Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare
Alooo! Să trăiţi miştooo!
Bre şefu’ mă păli di’un dor dă vorbă cu alde mata aşa că’ţ iepistolai. Ii drept că am avut şi on oarece empuls ca cu’ Madălina lu’ Maricel (Prust bre!), că’ţ uitaşi ţoiu’ dă cercală când venişi să-ţi coci netimbrata den uruitură dă grăunţe. Bună bre, se vede că ieşti meşter! Aduce a scotişvizchi, doar că’i mai călâie.
Îi dădui şi lu’ alde Loden, dă la Lodenbliţ, ştii mata, care-mi zisă să’ţ zic, că de te dă Mogulu’ p’afară, zi Doamne fereşte, te angajază iel pintru producţie grup dă netimbrată, că crescu consumu’ dă când cu criza, şi, dacă nu ie ofertă, devine că se pierde muşterii şi d’aici, dă la lipsa dă muşterii să cocoloşează toate şi devine de falimentează privăţili, carele dacă nu are consum, devine că nu vânz şi scade pibul.
A’dracu’ oportunistu’ dă Loden, se dădu cu Dom ’Crin, dă’l cată la gâlci pă Preş! Uită că ăia lu’ NeaTraian îl făcu’ pă nătântolu’ dă fi’su (ăl dă termenă menajamentu’ la americană), conseleer pă parte privată la bujetari? Să-l vezi acu’, că nu’l mai văzuşi ca’ dă când dăşchisărărm salonu dă masajat a lu’ A’Mică. Boer! Cică’ş dăşchise, pă numili lu’măsa lu’ cuscra lu’ şefu’ lui, on serele dă aptsorpţie dă fonduri iuropene pă proecte, că’ce că făr’dă proecte nu se mai slobozeşte fonduri.
Bre! I să umplu fălcili, i să îngroşă ceafa, calca apăsat dă zici că’l trec nevoili,’ţ’dă două deşte când dă mâna şi nu mai pridideşte p’in moleculare. Nici la fi’mea la masajerie nu mai trece, iel, carele că când ierea noaten, una-două da pă la A’Mica şi se încuia în camera cu recamiel.’Cea că repeta la tradişonalfucsistem sau ce drac dă materie mai învăţa iei la şcoala aia a lor. Aş mânia pă Ăl dă Sus dacă n’aş recunoaşte că o ajută, că numai dă la iel veniră cu recomandare fro’douăj dă depotaţi, başca depotatu iei, ăla de’o supţine ca boasă la o neconcentrată. Făcură abonamenturi la salon, dă nu mai pridideşte cu lucru’ că ie numai’ două sărăcuţili, A’Mică a mea şi a lu’ Zmoală, de’i primar. Multă muncă, mai ales dă când prestează tailandez cu oloi dă trandahir la cererea clienţilor. Le crez, că multă osteneală ie pă lume la vreme dă criză. Ui’ la parlamentarii noşt’i. Şede iei până în crucea nopţii să vază dă trece menţiunea dă cenzura, de-o vârâră’n răsărit, şi, nice nu să răscrăcără dă zî, şi hop, a doua. Că n’avură trecere, ie altă gâscă, da’ nici nu le poci băga fro vină! Păi uitaşi că vremurile ăştea noi începură cu sentagma "Mirceo fă-te că lucrezi"? Uitaşi! Treci pă lecitină!
Mă luai cu vorba! Vin să te’ntreb: I-adevărat că pă vremea lu’ Dusu’ dădeam drumu’ la ovrei, doar dacă decarta ăia la carele se ducea? Păi dacă i’adevărat, hai să le zâcem la ăia dă plecară, să vie’napoi, pă moca, batâr până ieşim den criză. Cu ce scop? Îi facem mulgători pintru bujet. Îmi spusă Ăl Bătrân, că iel fu on fel dă fată în casă, la un negustor pă Văcăreşti, că avea ăştia o tehnică să mulgă vaca, că nu găseai strop dă lapte’n ţâţe, dupe, da’ nici vaca nu da’ colţu’ ca cum dă ale noastre, de când le muljem tradeţional şi româneşte, endeferent dăn parte lu’ care partid ie văcaru’. Când ieşim din criză le dăm drumu’ să plece pă legea lu’ Dusu şi consolidăm pibul.Ce zici? Se merită?
Gheorghe.
