Convorbiri cu ștreangul de gât (mai 2012) - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole
Miercuri, 16 Mai 2012 01:00

Convorbiri cu ștreangul de gât (mai 2012)

Scris de

S-a confirmat şi reconfirmat în timp valoarea înţelepciunii româneşti, precum că "Ce semeni aia culegi, ori... cum ai semănat, aşa te vei bucura la vremea culesului; numai cel ce seamănă va fi acela care se va mândri cu recolta culeasă; şi încă ceva: atunci când semeni vei şti şi când trebuie să culegi”. Sunt acestea variante ale unei vechi zicătoare cu care am pornit convorbirea noastră lunară cu DOMNUL (am scris cu majuscule să ştie toată lume că aşa este. Mitocanii se afla în altă parte.) dr. ing. Dimitrie Muscă, mai-marele combinatelor agroindustriale din Curtici şi Olari, judeţul Arad.

- Propun drept subiect GRÂUL, grâul semănat în toamna trecută...

- Ce-i cu el?

 

- Ştiu că mereu, mereu experimentaţi şi nu oricum...

- Eu învăţ tot timpul din practică. Experimentez, cum se zice, pe pielea mea, adică pe pământurile celor două combinate agroindustriale de la Curtici şi de la Olari.

 

- Spuneaţi încă de la înfiinţarea ogoarelor de toamnă cu grâu că densitatea optimă sau mai bine zis densitatea urmărită pentru a obţine la recoltare în jur de 8.000 de Kg la hectare, se asigură încă de la semănat. Adică?...

- Da, aşa este, încă de la semănat asigur 800 de boabe germinabile pe metru pătrat.

 

- La carte scrie că trebuie să se asigure 600 de boabe pe metru pătrat. Folosiţi, după cum spuneaţi, în plus 85 Kg de sămânţă la hectar, însemnând şi o cheltuială suplimentară de 170 RONI, tot la hectar. Atunci cum este cu teoria?

- Ca întotdeauna! Practica ne omoară! Aşa însă obţin cel puţin 2.000 de Kg grâu în plus la hectar, care la valoarea actuală de piaţă înseamnă 1.600 - 1.700 de RONI, ceea ce compensează cu vârf şi îndesat toate cheltuielile.

 

- Este de ajuns doar momentul semănatului?

- Fără îndoială că nu! Obligatoriu trebuie să asigurăm o recoltă sănătoasă, adică un bob sănătos cu înalţi parametri calitativi şi cantitativi, tratând în mod constant plantele preventiv, nu curativ. Repet: tratamente preventive, nu curative! Am şi executat, cu avionul, şi aici trebuie să repet, cu avionul, primul tratament, care de fapt reprezintă trei tratamente: primul este erbicidarea. În momentul acela grâul avea, deja, 27 – 28 de centimetri înălţime şi a trebuit să ne grăbim. Erau condiţii favorabile dezvoltării mai rapide a plantei de grâu care ar fi acoperit buruiana şi dacă facem erbicidarea mai târziu nu mai era eficientă şi înseamnă bani cheltuiţi degeaba şi recolta dijmuită. Al doilea tratament l-am făcut cu retardantul de creştere care trebuie făcut după apariţia primului nod şi a următorului internod.

 

- Pentru ce folosiţi retardantul?

- La o densitate de 800 de plante pe metru pătrat. Încă de la răsărire, fără să socotim niciun frate, înseamnă o densitate mare. În asemenea situaţie plantele fug după lumină şi devin mai firave. Se impune astfel intervenţia noastră cu un retardant de creştere pentru îngroşarea paiului.

 

- Am înţeles că fertilizarea cu îngrăşăminte complexe aţi făcut-o încă din toamnă.

- Da, încă de la semănat bobul trebuie să aibă hrana cuvenită în pământ. Şi o găseşte! Planta se ridică foarte repede şi devine sensibilă, iar la recoltare nu poate să o cuprindă combina şi aşa apar pierderile şi întârzierile la recoltare. Iată, aşadar că la o asemenea densitate sunt necesare trei şi chiar patru tratamente, mai ales în anii cu ploi când se accentuează pericolul bolilor foliare. Aici întrerup transcrierea convorbirii despre grâu pentru a realiza o alta DE CRIZĂ. Şi am pus o singură întrebare.

 

- Recesiunea este evidentă şi confirmată. Leul s-a devalorizat. Veţi scumpi produsele?

- Nu, din contră, unele le ieftinesc, cum ar fi organele de porc. La specialităţi cum ar fi ceafa de porc, mititeii voi fi foarte atent la cerere, având în vederea că a început sezonul grătarelor. Ce este mai important este faptul că voi ieşi pe piaţă cu carne de vacă.

 

- Gata carnea de la vacile din rasa Charolaise?

- Abatorul este pregătit!

 

- Este aşa de bună carnea din această rasă?

- Într-adevăr, rasa Charolaise este, eminamente, o rasă de carne, cea mai cunoscută şi cea mai răspândită mai ales în Franţa.

 

- Înseamnă că francezii ştiu ce pun pe masă.

- Carnea acestor vaci are calităţi organoleptice renumite în toată lumea, este dietetică, nu are surplus de grăsime - circa 10% în comparaţie cu 15 - 30% la alte rase de bovine. Francezii o consumă ca pe o delicatesă.

 

- Şi o s-o vindeţi ca în Franţa?

- Nu! Mă voi raporta la puterea de cumpărare a clienţilor din magazinele noastre. Le voi vinde o carne deosebită, care nu afectează sănătatea. Am început să vând şi tomate din producţia noastră.

 

- În sfârşit, tomate româneşti cu gust românesc!

- Cu cât se vând la Bucureşti?

 

- Cu 9,90 lei! Adică nu, 10 lei.

- Eu le-am vândut cu 8,00 lei, dar este posibil să umblu la preţ.

 

P.S. Am uitat să consemnez că: cele 800 de boabe germinabile semănate pe metru pătrat, nu sunt numărate bob cu bob, ci cu precizia computerului de la semănătoare. Ai utilaje, ai recoltă bogată. În acelaşi timp, trebuie să remarc faptul că grâul din producţia anului agricol 2010 – 2011 recoltat la Curtici şi la Olari a fost cumpărat - nu întâmplător – de un foarte priceput angrosist de cereale din Oltenia, DOMNUL Mihai Anghel, Totodată, dr. ing. Marian Verzea, Directorul general al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Agricultură, Fundulea, se mândreşte peste tot cu performanțele soiurilor de grâu create şi ameliorate aici şi folosite de dr. ing. Dimitrie Muscă pe ogoarele de la Curtici şi de la Olari.

Citit 1965 ori

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista