Instituția financiară specializată în finanțarea fermierilor, Agricover Credit IFN, parte a Grupului Agricover, și Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) extind parteneriatul strategic și semnează un nou acord de împrumut în valoare echivalentă în lei a 15 milioane de euro. Finanțarea acordată de către EFSE pe o perioadă de șapte ani, cu doi ani de grație, are scopul de a sprijini fermierii mici și mijlocii din România să adopte practici agricole durabile și să facă tranziția către o agricultură responsabilă față de mediu.

În agricultura din toată Europa, accesul la finanțare rămâne o provocare structurală, cu un deficit de finanțare estimat între 19,8 miliarde euro și 46,6 miliarde euro, potrivit raportului fi-compass al Comisiei Europene. În România, provocarea este și mai pronunțată, cu un deficit financiar în agricultură estimat la 11 miliarde euro. Mai puțin de 5% dintre fermierii locali accesează credite, semnificativ sub nivelurile din Europa de Vest, ceea ce subliniază nevoia urgentă de acces la soluții de finanțare adaptate.

Prin intermediul noului acord, EFSE și Agricover Credit își propun să ajusteze acest deficit prin creșterea accesului la finanțare pentru fermierii locali, răspunzând nevoilor lor specifice.

„Agricultura românească are un potențial mare, însă multe ferme mici și mijlocii se confruntă încă cu acces limitat la finanțare pe termen lung. Adevăratul diferențiator al Agricover Credit este capacitatea de a înțelege în profunzime nevoile fermierilor și reziliența de care am dat dovadă când ne-am confruntat cu provocările din sector. Lucrăm îndeaproape cu fermierii în fiecare zi și vedem dificultățile la care sunt expuși. Noul acord cu EFSE consolidează capacitatea noastră de a oferi soluții care ajută fermierii să investească, să se adapteze la presiunile climatice și să construiască afaceri mai puternice și mai reziliente”, a subliniat Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN.

Parteneriatul reafirmă rolul Agricover Credit în sprijinirea agriculturii românești și fermierilor, cu finanțări atunci când este cea mai mare nevoie și soluții orientate spre rezultate în momentele decisive. Finanțarea vizează investițiile în tehnologii moderne și practicile agricole sustenabile, ajutând fermele să își îmbunătățească productivitatea, să își consolideze reziliența în fața provocărilor climatice și să își sporească competitivitatea pe termen lung.

„Agricultura sustenabilă este o prioritate fundamentală pentru EFSE – sprijinirea locurilor de muncă și a creșterii economice, consolidarea securității alimentare și construirea rezilienței la schimbările climatice în întreaga regiune. Prin dezvoltarea parteneriatului nostru cu Agricover Credit, extindem accesul la finanțare pe termen lung, astfel încât fermierii să poată investi în practici sustenabile și tehnologii moderne, care să stimuleze productivitatea și să crească, totodată, reziliența afacerilor lor. Împreună, dorim să creăm valoare durabilă pentru sectorul agricol din România și să contribuim la progresul tranziției verzi a țării”, a declarat Oxana Binzaru, Regional Director at Finance in Motion, Co-manager of EFSE.

Finanțarea este disponibilă prin Agricover Credit IFN. Fermierii interesați pot obține detalii privind eligibilitatea și condițiile de finanțare direct de la reprezentanții Agricover din regiunea lor sau accesând www.agricover.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Drumul Europei către neutralitatea climatică transformă profund sectoarele care se confruntă cu provocări majore de decarbonizare, iar aviația se numără printre cele mai afectate. Întrucât aeronavele nu pot fi electrificate, iar tehnologiile alternative de propulsie sunt încă insuficient dezvoltate, combustibilul sustenabil pentru aviație (Sustainable Aviation Fuel – SAF) reprezintă, în prezent, cea mai viabilă soluție pentru reducerea emisiilor din transportul aerian.

Reglementările europene impun deja introducerea SAF (Sustainable Aviation Fuel) în amestec, pornind de la 2% și crescând progresiv până la 70% până în anul 2050, ceea ce transformă piața combustibililor pentru aviație și generează o cerere semnificativă pentru materii prime sustenabile, produse la scară largă. În acest context, decarbonizarea aviației nu mai este doar o problemă industrială și de mediu, ci și una agricolă, deoarece leagă politicile energetice de economiile rurale și de deciziile de producție la nivelul fermelor din întreaga Uniune Europeană.

În acest cadru european mai larg, țările cu baze agricole solide sunt în mod natural bine poziționate pentru a juca un rol important, iar România este un exemplu relevant. Agricultura rămâne un contributor strategic la PIB și la ocuparea forței de muncă în mediul rural, iar dezvoltarea biocombustibililor avansați oferă fermierilor o cale practică de diversificare și creare de valoare. Fermierii români cultivă deja suprafețe extinse cu plante oleaginoase și se află printre principalii producători de floarea‑soarelui din Uniunea Europeană. Dincolo de piețele tradiționale de hrană și furaje, aceste culturi pot furniza și materii prime pentru combustibili sustenabili pentru aviație, produși în conformitate cu standardele europene stricte.

O oportunitate majoră constă în extinderea culturilor intermediare sau secundare cultivate între ciclurile agricole principale: soiurile oleaginoase cu ciclu scurt pot fi recoltate și valorificate comercial, transformând practicile de conservare a solului în surse suplimentare de venit. Fermierii adoptă treptat aceste sisteme, prin semănarea culturilor oleaginoase după grâu și integrarea rotațiilor cu plante precum floarea‑soarelui, crescând productivitatea terenurilor fără extinderea suprafețelor agricole sau competiție cu producția alimentară. Acest potențial este susținut și de politicile naționale care vizează atingerea unui prag de 1% biocombustibili avansați până în 2025 și 3,5% până în 2030¹, în timp ce baza agricolă solidă a României, fermele comerciale și infrastructura existentă creează condiții favorabile pentru creșterea producției și furnizarea de materii prime către piața emergentă a combustibililor sustenabili pentru aviație.

Inovația tehnologică va fi esențială pentru extinderea eficientă a sistemelor de culturi secundare. Companii precum Corteva Agriscience, companie internațională de știință și tehnologie agricolă, investesc peste 4 milioane de dolari zilnic în cercetare și dezvoltare și operează mai mult de 120 de centre R&D la nivel global, oferind fermierilor soluții agricole avansate. Acestea includ hibrizi oleaginoși de înaltă performanță, cu producții îmbunătățite, cicluri de vegetație mai scurte și o reziliență sporită la stresul climatic, caracteristici‑cheie pentru integrarea culturilor intermediare, menținând în același timp sănătatea și productivitatea solului pe termen lung. În paralel, colaborarea de‑a lungul întregului lanț valoric contribuie la conectarea producției agricole cu cererea din sectorul energiei regenerabile. De exemplu, Etlas, societatea mixtă dintre Corteva Agriscience și bp, demonstrează cum inovația poate reuni expertiza în genetică vegetală cu capacitățile din sectorul energetic, creând un flux mai predictibil de materii prime agricole pentru combustibili sustenabili pentru aviație și motorină regenerabilă, oferind totodată fermierilor noi oportunități de venit.

La nivel european, predictibilitatea reglementărilor este la fel de importantă. Comisia Europeană definește în prezent termenul de „cultură intermediară” în cadrul legislației privind energia regenerabilă, clasificare care va determina ce produse agricole sunt eligibile pentru piețele biocombustibililor. Această definiție are un impact direct asupra deciziilor de plantare și a planificării investițiilor la nivelul fermelor. Fără reguli clare și flexibile, producătorii pot ezita să adopte sistemele de culturi intermediare din cauza incertitudinii privind eligibilitatea pe piață. Un cadru de reglementare stabil ar oferi fermierilor încrederea necesară pentru a‑și diversifica producția, aliniindu‑se în același timp obiectivelor de decarbonizare ale Europei.

Cu politici favorabile, inovație tehnologică continuă și o coordonare mai strânsă între sectoarele agricol și energetic, fermierii români sunt bine poziționați pentru a deveni furnizori de încredere în lanțul valoric al combustibililor sustenabili pentru aviație, consolidând în același timp competitivitatea pe termen lung a economiei rurale.

¹ https://commission.europa.eu/system/files/2023-11/ROMANIA%20-%20DRAFT%20UPDATED%20NECP%202021-2030.pdf

Autor: SERGII KHARIN, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru intervenția DR-19 „Investiții neproductive la nivel de fermă” se deschide pe 3 martie 2026 și se închide pe 30 aprilie 2026, sau după epuizarea fondurilor alocate, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 11,76 milioane de euro, finanțarea fiind 100% nerambursabilă și putând ajunge până la 200.000 euro per beneficiar.

De pildă, fermierii care doresc înființarea perdelelor naturale de protecție pentru culturile agricole beneficiază de 200.000 euro.

Prin intervenția DR-19 se pot finanța următoarele investiții:

• Înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole la nivelul fermelor, inclusiv pentru plantații pomicole și viticultură, în baza costurilor standard (prevăzute în Anexa 6 la Ghidul solicitantului);

• Completarea golurilor în anii II și III, conform costurilor standard aferente acestei operațiuni;

• Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente și licențe pentru pregătirea implementării proiectului.

Depunerea cererilor de finanțare se face on-line, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), conform precizărilor din Ghidul solicitantului, care este disponibil pe www.afir.ro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Participarea României la marile târguri internaționale de vin ar trebui să fie unul dintre instrumentele-cheie prin care construim, consecvent și credibil, imaginea vinului românesc ca activ strategic de țară. Wine Paris este un astfel de eveniment, un reper major în calendarul internațional, cu dată fixă, cu mize comerciale clare și cu o relevanță care depășește cu mult simpla prezență formală într-un pavilion expozițional.

Pentru a înțelege unde apar blocajele, este necesar să urmărim mecanismul concret al organizării. Planul anual de târguri este depus de APEV (Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România), organizația care reunește o parte importantă a producătorilor orientați spre export, către ARICE – Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, instituția publică responsabilă de promovarea exporturilor românești și de organizarea participărilor la târguri internaționale.

Planul de târguri a fost transmis către ARICE încă din luna iunie 2025, ceea ce înseamnă că evenimentul era cunoscut, previzibil și perfect planificabil din punct de vedere administrativ. Cu toate acestea, bugetul nu a fost aprobat din timp, procedurile necesare nu au fost derulate anticipat, iar licitația pentru amenajarea standului național a fost demarată cu doar câteva zile înainte de deschiderea târgului, într-un interval care face imposibilă orice construcție coerentă de imagine și comunicare.

Rezultatul este, din nou, o participare bifată în grabă, lipsită de forță strategică și de capacitatea reală de a contribui la poziționarea vinului românesc pe piețele internaționale. În loc de un discurs comun, de un concept de reprezentare integrat și recognoscibil, producătorii români apar fragmentați, fiecare încercând să se salveze individual într-un context care ar fi trebuit să servească un interes colectiv.

La Wine Paris 2026 (9 – 11 februarie), zece producători români au ales să participe pe cont propriu, suportându-și integral costurile, deoarece absența de la un astfel de târg poate avea consecințe directe, inclusiv pierderea accesului la edițiile viitoare ale evenimentului sau la alte târguri similare. Printre ei se numără Averești, Oprișor, Domeniile Dropiei, Domeniile Franco-Române, SERVE, Familia Darabont, Cotnari, Aurelia Vișinescu, Crama de Matei și Budureasca. Cramele Recaș sunt prezente cu stand propriu, iar Crama Gîrboiu participă în cadrul standului CMB (Concours Mondial de Bruxelles), unul dintre cele mai importante concursuri internaționale de vin, care promovează, în cadrul târgurilor, producătorii distinși cu medalii în competițiile sale.

În absența unui stand național organizat din timp, această dispersare face ca România să nu aibă o prezență unitară, coerentă, sub un mesaj comun, ci o sumă de apariții individuale, oricât de onorabile și profesioniste ar fi fiecare în parte. Faptul că producătorii români sunt nevoiți să se organizeze individual, în lipsa unei structuri naționale funcționale, spune multe despre fragilitatea mecanismului de promovare externă. Nu este doar o problemă de execuție administrativă, ci una de viziune. Un stand național nu este o simplă cheltuială bugetară, ci un instrument de diplomație economică, un cadru care ar trebui să transmită consistență, profesionalism și încredere și o narațiune coerentă despre ce identitate poartă vinurile românești.

Responsabilitatea nu aparține însă exclusiv autorităților. Dacă ne dorim ca vinul românesc să-și atingă cu adevărat potențialul în cadrul brandului de țară, este nevoie de o asumare mai fermă din partea tuturor actorilor implicați. Producătorii, la rândul lor, ar putea deveni mai organizați și mai vocali atunci când este vorba despre evenimente care le servesc atât interesele individuale, cât și pe cele colective. Poate că este momentul să existe o presiune mai coerentă pentru schimbări legislative, să fie căutat sprijin la Ministerul Agriculturii, să fie implicați deputații și senatorii din zonele vitivinicole, astfel încât promovarea vinului să fie tratată explicit ca un pilon al imaginii de țară, nu ca o anexă administrativă.

În lipsa unei strategii multianuale, construite împreună de autorități și industrie, vom continua să repetăm același scenariu din ultimii 20 de ani: reacții de ultim moment, soluții improvizate și prezențe lipsite de anvergură. Între timp, alte țări investesc constant, își rafinează discursul, își consolidează brandurile naționale și tratează fiecare târg major ca pe o declarație strategică.

Vinul românesc are potențial, terroir și o generație de producători care contează. Ceea ce îi lipsește vinului autohton nu este valoarea, ci cadrul care să îl susțină și să îl facă vizibil. Fără asumare, predictibilitate și coerență, participarea la marile evenimente internaționale riscă să rămână doar un exercițiu de supraviețuire individuală, nu o investiție reală în reputația României.

Aceasta este miza reală a discuției. Nu un târg anume, nu încă o ediție ratată într-un lung șir acumulat în ultimii 20 de ani, ci felul în care ne raportăm, ca industrie și ca stat, la a fi prezenți simbolic sau relevanți cu adevărat în marea lume a vinului.

Autor: DIANA PAVELESCU, secretar general ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dan Hurduc, director general al Evel‑H Company, preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2026. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă rămâne atașat principiului reprezentativității și al echilibrului, prin mecanismul președinției rotative, introdus pentru prima dată la nivelul organizațiilor profesionale din România.

Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H Company, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semi-integrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor. Experiența sa în managementul fermei și în tehnologii avansate constituie un atu important pentru poziția de președinte al Clubului Fermierilor Români. În prezent, Dan Hurduc lucrează 2.200 de hectare în județul Vaslui.

„În fața provocărilor climatice, a presiunii concurenței neloiale internaționale, a politicilor publice pe termen scurt, a gradului major de îndatorare a fermierilor, precum și a lipsei de finanțare adecvată a sectorului - o criză fără precedent în accesul la finanțare al fermierilor - vom pune fermierii români în centrul deciziilor, promovând accesul la tehnologie, piețe echitabile și produse de creditare avantajoase pe termen mediu și lung. Clubul Fermierilor Români a demonstrat că poate fi o voce puternică și profesionistă, vom continua să construim pe această temelie, pentru o agricultură românească competitivă, digitală și durabilă”, a declarat Dan Hurduc.

Noi obiective, dar și continuitate în proiectele Clubului

Anul 2025 a fost marcat de proiecte strategice majore ale Clubului Fermierilor Români, respectiv formarea tinerilor lideri și a antreprenorilor în agricultură, lansarea programului național AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035 și demararea celor patru proiecte‑pilon – (1) reducerea deficitului balanței comerciale pentru produse agroalimentare, (2) noi mecanisme de finanțare a agriculturii, (3) sistemul național de gestionare a riscurilor climatice și de piață și (4) digitalizarea agriculturii.

Clubul a organizat opt Forumuri Regionale, reunind peste 1.500 de participanți, în urma cărora a construit o strategie integrată pentru agricultură performantă, într-un orizont 2035. De asemenea, conferința națională AGRI4FUTURE din luna octombrie a adus împreună peste 700 de fermieri, reprezentanți guvernamentali și europeni și comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pentru a dezbate actuala și viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

În actualul mandat, Dan Hurduc va continua acțiunile inițiate și urmărite de Consiliul Național de Coordonare al Clubului, dar își propune să atingă și următoarele obiective specifice zonei agricole în care activează:

• Promovarea unei viziuni strategice, integrate, pe termen lung, pentru dezvoltarea agriculturii românești, în cadrul procesului AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, care cuprinde acțiuni și proiecte vizând integrarea lanțului valoric agroalimentar, finanțarea, digitalizarea și managementul riscului, cu scopul de a construi o agricultură performantă, sustenabilă și investibilă;

• Desfășurarea campaniei naționale de consultare multi-partenerială a tuturor actorilor din sectorul agroalimentar, pentru o poziție coerentă, asumată și favorabilă a României în ce privește viitoarea Reformă PAC post-2027;

• Promovarea și sprijinirea identificării și lansării unor noi instrumente de finanțare și facilitare a accesului la finanțare, pentru gestionarea actualei crize de finanțare a capitalului de lucru și pentru investiții în agricultură (MADR, FGCR, BID);

• Promovarea unui mecanism național de gestiune integrată a riscurilor climatice care afectează agricultura, care să includă la rubrica de riscuri majore seceta și arșița;

• Promovarea la nivel național a unor modele testate de utilizare a noilor tehnologii digitale și AI pentru integrarea proceselor în fermă în luare deciziilor, gestiunea cheltuielilor, managementul culturilor, realizarea de investiții;

• Extinderea masivă a informării beneficiilor agriculturii conservative în zonele secetoase.

Proiectele Clubului care vor continua în timpul mandatului lui Dan Hurduc sunt următoarele:

• Reprezentarea activă și constantă a intereselor fermierilor, prin dialog instituțional, întâlniri oficiale, poziții publice, scrisori, consultări și utilizarea tuturor instrumentelor legale necesare pentru apărarea competitivității și predictibilității sectorului agricol;

• Formarea noii generații de lideri și antreprenori în agricultură, prin programele de educație dedicate Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, care susțin profesionalizarea fermelor, reînnoirea generațională și dezvoltarea competențelor de management, leadership și reprezentare;

• Organizarea și continuarea seriei de conferințe regionale pentru Viitorul Agriculturii, desfășurate în toate regiunile strategice ale României, ca platforme de dialog și consultare pentru viitorul agriculturii românești. Evenimentele reunesc fermieri, autorități, instituții financiare, mediul academic și parteneri din agribusiness, abordând teme-cheie precum politici agricole, finanțare, managementul riscului, digitalizare, energie, irigații și dezvoltarea lanțului agroalimentar. Evenimentele își propun să creeze un parteneriat multi-sectorial pentru integrarea lanțului agroalimentar românesc în context european;

• Dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor strategice cu instituții naționale și europene, mediul academic, parteneri comerciali și agenții publice, în vederea susținerii investițiilor, inovării și transferului de know-how către fermieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor este privită cu îngrijorare de fermieri, în urma deciziei Curții Constituționale a României de miercuri – 10 decembrie 2025. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) transmite că singura speranță a fermierilor români este acum la președintele țării, Nicușor Dan.

„Facem apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor. Facem apel la președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, precizează AAC.

Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa.

„Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat miercuri - 26 noiembrie 2025 - la București, evenimentul anual - „Cultivăm Împreună Viitorul”, un cadru de dialog și reflecție dedicat agriculturii. Moderat de jurnalistul Lucian Mîndruță, evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, ai industriei de protecția plantelor și fermieri, oferind o perspectivă amplă asupra provocărilor și soluțiilor din domeniu.

Subiectul evenimentului anual AIPROM a fost rapița, o cultură strategică pentru economia agricolă a României și pentru tranziția către o agricultură sustenabilă și performantă.

În discursul de deschidere, Vasile Iosif, președintele AIPROM, a evidențiat progresele realizate în ultimul an și rolul esențial al industriei în asigurarea unui cadru reglementat, modern și responsabil pentru agricultura românească. „Anul 2025 a fost un an al schimbării. De la adoptarea noii legislații privind produsele de protecție a plantelor, la extinderea programului SCAPA în Republica Moldova, până la digitalizarea etichetelor prin platforma AgriGuide. Fiecare pas pe care l-am făcut a avut un scop comun: o agricultură mai sigură, mai transparentă și mai conectată la inovație”, a spus Vasile Iosif.

Printre temele dezbătute s-au numărat digitalizarea agriculturii, utilizarea dronelor în tratamentele fitosanitare, impactul substanțelor PFAS asupra industriei și extinderea proiectelor AIPROM pentru combaterea contrafacerii produselor.

Totodată, participanții au discutat despre rolul socio-economic al culturii de rapiță, care a înregistrat în 2025 o dublare a suprafețelor cultivate față de anul precedent și o recoltă record.

Au fost prezentate și rezultatele recente ale programului SCAPA, prin care peste 87% din ambalajele de produse de protecție a plantelor au fost colectate și valorificate ȋn anul 2024, reconfirmând angajamentul industriei pentru economia circulară și protejarea mediului.

„Avem un obiectiv comun, acela de a crea o piață funcțională, sigură, transparentă și aliniată la rigorile europene. Un rezultat emblematic al acestui parteneriat îl reprezintă promulgarea așa-zisei legi a pesticidelor. (...) Mai avem câteva proiecte importante în comun și mi-aș dori ca, în continuare, să ne bazăm pe parteneriatul cu dvs., pe expertiza și pe responsabilitatea industriei, pentru că, este limpede, doar împreună putem asigura un sector fitosanitar credibil și performant”, a declarat Romeo Șoldea, directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare.

AIPROM, prin acest eveniment organizat anual, reafirmă importanța colaborării dintre industrie, fermieri și autorități, pentru a construi o agricultură competitivă și durabilă, bazată pe știință, inovație și responsabilitate.

Între invitați i-am remarcat pe Emma Brown - director Relații Publice și Comunicare la CropLife Europe; Lucian Buzdugan; Cristina Cionga; Cosmin Iancu și Andrei Solomon, specialişti, consultanți și lideri ai unor organizații reprezentative din sector.

Vom reveni cu materiale pe subiectele dezbătute în cadrul evenimentului AIPROM – „Cultivăm Împreună Viitorul”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura românească se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din ultimele decenii: lipsa schimbului de generații. Cu o medie de vârstă a fermierilor de peste 57 de ani și un interes tot mai scăzut al tinerilor pentru acest domeniu, viitorul producției agricole depinde de atragerea și formarea unei noi generații de fermieri. Clubul Fermierilor Români vine cu o soluție concretă, respectiv Programul Tineri Lideri pentru Agricultură.

Datele oficiale ale Comisiei Europene arată că media de vârstă a fermierilor din UE este de 57 de ani, iar doar 11,9% dintre managerii de ferme au sub 40 de ani. Fenomenul de îmbătrânire a populației agricole se accentuează anual, punând presiune pe sustenabilitatea sectorului. Printre cauzele majore se numără și lipsa unor programe de pregătire adaptate realităților actuale.

Tineri Lideri pentru Agricultură, răspunsul Clubului Fermierilor Români

Pentru a contracara această tendință, Clubul Fermierilor Români a dezvoltat programul Tineri Lideri pentru Agricultură (TLA), un proiect educațional dedicat pregătirii manageriale a noii generații de fermieri.

Lansat în 2019 și ajuns în prezent la Seria a VII-a, programul urmărește formarea a 1.000 de absolvenți până în 2027.
Curricula include module de leadership, politici agricole europene și naționale, strategie de business, inovare și digitalizare, precum și adaptarea la schimbările climatice. Pentru seria a șaptea a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură, înscrerile se fac până la data de 25 septembrie 2025.

TLA este susținut integral de Grupul Agricover și se bazează pe networking, studii de caz și vizite de lucru în ferme și instituții din România și Uniunea Europeană.

De la reticență la leadership, exemplul lui Ciprian Olteanu

Ciprian Olteanu, actualul președinte al Clubului Fermierilor Români, este unul dintre absolvenții programului. Contactul cu TLA i-a schimbat perspectiva.
„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură a fost pentru mine mai mult decât un curs, a fost o investiție în viitor. Am învățat să comunic eficient, să iau decizii sustenabile și să îmi reprezint comunitatea. Am cunoscut tineri fermieri cu viziune și mentori dedicați, care m-au inspirat să fiu un lider responsabil. TLA m-a pregătit nu doar să fiu un fermier mai bun, ci și să contribui activ la schimbarea agriculturii românești”, punctează Ciprian Olteanu.
Povestea sa reflectă misiunea programului: atragerea și formarea tinerilor capabili să ducă mai departe agricultura românească, cu o abordare competitivă și sustenabilă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării

Se lansează un centru de inovare și formare a antreprenorilor din agricultură

Ghid pentru digitalizarea agriculturii

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă cu privire la introducerea accizei pe vinul liniștit. Măsura este departe de a aduce beneficii economiei, însă ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească, o industrie cu rădăcini adânci în tradiția, economia și viața rurală a țării noastre. APEV solicită retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei.

Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. „Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil”, susține APEV.

Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condițiile pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu prielnic. „Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie să înțelegem că în spatele fiecărei sticle de vin produs în România stă o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmisă din generație în generație”, subliniază Mihnea Olariu, președinte APEV.

Guvernanții trebuie să rețină și să înțeleagă că vinul românesc produce valoare adăugată din pământ, de la zero, an de an, în timp ce alte industrii importă materia primă.

Decizia de a pune o taxă în plus pe vinul liniștit vine într-un context dificil, având în vedere că, în 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice. Pe de altă parte, costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă sunt în continuă creștere. Totodată, vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile magazinelor. „Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, explică președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România.

Consecințe resimțite la nivelul întregii societăți

Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.

„Acciza pe vinul liniștit ar putea genera scăderi de vânzări estimate de la 6% până la 12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor”, punctează Mihnea Olariu.

De asemenea, măsura accizării vinului liniștit creează inegalități între producători, încurajând, totodată, piața neagră și autoconsumul:

• Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare;

• Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea;

• Din 3,68 milioane hectolitri care s-au produs în 2024, doar 0,88 milioane au fost certificați (~24%), restul de 76% nu sunt vinuri fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă;

• Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.

Vinul, un patrimoniu ignorat de decidenții politici din România

Vinul nu trebuie taxat doar pentru că „se poate”, după cum pare că se întâmplă în aceste zile. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 euro/hl, mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. „Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet”, a încheiat Mihnea Olariu, președinte APEV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Conform academicianului Cristian Hera: „Viitorul agriculturii depinde în mai mare parte de sănătatea pământului. Solurile României constituie bogăția cea mai de preț a acestui neam, este factorul esențial pentru practicarea agriculturii durabile, performante și este un indicator decisiv al situației economico-sociale și al nivelului de viață al locuitorilor din mediul rural”.

Sănătatea solului reflectă starea sa actuală de echilibru și funcționalitatea, capacitatea de a răspunde la stres, de a susține creșterea plantelor și de a regenera în timp.

Sănătatea solului nu se evaluează doar pe baza nutrienților sau a randamentului agricol, ci și luând în considerare rolul său de ecosistem viu, în special microbiomul său.

Un pământ sănătos presupune o preocupare permanentă din partea agricultorilor deoarece solul necesită ocrotire, fiind foarte fragil, sensibil la degradare și dificil la restaurat, această ocrotire fiind necesară pentru a nu se distruge sau degrada suportul esențial al mediului, al vieții pe uscat și al societății umane.

În această acțiune, de menținere a sănătății pământului, un rol important îl are și lucrarea de dezmiriștit care se face după recoltarea culturilor de vară. Ea este practicată atât în cadrul agriculturii convenționale, cât și în sistemul lucrărilor minime.

Pentru a beneficia de puțina apă care se mai găsește în sol este necesar să se intre la dezmiriștit imediat în spatele combinei sau cel târziu în ziua următoare deoarece în fiecare zi au loc  pierderi de apă din sol.

Dacă, spre exemplu, imediat în spatele combinei s-a găsit 11,14% umiditate, după patru zile a scăzut la 8,4%, iar după zece zile la 6,16%.

Lucrarea se execută cu grapa cu discuri la 6-8-10 cm adâncime în funcție de umiditatea solului și de cantitatea de resturi vegetale. De menționat că actualele grape cu discuri sunt prevăzute cu organe de tocat miriștea, precum și cu tăvălugul care realizează o așezare a stratului de mulci format.

Stratul de mulci asigură încorporarea în sol a întregii cantității de apă din precipitații și împiedică pierderea apei prin evaporare, deoarece în stratul de mulci lipsesc capilarele prin care să se ridice apa la suprafață.

Prin urmare, prin lucrarea de dezmiriștit se asigură:

• Înmagazinarea și conservarea apei în sol;

• Condiții necesare germinării semințelor de buruieni și a salamulastrei;

• Formarea unui covor vegetal care menține solul verde cu avantajele cunoscute la menținerea terenului permanent verde;

• Ușurează lucrările următoare și reduce consumul de motorină cu 12-15%;

• În teren dezmiriștit și arat în toamnă s-au găsit 140 kg/ha nitrați față de 30 kg/ha în terenul doar arat;

• Sporurile de producție au fost la grâu 29%, iar la porumb 30%.

În condițiile agriculturii convenționale, după dezmiriștit se urmărește momentul optim de umiditate pentru realizarea arăturii, știind că nivelul calității arăturii crește când se face mai timpuriu asigurând mai multă apă acumulată și cantitatea mai mare de nitrați.

Această arătură este indicată pentru însămânțările de toamnă și s-a demonstrat că grâul, de exemplu, este mai viguros, rezistă mai bine la iernare și la secetă, iar boabele conțin mai multă proteină.

În condițiile agriculturii conservative, după dezmiriștit, când buruienile au înflorit, este necesar să fie tocate pentru a nu forma semințe. În continuare, fie se lasă buruienile să regenereze pentru a menține terenul permanent verde, fie se însămânțează o cultură de acoperire care va fi desființată în toamnă sau în primăvară, în funcție de culturile care urmează în rotație.

În zonele irigate, menținerea terenului permanent verde se asigură prin însămânțarea culturii a doua pentru boabe sau siloz.

Avantajele menținerii terenului permanent verde constau în:

• Limitează levigarea îngrășămintelor rămase de la cultura anterioară, precum și a nitraților care s-au format în perioada de vară-toamnă;

• Împiedică procesul de sărăturare secundară a solului;

• Reduce procesul de eroziune a solului;

• Rădăcinile plantelor din covorul verde au capacitatea de afânare a straturilor compactate din profilul solului;

• Constituie o bogată sursă de materie organică pentru sol;

• Contribuie la îmbunătățirea structurii solului;

• Pe perioada de arșiță mențin o temperatură mai scăzută cu 2-4°C;

• Epuizează o parte din semințele de buruieni din stratul superior al solului;

• Valorifică energia solară pe perioada de vară – toamnă cu formara de masă vegetală;

• Se consumă cantități importante de CO₂ reducând din efectul de seră cu implicații în schimbările climatice;

• Se asigură menținerea biodiversității;

• Se asigură condiții optime pentru activitatea microbiologică din sol, caracteristică a solului sănătos.

• Se reduce necesarul de chimicale și se protejează mediul ambiant;

• Contribuie la creșterea nivelului recoltelor.

În concluzie, prin măsurile menționate se asigură reducerea gradului de îmburuienare, se asigură captarea și conservarea umidității în sol, precum și o bună aerare prin mulci, condiții optime pentru intensificarea activității microbiologice din sol, de descompunere a materiei organice cu formarea de humus și nutrienți, se asigură o bună structurare a solului, adică se asigură o bună sănătate solului.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: „Două prașile fac cât o udare.”

De ce trebuie redus gradul de îmburuienare din culturile agricole

Patul germinativ și semănatul de calitate asigură recolte bogate