de două antrenamente pe zi, în fiecare zi. Eu am avut noroc cu tata pentru că mă înlocuiește atunci când sunt la antrenamente”, a specificat Mădălin Pîrvulescu.

 

Sămânța românească, preferată

 

În toamna lui 2022 familia Pîrvulescu a semănat grâu pe circa 400 de hectare și orz pe 150 de hectare, restul suprafeței rămânând pentru culturile din primăvara 2023. „În general stabilim structura culturilor astfel încât să ne permită o rotație corespunzătoare. Am lucrat și lucrăm cu sămânță românească, în special cu soiuri de grâu românești, soiuri cât mai aclimatizate, pe care le testăm în prealabil”, a menționat Mădălin Pîrvulescu.

Tânărul ne-a spus că seceta nu prea le-a creat probleme mari, anul trecut la grâu obținând peste 8 tone la hectar, la orz în jur de 7,5 tone/ha, la floarea-soarelui 3,5 tone/ha. Totuși, există dorința de a investi în irigații. „În principal noi suntem deschiși și orientați către dezvoltare, însă infrastructura pentru irigații este destul de deficitară în această zonă agricolă. Dacă vor fi infrastructură și apă trasă, ne vom gândi să irigăm și noi, dar nu cred că se va schimba ceva în acest sens prea curând. Am accesat fonduri europene la început, în 2007. A fost atunci un program SAPARD și așa ne-am apucat de treabă. Apoi am făcut leasinguri și ne-am dezvoltat investind banii noștri. Noi suntem deschiși la fonduri europene, dar vom vedea cum vor evolua lucrurile și care vor fi oportunitățile de dezvoltare”, precizează Mădălin Pîrvulescu.

 

Utilaje de capacitate și mai mare, în planul de investiții

 

Fermierii dobrogeni, tată și fiu, își doresc să achiziționeze tractoare cu putere și mai mare, pentru a crește capacitatea de lucru. Mai ales că oricum ferma e dotată cu utilaje de ultimă generație și sunt învățați să le opereze chiar ei. „Lucrez cam pe toate utilajele și pot să spun că nu sunt dificil de operat. Lucrez și de la manșa tractorului Case IH Magnum 260, un tractor bun, care satisface, un tractor de putere. Avem și utilaje Väderstad, respectiv o semănătoare Rapid 400S și o grapă cu discuri Carrier XL 525. Semănăm culturile de toamnă numai cu această semănătoare Väderstad și suntem foarte mulțumiți. Dorim de altfel să achiziționăm o semănătoare Väderstad mai mare, de 6 metri”, a arătat Mădălin Pîrvulescu.

Colaborarea fermei din județul Constanța cu Titan Machinery România a început în anul 2014, cumpărând atunci un tractor Case IH Magnum 260 și o combină Case IH Axial-Flow 6140, utilaje care până în ziua de astăzi nu au creat probleme. „La aceste prime utilaje până în prezent am înlocuit doar câteva piese de uzură minore. De-a lungul timpului am achiziționat încă două tractoare Case IH, Maxxum 125 și 135, încă o combină de nouă generație, respectiv Case IH Axial-Flow 7250 AFS Harvest Command și un încărcător telescopic Case IH Farmlift 737.”

din ferma in ferma 236 reportaj titan 6

Mădălin Pîrvulescu și-a încheiat povestea cu parteneriatul construit în timp cu echipa Titan Machinery. „În 2014, echipa Titan Machinery ne-a ajutat foarte mult, informându-ne și implicându-se astfel încât să avem o imagine completă asupra tehnicii agricole, mai ales pentru că noi nu știam multe lucruri despre Case IH. La început am vorbit doar cu Lucian (n.r., Lucian Gheba - director vânzări utilaje agricole Titan Machinery), care atunci administra comercial zona județului Constanța, iar astăzi, în mare parte, tot cu Lucian vorbim, chiar dacă el nu mai e la punctul de lucru de la Constanța. Vorbim și cu Florin (n.r., Florin Stroe – manager regional vânzări Titan Machinery) la fel de bine, dar vă dați seama că, vorbind de atâția ani cu Lucian, s-a creat între noi o relație de amiciție, bazată pe încredere și respect reciproc. Colaborarea cu băieții de la service și cu echipa comercială a fost de asemenea foarte bună.”

 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

„Nu este deloc ușor să fii fermier”, ne-a spus Adrian Alexa, acesta având o experiență vastă, de peste 50 de ani, în agricultură. Nemțean autentic, născut și crescut la poalele Carpaților Orientali, Adrian Alexa și-a dedicat întreaga viață profesională slujind pământul din această zonă. În urmă cu aproape 30 de ani a înființat împreună cu prietenul său, inginerul agronom Ioan Apetrei, o fermă vegetală, pe care au condus-o împreună spre cele mai înalte culmi ale succesului, pornind de la vreo 20 de hectare, astăzi lucrând circa 1.500 de hectare.

În agricultură ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic.”

Calm, calculat și deosebit de ambițios, Adrian Alexa ne-a primit în ferma sa, Tehnoind SRL din localitatea Ștefan Cel Mare, județul Neamț, împărtășindu-ne o serie de amintiri, dar și planuri ale fermei pe care o administrează cu atâta pasiune.

din ferma in ferma 233 fermier titan 9

Reporter: Care este povestea dumneavoastră, a fermei Tehnoind? Sunteți un fermier cu foarte multă experiență aici, în zonă. Când ați început să faceți agricultură? Este o tradiție din familie sau o pasiune care s-a născut în timp?

Adrian Alexa: Această pasiune a început în școala tehnică din municipiul Roman, pe care am terminat-o în 1968 cu specializarea contabilitate. Atunci am început această pasiune pentru agricultură. Pe vremurile acelea, la școlile tehnice se studiau foarte multe discipline cu specific tehnic, respectiv cultura plantelor, cultura horticolă, culturi furajere, mașini agricole, tractoare, semănători și toată gama de utilaje agricole. Toate aceste discipline erau în programa săptămânală de studiu, iar acest ciclu de instruire a durat patru ani, cu examene de absolvire în fiecare an. Drept urmare, erau niște școli foarte apreciate în acea perioadă. În familie nu am avut tangențe cu agricultura mare. Familia mea cultiva strict pentru nevoile gospodăriei: porumb, cartofi și aveam câteva animale domestice, dar cam atât.

Am început să lucrez în agricultură la 1 august 1968, iar astăzi am ajuns să am 54 de ani de experiență. Am lucrat la CAP-ul din Piatra-Neamț având funcția de contabil-șef, apoi am intrat conform repartizării Partidului Comunist la Direcția Agricolă Neamț, contrar dorinței mele. Apoi am ajuns director Plan Economic, iar acolo m-a prins și Revoluția.

Reporter: Cum au evoluat lucrurile pentru dumneavoastră după Revoluție?

Adrian Alexa: În 1994, pe când aveam 26 de ani de experiență în agricultură, am înființat împreună cu prietenul meu, inginerul agronom Ioan Apetrei, această unitate agricolă. Am luat un vechi CAP de aici din zonă, care nu avea nimic, decât niște grajduri dărăpănate, și am început de la prima lopată, apoi primul tractor, urmat de prima semănătoare, prima combină, am început cu cultura mare și am continuat până astăzi. De atunci, ne-am modernizat constant.

Am început cu câteva hectare, apoi am tot adunat teren în arendă în jurul fermei. Am avut la început 15-20 de hectare, de la care ne-am extins până la 1.500 de hectare. Am rotit mai multe tipuri de culturi, iar în momentul de față avem porumb 600 ha (din care 180 de hectare reprezintă lot semincer), grâu 450 ha (din care 150 reprezintă lot semincer), floarea-soarelui, sfeclă, cartofi, orz, rapiță, pe restul de suprafață exploatată. Încărcăm întreaga suprafață astfel încât să putem face o rotație corespunzătoare pentru a putea avea câtuși de puțin o garanție că dacă nu ai rezultate la una, ai mai multe șanse la cealaltă.

Reporter: Cu ce tip de semințe înființați fiecare cultură și cum descrieți producția de grâu din acest an?

Adrian Alexa: Lucrăm la grâu atât cu cu soiuri românești, cât și cu soiuri din import și pot să spun că suntem mulțumiți. La porumb, lucrăm cu firmele consacrate de pe piața de semințe și am avut rezultate bune. De aceea am decis să producem și sămânță pentru acestea.

Producția de grâu nu a fost la nivelul cheltuielilor din acest sezon 2021-2022. Îngrășămintele și celelalte inputuri au costat enorm. La grâu nu am avut mai mult de patru tone la hectar, dar costurile de producție au fost foarte mari.

La fel și la celelalte culturi. În acest moment, cultura de porumb este deficitară, nu are apă. Dacă facem 5-6 tone, suntem în pierdere.

din ferma in ferma 233 fermier titan 7

Reporter: Culturile sunt asigurate?

Adrian Alexa: Noi asigurăm culturile, numai seceta nu o putem asigura, pentru că asigurătorii nu permit acest lucru, dar la celelalte calamități culturile sunt asigurate. Nici banca nu-ți dă voie să iei credite, dacă nu ai asigurate culturile.

La ora actuală, am luat un credit pentru producție, un credit pentru investiție, facem totul prin credite. Fără doar și poate, am beneficiat de anumite fonduri europene pentru proiecte care s-au desfășurat pe SAPARD și ulterior FEADR și AFIR, am construit niște spații de depozitare de circa 6.000 de tone pe un proiect european, am mai cumpărat și niște utilaje, dar cele mai multe utilaje agricole le-am achiziționat cu fonduri proprii. Anul acesta, am cumpărat utilaje prin credite de aproximativ 540.000 de euro.

 

Investiția fermierului, supusă hazardului

 

Reporter: Credeți că, în România, agricultura este o afacere riscantă?

Adrian Alexa: Noi suntem sectorul din economie care bagă banii în pământ, îi bagi efectiv în pământ și stai, stai și te întrebi dacă îi vei putea scoate pentru a-ți plăti datoriile la bancă sau nu îi vei mai scoate. Dacă cumpăr orice materie primă pentru a o procesa și a o vinde ulterior, am asigurată recuperarea efortului financiar. Pe când în agricultură, ai băgat banii în pământ și este posibil să nu scoți nimic. Pe lângă investițiile în lucrările efectuate, utilaje ș.a.m.d., mai este motorina scumpă, sunt semințele scumpe, fertilizant, îngrășăminte, erbicide, fungicide, manoperă etc.

Pe de altă parte, toți furnizorii de materiale necesare culturilor agricole, dar și statul au investiția asigurată. Însă fermierul este singurul cu recuperarea investiției supusă hazardului. Toată lumea spune că agricultura este un business din care poți câștiga bani, însă aceasta reprezintă asigurarea alimentației și trebuie să fie primordială în tot ceea ce se întreprinde în lume.

din ferma in ferma 233 fermier titan 8

Reporter: Cum a fost vremea, care au fost condițiile pedoclimatice în această zonă în ultimii cinci ani? Beneficiați de irigații?

Adrian Alexa: Ultimii cinci ani au fost în medie deficitari în ceea ce privește apa. Dar anul acesta a fost cel mai rău din punctul de vedere al secetei pedologice și arșiței. A fost și acum doi-trei ani o secetă, dar nu ca în acest an, avem parte de o secetă cumplită. Dispunem de sisteme de irigații la suprafețele cu lot semincer, dar pentru asta am forat la peste o sută de metri adâncime, pentru că nu avem altă sursă de apă. Acest lucru l-am reușit cu niște eforturi financiare foarte mari, pentru că energia electrică nu este în zonă și este nevoie de consum de motorină și este extrem de costisitor. Însă altfel nu se poate face irigare, iar pentru hibridare este nevoie neapărat de apă.

„Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare.”

Reporter: Ce părere aveți de ce se întâmplă pe piața cerealelor, având în vedere contextul geopolitic de la Marea Neagră?

Adrian Alexa: Eu sunt deosebit de empatic cu poporul ucrainean care suferă. Războiul e un lucru care nu ar mai trebui să se întâmple niciodată, nici măcar prin minte nu ar trebui să-i mai treacă cuiva să mai facă război astăzi. Sunt alături de ei cu sufletul, dar nu știu dacă de aceeași empatie și ajutor am fi avut parte și noi, dacă am fi fost în locul lor. Fără doar și poate sunt de acord să-i ajutăm, dar acest ajutor nu trebuie să fie în direcția de a ne distruge pe noi. Vedeți, prețurile acestea pe care le impun, toată infrastructura de transport din Ucraina concentrată către porturile de la Galați și Constanța sunt lucruri care pe de-o parte ne afectează la capacitatea de livrare a producției obținute de noi și, pe de altă parte, ei le oferă și la niște prețuri care nouă ne creează o concurență fantastică.

Spre deosebire de costurile pe care le avem noi la producție, la ei cheltuielile sunt mult mai mici. Este binecunoscut faptul că ucrainenii au fost și sunt mari furnizori de îngrășăminte chimice, erbicide, pesticide etc. La ei motorina este la un cu totul alt preț, mult mai jos comparativ cu noi, apoi partea de utilaje la fel, mai ales că ei au foarte multe utilaje rezistente, bune, iar la ei nu se pune problema consumului de combustibil. În Ucraina, utilajele sunt mult mai ieftine, dar și mult mai fiabile, pentru că nu au făcut niciun rabat de la materialele din care sunt construite aceste utilaje. La noi, dacă ai lucrat 30 de hectare, nu mai rămâne același fier de plug. Din toate aceste cauze, ei au niște costuri de producție mult mai mici față de noi și își permit să vândă producția mai ieftin, creându-ne o concurență total neloială.

din ferma in ferma 233 fermier titan 6

 

Producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani

 

Reporter: Cu ce fel de utilaje ați început afacerea agricolă?

Adrian Alexa: Primele utilaje au fost tractoarele românești U 650. Am făcut atunci un credit și am luat șapte astfel de tractoare cu pluguri românești, semănători etc. Ulterior, au pătruns pe piață firmele străine mari. Nu știu cât de bine este acest lucru, însă un tractor U 650 îl trăgeai pe marginea tarlalei și îl repara orice fel de mecanizator cu ceea ce avea el la îndemână. Acum, dacă s-a stricat tractorul trebuie să vină componenta din Germania sau din Austria, Franța etc. Deci sunt și părți bune, și părți mai puțin bune. 

Costurile sunt foarte mari, și te gândești de mai multe ori înainte să cumperi o combină de 400.000 de euro, de pildă. Te gândești în cât timp o amortizezi și ce producție ar trebui să faci în acest timp. Diferența este foarte mare. Producțiile bune nu se pot obține fără utilaje performante, dar și efortul este pe măsură, foarte mare. Și dai peste un an ca acesta, cu secetă, un an distrugător și pentru sănătate, și pentru agricultură.

din ferma in ferma 233 fermier titan 5

Reporter: Când ați început colaborarea cu Titan Machinery? În ce an și cum a evoluat această colaborare?

Adrian Alexa: Am început de mulți ani colaborarea. Am achiziționat foarte multe utilaje de la Titan Machinery. Îl cunosc pe domnul Manfred (n.r. Manfred Spendier, Managing Director Titan Machinery România), pe doamna Melania (n.r. Melania Ungureanu, Director Titan Machinery România), am o relație foarte bună cu ei. Am colaborat foarte bine, avem o varietate de utilaje Case IH: Magnum 280, Farmall 105 A. Am achiziționat, de asemenea, semănătorile Väderstad Tempo F8 și Väderstad Rapid 400 C, cu care semănăm toate culturile, am achiziționat un fertilizator Sulky X 40+, cu ECONOV. Dar primul utilaj a fost un tractor Case IH Maxxum 140.

„Suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux.”

din ferma in ferma 233 fermier titan 10

Reporter: Aplicați tehnologia de fertilizare cu rată variabilă ECONOV?

Adrian Alexa: Fertilizatorul Sulky X40+ ECONOV este o investiție pe care am făcut-o în special pentru a economisi cantitatea de îngrășăminte chimice pe care le aplicăm la hectar. Mașina asta poate aplica cu rată variabilă, adică exact cât are nevoie solul, dar mai ales unde are nevoie. Noi facem cartare agrochimică, studiul solului cu mostre de sol luate din câmp, facem hărți cu structură, textură și nevoile de îngrășământ pentru întreaga suprafață, în funcție de culturile pe care le înființăm. Aplicăm întreaga tehnologie de fertilizare cu rată variabilă ca la carte, cu Sulky X 40+ cu ECONOV, și rezultatele se văd. Fertilizarea aceasta o facem urmărind obiectivele pe care ne dorim să le atingem, respectiv producții bune cu investiții optimizate, evitând risipa de bani.

Reporter: Cum apreciați tractoarele Case IH?

Adrian Alexa: Tractoarele sunt aproape de vârf tehnologic, sunt tractoare bune, îți faci treaba bine cu ele. Sunt tractoare solide, rezistente și care au multă tehnologie. De aceea le-am și ales. Să ne facem bine și repede treaba cu ele, fără să fie nevoie de multă întreținere sau de investiții suplimentare. Eu cred că sunt printre cele mai bune. De mentenanța utilajelor și de coordonarea utilajelor și a oamenilor în câmp se ocupă partenerul și prietenul meu, inginerul Apetrei.

Noi suntem oameni muncitori. Nu ne-am făcut vile și palate, nu am făcut vacanțe scumpe, nu trăim în lux. Muncim și ne rugăm să plouă sau să nu stăm în ploaie și să așteptăm să vedem dacă mai avem timp să recoltăm ș.a.m.d. Nicio bancă nu îți dă nimic până nu ai pus garanția. După ce ai pus garanția, îți poți amaneta și clanța de la poartă.

Reporter: Despre semănătorile Väderstad ce ne spuneți?

Adrian Alexa: Sunt scule foarte bune, au o precizie foarte bună și îți oferă încrederea că nu mai pierzi bani. Cu aceste semănători ai garanția că ai făcut o investiție bună, sigură. Îți oferă o uniformitate a culturii, un start în vegetație așa cum trebuie și apoi productivitate. Pentru noi era neapărat necesar să luăm aceste semănători.

Reporter: Cum descrieți relația pe care o aveți cu reprezentanții Titan Machinery din zona în care vă desfășurați activitatea?

Adrian Alexa: Îmi plac oamenii de cuvânt, oamenii care se impun prin respect și care comunică. Cu domnul Cristi (n.r. Cristian Dabija, director zonal Titan Machinery România), am o relație foarte bună. Îmi răspunde de fiecare dată la telefon, mă ajută de fiecare dată când este nevoie. Nu au fost probleme nici cu echipele de service, totul a fost în regulă.

din ferma in ferma 233 fermier titan 2

Reporter: Planuri de viitor?

Adrian Alexa: Practic, în momentul de față nu dorim să ne mai extindem suprafața. Ne luptăm să rămânem cu aceeași suprafață. Mai mult, noi suntem în situația de a cumpăra din terenul pe care îl lucrăm, pentru a rămâne compact și a evita parcelarea lui. Pentru că dacă terenul va fi discontinuu, atunci nici investițiile în utilaje nu vor mai fi eficiente. Pentru a rămâne cu această suprafață, am recurs la schimb de parcele între noi, fermierii.

 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!
Marți, 27 Septembrie 2022 11:39

Fermierii români, copleșiți de probleme

În județul Mehedinți, la Gârla Mare, Cornel Stroescu, împreună cu fiul său, Cristian, și cu fratele, Nicolae, administrează o afacere agricolă vegetală de circa 2.000 ha (cultură mare și legumicultură) și una zootehnică, de 16.000 găini ouătoare. Astfel, familia Stroescu e capabilă să schițeze un tablou care oglindește cu adevărat realitatea industriei agroalimentare din prezent, făcând parte dintre cei aflați în „prima linie” a frontului agriculturii: fermierii.

Despre familia Stroescu putem spune că face parte dintre fermierii mai mari și că știe cam toate greutățile cu care dau piept cei din sectorul agricol, inclusiv micii agricultori, Cornel Stroescu făcând parte de ani buni din diverse organizații profesionale, conducând unele structuri și reprezentând fermierii în dialogul cu autoritățile. Prin urmare, cei din familia Stroescu cunosc atât aspectele financiare ale unei afaceri agricole, mai mici sau mai mari, împrumuturile, ratele, creditele, cât și pe cele tehnice, dar și opreliștile politice pe care guvernanții le impun de mai bine de 20 de ani.

Nicolae Stroescu este inginer agronom și este familiarizat cu tehnica și tehnologiile. Cristian Stroescu, pe de altă parte, a studiat administrarea afacerilor și are în plan preluarea afacerii pe care a construit-o tatăl său, Cornel Stroescu. Crescând în fermă, Cristian Stroescu a dezvoltat o pasiune pentru munca în natură: „Îmi place să stau în aer liber, să muncesc pentru mine”.

Cristian Stroescu

stroescu 3

 

Pierderi generate de calitatea recoltelor și lipsa depozitării

 

Din cauza secetei pedologice și a arșiței atmosferice instalate încă de la începutul anului, fermierii s-au confruntat cu schimbări în ceea ce privește calitatea recoltei și procesele cu care erau obișnuiți în anii trecuți. De obicei, recoltarea grâului are loc după data de 1 iulie. Anul acesta, Cornel Stroescu a început recoltarea în data de 17 iunie. Umiditatea era undeva la 10%, consecințele condițiilor climatice fiind clar vizibile. Nici pentru culturile de porumb sau floarea-soarelui nu estimează succese însemnate. Nu a mai plouat serios de la finalul lunii mai, iar plantele deja au intrat în stres. În lipsa apei culturile de porumb și floarea-soarelui au și ele de suferit. „Grâul nostru se află în zona parametrilor de 72% - 76%, greutate hectolitrică care este cerută de majoritatea cumpărătorilor din piață. Atunci când bobul a acumulat substanţe nutritive şi proteice nu a fost apă, şi atunci parametrii scad”, spune Cornel Stroescu.

Cornel Stroescu

stroescu 1

Un alt aspect care contribuie la pierderile fermierilor, alături de condițiile meteo care afectează parametrii recoltei, este lipsa spațiilor de depozitare pentru cereale. „Asta e o problemă de infrastructură a statului român. Lipsa silozurilor este un impediment în special pentru fermierii aflați la început de drum. Neavând spații pentru a păstra ceea ce produc în condiții optime, prețurile la cumpărare scad. Cu toate că au fost făcute promisiuni din partea guvernanților, cu ani în urmă, despre construirea de depozite, într-un anumit număr per județ, nu s-a construit nimic, iar fermierii au fost nevoiți în continuare să se descurce așa cum le-au permis propriile resurse financiare”, ne-a zis Nicolae Stroescu. Construcția unui depozit, spune Cornel Stroescu, este o investiție costisitoare pe care majoritatea nu o poate susține. „Încă nu ne putem permite să stocăm producția agricolă, pentru că în general foarte mulţi fermieri care au făcut investiţii încă nu s-au capitalizat, pentru că investiţiile în agricultură costă şi, bineînţeles, creditarea e aşa cum este din partea băncilor, de multe ori nu este, şi atunci când este, este cu dobânzi foarte mari, ratele foarte mari, perioade scurte. E foarte greu de construit spații de depozitare.”

din ferma in ferma 231 stroescu 3

 

Statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor

 

În opinia lui Nicolae Stroescu, România stă foarte bine la partea de tehnică agricolă, având utilaje de ultimă generaţie, de la tractor, pluguri, până la semănători și combine. În ceea ce privește sămânța, Nicolae Stroescu zice: „Testăm cu firmele producătoare de sămânţă sau multiplicatoare de sămânţă ce seminţe merg aici, ţinând cont de specificul locului, de ariditate, de lipsa de apă şi aşa mai departe. Am ajuns în anii cu precipitaţii cât de cât normale la producţii bune. Anul trecut, am avut medii mari şi la grâu, şi la rapiţă, tocmai datorită respectului pentru tehnologie. În agricultură sunt cinci factori limitativi de producţie, ei sunt strâns legaţi între ei: aerul, temperatura, lumina, solul şi omul. Nu se pot ajuta decât într-un fel de osmoză unul cu altul. Mai glumesc și spun că există și un al şaselea factor limitativ pe care nu-l putem de mult ameliora, factorul politic. Nu avem nici pesticide pentru el, nu avem nici alte soluţii pentru el”.

Nicolae Stroescu

stroescu 2

Dar la finalul zilei, cea mai mare problemă a fermierilor rămâne în continuare apa, mai bine zis lipsa ei. Irigarea este un subiect intens dezbătut. Familia Stroescu vorbește despre canale de irigații care au fost astupate cu vegetație, odată funcționale și care deserveau culturi agricole de pe terenurilor lor, la doar 2 km de Dunăre. Statul a dat vina pe fermieri pentru stadiul deplorabil în care au ajuns instalațiile. În anul 2018 au fost reabilitate, în teorie, pompele de apă. În fapt, a fost dată o mână de vopsea pe exteriorul lor și puse în funcțiune doar pentru două ore, fără a se curăța măcar canalele magistrale de vegetație: „Două ore au funcţionat acele pompe, au fost vopsite frumos – deja sunt şi vândute la fier vechi o parte din ele”.

Ca răspuns, în lupta pentru a obține sisteme de irigații au fost formate asociații sau societăți ale producătorilor agricoli. Cornel Stroescu, alături de fratele lui și de vecini, este unul dintre fermierii care a încercat să înființeze o OUAI (Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații). Dar și aici statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor. „Pentru a înființa o OUAI, fermierii trebuiau să îi găsească pe vechii administratori, mulţi dintre ei sau majoritatea au pământul în arendă, au murit şi n-am mai găsit documente. Ceea ce, printr-un artificiu legislativ, trebuia desfiinţat, reziliat, radiat, că nu poţi să te duci să scoţi un mort din groapă şi să-l învii. Deci asta mi se pare ciudat şi rea-voinţă politică. O altă variantă este găsirea a 15 membri dispuși să dea declarații la notar legate de terenurile pe care le dețin pentru înființarea unei organizații”, arată Cornel Stroescu.

din ferma in ferma 231 stroescu 1

În ciuda capacității de producție a țării, chiar și în condițiile climatice actuale, România se afla într-un cerc vicios, devenind, așa cum zice Cornel Stroescu, din exportator de grâu, importator de pâine congelată, din exportator de carne în importator de mezeluri. Astfel, pe rafturile magazinelor din țara noastră ajungeau, de pildă, ouă poloneze, la momentul respectiv fiind cele mai scumpe din piață, în condițiile în care România exportă 50% din producția de ouă, chiar la cel mai mic preț. „Ouăle poloneze erau cele mai scumpe pe rafturile magazinelor, dar de fapt ne punem întrebarea: cine aduce în ţară aceste ouă din Polonia? Cine? Că am avut o declaraţie a unui ministru, care spunea că o să controleze toate fermele de găini ouătoare din România ca să vadă de ce au crescut prețurile. Răspunsul acestor întrebări este dat de lipsa de implicare a guvernului și de legile scrise parcă împotriva fermierilor, oameni care susțin o bună parte din economia țării. Totodată, remarcăm dezinteresul celor care se ocupă de finanțarea proiectelor care ar trebui să susțină producția agricolă, anume: sisteme de depozitare, irigații sau recoltare”, concluzionează Cornel Stroescu

 

Articol scris de: ILINCA OBADĂ & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

În primele șase luni din 2022, Domeniile Ostrov au atins vânzări de 20 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ șapte procente față de aceeași perioadă a anului trecut. În 2022, datorită producției foarte bune de struguri, estimările arată că Domeniile Ostrov vor obține în 2023 peste 8.000.000 de litri de vin.

La Domeniile Ostrov, în județul Constanța, a început culesul viei. Primele estimări arată că se vor obține circa 12.000 de tone de struguri pentru vin, o cantitate peste așteptări. În plus, datorită vremii, calitatea strugurilor este deosebită. Aproape 80% din arealul Domeniilor Ostrov poate fi irigat, iar acest lucru a contat mult la obținerea unei producții peste așteptări în contextul secetei din acest an. „Ne bucurăm să vedem că eforturile noastre sunt recompensate. De-a lungul timpului am acordat o atenție deosebită viei, având alături de noi specialiști buni și dedicați, investind în sistemul de irigații. Prin urmare, acum ne place să spunem că este momentul în care culegem roadele”, a declarat Oana Belu, coproprietar Domeniile Ostrov.

Domeniile Ostrov

Dealurile Dobrogei, mai exact arealul DOC Oltina și IG Terasele Dunării, oferă strugurilor o combinație ideală de minerale din sol, apă și soare, iar asta se simte în gustul deosebit al celor 25 de sortimente de vin marca Domeniile Ostrov, spun specialiștii producătorului de vin. Totodată, tehnologia modernă de vinificație și o echipă de reputați oenologi garantează calitatea deosebită a tuturor vinurilor, fie ele roșii, albe sau rozeuri.

zottu

 

Vinuri pentru toate gusturile

 

Investițiile în tehnologie și calitatea solului permit Domeniilor Ostrov să producă o gamă variată de vinuri, pentru toate gusturile. Vinurile populare, cu un preț accesibil, sunt preferate la petrecerile românilor, rozeurile și vinurile albe fiind cele mai căutate.

Pentru cei care apreciază taninurile catifelate, Domeniile Ostrov propune o serie de vinuri din categoriile premium și premium plus, cum ar fi Naiada, Ritual sau Legio. Vinurile din aceste game sunt premiate frecvent la prestigioase concursuri de profil la nivel mondial.

legio

De pildă, în 2021, vinurile Legio (albe și roșii), din categoria premium plus, au primit două medalii de aur la concursul Gilbert&Gaillard și o medalie de bronz la prestigiosul concurs Decanter, în timp ce în 2022 au obținut o medalie de aur la concursul Mundus Vini și o medalie de argint la concursul Decanter.

„Toate vinurile noastre se bucură de aprecierea clienților, dar cele mai căutate sunt rozeurile, așa că soiurile de struguri roșii sunt cele care ne-au adus recunoașterea pe piață, atât la vinurile roșii, cât și la rozeuri. În plus, noi ne mândrim cu Fetească neagră, ambasadorul vinurilor românești. Strugurii de Fetească neagră se dezvoltă foarte frumos în arealul din Ostrov și, datorită tehnologiei de vinificație și a priceperii oenologilor, obținem un vin de invidiat”, a punctat Oana Belu.

naiada

Investițiile din ultimii ani în tot ce înseamnă Domeniile Ostrov, de la vița-de-vie la tehnologii de ultimă generație, se ridică la peste 40 de milioane de euro. Compania deține un areal viticol de 1.300 de hectare în județul Constanța, DOC Oltina și IG Terasele Dunării, iar principalele branduri vândute în HoReCa și retail sunt Legio, Ritual, Magnum Cuve Rose, Wine for Black Angus, Naiada, NOE, JOC, Art Folclor-Cocoș, Istros și Vinăria Ostrov. Cu aceste vinuri, Domeniile Ostrov a luat de-a lungul timpului zeci de medalii de aur, argint și bronz la mari concursuri internaționale de profil. 

naiada fn

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Culturile hibride, tăierea excesiv de scurtă și întreținerea necorespunzătoare a solului pot cauza perforări și rupturi. Pentru a veni în întâmpinarea acestei probleme cu care fermierii se confruntă tot mai frecvent, BKT recomandă anvelope realizate din compuși speciali, din gamele dedicate recoltării și aratului.

V-ați încumeta să călcați desculți pe un pat de cuie, ca un fachir? Această imagine descrie vizual cum se pot produce perforările și rupturile de anvelopă la traversarea unui câmp după recoltat, unde lujerii cei mai tari, așa-numita miriște, pot fi o problemă reală.

Cauzele sunt multiple, însă există o singură soluție: utilizarea compușilor și a soluțiilor structurale care cresc rezistența anvelopei, deoarece etapa imediat următoare recoltării, precum și aratul uscat sunt condițiile cu cel mai înalt risc de perforare.

Producătorii de semințe, precum porumb, soia, bumbac și rapiță, au dezvoltat culturi care rămân stabile și au rezistență ridicată la vânt, pot rezista la variații semnificative de temperatură, la boli și infecții parazitare.

Dar reversul unei culturi robuste este miriștea la fel de robustă, extrem de rigidă. Pentru a o tăia, operatorii trebuie să-și doteze utilajele cu echipamente speciale și mai ales cu anvelope foarte rezistente, de înaltă performanță.

Miriștea deteriorează anvelopele la pereții laterali și la nivelul benzii de rulare, în principal în caneluri. La deplasarea pe miriște, fricțiunea provoacă desprinderea unor bucăți mari de cauciuc, iar efectele nu pot fi întotdeauna reparate.

ta 230 bkt 2

Există, desigur, tehnici de reducere sau prevenire a problemei: tăierea miriștii la o înălțime mai mare la momentul recoltării, pentru a permite anvelopei să treacă peste miriște într-un punct în care cea din urmă nu penetrează anvelopa. Sau se pot utiliza dispozitive pentru devierea miriștii, precum combine, care ajută la îndepărtarea resturilor înainte de a trece peste ele.

 

Soluții pentru minimizarea daunelor

 

Cele mai eficiente intervenții sunt legate de compușii speciali, cu rezistență ridicată, și de modificările structurale ale corpului anvelopei.

O soluție excelentă este utilizarea benzilor din aramidă, o fibră de cinci ori mai rezistentă decât oțelul și caracterizată de rezistență la tracțiune înaltă. Aceste benzi asigură și o uniformitate sporită a produsului pe sol și garantează totodată o rezistență mai mare la perforare.

Dată fiind sensibilitatea la această problemă, BKT lucrează de câțiva ani la gama sa de anvelope cu cută înclinată și radiale, oferind  versiuni inovatoare cu benzi din aramidă, mai exact cu benzi din aramidă pentru rezistență crescută la perforări și versiuni speciale în care compusul folosit garantează o rezistență extraordinară la tăiere.

Astfel, la problema miriștii, perforărilor și tăieturilor, BKT răspunde prin caracteristicile excepționale ale modelului Agrimax Teris, o anvelopă radială cu un compus diferit de cel proiectat pentru tractoare, mai dur și mai rezistent, pentru mașini de cultivat și recoltat, cu precădere pentru combine de recoltat.

Protecția specială pentru peretele lateral și muchia ranforsată ar trebui să crească rezistența și, în consecință, și ciclul de viață al acestui produs. Nu există probleme de tracțiune, stabilitate și de o capacitate ridicată de încărcare, caracteristici-cheie ale gamei Agrimax Teris care garantează o performanță excelentă. Sunt disponibile dimensiuni numeroase, unele echipate cu tehnologie IF.

BKT FLOTATION 558

BKT FLOTATION 558

BKT FLOTATION 648

BKT FLOTATION 648

BKT AGRIMAX TERIS

BKT AGRIMAX TERIS

În etapa aratului, când utilajele sunt echipate în mod normal cu anvelope de flotație, pentru o mai bună distribuire și susținere a greutății, BKT recomandă produse speciale: anvelopele Flotation 558 și Flotation 648 cu cută înclinată, echipate cu benzi din aramidă HD în varianta standard pentru a preveni perforările. Acestea sunt potrivite în special în cazul miriștii dure.

Flotation 558 este o anvelopă care are cută încrucișată, pentru combine de recoltat și prese de balotat baloți rotunzi, atât în transport rutier, cât și în off-road.

Flotation 648 este adecvată în special pentru transportul pe câmp și în aplicații de însămânțare.

Ambele au o capacitate de tracțiune ridicată; designul deosebit  al benzii de rulare permite transportul încărcăturilor foarte mari la o presiune mică în anvelope; acest lucru garantează compactarea redusă a solului și, totodată, protejează culturile împotriva deteriorării. În special, profilul rotunjit, care este o caracteristică a acestor anvelope și tipic pentru produsele care au cută înclinată, este un partener excelent în operațiunile agricole.

BKT mai oferă și anvelopele radiale pentru echipamente agricole și remorci, care au integrat deja diferite tehnologii pentru a oferi rezistență la miriște. Printre acestea, pe lângă toate produsele din aplicații cu utilaje agricole, se regăsesc: AW 711, concepute special pentru aplicații de cultivare a solului, conține un compus special al benzii de rulare, care îi asigură ciclul de viață lung, atât pe suprafețe moi, cât și dure; RIB 713, o anvelopă a cărei structură cu bandă din oțel garantează o rezistență extraordinară la perforare; SR 713, o anvelopă radială cu structură din oțel, cu tehnologie VF, caracterizată de o amprentă mare, pentru compactarea redusă a solului; și I-1, proiectată cu un compus rezistent la miriște, pentru a crește durata și performanța generală pe câmp.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola

Tânărul fermier Alexander Degianski punctează cu fiecare ocazie că nu dă sfaturi, ci doar își împărtășește bucuriile, experiențele, dezamăgirile și erorile lui. În ferma pe care o administrează în vestul țării, județul Timiș, floarea-soarelui a dat o producție medie de peste 3,5 tone la hectar, în condițiile vitrege ale acestui an, în care cultura a beneficiat de doar 85 l/m² de apă de la semănat până la recoltat.

Alexander Degianski accentuează că în orice tehnologie, ca în orice activitate, trebuie să existe pasiune.

1 degi

 

Tehnologia aplicată la floarea-soarelui 2022

 

  • Planta premergătoare: grâu (producție 7,6 to/ha);

  • Grubăr: 25 cm, imediat după recoltat - iulie 2021;

  • Fertilizare: 18-46-0 170 kg/ha înainte de arat - septembrie 2021;

  • Arat: 35 cm, în octombrie - noiembrie 2021;

  • Pregătit solul cu combinatorul: februarie 2022;

  • Aplicare uree: 200 kg/ha - martie 2022;

  • Pregătire finală: combinator - martie 2022;

  • Semănat Syngenta Neoma: 72.000 bg/ha, în perioada 25 martie - 5 aprilie 2022;

  • Fără erbicidare preemergentă;

  • Insecticid pentru gândacul pământiu (Opatrum sabulosum): 0,1 l/ha cipermetrin substanță comercială, imediat după răsărire;

  • Erbicidare cu imazamox: 1,4 l/ha substanță comercială - sfârșit de aprilie, la nevoie;

  • Erbicidare de corecție cu quizalofop, pentru monocotile: 1,5 l/ha substanță comercială, la nevoie, sfârșit de aprilie;

  • Prășit: luna mai 2022;

  • Recoltat: august 2022.

Până în după-amiaza zilei de luni, 29 august 2022, Alexander Degianski recoltase 425 ha, de pe care a cules 3560 kg/ha, producție medie.

2 degi

3 degi

4 degi

5 degi

6 degi

7 degi

8 degi

9 degi

Alexander Degianski a absolvit, în 2012, cu media 10, Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. Este, totodată, absolvent de științe economice, din anul 2011. La vârsta de 32 de ani administrează 5.000 de hectare de teren arabil și 5.000 de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, întinse în județele Timiș și Arad. Deține o fermă proprie de circa 400 de hectare, la Giulvăz, exploatație de familie, a cărei bază a fost pusă de tatăl lui, de profesie medic veterinar.

Foto: Alexander Degianski

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Comerțul cu cereale în România este deținut de marii traderi cunoscuți în toată lumea. Cine face prețul cerealelor la Marea Neagră, ce anume face ca prețul să crească sau să scadă? Întrebări firești pe care ni le punem de fiecare dată când apar turbulențe pe piața cerealelor. O piață foarte volatilă și sensibilă la orice ingerință, fie ea politică sau militară. Așa se face că, vrem nu vrem, musai trebuie să sărim în ajutorul celor aflați la restriște.

Vremurile nu sunt deloc binevoitoare cu fermierii români, în condițiile în care prețurile la inputuri au luat-o efectiv razna. Bine, puteți spune că a crescut și prețul produselor agricole. Corect! Dar în niciun caz de trei-patru ori ca la inputuri. În tot acest timp, aglomerația din portul Constanța a dus, inevitabil, la scăderea prețului produselor care se recoltează chiar acum, rapița și grâul, chiar și cu 50 de bani/kg.

Și mai punem faptul că prețurile la energie și combustibili NU vor da înapoi. În țara noastră, regula e doar să crească?! În tot acest timp, vecinii noștri din Uniunea Europeană NU numai că au scăzut prețul, dar l-au și înghețat la nivelul anului trecut (vezi Ungaria și Bulgaria).

La cereale, însă, acestea repede se duc în jos, ba că portul este ocupat cu exportul altor cereale, ba că infrastructura existentă de depozitare sau transport este insuficientă... și mai scade prețul puțin. Și uite așa orice calcul și-ar fi făcut fermierul român, există toate „șansele” ca nici măcar cheltuielile să nu poată fi acoperite în ritmul acesta. Al cui este interesul pentru ca fermierul român să nu-și poată acoperi cheltuielile? Al cui este interesul ca prin portul Constanța cerealele românești să nu mai poată fi comercializate?

Știe cineva câte zile face un tren de marfă de la Timișoara la Constanța? Dar de la Craiova sau Oradea? Niciun ministru trecut pe la Transporturi, după ‘89, nu a fost interesat ca infrastructura feroviară să fie modernizată (la cea rutieră au fost investiții ineficiente și insuficiente), să crească viteza de deplasare a trenurilor pentru persoane sau de marfă, nu să scadă în așa hal încât să ajungem de rușinea Europei.

Și ca să exemplificăm, un tren cu marfă, pe căile noastre ferate, aproximativ 1.000 km, să zicem de la Caransebeș în portul Constanța, descărcat cereale și retur, face 20 de zile, în timp ce, la vecinii bulgari, pentru distanța Vidin – Burgas (600 km) și retur, adică 1.200 km, plus timp de descărcare în portul Burgas, este nevoie de 48 de ore. De zece ori mai puțin! Nu vi se pare că este prea mare diferența?

La bătaia asta de joc, se adaugă prețurile de transport mult mai mari, cu toată infrastructura proastă și timpul mult prea mare de transport pentru ca să nu-l considerăm imposibil, dar adevărat pentru Românica, în același timp fiind prea greu de explicat. Indiferența pentru investiții la standarde europene a celor care au trecut pe la cârma Transporturilor ne-a adus în situația de față.

A! Era să uit de cel mai ieftin mijloc de transport, cel pe Dunăre, cu barjele. Vremuri frumoase, apuse astăzi, tragi cu pușca și nu găsești nimic pe tot tronsonul românesc. Toate sunt la Galați ocupate cu marfa din Ucraina, cu preț de 10 ori mai mare/tona de marfă față de cel de anul trecut.

Ce facem în aceste condiții cu cerealele românești? Cum vor supraviețui producătorii români de cereale, în condițiile în care seceta și-a spus deja cuvântul, producțiile fiind mult mai mici față de previziunile din primăvară cu minimum 20 de procente, până la zone cu cel mult o tonă de grâu/ha?

Cui folosesc toate acestea? În niciun caz producătorilor români! 

 

Editorial scris de: ȘTEFAN RANCU, realizator Radio Antena Satelor

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2022
Abonamente, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Domeniile Banat exploatează 1650 de hectare în Caraș-Severin și Timiș. Pe fermierul italian Diego Prando, de 41 de ani, l-am găsit încrezător, cu capacitate mare de efort și de investiții, dar și cu calculele bine făcute.

Ferma vegetală Domeniile Banat se află în localitatea Bacova, județul Timiș. Este una dintre cele mai curate și mai bine organizate ferme pe care le-am întâlnit, iar tânărul fermier a fost încântat să ne împărtășească activitatea pe care o desfășoară în această regiune agricolă a țării.

din ferma in ferma 228 reportaj titan 2

Reporter: Când ați început să faceți agricultură aici, în vestul României?

Diego Prando: A venit într-o zi un domn și ne-a întrebat dacă vrem să cumpărăm un teren de 225 de hectare. Se întâmpla în 2016, iar un an mai târziu am luat încă 140 de hectare, apoi în fiecare an am procedat așa, până când am ajuns la 850 de hectare în această zonă. Împreună cu ferma pe care o avem în județul Caraș-Severin exploatăm un total de 1650 de hectare. Din familie suntem prestatori de servicii și am ales mai apoi să devenim fermieri pentru că am considerat că este foarte greu ca o firmă de prestări servicii să supraviețuiască fără pământ.

din ferma in ferma 228 reportaj titan 3

Reporter: Care e structura culturilor și cu ce utilaje lucrați?

Diego Prando: Noi cultivăm grâu dur pentru paste și soia, dar avem și rapiță și floarea-soarelui, însă într-o măsură mai mică. Din întreaga suprafață, pe 70% cultivăm soia, iar pe restul, grâu dur, rapiță și floarea-soarelui. Avem trei tractoare articulate Case IH, dintre care două pe șenile: Quadtrac de 540 CVX, respectiv Quadtrac 580 și un Steiger 450. Am, de asemenea, o combină Case IH Axial-Flow 9250 pe șenile și o autopropulsată Case IH Patriot 3330. Mai avem două utilaje de pregătire a solului de la Vaderstad, un cultivator NZ Aggressive 1000 și un disc Carrier 925.

Reporter: Intenționați să dezvoltați și mai mult această afacere, având în vedere trendul de creștere a prețurilor produselor agricole?

Diego Prando: Ne-am dezvoltat și considerăm că sunt suficiente 1650 de hectare. Iar cu aceste utilaje și cu oamenii pe care îi avem este suficient. E adevărat că atunci când vezi că prețurile mărfurilor recoltate cresc, te gândești să faci investiții mai mari, utilaje mai bune ș.a.m.d, dar nu este chiar așa. Trebuie să ne uităm în trecut și să vedem că prețurile au mai crescut în anumiți ani, apoi au coborât și s-au stabilizat undeva mai jos. Anul trecut, am cumpărat de la Titan Machinery utilaje de peste un milion de euro și veneam după o producție bună din 2020. Toți fermierii și cunoștințele îmi spuneau că eu cumpăr pentru că am avut un an bun, dar nu a fost așa. Eu cumpăr conform unei strategii stabilite în funcție de istoric și de obiectivele financiare pe care le am.

din ferma in ferma 228 reportaj titan 9

 

87 ha/zi recoltate cu Axial-Flow 9250 cu heder de 10 metri

 

Reporter: De când ați început colaborarea cu Titan Machinery și de ce ați ales Case IH?

Diego Prando: Am început colaborarea anul trecut și am ales Case IH pentru că, spre deosebire de alte branduri, acesta există de 180 de ani, tractoarele Quadtrac au în spate istoria tractoarelor Steiger, au început să se dezvolte acum mai bine de 50 de ani, nu au apărut peste noapte, ca altele. Un alt lucru, sunt mașini pe cât de complexe, pe atât de simplu de întreținut, piesele se pot schimba foarte ușor, nu e nevoie să înlocuiești întreaga mașină, ci doar piesa pe care vrei să o înlocuiești, e ca o jucărie lego. Sunt mașini ușoare, simple, puternice. Iar astăzi avem nevoie de mașini simple, fără complexitate inutilă care să îți dea bătăi de cap.

Am în fermă și alte branduri de mașini, dar nu se compară. Am luat cea mai mare combină, dar nu am crezut că pot să fac 85 ha de soia pe zi. Înainte, nici cu două combine nu reușeam atât. Astăzi, cu un Axial-Flow 9250 cu heder de 10 metri am ajuns să recoltez 87 ha pe zi. De aceea am luat cea mai mare și mai puternică combină de recoltat, pentru a mă încadra în timp util cu lucrările de recoltat, fără întârzieri și costuri suplimentare. În 2020 am fost în străinătate, la o demonstrație în câmp, cu două combine de putere medie, două branduri diferite, iar mai mult de 45 ha pe zi nu au reușit să facă.

din ferma in ferma 228 reportaj titan 4

Reporter: Cum descrieți colaborarea cu echipele de la Titan Machinery din această zonă?

Diego Prando: Este o colaborare foarte bună, promptă, nu pierdem timp. În Italia dacă voiai să cumperi un tractor sau o combină trebuia să ne vedem săptămânal cu dealerul, timp de trei luni, ca să ajungem la un preț. Aceasta este experiența pe care am avut-o în Italia. Când a venit Cătălina (n.r., Cătălina Mitrache – Regional Sales Manager Titan Machinery), mi-a arătat combina, m-a întrebat cum o vreau, apoi am verificat, am făcut o listă cu tot ce am nevoie, a venit cu un preț, am bătut palma și a venit combina. In Italia, m-am dus cu lista de opțiuni pentru combină și înainte să ajungem la preț a fost nevoie, cum spuneam, de 3 luni. Aici, la Titan Machinery, totul a fost instant și foarte bine.

 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!
Pagina 1 din 6

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista