Există riscul reizbucnirii unor noi focare de gripă aviară, apărută în 2006, dacă monitorizarea şi controlul acestei boli nu sunt consolidate la nivel global, a avertizat marţi ONU, prin Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu sediul la Roma, informează AFP.

“Din cauza crizei economice mondiale care continuă, există mai puţini bani la dispoziţie pentru prevenirea gripei aviare de tip H5N1 sau a altor ameninţări de origine animală”, a afirmat Juan Lubroth, şef al oficiului veterinar al FAO. 

Potrivit FAO, se impune o supraveghere strictă permanentă, pentru că virusul H5N1 este încă prezent în unele ţări din Asia şi Orientul Mijlociu, unde boala a devenit endemică. 
În absenţa unor controale adecvate, virusul s-ar putea răspândi cu uşurinţă la nivel mondial, aşa cum s-a întâmplat în perioada de vârf a epidemiei, în 2006. În acel moment, 63 de ţări au fost afectate. 
Între 2003 şi 2011, boala a ucis sau condus la sacrificarea a mai mult de 400 milioane păsări domestice şi a provocat pierderi economice de 20 miliarde de euro. 

La fel ca alte boli animale, H5N1 poate fi transmisă la om. Între 2003 şi 2011, 500 de persoane au fost infectate cu acest virus şi alte 300 au murit, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Luni, 28 ianuarie 2013, s-a desfăşurat la Bruxelles Consiliul Agricultură/Pescuit al Uniunii Europene, care a reunit miniştri ai agriculturii şi pescuitului din statele membre. Din partea României, a participat la reuniune, Lucia Ana Varga, ministru-delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. 

Componenta pescuit din cadrul Consiliului acoperă legislaţia din domeniul pescuitului, stabileşte capturile totale anuale permise şi cotele pentru fiecare specie, în scopul unui pescuit durabil şi viabil din punct de vedere economic. Pentru a asigura acest lucru, se are în vedere protejarea şi conservarea resurselor acvatice printr-o exploatare durabilă astfel încât să se asigure un nivel de trai echitabil celor care depind de activităţile de pescuit, să ia în considerare interesele consumatorilor şi să fie, în acelaşi timp, viabil din punct de vedere economic.

Subiectele de pescuit aflate pe agenda Consiliului din 28 ianuarie au vizat pachetul de reformă a Politicii Comune a Pescuitului. În acest context, preşedinţia irlandeză şi-a prezentat obiectivul ambiţios de a obţine un acord politic până la finalul mandatului său.

România a indicat sprijin pentru programul preşedinţiei irlandeze. În cadrul intervenţiei sale, Lucia Ana Varga, ministru-delegat Ape, Păduri şi Piscicultură a declarat că “pentru România, sunt de asemenea prioritare sprijinirea pescuitului costier şi la scară redusă şi acvacultura de apă dulce, ca obiective ale Politicii comune în domeniul pescuitului.” În acelaşi timp, România a solicitat alocări financiare suficiente pentru aceste sectoare prioritare.

În ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor pentru absorbţia fondurilor, România a solicitat aplicarea regulii N+3, cel puţin pentru primii trei ani ai viitoarei perioade financiare, susţinând propunerea Bulgariei. 
România a respins introducerea absorbţiei fondurilor între criteriile de alocare a fondurilor în viitoarea perioadă de programare.  

“România consideră că exploatarea durabilă a resurselor ar trebui să aibă la bază măsuri de reducere a impactului activităţilor de pescuit asupra mediului. Promovarea flotei costiere şi de mici dimensiuni susţine acest deziderat, datorită beneficiilor aduse comunităţilor locale şi mediului.”, a susţinut Lucia Ana Varga.

Pe agenda discuţiilor din Consiliului Agricultură/Pescuit s-au aflat următoarele subiecte privind pescuitul:

- schimb de opinii despre pachetul privind reforma politicii comune de pescuit,

- propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului,

- propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor obţinute din pescuit şi din acvacultură,

- propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime,

- propunerea de regulament al Parlamentului European şi Consiliului privind măsuri tehnice şi de control în Skagerrak şi modificarea Regulamentului (CE) nr. 850/98 şi Regulamentului (CE) nr. 1342/2008, precum şi stadiul consultărilor bilaterale UE - Norvegia.

În cadrul reuniunii, Preşedinţia irlandeză şi-a prezentat şi programul în domeniul pescuitului.

MADR a anunţat participarea României în calitate de „Ţara anului” la Târgul BIOFACH - Nürnberg, cel mai mare târg destinat agriculturii ecologice, care se va desfăşura în perioada 13-16 februarie 2013, ceea ce constituie un prilej de a face cunoscut potenţialul natural şi uman al României, semnificativ pentru practicarea agriculturii ecologice.

Acest sistem de agricultură reprezintă o nişă de dezvoltare a sectorului agricol ce poate crea condiţiile necesare pentru conservarea ecosistemelor naturale, având, în acelaşi timp, o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă şi, în special, la dezvoltarea economică a comunităţilor rurale.

Cu un ritm mediu anual de creştere de 23%, dezvoltarea exponenţială a sectorului ecologic din România este dovedită în principal de creşterea numărului de producători implicaţi, concomitent cu multiplicarea suprafeţelor cultivate în sistem ecologic. Dacă în anul 2010 existau 3155 operatori în sectorul de agricultură ecologică, în anul 2011 numărul acestora a crescut de 3 ori, pentru ca la nivelul anului 2012 numărul lor să crească de 11,8 ori faţă de nivelul anului 2010, fiind înregistrat un număr de 26.736 operatori implicaţi în producţia, procesarea şi comercializarea produselor ecologice.

În ceea ce priveşte suprafeţele exploatate în sistem ecologic, dacă în 2007 suprafaţa totala cultivată după metoda de producţie ecologică a fost de 131.448 ha (din care 46.865 suprafaţă în conversie şi 84.585 suprafaţă certificată ecologic), la nivelul anului  2012 suprafaţa cultivată în sistem ecologic se ridica la  450.000 ha, culturile din flora spontană fiind colectate de pe o suprafaţă de cca. 520.000 ha. Trendul alert al răspândirii sistemului ecologic poate fi observat în creşterea cu 45% a suprafeţelor cultivate în 2012, faţă de 2011.

Dată fiind creşterea sectorului agriculturii ecologice atât sub raportul numărului celor implicaţi în acest sistem de agricultură, cât şi al suprafeţelor cultivate şi ţinând seama de trendul alert de creştere anuală de 23%, România şi-a manifestat dorinţa şi a reuşit să obţină statutul de „Ţara anului” la Târgul BIOFACH - Nürnberg din acest an, prilej de a oferi o platformă fecundă de afaceri operatorilor economici în stabilirea de contacte şi încheierea de contracte, care sa le asigure implementarea planurilor de afaceri pe termen mediu şi lung.

Astfel, România va beneficia de o reprezentare consistentă la acest târg, participând 55 de expozanţi, fiind implicate asociaţii din domeniu, organisme de control şi firme care-şi desfăşoară activitatea în domeniile cerealelor şi oleaginoaselor, fructelor de pădure, ceaiurilor şi plantelor medicinale, mierii de albine, vinurilor, produselor de panificaţie, dulceţurilor şi sucurilor de fructe, lactatelor, cosmeticelor, acvaculturii, imputurilor, fructelor proaspete, ouălor.

“România va fi Ţara anului la cel mai important târg de produse ecologice, BIOFACH - Nürnberg, iar acest lucru vine şi ca o recunoaştere a faptului că agricultura ecologică s-a dezvoltat în România, în ultimii ani, într-un mod accelerat. Cred că, la acest moment, având în vedere constrângerile bugetare şi ceea ce se întâmplă pe piaţa mondială, România ar trebui să orienteze măsurile de sprijin pe care le are la dispoziţie cu precădere către acele produse care au căutare pe piaţă, iar produsele ecologice se bucură de o piaţă de desfacere extraordinară”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Totodată, dezvoltarea acestui sector a fost posibilă prin intermediul măsurilor de sprijin promovate de MADR, care au vizat atât perioada de conversie, cât şi suprafeţele certificate şi măsurile destinate promovării produselor ecologice.

Mulţi fermieri americani spun că un hectar de soia îi costă mult mai puţin decât un hectar de porumb, dar la fel de adevărat e că şi câştigul e mai mic.

Unii dintre fermieri au lăsat pentru ultima clipă decizia de a cultiva porumb sau soia, în funcţie de umiditatea solului. Dacă solul e prea uscat, cultivă  soia, pentru a avea totuşi profit.

Soia are avantajul că cere mai puţină umiditate, dar şi mai puţini fertilizatori.

Un reprezentant al Facultăţii de Agronomie din cadrul Universităţii Minnesota consideră că mai multe plantaţii cu soia fac parte din strategia pe termen lung, luând în calcul riscurile.

“Când ai un an mai prost, ca 2012, e bine să ai o cultură cu soia în rotaţie. Când preţurile terenurilor sunt în creştere, iar culturile de porumb cer investiţii mai mari, soia oferă o mai mare stabilitate a profitului. În condiţiile în care evoluţia vremii şi a preţurilor e incertă, culturile de soia ar putea fi cel mai bun mod de a controla riscurile”, afirmă el.

Cea mai mare ţară din lume, ca teritoriu, şi cu cea mai mare populaţie din America de Sud, Brazilia este un jucător principal în piaţa internaţională şi o mare putere economică în ascensiune.

Brazilia se află pe locul 6 ca putere economică, pe locul 3 în clasamentul exportatorilor de produse agricole şi pe locul 4 ca producţie alimentară.

Brazilia este principala zonă pentru investiţiile străine în America Latină şi pe locul 5 în lume. Datorită agriculturii, Brazilia se află pe locul 2 ca producţie de bioetanol.

Pentru a ajunge la asemenea performanţe, Brazilia şi-a crescut exponenţial exportul de produse agricole, a adoptat reforme economice radicale şi are o politică comercială dinamică.

Planul Braziliei pentru agricultura 2012-2013 prevede investiţia guvernamentală a 55,5 miliarde dolari, din care 41,9 miliarde dolari sunt pentru culture şi marketing, iar 13,6 miliarde sunt pentru programe de investiţii. De asemenea, planul prevede micşorarea impozitului de la 6,75 la 5,5%.

Populaţia lumii va ajunge la 9 miliarde în 2050, iar toţi aceşti oameni trebuie hrăniţi. Forumul Economic Mondial de la Davos a elaborat Programul “Noua viziune asupra agriculturii”, care are câteva puncte esenţiale – securitate alimentară, sustenabilitatea mediului, oportunităţi economice în agricultură. Aceste ţinte pot fi atinse prin recolte mai mari cu resurse mai mici, revigorarea economiei rurale, ceea ce presupune colaborare, investiţii şi inovaţie.

Programul Forumului Economic Mondial de la Davos îi vizează pe liderii din economie, guvernanţii, societatea civilă, organizaţiile de fermieri, toţi partenerii şi grupurile care pot lucra împreună pentru creşterea agriculturii.

Iniţiativa este valabilă la nivel mondial, inclusiv pentru programele de lucru ale G8 şi G20, şi are în vedere parteneriate în 11 ţări din Africa, Asia şi America Latină.

Dat fiind că agricultura a devenit o prioritate mondială, în condiţiile în care cererea de produse agricole se va dubla până în 2050, când populaţia va ajunge la 9 miliarde, iar resursele trebuie sprijinite prin inovaţie şi investiţii, numai colaborarea dintre toţi factorii de decizie poate să facă faţă acestei provocări.

Iniţiativa a condus la parteneriate public-privat în ţări ca Mexic, Vietnam, Indonezia şi India, dar şi la crearea unui parteneriat regional - Grow Africa, din care fac parte 7 ţări. Toate programele au, printre priorităţi, susţinerea micului fermier, ca verigă importantă a lanţului de producători.

În contextul în care organizaţia “Danube Soya”, cât şi ministrul Agriculturii din Austria, Nikolaus Berlakovich, au solicitat celor 17 state europene să adere la “Declaraţia Dunării” privind stimularea cultivării soiei nemodificate genetic în statele riverane, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a dispus consultarea mediului academic şi a producătorilor din România în scopul obţinerii consensului pentru semnarea Declaraţiei.

În baza textului Declaraţiei şi a documentelor transmise de “Danube Soya”, mediul academic agricol, reprezentat de conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti, şi-a exprimat acordul pentru semnarea Declaraţiei în cauză. Din punct de vedere ştiinţific, prezintă interes introducerea soiurilor performante, care să permită obţinerea de beneficii importante agricultorilor.
O astfel de situaţie, desigur, nu ar trebui să afecteze orice altă decizie viitoare privind cultivarea de plante proteice.

Consultarea producătorilor este programată pentru aceasta săptămână. Reprezentanţii “Danube Soya” urmează să discute cu conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la începutul lunii februarie, prilej cu care se va semna Declaraţia.

În data de 19 ianuarie 2013, la Berlin, în cadrul Expoziţiei “Green Week”, declaraţia a fost semnată de opt state.

Preşedintele PE Martin Schulz a afirmat că nu crede că se va ajunge la un acord pe bugetul UE pentru 2014-2020 înainte de reuniunea conducătorilor europeni, care va avea loc în 7-8 februarie.

“Cred că poziţiile statelor member sunt diferite”, a declarat Schultz.

El a reamintit că PE poate să refuze compromisul, dacă el se va îndepărta de cererile iniţiale ale Comisiei Europene.

“Cu cât Consiliul (alcătuit din 27 de state) se va îndepărta de cifrele avansate de Comisie, cu atât PE va refuza compromisul”, a avertizat Schultz. “Dacă nu se va ajunge la un acord, vom rămâne la bugetul anual”, a susţinut el. “Nu va fi nicio problemă. Am putea lucra mai uşor cu bugetul anual.”

PE a aprobat poziţia susţinută de preşedintele Schultz cu majoritate, respective 517 voturi. “ E nevoie de 376 de voturi pentru un acord al PE în privinţa bugetului. Consiliul va trebui să ia în considerare punctual de vedere al PE.”

Preşedintele PE a respins propunerea de compromise a preşedintelui Consiliului European. “Herman Van Rompuy n-a făcut o propunere viabilă”, a afirmat Schultz, susţinând că nu e clară în ceea ce priveşte inovaţia şi cercetarea, educaţia, programele pentru tineri şi cooperarea internaţională în agricultură, ajutorul pentru zonele defavorizate. “Proiectul lui Van Rompuy răspunde mai mult cererilor formulate de conducătorii care îşi doresc o economie în criză”, a afirmat, cu regret, Schultz.

Pentru a ajunge la un accord în noiembrie 2012, Herman Van Rompuy a propus reducerea cu 75 de miliarde cererile formulate de Comisia Europeană, pentru un buget de 973 de miliarde euro, sau o reducere cu 1,01% din PIB-ul european. El a propus redistribuirea finanţelor reduse la anumite puncte către agricultură şi către fondurile de coeziune destinate regiunilor sărace.

Mai multe ţări, ca Germania, Anglia şi Finlanda, au considerat că această propunere nu este corectă.

Herman Van Rompuy a avut consultări intense, înainte de a decide ca întâlnirea din 7-8 februarie să fie dedicată bugetului european pentru 2014-2020. “Pentru a ajunge la un acord, trebuie să facem un compromis”, a mai afirmat el.

“Identitatea agricultorilor care primesc subvenţii europene nu trebuie dezvăluită”, a afirmat Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului European, după supunerea la vot a reformei PAC. Dominată de deputaţii PPE, comisia a respins propunerea Comisiei Europene care viza mai multă transparenţă în ceea ce priveşte numele agricultorului, exploataţia, suma primită.

În urma unei decizii a justiţiei europene din noiembrie 2010, publicarea numelui persoanelor fizice care beneficiază de subvenţii agricole comunitare este interzisă. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a estimate că publicarea acestor nume contravene respectului pentru intimidate. În septembrie 2012, a propus să se renunţe la acest anonimat.

De curând, au apărut ştiri despre banii primiţi de Regina Angliei pentru exploataţiile agricole pe care le are, respectiv 8 milioane euro în perioada 2000-2009, dar şi de Ducesa Alba din Spania. Astfel de plăţi au condus la concluzia că subvenţiile trebuie limitate la 300.000 euro pe an pentru o mare exploataţie, pentru că sunt 1500 de agricultori care au primit 1 milion de euro în 2011.

Comisia Europeană a propus alocarea unei sume de 55 miliarde euro pentru plăţi în 2014.

Programul de lucru al preşedinţiei semestriale a Uniunii Europene pentru primele şase luni ale anului cuprinde trei arii prioritare în domeniu: reforma Politicii Agricole Comune (PAC), pachetul legislativ care vizează politicile de sănătate animală şi a plantelor, marketingul şi producţia de material semincer, controlul oficial al producţiei de alimente şi nutreţuri animale, precum şi reforma Politicii Piscicole Comune.

Deputaţii din Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) din cadrul Parlamentului European au adoptat un pachet legislativ privind reforma Politicii Agricole Comune a Uniunii, care vizează plăţile directe şi dezvoltarea rurală, precum şi propunerea financiară pentru domeniul agriculturii, ce va fi inclusă în viitorul exerciţiu bugetar al UE pentru perioada 2014-2020.

Pe site-ul său, www.vioricadancila.ro, europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă salută faptul că, pe lista de priorităţi a preşedinţiei irlandeze, un loc important le revine agriculturii şi pescuitului.

“Irlanda a prevăzut un loc important pentru agricultură şi pescuit între priorităţile sale, reforma care vizează ambele sectoare după 2014 fiind în acest moment în dezbatere la Parlamentul European. Salut, deci, decizia preşedinţiei irlandeze şi faptul că acordă o atenţie deosebită acestui sector, care poate aduce o contribuţie semnificativă la susţinerea unei securităţi alimentare globale, pe termen lung”.

“Salut totodată poziţia Irlandei la capitolul plăţi directe, care este asemănătoare cu cea a României, precum şi faptul că Irlanda susţine agricultura ecologică şi producerea unui număr cât mai mare de produse bio, într-un mediu cât mai sănătos”, afirmă europarlamentarul român.