În vederea populării adăpostului pentru creșterea puilor de carne – broileri - în sistem gospodăresc, este nevoie ca, mai întâi, să se efectueze curățenia mecanică. Apoi se spală cu dezinfectante, precum Pursept tablete, se face dezinsecția cu produse precum Romparasect sau Tetracip Zapi și deratizarea cu raticide ca Broditop, dacă este cazul.

De asemenea, trebuie controlate și eventual reparate, în caz de nevoie, utilajele de creștere și exploatare din adăposturi, pentru a funcționa la parametrii normali de microclimat, de furajare și de adăpare.

Apa este un element de bază în creșterea puilor, motiv pentru care trebuie acordată o atenție maximă caracteristicilor calitative, chimice și microbiologice.

Lumina și temperatura sunt factori determinanți în stimularea creșterii broilerilor, având un rol esențial în reglarea metabolismului, a consumului de furaj și a comportamentului păsărilor. Parametrii optimi de iluminare și microclimat contribuie la reducerea stresului, la îmbunătățirea conversiei furajelor și la obținerea unor performanțe productive ridicate.

Așternutul trebuie să fie curat, fără germeni patogeni, gros de minim 10 cm și împrăștiat uniform.
Furajul trebuie să fie de calitate superioară, de preferat brizurat, adică mărunțit fin, dar nu complet pulbere. Astfel, puii îl pot mânca mai ușor, reducând risipa; digestia este mai eficientă și absorbția nutrienților, mai bună. În plus, se previne înecarea sau dificultatea în consumul hranei.

De asemenea, foarte important este ca, la achiziționarea broilerilor, să se aibă grijă ca efectivul de pui să fie sănătos, uniform și cu penajul integru.

Popularea

În primele ore de viață, puii sunt deosebit de sensibili la stresul provocat de transport, manipulare și schimbarea mediului, motiv pentru care se recomandă administrarea unui tratament antistres. În acest scop, se recomandă produse ca Hepatoromvac, în doză de 1 linguriță/1 litru de apă, contribuind la reducerea mortalității și la revitalizarea organismului, având efect energizant și de susținere a funcțiilor hepatice.

Pentru a sprijini dezvoltarea armonioasă și întărirea sistemului imunitar, se administrează, de asemenea, polivitamine, precum Complex Polivitaminic Buvabil, în doză de 1 ml/1 litru de apă /zi sau Nutri Vita-Min-Amino în doză de 1 g/litru de apă sau 1 g/kg de furaj. Acestea se asociază cu Bioenterom, probiotic care contribuie la echilibrarea florei intestinale și la îmbunătățirea digestiei, fiind administrat timp de 2–4 zile.

În situațiile în care starea de sănătate a efectivului o impune, se poate recurge și la administrarea de antibiotice cu enrofloxacină 10%, în doză de 1 ml/1 litru de apă pe zi, timp de 3–4 zile. Utilizarea antibioticelor trebuie realizată pe baza unei antibiograme, pentru a asigura eficiența tratamentului și pentru a preveni apariția rezistenței bacteriene.

Ca alternativă la tratamentele antibiotice, se poate utiliza Prodigest, un acidifiant care, administrat în doză de 0,5 – 1 ml la litru de apă pe zi, contribuie la menținerea unui pH optim la nivel digestiv, inhibând dezvoltarea bacteriilor patogene și susținând sănătatea intestinală a puilor.

Creșterea

Vârsta de 9–12 zile (pui de găină, curci, fazani, păuni)

• Vaccinarea contra pseudopestei aviare (PPA) se poate face cu Avipestisota sau Avipestivac, de preferat, oculoconjunctival.

• După 2–3 zile, se face vaccinarea contra bursitei infecțioase aviare (BIA) cu Biaromvac PA, doar la puii de găină, în apa de băut.

• Cu 2 zile înainte și după vaccinare, se face vitaminizarea.

Vârsta de 16–17 zile

• Vaccinarea contra bronșitei infecțioase (BI) cu Birovac H-120, în apa de băut sau aerosoli.

Vârsta de 22–24 zile

• Se face a doua vaccinare contra pseudopestei aviare cu Avipestisota.

Dacă păsările sunt ținute în viață peste 2 luni, vor fi vaccinate obligatoriu, cu vaccinul Pestiholvac Forte, vaccin contra pseudopestei și a holerei aviare, în doză de 0,3 ml, injectat subcutanat sau intramuscular.

Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șef Laborator de Diagnostic Romvac Company

În zilele de 28 și 29 aprilie 2026, la Grand Hotel din București, va avea loc o nouă etapă din cadrul proiectului european AMR F&V - „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”. Parteneri de diseminare la acest eveniment de formare practică sunt Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) și Colegiul Medicilor Veterinari din România.

Evenimentul este dedicat aplicării noilor reguli privind rezistența antimicrobiană (RAM) și utilizarea corectă a medicamentelor veterinare (VMP). Practic, instruirea ar trebui să aibă ca rezultat o mai bună conștientizare a fermierilor și a medicilor veterinari care lucrează cu animalele producătoare de alimente cu privire la cel mai recent cadru legal și obligațiile acestora în ceea ce privește prescrierea și utilizarea antimicrobienelor.

Prin urmare, discuțiile se vor axa pe obligațiile fermierilor și medicilor veterinari; utilizarea corectă a antimicrobienelor (profilactic/metaflactic); cerințele de evidență și trasabilitate; soluțiile practice pentru reducerea tratamentelor fără a afecta sănătatea efectivelor. Nu vor lipsi exemplele reale din ferme.

„Este un format interactiv, fermieri plus medici veterinari. Se lucrează aplicat în grupuri. Precizez că participarea este gratuită, cazarea asigurată, masa inclusă. De asemenea, se decontează transportul și la finalul instruirii se acordă certificat de participare”, ne-a spus Liliana Piron, director executiv LAPAR.

Înscrierea se face online și durează doar câteva minute, accesând link-ul: https://forms.office.com/e/WJLZ21xKvE.

În perioada februarie 2024 - august 2026, în cadrul proiectului european „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, se organizează 30 de ateliere de formare practică, pentru a contribui la tranziția către o utilizare redusă a antimicrobienelor și, în special, la obiectivul „De la fermă la consumator” (F2F) de a reduce vânzările globale ale UE de antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură cu 50% până în 2030. În țara noastră, o etapă din acest proiect s-a desfășurat în luna mai a anului 2024, tot la București. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Negocierile privind Pachetul Omnibus X Fitosanitar sunt în desfășurare la Bruxelles. Pachetul Omnibus X Fitosanitar este în consultare publică, iar reuniunea cheie a grupului de negociere din Consiliul UE - AGS pe componenta pesticide - este programată pentru 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a formulat poziții tehnice concrete, pe care le-a transmis Copa-Cogeca, cea mai mare organizație agricolă europeană. Totodată, marți – 17 martie 2026, AAC a solicitat Guvernului și Parlamentului României să le susțină în toate formatele de negociere ale Consiliului Uniunii Europene.

„Pachetul Omnibus X reprezintă o oportunitate legislativă unică, cu un calendar de negociere definit. O altă ocazie de modificare a acestor regulamente pe cale ordinară nu este previzibilă în orizontul apropiat și apreciem că România trebuie să valorifice această fereastră de oportunitate printr-un front comun și coerent al tuturor actorilor naționali implicați”, transmite AAC.

Astfel, șase propuneri tehnice de amendare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 au fost transmise Copa-Cogeca și sunt integrate în documentele de lucru ale grupului fitosanitar european:

• Recunoașterea dăunătorilor endemici de sol ca «pericol grav»

Definirea explicită a daunelor recurente cauzate de dăunătorii de sol endemici - inclusiv Tanymecus dilaticollis în zona de stepă românească - ca situație de pericol grav, eliminând ambiguitatea juridică actuală. „România cuprinde 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale UE, inclusiv singura zonă de stepă din Uniune. Regulamentul actual o plasează în aceeași Zonă B cu Germania și Austria - fără a impune testarea produselor în condițiile ei specifice. Propunerile noastre corectează acest deficit structural”, precizează Matei Titianu, președintele LAPAR.

• Mecanism de echilibrare risc-beneficiu

Articol inexistent în prezent, România având o propunere originală: când neaprobarea unei substanțe ar prejudicia disproporționat agricultura sau securitatea alimentară față de riscurile implicate, substanța poate fi menținută cu măsuri stricte de atenuare.

• Coordonare obligatorie pentru regiuni biogeografice unice

Statul raportor trebuie să consulte institutele de cercetare din statele cu regiuni biogeografice unice. „INCDPP, INCDA Fundulea și SCDA-urile ASAS dețin date pe care nimeni altcineva în Europa nu le are”, subliniază Matei Titianu.

• Testare obligatorie în condiții pedoclimatice regionale

Un produs testat în Bavaria nu poate fi considerat automat adecvat pentru Câmpia Română. Dosarul de autorizare trebuie să includă date din regiunile biogeografice specifice neacoperite de statul raportor.

• Tratamentul semințelor - cale legală structurală

România se opune clasificării semănatului semințelor tratate drept utilizare de produse de protecție a plantelor, în sensul articolului 49 și solicită eliminarea acestei prevederi, în linie cu poziția exprimată la reuniunea AGRIFISH din februarie 2026, susținută de Polonia și de un număr semnificativ de state membre. „Reclasificarea ca utilizare PPP introduce bariere juridice și administrative pentru o metodă cu profil de risc demonstrabil mai redus față de tratamentele în vegetație. Art. 49(3)(a): SM nu pot interzice semințele tratate în zone cu presiune endemică documentată. Art. 49(3)(b): modificarea IR 2018/783-785 pentru a activa această derogare - argument effet utile consacrat de CJUE”, explică președintele LAPAR.

• Restabilirea căii de urgență post-C-162/21

Hotărârea CJUE din 2023 a blocat autorizările de urgență pentru substanțe restricționate la nivel unional. Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune reinstaurarea explicită a acestei căi pentru tratamentul semințelor în zone cu presiune endemică documentată.

Dronele agricole

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține adoptarea actului delegat privind utilizarea dronelor agricole într-un termen de maximum doi ani, nu patru ani cum propune Comisia. Un termen mai scurt reduce incertitudinea pentru fermieri și industrie și permite elaborarea rapidă a unui cadru tehnic aplicabil.

„Utilizarea dronelor va genera beneficii practice - precizie în aplicare, reducerea expunerii operatorilor, eficiență agronomică - doar dacă este corelată cu recunoașterea mutuală automată la nivel de zonă, în temeiul articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Fără această corelare, statele membre cu piețe mai mici, inclusiv România, rămân mai puțin atractive pentru investiții în extinderi de autorizații pentru noi metode de aplicare”, menționează AAC.

AAC solicită ca actul delegat să includă mecanisme clare de recunoaștere automată, la nivel de zonă, a extinderilor de autorizații acordate de un stat membru pentru aplicarea prin intermediul dronelor, fără proceduri naționale suplimentare.

Biopesticidele, fără tratament preferențial

Pachetul Omnibus X acordă biopesticidelor un tratament preferențial față de produsele convenționale. AAC susține accesul la biopesticide și la inovație, însă biopesticidele nu sunt scutite de riscuri.

„O substanță de origine biologică poate fi toxică, persistentă sau cu efecte nedorite asupra organismelor non-țintă. Managementul integrat al dăunătorilor (IPM) înseamnă prin definiție complementaritatea instrumentelor - convenționale și biologice - în funcție de eficacitate, condiții locale și profil de risc. A favoriza reglementar biocontrolul în detrimentul produselor convenționale nu este IPM, ci este o falsă dihotomie care lasă fermierii fără soluții”, avertizează Matei Titianu.

În concluzie, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut Ministerului Agriculturii includerea pozițiilor AAC în mandatul național pentru negocierile Omnibus X și susținerea lor activă în AGS, SCoPAFF, COREPER și Consiliul AGRIFISH, în coordonare cu ANF, ANSVSA și institutele de cercetare.

Totodată, AAC a solicitat Comisiilor parlamentare de specialitate - agricultură, afaceri europene și mediu - trei acțiuni concrete: contribuție oficială la consultarea publică Omnibus X, coordonare cu europarlamentarii români din comisiile AGRI și ENVI ale Parlamentului European, precum și control parlamentar asupra mandatului Guvernului înainte de 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tot mai mulți fermieri folosesc platforme de tip AI pentru a căuta rapid informații despre bolile și dăunătorii din câmp. Potrivit ANF - Autoritatea Națională Fitosanitară, AI este un instrument util pentru documentare, dar nu poate înlocui buletinul de avertizare, eticheta produsului și specialistul fitosanitar.

ANF arată câteva „întrebări tipice” puse AI-ului, care ascund în spate mituri riscante.

1. „Ce produs de protecție a plantelor îmi recomanzi ca să meargă la toate culturile?”

Realitatea este că nu există produs universal. Fiecare substanță are culturi, doze, timpi de pauză și restricții clare. „Un răspuns generic generat de AI nu ține cont de soi, stadiu de vegetație, istoric de tratamente sau rezistență locală”, explică ANF.

2. „Dacă pun puțin mai mult decât în etichetă, nu e mai sigur?”

Acesta este un mit periculos, conform ANF. Doza este calculată tocmai pentru a fi eficientă și acceptabilă pentru mediu și consumator. „AI nu vede cultura ta, nu știe exact condițiile meteo și nu îți poate asuma riscul de reziduuri peste LMA sau de fitotoxicitate.”

3. „Am găsit pe internet un produs mai ieftin, dar nu știu dacă e omologat. Pot să-l folosesc?”

Răspunsul corect, indiferent ce spune AI-ul, e că, fără omologare în România și etichetă în limba română, produsul nu are ce căuta în fermă. „Aici nu vorbim doar de tehnologie, ci de legislație, controale, sancțiuni și, mai ales, de sănătatea celor care mănâncă produsul final”, punctează ANF.

4. „Ce tratament pot aplica preventiv, ca să nu am probleme deloc?”

AI poate genera liste lungi de soluții, dar decizia reală se ia în funcție de Pragul Economic de Dăunare (PED) și de buletinele de avertizare. Tratamentele „ca să fie” înseamnă costuri inutile, risc de rezistență și încărcare inutilă a mediului.

„Instrumentele de tip AI pot fi utile pentru informare generală, dar nu cunosc ferma ta, solul tău și realitatea din parcela ta. Pentru decizii privind produsele de protecție a plantelor, baza rămâne aceeași: buletinele de avertizare ANF; eticheta produsului omologat; specialistul fitosanitar sau consultantul agronom. Fermierul modern folosește tehnologia, dar își protejează cultura și consumatorii respectând regulile și apelând la expertiză autorizată”, subliniază Autoritatea Națională Fitosanitară.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Compania Corteva Agriscience sprijină femeile fermier din România și Republica Moldova prin furnizarea de cunoștințe agronomice care se traduc în oportunități economice reale, afaceri mai puternice și dezvoltare durabilă pentru comunitățile rurale. În cadrul celei de-a șasea serii a Programului TalentA, lansată în octombrie 2025, fondul de granturi este de 15.000 de dolari. Această sumă va fi distribuită câștigătoarelor în baza deciziei unui consiliu de experți. Câștigătoarele vor fi anunțate în martie 2026.

În cadrul programului educațional TalentA 2025-2026, participantele învață tehnici agronomice moderne, practici sustenabile de producție, precum și despre inovațiile agricole de ultimă generație. „Prin 16 ore de instruire tehnică dedicată, susținute de cinci experți Corteva, femeile fermier au explorat metode agronomice orientate către sustenabilitate și au învățat cum semințele Pioneer^® de înaltă calitate, adaptate condițiilor climatice, pot asigura producții sănătoase și durabile, în timp ce soluțiile inovatoare Corteva de protecția culturilor și produsele biologice sporesc eficiența atât în culturile principale, cât și în cele de nișă”, arată Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova. Pregătirea agronomică, combinată cu un program complex de instruire în managementul afacerii, oferă femeilor fermier o bază educațională solidă pentru a consolida reziliența comunităților rurale și pentru a susține viitorul producției alimentare sustenabile în regiune.

„Cursurile de agribusiness din programul TalentA au fost o sursă de cunoaștere practică și inovație pe care o pot aplica imediat în ferma mea. Informațiile despre cultura rapiței și noile soluții, precum tratamentul insecticid Laser™ 240 SC, mi-au oferit modalități concrete de a-mi proteja culturile și de a preveni pierderile. Acest tip de know‑how agronomic este exact ceea ce au nevoie fermierii pentru a lua decizii rapide, bine informate și pentru a dezvolta o afacere sustenabilă. Specialiștii Corteva m‑au ajutat să înțeleg mai bine tehnologiile moderne și să le aplic eficient în activitatea mea de zi cu zi”, a precizat Elena‑Roxana Andrișoaia, proprietara fermei Crynis NC Com din județul Neamț.

Ecaterina Vasilachi, Pom Fructprod din raionul Anenii Noi - Republica Moldova, participantă la cea de‑a șasea ediție a programului TalentA a subliniat: „Am găsit extrem de valoroase sesiunile dedicate viticulturii și pomiculturii, deoarece informațiile pot fi aplicate imediat în livada mea de cireș, vișin și prun. Soluțiile moderne de protecție a plantelor prezentate de Corteva, în special cele orientate către practici prietenoase cu mediul, mi‑au oferit o viziune clară despre cum pot trata culturile eficient, menținând în același timp calitatea și reducând impactul asupra mediului. TalentA m‑a introdus și într‑o comunitate de femei în agricultură, unde schimbăm liber idei, sfaturi și experiențe reale. Această combinație de expertiză și sprijin între colegi este esențială pentru consolidarea afacerii mele și pentru a‑i asigura o creștere sustenabilă”.

Lansat de Corteva Agriscience în 2019 în Spania, programul internațional TalentA se desfășoară în România din 2020, având compania Starperformining ca partener strategic local în dezvoltarea și implementarea sa. Peste 1.200 de femei fermier din întreaga lume au participat la program, dintre care peste 350 doar din România și Republica Moldova. După finalizarea instruirii, participantele intră într‑o competiție pentru granturi oferite de Corteva Agriscience, destinate sprijinirii procesării produselor agricole și stimulării producției alimentare locale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Astăzi, fermierii trebuie să facă față unei presiuni din ce în ce mai mari de boli, dăunători și buruieni. În același timp, strategiile verzi ale Uniunii Europene scot din piața produselor de protecția plantelor multe substanțe active care nu au înlocuitori.

dr. ing. Dumitru Manole: „În toate statele UE, trebuie să privim arealele geografice cu problemele, cu patogenii, cu dăunătorii lor şi să luăm decizii. De pildă, nu se potrivesc condiţiile pedoclimatice din sud-estul României cu cele din alte zone ale țării. Dobrogea are indicele de ariditate cel mai ridicat şi o soluție nu poate fi folosită și în sud-vestul extrem, și în nordul Dobrogei. Oamenii de știință, noi cei care ne ocupăm cu testarea, toți avem dreptul, şi o facem, să dăm soluţii producătorului agricol, companiilor multinaţionale, să venim lângă producătorul agricol, să-l sprijinim. Nu trebuie să dăm soluţii în necunoştinţă de cauză. Europa nu trebuie să devină un muzeu al inovaţiei în care vocea publică să fie mai puternică decât datele cercetării ştiinţifice.”

La nivel mondial, până la 40% din randamentul culturilor se pierde din cauza bolilor și dăunătorilor, dar această cifră s-ar putea dubla fără pesticide. Zeci de substanţe active au fost scoase de pe piaţă, în ultimii zece ani, în Europa, fără ca acest trend să se păstreze și dincolo de granițele UE. „Producţia industriei de produse pentru protecţia plantelor, la nivelul anului 2018, a fost undeva la 57 miliarde de dolari. Trebuie să adăugăm că, din aceste 57 de miliarde de dolari, cam 43% reprezintă erbicidele, 28% fungicidele şi undeva la 21% insecticidele. Trebuie să mai spunem că, anual, industria de pesticide consumă patru miliarde de dolari. Pentru a produce o moleculă de substanţă activă sunt necesare 280 milioane de dolari. Şi acum, să vedem cât revine României. Din cele 57 de miliarde de dolari, la nivelul lui 2018, România are cam 0,7% din total această valoare. Şi pe hectar, țara noastră consumă undeva la 610 grame substanţă activă, în timp ce Ungaria, că e la graniţă cu noi, 1,24 kg de substanţă activă pe hectar, iar media UE este de 2 kg substanţă activă pe hectar. Noi vrem să devenim toţi verzi, bun, dar aproximativ 28% culturile agricole sunt decimate din cauza bolilor şi dăunătorilor, şi poate ajunge până între 40-80%”, arată dr. ing. Dumitru Manole, academicianul care, de zeci de ani, face agricultură în județul Constanța.

Plantele au nevoie de medicamente

Pesticidele sunt medicamentele plantelor, care au ajutat agricultorii să oprească dăunătorii agresivi și să depășească momentele istorice în care omenirea a suferit din cauza lor, așa cum s-a întâmplat în 1845, în Irlanda, când o ciupercă adusă din America de Sud a provocat foametea. „Cu 2500 de ani înainte de Hristos, în Epoca Sumeriană, a fost folosit primul pesticid: sulful. Şi, de atunci, cercetările se desfăşoară continuu. Acum, undeva, în nişte cancelarii, se doreşte să nu se mai folosească pesticide. Dar să nu uităm, că Norman Borlaug – promotorul revoluţiei verzi, laureat al Premiului Nobel, inginer agronom –, la al 15-lea Congres mondial de ştiinţă a solului, din 1994, în Mexic, a declarat că noi trebuie să avem grijă de acest pământ, de plante, iar accesul micilor fermieri la mai puţine inputuri va produce foamete şi haos. Noi nu dorim acest lucru, pentru că trebuie să cunoaştem că 29% din planetă reprezintă uscatul şi, atunci, din 29% numai 6,5% e folosit pentru agricultură. Iată că avem o mare îndrituire cei care slujim pământul şi ceilalţi care fac parte din populaţia Terrei, pentru că, de fapt, pământul a devenit noul aur, petrolul este noua hrană. Asta ne-o spunea de la Washington strălucitul şi eminentul economist Lester Brown”, ne povestește dr. ing. Dumitru Manole.

În România, încă avem probleme cu Anoxia villosa, numit popular cărăbuşul de stepă, venit de prin Asia Mică și descoperit încă din 1934, de către profesorul Constantin Manolache la Hârşova. „De ce este cărăbușul o mare problemă? Pentru că depune ponta în timpul recoltării grâului şi de acolo se dezvoltă în sol, iar larvele din generaţia a doua şi a treia sunt polifage şi distrug toate rădăcinile plantelor. Asta s-a întâmplat acum cinci ani, la Viroaga, în județul Constanţa, când un producător agricol m-a invitat la el și mi-a spus: domnule Manole, mi-aţi dat erbicidul ăsta şi grâul mi-a dispărut! M-am dus acolo, m-am uitat şi l-am întrebat: ai o cazma? El s-a mirat. Şi-mi aduce cazmaua, am început să sap şi i-am arătat larvele de Anoxia villosa”, arată specialistul, care susține că în ciuda faptului că pe vremuri se foloseau cloruri derivate, panaceu universal: DTT, crescătorii de albine nu aveau de suferit. „Mai erau și perdele forestiere, iar eu eram şef de secţie la fostul GAS Stupina. Evident că-i rugam să protejeze albinele cât făceam tratamentele. Îi întrebam după aceea: ţi-a dispărut vreo albină? Nu! Nu s-a întâmplat nimic! Ştiinţa a lucrat şi am putut să stăpânim acest dăunător, pentru că a apărut carbofuranul, care prin tratamentul seminţelor de porumb şi de floarea-soarelui, a oprit şi a stăvilit atacul de Anoxia villosa”, a completat dr. ing. Dumitru Manole.

O provocare cu care se confruntă agricultorii din țara noastră de când a fost scos endosulfanul o reprezintă Microtus arvalis  – şoarecele de câmp, care are nu mai puțin de 8, 10 sau 12 generaţii pe an. Unii fermieri, de nevoie, au pus până și căsuţe din lemn ca să se adune păsările cu scopul de a-l distruge.

Adevărul despre neonicotinoide

„O altă problemă care e la ordinea zilei, an de an facem memorii, deşi printr-un proiect ADER, cu contribuţia ASAS, a unor cercetători, s-a demonstrat că prin folosirea hulitelor neonicotinoide nu s-a produs niciun fenomen de toxicitate la produsul finit, adică la mierea de albine, prin analize făcute în afara ţării, în Bulgaria şi Germania, că noi încă n-avem laboratoare. Nu s-a găsit niciun reziduu de neonicotinoide în floarea de floarea-soarelui, în plantă şi, în final, în mierea de albine”, menționează dr. ing. Dumitru Manole. Academicianul crede că anumite decizii trebuie luate în funcţie de arealele geografice în care ne găsim. În acest sens, el dă exemplul Tanymecus dilaticollis gyll care e cantonat în Dobrogea, PED-ul (Prag Economic de Dăunare) fiind depăşit. „PED trebuia să fie 5-6, dar ajungem la 10-12 exemplare. Şi atunci, lanuri întregi de floarea-soarelui au dispărut prin eliminarea tratamentului seminţelor de porumb şi de floarea-soarelui. Eu sunt de acord şi cu asta, dar să punem ceva în loc, pentru că, de fapt, biopesticidele nu pot suplini produsele sintetice”, a punctat dr. ing. Dumitru Manole.

Ce punem în loc?

Buruienile se adaugă și ele pe lista de probleme în ferme. Prin aplicarea unui management integrat în folosirea pesticidelor s-a reuşit eliminarea unor buruieni, cum ar fi Sorghum halepense, Echinochloa, Xanthium. „Dar au rămas altele: Chenopodium album, Convolvulus, Veronica şi o serie întreagă de buruieni care pur şi simplu distrug recoltele, pierderile fiind foarte mari. Trebuie să fim foarte atenţi la eliminarea unor substanţe active”, atrage atenția academicianul.

În rândul fermierilor circulă zvonul că va fi eliminat și tritosulfuronul, substanţa activă a unui erbicid folosit în combaterea buruienilor din cultura grâului. „Fermierul poate distruge buruienile cu erbicidul pe bază de tritosulfuron. Această substanţă activă, dacă vine o ploaie la interval de patru ore, îşi face efectul. De asemenea, temperaturile, nu trebuie să aştepţi 10-12° C în administrarea acestei substanţe active, ci poţi să administrezi erbicidul la 6-7° C. O altă substanţă activă care am înţeles că din 2025 va fi interzisă este triticonazolul. Eu sunt de acord să scoatem o serie de substanţe active, dar ce punem în loc?”, întreabă dr. ing. Dumitru Manole.

De altfel această întrebare îi preocupă atât pe producătorii substanțelor, pe distribuitori, cât și pe fermieri - primii afectați, în contextul schimbărilor climatice, de o serie întreagă de patogeni care acţionează tot mai agresiv. „În cultura sorgului, la Sport Agra Amzacea, în anul 2024, am avut un atac extraordinar de Schizaphis graminum (păduchele verde al cerealelor), care a redus recolta cu 50% faţă de anii în care acest dăunător, deosebit de agresiv, nu a fost prezent în culturi. Considerând că pe hectar cheltuiala la sorg e undeva la 5.000 de lei, realizez că în loc de 8 tone, am 4 tone şi l-am valorificat cu 800 de lei, fac exact 3.200. Eu cheltui 5.000 de lei şi pierd din cauza atacului de Schizaphis graminum”, explică dr. ing. Dumitru Manole.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță

Apa, Fata Morgana a agriculturii românești

Incompetență, indolență, neputință sau rea-voință?

Din 14 ianuarie 2025, BASF dă startul seriei de simpozioane de iarnă pentru fermieri. Acestea marchează startul noului sezon în agribusiness. Specialiștii companiei vor prezenta, în toată țara, noile tehnologii și soluții pentru protecția plantelor de la BASF.

Evenimentele de iarnă, dedicate agriculturii de top, se vor desfășura într-un turneu național care va ajunge în cele mai mari orașe din țară. „Simpozioanele din 2025 își propun să ofere o perspectivă complexă asupra schimbărilor semnificative care influențează sectorul agricol, de la modificări climatice, la dinamica pieței și schimbările legislative care impactează activitatea agricolă”, precizează Andreea Butaru, director marketing BASF Agricultural Solutions.

Inspirate din formatul evenimentelor TEDx, evenimentele din 2025 au ca scop crearea unei experiențe captivante și, totodată, utile pentru comunitate, mesajul cheie fiind „Conversații cu fermierii. Din dragoste pentru agricultură”.

Având în vedere contextul actual și multiplele provocări din domeniul agricol, „BASF își propune să întărească și mai mult relația cu fermierii, arătând o înțelegere profundă a dificultăților acestora, prin crearea unui eveniment ancorat în prezent, concentrat pe conținut relevant, inspirațional și motivațional, oferindu-le perspective valoroase care să susțină pasiunea lor pentru agricultură”.

Simpozioanele de iarnă BASF 2025 vor include o serie de discuții deschise, care reunesc speakeri importanți din industrie și experți BASF. „Vom aduce în luminile reflectoarelor fermieri și experți din domeniu, care vor împărtăși, prin dragostea și pasiunea lor pentru agricultură, perspectivele valoroase asupra contextului actual și provocărilor cu care se confruntă fermierii din România. Mai ales că, temele abordate se referă la schimbările climatice, la schimbări de natură economică, cât și la schimbările legislative”, a punctat Andreea Butaru.

Primul eveniment din seria simpozioanelor de iarnă BASF 2025 este în data de 14 ianuarie, la Hotel del Mar – Mamaia (Constanța). Apoi, urmează:

• 17 ianuarie – Brăila (Brăila), Regal Events Ballroom;

• 21 ianaurie – Alexandria (Teleorman), Edma Hotel;

• 23 ianuarie – Slobozia (Ialomița), Taboo Events;

• 28 ianaurie – Călărași (Călărași), Centrul Cultural Județean;

• 31 ianuarie – Craiova (Dolj), Hotel Ramada;

• 4 februarie – Iași (Iași), La Castel;

• 11 februarie – Timișoara (Timiș), Venue Ballroom & Events;

• 14 februarie – Oradea (Bihor), Opera Events.

Toate evenimentele încep la ora 10:00.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Mierea nu este doar un răsfăț dulce, ci este, înainte de toate, un aliment cât se poate de sănătos, cu proprietăți curative, cunoscute din cele mai vechi timpuri. Chiar dacă românii nu se situează în topul marilor consumatori de miere, sunt plasați în Top 3 producători de miere la nivelul Uniunii Europene, cu 2,3 milioane de familii de albine și o cantitate anuală de miere de aproape 30.000 de tone. Consumul intern de miere este și el în creștere, ajungând în 2023 la 1,2 kg pe cap de locuitor, mult prea puțin însă în comparație cu nivelul producției.

La nivel european, România a devenit nu doar un producător important de miere, ci și un exportator de luat în seamă, având în vedere că mai mult de jumătate din mierea produsă pleacă spre piețele externe. Ceea ce e mai greu de înțeles este faptul că România a devenit și un importator important. „Am solicitat ministrului Agriculturii să nu mai permită importurile. Am fost primii în Europa, în 2018, la producția de miere, iar ministrul Agriculturii de la acea vreme a făcut mare propagandă sectorului apicol. Dar uităm repede… Știți, miniștrii sunt vremelnici, pe când apicultura este veșnică. Albina vine de milenii și noi avem obligația să o protejăm. Suntem o țară care asigură autosuficiența pentru consum și exportăm jumătate din mierea produsă, dar, în mod ciudat, anual, importăm 4.000 – 5.000 de tone, adică aproape jumătate din mierea pe care o consumăm pe piața internă, or, acest lucru nu se justifică. Ar fi mare lucru ca acest produs natural să poată fi consumat aici, de copiii noștri. Avem Programul „Mierea în școli”, care nu funcționează nici după 17 ani de când a fost lansat. În schimb, importăm miere din Ucraina sau China de o calitate îndoielnică”, ne spune Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România.

Mierea de import vine la pachet cu două mari probleme: calitatea și prețul, adică ieftină și de proastă calitate. Calitatea se răsfrânge asupra consumului, pe când prețul pune în dificultate apicultorul român. Ioan Fetea nu își explică cum se poate produce un kilogram de miere cu numai 6 lei (preț de piață). „Apicultorii vor renunța, pentru că nu-ți permiți la ora aceasta să produci la asemenea prețuri. Prețurile de producție au crescut cu 30 – 40% . Kilogramul de miere din România ne costă 13 – 14 lei. Mierea din Ucraina sau din China vine la 6 lei. Păi cum să mă lupt eu, apicultor român, cu un preț de dumping? N-am cum să supraviețuiesc!”

Legislație permisivă cu importurile

Este aproape de domeniul evidenței faptul că nu poți să produci ieftin și să ai pretenția că produsul tău este 100% miere naturală. Ei bine, din acest moment, intră în scenă mierea contrafăcută. Se pare că „specialiștii” în falsificarea mierii aproape au atins perfecțiunea. Pseudomierea lor se apropie periculos de mult de gustul și consistența mierii adevărate.

Semnalul de alarmă este tras de Teodora Colțea, șef laborator în cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură: „Din păcate, în ultima vreme, falsificările sunt atât de bine făcute, încât câteodată este aproape imposibil să detectăm dacă mierea respectivă are adaosuri de falsificare. Cel mai indicat și mai sigur este examenul de laborator, care poate identifica agenții de falsificare ai mierii respective. Pot fi unele modificări organoleptice, dar uneori aceste însușiri organoleptice ale mierii nu sunt afectate de falsificarea respectivă și atunci este foarte greu să-ți dai seama dacă mierea a fost falsificată sau nu”.

Se pare că analiza mierii de import este rezolvarea problemei. În România, singurele laboratoare care contează sunt cele ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Dar, atât timp cât planul și bugetul permit analiza unei legături de pătrunjel pe lună, e greu de crezut că acele 4.000 – 5.000 de tone de miere de import au fost luate cu adevărat în serios de autoritățile abilitate.

Roxana Spulber, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA), este de părere că totul pleacă de la legislație: „Cred că avem o problemă cu legislația care este destul de permisivă în ceea ce privește importurile. Autoritățile încearcă să-și facă treaba, dar personalul este insuficient pentru câtă miere se importă. Vorbim despre miere suspectată de falsificare și asta nu o putem stabili noi doar văzând-o pe rafturile magazinelor. Cel mai mult are de pierdut consumatorul, care poate că se bucură de prețul mic al mierii. De fapt, acesta ar trebui să fie primul semnal de alarmă. Nu se poate produce miere de calitate la 6 sau 8 lei/kg. Noi, ca institut, putem face analiza în laboratoarele noastre și chiar am semnalat ANSVSA atunci când am depistat miere contrafăcută, dar nu este atributul nostru, noi suntem un laborator privat. Este o chestiune reglementată de legislația în vigoare. Pe de altă parte, este o problemă și cu hipermarketurile care acceptă la raft produse pentru care nu au documente care să ateste calitatea în mod specific, or, această atestare trebuie să vină de la un laborator autorizat. Nu trebuie acceptate buletinele de analiză de import, care vin odată cu mierea. Evident, ele vor certifica o miere de calitate, deși nu este chiar așa. Ar trebui autorizat un laborator terț, un laborator neutru, să facă aceste analize”.

Miere care nu s-a întâlnit cu albina

Analiza timidă a mierii de import este o problemă care ține și de finanțarea precară, este de părere Ioan Fetea, președintele ACA. Mai mult, etichetarea mierii pare că mai degrabă maschează deficiențele de calitate decât să le scoată în evidență. „Lipsesc fondurile pentru a dezvolta laboratoare performante, așa cum au țările din Asia. Se pare că nu există interes pentru a finanța astfel de laboratoare, interesul este unul economic și atât. Pe de altă parte, etichetarea ar trebui să fie foarte simplă și să evidențieze clar țara de origine și sortimentul de miere. Abia acum s-a trezit Uniunea Europeană să recunoască, rușinos, faptul că sistemul de etichetare nu este eficient și 50% din mierea importată este adulterată. Este inacceptabil ca Uniunea Europeană să nu găsească soluții să verifice calitatea mierii. Într-un borcan, ne trezim cu amestecuri de miere care provin din cinci sau șase țări. Consumatorul nu mai știe ce consumă și își pierde încrederea”, arată Ioan Fetea.

Așa cum există lapte care nu a văzut vaca, este perfect posibil să găsim și miere care nu s-a întâlnit cu albina. Supoziția este confirmată de Roxana Spulber, directorul ICDA. „Este posibil să ne punem această întrebare și să fie foarte înțeleaptă. Este o problemă, dar nu putem vorbi despre calitatea unui produs, dacă nu l-am analizat. Mierea din China, suspectăm că este falsificastă cu un sirop de orez. Probabil că această miere, provenită din China, are un traseu atât de sinuos, încât se pierde originea mierii și o identificăm ca fiind miere produsă în UE, dar la origine ar putea fi din China”, afirmă Roxana Spulber.

Nu doar mierea de import are probleme de calitate. Avem și noi „magicienii” noștri, care transformă miraculos zahărul în miere. Cel mai des se apelează la siropul de zahăr,  invertit artificial, care imită destul de bine mierea de salcâm, însă se folosește cu succes și glucoza industrială, care fie se adaugă în miere pentru a-i spori cantitatea, fie este consumată direct de albină din hrana preparată de apicultor.

Un lucru însă este cert, fără o analiză de laborator riguroasă pentru fiecare lot de miere care ajunge în țară și mai apoi pe raft, calitatea va fi mereu un motiv de suspiciune. Și, apropo de importuri, atât timp cât nu se aplică taxe pentru mierea venită din spațiul extracomunitar, apicultorul român riscă falimentul. Ambele măsuri țin de „voința” statului român. Oare ce-l împiedică să le impună?

Robo-Fermier este un concept sută la sută românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor.

Tehnologia robotică vine în sprijinul fermierilor prin acoperirea deficitului de forță de muncă din agricultură. Proiectul pilot dovedește că platforma robotizată Robo-Fermier este o soluție pentru problemele reale și practice identificate în fermele pomicole, iar rezultatul proiectului are șanse mari de a fi asimilat în economia reală.

Astfel, inițiativa și mai ales realizarea echipei de proiect este cu atât mai lăudabilă cu cât principalul motiv al demersului nu a fost obținerea unui profit, ci aducerea la viață a unei idei, trecând peste multe greutăți logistice, dificultăți și momente în care tot proiectul părea că se prăbușește.

Acest proiect inovativ este realizat de Grupul Operațional „ROBO-FERMIER”, format din trei membri: liderul de proiect – SC Pereco SRL alături de expertul în robotică Călin Dragoș, precum și cei doi parteneri ai liderului de proiect: Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa și societatea Integro Management Consult SRL.

Investiția în valoare de 359.829 de euro, finanțată de AFIR și realizată în localitatea Bătești din județul Prahova, constă în realizarea platformei modulare robotice autonome ROBO-FERMIER cu scopul de a dezvolta și realiza în comun cu partenerii o soluție inovatoare de gestiune și de management a exploatațiilor pomicole ecologice care se confruntă atât cu probleme privind nivelul înalt de resursă umană necesar în administrarea unei plantații pomicole, cât și cu oferta scăzută de personal calificat din acest domeniu.

În cadrul proiectului sunt implicați un producător și un procesator agricol, un expert în robotică, un consultant în dezvoltarea agriculturii ecologice și un institut de cercetare în scopul obținerii unei soluții utile fermierilor. Proiectul pilot a realizat și a testat aplicabilitatea comercială în contextul pomiculturii ecologice și agriculturii de precizie, a unei soluții robotice autonome modulare destinate executării lucrărilor din plantațiile pomicole – întreținerea plantației, monitorizarea și aplicarea de tratamente.

Proiectul propune integrarea de soluții hardware și software pentru realizarea unui concept unitar în vederea funcționării autonome a platformei. Astfel, „fermierul robot” apelează la soluții inovative din domeniile: poziționare globală (GPS), utilizarea senzorilor (accelerometru, giroscop, compass), a sateliților și a imaginilor luate la nivelul plantației, precum și dezvoltarea și folosirea unor instrumente de management al informației, de interpretare a variațiilor și de reducere a emisiilor de carbon și a energiei electrice.

Monitorizarea permanentă a plantațiilor pomicole, precum și soluția de utilizare eficientă a produselor de control prin aplicarea lor locală au efecte pozitive socio-economice și de mediu: reducerea consumului de combustibil, îmbunătățirea condițiilor de lucru ale fermierilor, conservarea solului și îmbunătățirea caracteristicilor sale și scădere a riscului de eroziune, creșterea producției, o eficiență ridicată și implicit o reducere a costurilor de întreținere a plantațiilor.

Rezultate concrete obținute cu Robo-Fermier:

• Un studiu privind principalele caracteristici ale plantațiilor pomicole înființate pe sisteme moderne de cultură, utilizat ca sursă de informație științifică, pe baza căreia a fost testat robotul și au fost realizate programe de operare, ținând cont de specie, densitate, profil plantație etc;

• O platformă robotică, autonomă și modulară, destinată întreținerii plantațiilor pomicole ecologice (prin lucrări de tăiere a ierbii și săpat printre pomi pe rând, recoltarea mecanizată si monitorizarea stării fitosanitare a plantațiilor) care să permită inclusiv înlocuirea tractoarelor, cu combustie de energie fosilă, reducându-se astfel nivelul de poluare din agricultură;

• O bază de date cu informații și fotografii cu principalele boli și dăunători din plantațiile pomicole ecologice, necesară softului bazat pe IA (Inteligență Artificială), pentru recunoașterea bolilor și dăunătorilor prezenți în plantație și utilizată de platforma robotică. Cu ajutorul acestei baze de date, robotul va învăța în permanență putând să recunoască existența în diferite stadii de dezvoltare a factorilor patogeni;

• O aplicație mobilă de monitorizare și control a platformei robotice. Această aplicație poate fi instalată sau utilizată din Cloud, pe terminale telefonice, tablete sau PC și permite accesarea prin internet a platformei;

• Un studiu de impact al utilizării sistemelor electronice, respectiv a platformei ROBO - FERMIER, în eficiența economică a fermelor pomicole ecologice și în cadrul cheltuielilor de producție;

• Pagină web de prezentare a proiectului: www.robofermier.ro;

• Instruirea de bază pentru membrii proiectului și accesul la utilizarea metodelor inovative de gestiune a proiectului, astfel încât să poate gestiona în mod eficient activitatea.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO) pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, pomicol, alimentar și forestier în cadrul submăsurilor 16.1 și 16.1a. Alocarea financiară totală pentru acest tip de investiții a fost de peste 9,4 milioane de euro, fonduri pe care AFIR le-a utilizat prin cele 26 de proiecte contractate. Valoarea plăților efectuate către beneficiari este de 7,7 milioane de euro, până la acest moment.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Buruienile sunt plante fără valoare economică atunci când sunt întâlnite în culturi și reduc producția. Buruienile consumă apa și nutrienții din sol în detrimentul plantelor cultivate. De asemenea, acestea reduc spațiul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determină scăderea temperaturii la suprafața solului. Într-un lan în care sunt buruieni, plantele cresc mai firave, au rezistență mai mică la cădere, fructifică mai slab și devin sensibile la atacurile de boli și dăunători. Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura cerealelor păioase.

Din cercetările Corteva Agriscience, pierderile de producție în cazul culturii de grâu din cauza concurenței buruienilor sunt aproximativ de 10 – 20%, dar pot ajunge în situații extreme până la 60 – 70%. Este foarte important să scăpăm de concurența buruienilor problemă, precum: iarba vântului, toate speciile de veronica, turița, macul, samulastra de rapiță și rocoina (care încep să răsară în toamnă), prin aplicarea, încă din toamnă, de produse cu o activitate prelungită la sol.

Soluția, erbicidul Bizon™

Lider de piață pe segmentul erbicidelor la cultura de cereale păioase, compania Corteva Agriscience are soluții inovatoare pentru combaterea buruienilor atât monocotiledonate cât și dicotiledonate din cultura de cereale păioase atât în toamnă cât și în primăvară.

Vă recomandăm produsul Bizon™, erbicid cu un spectru foarte larg de combatere și efect de lungă durată împotriva buruienilor problemă din culturile de cereale păioase.

Bizon™, erbicid postemergent, selectiv pentru cereale păioase, se aplică în toamnă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate (iarba vântului, eficacitate >95%) și a buruienilor dicotiledonate precum: samulastră de rapiță  (eficacitate >95%), speciile de mușețel (eficacitate >95%), mac (eficacitate >95%),  albăstrea (eficacitate >95%), viorele de ogor (eficacitate >95%), rocoină (eficacitate >95%), speciile de veronica (eficacitate >95%), traista ciobanului (eficacitate >95%), nu-mă-uita (eficacitate >95%), specii de sugel (eficacitate >95%), turiță (eficacitate >95%) si urzică mică (eficacitate >95%).

Datorită efectului combinat al celor trei substanțe active (diflufenican, penoxsulam și florasulam), Bizon™ are acțiune atât la nivelul solului, cât și la nivel foliar, având un efect foarte bun, chiar și în condiții mai puțin favorabile, fiind independent de precipitații.

Eficacitate și beneficii

Conform cercetărilor Corteva Agriscience, erbicidarea din toamnă cu Bizon™ oferă un spor de producție potențial de 10% comparativ cu erbicidarea de primăvară, iar din punct de vedere economic, erbicidarea în toamnă cu Bizon™ este de cele mai multe ori mai rentabilă versus o erbicidare în primăvară.

Erbicidul Bizon™ se aplică numai toamna, în postemergență, la culturile de grâu și orz de toamnă, triticale și secară, în doza de un litru pe ha, începând cu faza de o frunză până la 3 frați ai culturii tratate, cu excepția culturii de secară, unde se aplică până la stadiul de 3-4 frunze. Perioada optimă de aplicare pentru combaterea buruienilor cu frunză lată este până la faza de 4 frunze ale buruienilor.

Produsul Bizon™ se aplică atunci când temperatura aerului este cuprinsă între 5°C și 25°C, pe plantele neatacate de boli și dăunători, neafectate de îngheț, secetă și umiditate excesivă.

Eficacitatea erbicidului Bizon™ – 1 L/HA, 5 săptămâni de la aplicare

Beneficiile pe care le aduce erbicidul Bizon™ pot fi sintetizate astfel:

• Flexibilitate în aplicare (BBCH 11-23: de la faza de o frunză - până la faza de 3 frați);

• Efect de lungă durată, asigurând o protecție până la recoltare pentru buruienile țintă;

• Selectivitate foarte bună la culturile omologate: grâu și orz de toamnă, triticale și secară;

• Fără probleme în rotație: se pot semăna cereale și rapiță de toamnă;

• Siguranță în caz de condiții dificile în primăvară;

• Timp suficient pentru lucrările de primăvară.

Aplicarea în toamnă a produsului Bizon™ reduce competiția buruienilor cu plantele de cultură, pentru hrană și apă, încă din primele stadii de vegetație, asigurând un start mai bun al culturii de cereale și o trecere mai bună peste iarnă.

Bizon™, aplicat conform recomandărilor din etichetă, poate menține cultura curată de buruieni până la recoltare.

Material furnizat de Corteva Agriscience 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!