Anunţul a trezit reacţii puternice ale federaţiilor de crescători de pui din Franţa, susţinute de ministerul Agriculturii. Federaţia industriei avicole din Franţa(FIA) a declarat că “argumentele Comisiei Europene pentru a susţine diminuarea restituirilor nu ţine cont de evoluţia defavorabilă a parităţii euro-dolar, a creşterilor de preţ din transportul maritime, de costul în creştere al materilor prime şi de realitatea pieţei”.

FIA consideră că activitatea de export e vitală pentru industria avicolă diin Franţa şi că decizia CE pune în pericol 5000 de locuri de muncă directe.

Sindicatul Naţional al Industriei Nutriţiei Animale (SNIA) susţine punctual de vedere FIA şi consideră că această decizie “este în totală contradicţie cu tendinţele actuale ale creşterii de animale”. Impactul acestei decizii “ se va manifesta printr-o scădere a activităţii”.

“ Dincolo de consecinţele asupra întreprinderilor şi a locurilor de muncă, asupra filierei creşterii animalelor, toată industria va fi afectată. Activitatea de export, care are o contribuţie importantă la balanţa comercială, are un rol important în creşterea competitivităţii pe întreaga filieră franceză, pentru că determină optimizarea tehnicii agricole, a cercetării şi progresului.”

Coop de France Aviculture întăreşte acest punct devedere, adăugand că Franţa exportă 280.000 tone de carne de pasăre, şi îi cere Ministerului Agriculturii să se mobilizeze şi să solicite CE menţinerea nivelului actual al subvenţiilor.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a reluat, de curand, discuţia despre influenţa pe care ADS-ul ar putea s-o aibă în liberalizarea pieţei funciare din 2014.
Ministrul vrea ca măsurile care vizează liberalizarea funciară să fie dezbătute în mod public, anul acesta, şi trebuie convenite cu toţi cetăţenii României.
„Avem în vedere ca, pe parcursul anului 2013, să lansăm în dezbatere o serie de măsuri care să ne asigure că şi după 2014, atunci când se va liberaliza piaţa funciară către persoanele fizice străine, să ne asigurăm că terenurile agricole vor rămâne în agricultură. Măsurile ulterioare ar urma să fie convenite de comun acord cu toţi cetăţenii acestei ţări şi cu persoanele care vor participa la aceste dezbateri”, a declarat Daniel Constantin.

Una dintre soluţiile pe care le întrevede ministrul Agriculturii esteposibilitatea de intervenţie a ADS pe piaţa funciară, începând cu 2014. Agenţia Domeniilor Statului ar putea avea un rol de avizare a tranzacţiilor agricole cu terenuri. „Din punctul meu de vedere, ADS-ul ar putea să intervină pe piaţă. Cel mai important rol al său va fi după anul 2014, atunci când ar putea să avizeze fiecare tranzacţie de terenuri agricole care se derulează în România, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice. Peste un an, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) ar putea deveni un jucător pe piaţa funciară din România, urmând să dea avize persoanelor fizice străine care vor să cumpere teren pe piaţa locală, pe baza condiţiilor impuse de statul român”, a mai spus Daniel Constantin.

În decembrie 2012, ministrul Constantin declara că am putea lua inclusiv măsuri pentru a limita şi a oferi competitivitate fermierilor români, în raport cu ceilalţi agricultori de pe piaţa UE, care vor veni cu un capital mult mai mare pe piaţa românească, urmând exemplele europenilor.
„Unele state membre au impus o limită de suprafaţă, atunci când vine vorba de cumpărarea terenurilor, iar altele au condiţionat acest lucru de existenţa experienţei în domeniul agricol de trei - cinci ani. După acest model, vom lua şi noi anumite măsuri pentru a limita şi a oferi competitivitate fermierilor români, în raport cu ceilalţi agricultori de pe piaţa UE, care vor veni cu un capital mult mai mare pe piaţa românească”, spunea Daniel Constantin.

Ungaria, de exemplu, a decis că investitorii străini nu vor mai avea dreptul să cumpere din terenurile sale agricole. Decizia este acum reglementată de o lege votată pe 17 decembrie 2012 de Parlament şi calificată drept „istorică” de către guvernul de la Budapesta.
„În viitor, numai cetăţenii unguri vor putea să cumpere terenuri agricole în Ungaria”, se preciza într-un comunicat emis de Ministerul Dezvoltării din Ungaria. „Constituţia garantează că pământul ungar este un tezaur naţional, o moştenire a noastră comună şi îl protejează de speculatori”, mai menţiona comunicatul, concluzionând că votul din parlament este o „decizie istorică” şi „începutul unei noi ere pentru agricultură”.
Actul normativ prevede atât interdicţia pentru străini de a achiziţiona terenuri agricole ungare, cât şi angajamente pentru protejarea resurselor forestiere şi de apă ale ţării.
Guvernul condus de Viktor Orban susţine că terenurile agricole ale Ungariei trebuie protejate de bancheri şi de marii speculatori, pentru a-i sprijini pe agricultorii şi proprietarii funciari mici şi medii.

Franţa va cultiva în acest an mai mult orz şi grau, faţă de 2012. Suprafaţa totală dedicată graului moale (graul de panificaţie) a crescut faţă de anul trecut cu 1,6%, ajungand la aproape 4,95 milioane de hectare, pe cand suprafaţa însămanţată cu grau dur (cu conţinut mai mare de gluten, folosit în special pentru fabricarea pastelor) a scăzut cu 6,67%, faţă de 2012, la 406.000 de hectare. Suprafeţele totale dedicate orzului (atat de toamnă, cat şi de primăvară) au crescut, conform estimărilor FranceAgriMer, cu 9,99%, la 1,08 milioane de hectare, iar suprafaţa însămanţată cu rapiţă a scăzut cu 7.07%, faţă de anul trecut, la 1,49 milioane de hectare.
sursa: agrobroker.ro

Direcţia Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POP- AMPOP anunţă prelunirea , pană la 15.02.2013, a sesiunii deschise de primire a cererilor de finanţare pe masurile 3.1 şi 3.3, pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură.

Depunerea proiectelor se va face la Compartimentele Regionale, în intervalul orar 8,30-16,30. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidul solicitantului, corespunzător măsurii.  În cazul măsurilor ce implică evaluare tehnică şi financiară, proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului solicitantului. DGP-AMPOP îi va notifica în scris, pe toţi solicitanţii, privind rezultatul evaluării cererilor de finanţare.

Toat informaţiile necesare vor fi publicate pe site-urile www.madr.ro şi www.ampeste.ro

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru PNDR, ne informează că sesiunea de depunere a proiectelor aferentă  Măsurii 123, având ca termen final de depunere a proiectelor data de 18 ianuarie 2013, va fi prelungită până la data de 1 februarie 2013 (26 noiembrie 2012 – 1 februarie 2013).

România a salutat iniţiativa Austriei, prin care se arată necesitatea identificării unor surse de proteină vegetală pentru asigurarea necesarului de consum intern al sectorului zootehnic din UE, în condiţiile unor importuri masive din ultimii ani, în special de soia şi porumb din SUA, Brazilia, Argentina.

Reamintim că ţara noastră a adus în discuţie această problemă în cadrul a numeroase reuniuni la nivelul CE şi al Consiliului European.

MADR apreciaza ca pozitivă semnarea de către o serie de state riverane Dunării a Iniţiativei “Danube Soy Declaration”,  prin care se propune asigurarea unor producţii importante de soia pentru hrana animalelor, liberă de OMG.

România, consecventă principiilor susţinute până în prezent, de a lua în considerare opiniile ştiinţifice exprimate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor şi de mediul academic naţional, nu fost pregătită să semneze această Declaraţie cu ocazia Târgului Săptămâna Verde – 2013.

În răspunsul adresat ministrului Agriculturii din Austria, Nikolaus Berlakovich, ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, a fost de acord cu necesitatea identificării unor soluţii pentru creşterea competitivităţii sectorului animal din UE precizând că trebuie luate în considerare toate opiniile mediului academic românesc, care încă nu sunt finalizate. De asemenea, principiul transparenţei este foarte important şi de aceea, pentru a lua o decizie, este importantă şi opinia organizaţiilor şi asociaţiilor de fermieri care trebuie consultate.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, pentru implementarea planului anual de distribuire de alimente pentru persoanele cele mai defavorizate (PEAD), Romania a beneficiat în anul 2012 de fonduri comunitare de 60,7 mil euro, în conformitate cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 562/2011 modificat şi completat de Regulamentul (UE) nr. 208/2012 de punere în aplicarea a Regulamentului (UE) nr. 807/2010 pentru implementarea Planului anual.

Pentru furnizare şi distribuţie, au fost stabilite următoarele produse: făină, mălai, orez, zahăr, paste făinoase, biscuiţi, ulei, mazăre verde în saramură, bulion, roşii în bulion şi fasole uscată. 

Fondurile comunitare au fost repartizate pentru achiziţionare de pe piaţa comunităţii de alimente, Au fost încheiate următoarele contracte pentru cantităţile de alimente de furnizat:
orez - cantitate contractată 17,5 mii to (SC ATIFCO INTERNATIONAL SA - RO), în valoare de 5,14 mil euro; 
faină - cantitate contractată 36,2 mii to (VIEM CORPORATION EOOD - BG), în valoare de 6,60 mil euro; 
mălai - cantitate contractată 12,2 mii to (SC ROMPAN SA), în valoare de 6,88 mil euro; 
ulei - cantitate contractată 17,1 mii kl (VIEM CORPORATION EOOD - BG), în valoare de 20,03 mil euro; 
paste făinoase - cantitate contractată 2,6 mii to (SC ROMPAN SA - RO), în valoare de 1,24 mil euro; 
biscuiţi - cantitate contractată 1,4 mii to (SC ORLANDO SRL - RO), în valoare de 1,2 mil euro; 
fasole uscată - cantitate contractată 3,7 mii to (SC ROMPAN SA - RO), în valoare de 3,47 mil euro; 
mazare în conservă - cantitate contractată 4, 4 mii to (SC ATIFCO INTERNATIONAL SA - RO), în valoare de 2,58 mil euro; 
bulion - cantitate contractată 3 mii to (SC CONTEC FOODS SRL - RO), în valoare de 2,46 mil euro; 
roşii in bulion - cantitate contractată 4 mii to (SC ATIFCO INTERNATIONAL SA - RO), în valoare de 2,46 mil euro; 
zahăr - cantitate contractată 8,9 mii tone (SC AGRANA ROMANIA SA), în valoare de 7,82 mil euro.

Pentru distribuţia alimentelor APIA a încheiat un 'Acord de cooperare' cu fiecare Consiliu judeţean şi cu Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). 
La 31.12.2012 au fost livrate următoarele produse: bulionul, pastele făinoase, biscuiţii, mălaiul, fasolea şi zahărul, urmând ca în luna ianuarie să fie finalizate orezul (83% distribuit), mazărea verde în saramură (79% distribuit ) şi roşiile în bulion (85% distribuit).

În ceea ce priveşte contractele cu operatorul economic VIEM CORPORATION EOOD pentru produsele alimentare făină şi ulei de floarea soarelui acestea au fost încheiate în data de 22.06.2012, respectiv 04.09.2012, în urma aplicării unor proceduri de achiziţie publică de licitaţie deschisă, prevăzute de legislaţia naţională în vigoare şi de regulamentele comunitare. 

Garanţiile de buna execuţie s-au constituit în cuantum de 110% din valoarea contractului pentru furnizarea de ulei de floarea soarelui în conformitate cu prevederile Regulamentului(UE) nr. 807/2010 şi în cuantum de 148,06% din valoarea contractului pentru furnizare făină albă de grâu, în conformitate cu prevederile Regulamentului(UE) nr. 562/2011. 

Precizăm că pentru aceste produse s-a furnizat până la data de 31.12.2012, data scadenta a contractelor de furnizare, cantitatea de 10,8 mii to făina şi cantitatea de 0,5 kl ulei, respectiv 30% faină şi 3% ulei. 

Cu toate demersurile făcute de instituţia noastră pentru continuarea livrărilor, operatorul economic nu şi-a mai realizat obligaţiile contractuale.

În acest moment APIA a transmis notificările de reziliere a contractelor la furnizor în care s-au stabilit şi cuantumul penalităţilor pentru părţile din contracte care nu s-au realizat. Această situaţie a fost comunicată şi Comisiei Europene în vederea refolosirii fondurilor comunitare neutilizate aferente acestor contracte.

La Paris, între 24-28 februarie, se va desfăşura Salonul Internaţional de Mecanica Agricolă SIMA, iar între 23 februarie-3 martie se va desfăşura Salonul Internaţional de Agricultură. Cele două evenimente vor avea loc în două spaţii expoziţionale – Paris Nord Villepinte şi Porte de Versaille.

Din 23 februarie până în 3 martie, Paris va fi capitala mondială a agriculturii. Cele două mari expoziţii şi aduc împreună toate serviciile pentru profesioniştii din agricultură.

Cea de-a 75-a ediţie SIMA va fi un eveniment mondial pentru o agricultură profesionistă. Sunt aşteptaţi peste 1 milion de vizitatori la cele două expoziţii.

La SIMA vor expune 1300 de firme, care repezintă 1550 de branduri. Se vor acorda Premiile SIMA pentru inovaţie şi vor fi organizate diferite întâlniri şi simpozioane, workshop-uri.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR, informează că Sesiunea de depunere a proiectelor pe Măsura 121, care este în desfăşurare, având ca termen final de depunere a proiectelor data de 18 ianuarie 2013, va fi prelungită până la data de 1 februarie 2013 (26 noiembrie 2012 – 1 februarie 2013).

Cooperativa RomLacta, siguranţă şi profitabilitate

COOPERATIVA FERMIERILOR LIVREAZĂ

70.000 LITRI DE LAPTE/ZI       Dana  Medar

Cooperativa provoacă în societatea românească sentimente  extrem de contrare. Unii şi-o doresc foarte mult, alţii o vor şi nu prea, iar cei mai mulţii nici nu vor să audă de această formă de asociere. O nouă încercare este Cooperativa Agricolă RomLacta, pe care şi noi, alături de iniţiatori, ne-o dorim de succes.

Zece fermieri, nu foarte mari, dar destul de importanţi, au adunat împreună cam 6000-7000 de animale, din care 4000 sunt vaci de lapte, ce dau zilnic o producţie de aproximativ 70.000 de litri de lapte.  Fermele lor au fiecare peste 1000 de hectare de teren agricol, ceea ce face din Cooperativa RomLacta una mixtă.

În anii ’90, euforia libertăţii proaspăt câştigate a dus la fărâmiţarea CAP-urilor, la recuperarea pământului şi distrugerea bazei materiale, adunată în zeci de ani de comunism.

După mai bine de douăzeci de ani de agricultură în capitalism, fermierii nu sunt mulţumiţi de rezultate, muncesc din greu şi în cele mai multe cazuri fără un câştig satisfăcător.

Se aşteaptă bani de la stat, de la Uniunea Europeană, bani puţini, care vin târziu şi cu multă birocraţie. Se organizează schimburi de experienţă în alte ţări, unde fermierii constată că acolo sunt asociaţii şi cooperative, că agricultorii au experienţa efortului comun şi a puterii prin unire. Un fermier singur nu poate să concureze cu companiile multinaţionale. Una dintre cooperativele agricole nou înfiinţate în România este RomLacta, cu sediul în comuna Afumaţi, judeţul Ilfov. Este alcătuită din agricultori care au ferme cu vaci de lapte, dar şi ferme vegetale. Obiectivul Cooperativei fermierilor RomLacta este asocierea pentru a avea forţă de negociere pe piaţă.

În fruntea Cooperativei RomLacta, fermierii l-au ales preşedinte pe Nicuşor Şerban (deţine o fermă de aproape 1000 de taurine în judeţul Ialomiţa, la Drăgoeşti şi exploatează în jur de 5000 ha). Director executiv este Gheorghe Petrişor.

Preţul laptelui, un argument pro

Cooperativă

La nivel european, în România este cel mai mic preţ al laptelui - 25,5 eurocenţi/litru (1,1 lei), potrivit datelor Eurostat, în condiţiile în care preţul mediu european este de 31,3 eurocenţi/litru. În Grecia şi Malta preţul laptelui este de 44,7 eurocenţi/litru, iar în Germania de 30,9 eurocenţi. În Polonia laptele se vinde la poarta fermei cu 27,5 eurocenţi/litru, iar în Marea Britanie cu 32,6 eurocenţi/litru.

Preţul din România este chiar mai mic decât în urmă cu 2-3 ani, deşi preţul cerealelor a crescut vertiginos. În condiţiile în care fiecare fermier îşi negociază singur contractul, nici nu sunt şanse de a obţine un preţ mai bun. Oricând se va găsi altul care să semneze un contract cu procesatorii. Singura cale de succes este asocierea şi la această soluţie au ajuns şi fermierii care au înfiinţat, în iulie acest an, Cooperativa RomLacta.

Membrii cooperativei au înţeles că nu sunt concurenţi între ei, ci parteneri. „Suntem ca într-o familie. Poate, după modelul nostru, se vor mai înfiinţa şi alte cooperative. Vin mereu alţi oameni alături de noi. Am vorbit cu colegi care nu au avut curajul să se înscrie de la început şi le-am demonstrate că începe să meargă treaba şi ne caută lumea. Nu vom accepta prea mulţi membri, pentru că nu mai ai garanţia că treaba va merge la fel de bine

În UE sunt peste 40.000 de cooperative agricole

Agricultorul român trebuie să producă mai mult şi de calitate superioară, pentru a putea avea loc printre cei care provin din ţări în care agricultura se bucură de sprijin financiar considerabil mai mare.

În România, există mai multe asociaţii şi cooperative, printre care nouă sunt în zootehnie. Prea puţine însă funcţionează real. Cooperativele agricole pot desfăşura activităţi economice premise de Legea Cooperaţiei Agricole nr.566 din 9 decembrie 2004 şi de către alte legi.

După datele oferite de către Confederaţia Europeană de Cooperative Agrare (COGECA), în Uniunea Europeană există peste 40.000 de cooperative agricole, ce facturează peste 200.000 milioane de euro, ceea ce reprezintă peste 50% din volumul total de vânzări ale agroindustriei comunitare. Cooperativele îmbunătăţesc puterea de negociere cu clienţii, reduc costurile de achiziţie, micşorează şi mai mult costurile, facilitează accesul pe piaţă sau extind oportunităţile de piaţă.

Valoarea este adăugată produselor prin prelucrare sau oferind cantităţi mai mari şi de calitate. Cooperativa îşi propune să îmbunătăţească permanent calitatea produselor sau serviciilor, pentru că satisfacţia financiară a membrilor se construieşte prin adăugarea de valoare produselor.

Se reduc costurile şi cresc veniturile. În Europa, cooperativele agricole s-au dovedit cele mai performante organizaţii ale fermierilor.

Avantajele asocierii în cooperativă ţin de activitatea de filieră, care urmăreşte întregul lanţ de producţie şi desfacere.

în cooperativă câţiva producători mari, cu 5-10 tone pe zi, lapte european, după standard, aşa că efortul de colectare nu e prea mare. Calitatea e foarte bună, majoritatea având toate condiţiile pentru a asigura trasabilitatea produsului. Fermierii noştri au proceduri de audit, coordonate de cooperativă împreună cu organisme independente.”

Indiferent de preţul laptelui, cooperative trebuie să aibă profit, deoarece cheltuielile sunt mai mici în fermele cooperativei. „Fără sistemul de cotă, noi trebuie să fim pregătiţi să facem profit cu preţuri mici, a specificat Gheorghe Petrişor. Volatilitatea preţului la lapte este foarte mare în Europa. În România se ridică la acelaşi nivel de preţ doar în timpul iernii, din păcate.

Ca medie anuală, preţul e mai mic la fermierii români, în comparaţie cu ceilalţi fermieri din UE. Chiar faţă de Ungaria sau Bulgaria, preţul mediu e mai mic la noi. Sunt fermieri care lucrează individual, care obţin preţuri mai mici, pentru că puterea lor de negociere e mai mică. Mai sunt alţii, din interiorul unor asociaţii, care obţin preţuri mai bune. Cooperativa este o organizaţie care asigură membrului cooperator, dar şi procesatorului, o mai mare vizibilitate a preţului, care are şi ea costul ei.”