Soare şi temperaturi ce depăşesc 11°C, la primele ore ale dimineţii.

Marţi, meteorologii anunţă o vreme la fel de frumoasă, cu temperaturi ce vor atinge chiar şi 20°C, în partea de sud a ţării. De miercuri, vremea se mai răceşte, fiind preconizate ploi în aproape toată ţara. Referitor la rezerva de umiditate din sol, aceasta se prezintă în limite satisfăcătoare, apropiate de optim, în toate zonele agricole.

În ceea ce priveşte starea de vegetaţie a culturilor, orzul şi grâul de toamnă semănate în epoca optimă se vor afla în fazele de formare a frunzei a treia şi înfrăţire (30-100%), precum şi alungirea tulpinii. Rapiţa va parcurge perioada de înfrunzire (6-12 frunze), la scara întregii ţări.

sursa: meteoromania.ro

Membrii Consiliului Director al PRO AGRO s-au întâlnit cu ministrul Daniel Constantin şi secretarii de stat Achim Irimescu şi Valeriu Şoneriu, pentru a discuta despre strategii necesare dezvoltării agricole.
La întâlnire au participat, ca invitaţi, reprezentanţii Organizaţiei Interprofesionale Naţionale PRODCOM Legume Fructe şi ai Asociaţiei Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă din România. Întâlnirea a avut ca scop prezentarea priorităţilor strategice pe termen scurt şi mediu ale Federaţiei. PRO AGRO i-a transmis ministrului Agriculturii un document de poziţie, conţinând problemele identificate şi recomandări de soluţionare ale acestora, pe fiecare sector agroalimentar reprezentat de Federaţie.

Referitor la sectorul de producţie vegetală, principalele subiecte discutate au fost:

1. promovarea de acte normative privind comasarea şi cadastrarea terenurilor agricole

2. mecanisme de stimulare a serviciilor de consultanţă oferite micilor fermieri

3. facilitarea accesării fondurilor europene prin PNDR

4. căi de stimulare a cumpărării de terenuri agricole de către fermierii români.
Sectorul producţiei şi procesării de legume şi fructe a ridicat următoarele probleme:

1. necesitatea reducerii evaziunii fiscale, eliminarea concurenţei neloiale şi stimularea producţiei sigure,

2. elaborarea strategiei de restructurare a sectorului pomicol, creşterea suprafeţelor de spaţii protejate şi a suprafeţelor de legume,

3. continuarea finanţării de la bugetul de stat a proiectelor de promovare a produselor româneşti pentru comerţul intracomunitar şi cu ţări terţe, prin participarea la târguri şi expoziţii.
Sectorul irigaţii a solicitat:

1. negocierea din piaţa liberă a preţului la energia electrică pentru irigaţii împreună cu ANIF,

2. efectuarea probelor de apă pentru irigat la staţiile de pompare,

3. alimentare cu apă pentru irigat pe canale, în baza contractelor de livrare a apei pentru irigat încheiate între ANIF şi OUAI-uri

4. asimilarea FOUAI cu ANIF prin OUG 82.
Sectorul vitivinicol a identificat ca probleme:

1. consecvenţa  inter-instituţională privind elaborarea actelor normative specifice,

2. transpunerea legislaţiei comunitare specifice sectorului vitivinicol

3. stimularea producătorilor de vin pentru certificarea vinurilor cu DOC şi IG.
Sectorul plante medicinale şi aromatice a propus puncte de vedere referitoare la:

1. schimbarea legislaţiei în vigoare referitoare la suplimente alimentare,  respectiv Ordinul 244/2005 al MADR

2. sprijinirea cercetării româneşti,

3. modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte izolarea furajelor care conţin alfatoxină peste limita legală

4. reducerea TVA-ului la suplimentele alimentare care conţin plante medicinale şi aromatice.
Sectorul producţiei cărnii de porc s-a referit la:

1. măsurile pentru finanţarea sectorului

2. combaterea evaziunii fiscale pe lanţul cărnii şi produselor procesate

3. implicarea conducerii  MADR pentru trecerea  României în Anexa II la Decizia CE 855 /2006 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în statele membre UE.
Sectorul producţiei cărnii de pasăre şi a ouălor a prezentat un ansamblu de probleme:

1. evaziunea fiscală şi piaţa neagră în comerţul cu carne de pasăre şi ouă consum,

2. reducerea TVA-ului la carne de pasăre şi ouă de consum

3. suplimentarea fondurilor pentru măsura 215 de bunăstare,

4. asigurarea subvenţiei la motorină pentru anul 2013,

5. organizarea dialogului instituţional pe filierele de produs,

6. facilităţi pentru extinderea suprafeţelor cultivate cu soia,

7. necesitatea controlului riguros la etichetarea cărnii de pasăre din import.
Sectorul creşterii ovinelor a solicitat:

1. reanalizarea normei de venit la specia ovină,

2. o informare privind stadiul circuitului legislativ al propunerilor de modificare ale Legii Pajiştilor şi Legii Camerelor Agricole,

3. colaborare cu echipa care formulează recomandări pentru P.N.D.R. 2014 – 2020 şi cea care se ocupă de normarea fondului funciar,

4. informare privind stadiul certificării comerţului bilateral cu animale vii între ROMÂNIA şi TURCIA,

5. o analiză tehnico-economică şi financiară privind medicul veterinar concesionar,

6. CNDP-uri crescute pentru specia ovine şi caprine pentru anul 2013,

7. scheme de ajutor de stat pentru reproducţie şi conservare rase,

8. îmbunătăţirea politicilor de încurajare a asocierii

9. clarificarea situaţiei  sumelor ce trebuie recuperate de APIA de la crescători, reprezentând CNDP/cap de ovină/caprină pentru anii 2007, 2008, 2009, 2010, ca rezultat al verificărilor făcute de Curtea de Conturi.
Tinerii fermieri au solicitat:

1. sprijin pentru majorarea suprafeţei lucrate de fermierii tineri, care primesc formă de susţinere prin PNDR, de la 25 de ha la un minim de 50 de ha,

2. credite pentru achiziţionarea de terenuri, la o dobândă subvenţionată,

3. introducerea tinerilor specialişti ca prioritari în specificaţiile de atribuire ale ADS ,

4. introducerea în cultură a plantelor modificate genetic,

5. îmbunătăţirea urgentă a modului de funcţionare a Comitetului de Monitorizare,

6. stabilirea în comun a strategiei referitoare la viitoarea PAC după 2013

7. adoptarea unor poziţii care să promoveze interesele agricultorilor români.

La sfărşitul lunii martie, Copa (Comitetul Organizaţiilor Profesionale din Agricultură)-Cogeca (Comitetul General pentru Cooperare Agricolă în Uniunea Europeană) a dat publicităţii un comunicat, prin care critică noile propuneri ale UE de a tăia plăţile directe către fermieri cu 5% în 2013. Tăierile nu au fost planifiate, pun în pericol planurile de investiţii pe care şi le-au făcut fermierii pentru 2013 şi accentuează criza economică, avertizează Copa-Cogeca, organism din care fac parte 76 de organizaţii profesionale agricole din UE.

Secretarul general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen a spus că “Fermierii au semnat deja contracte pentru investiţii în 2013 şi nu au fost preveniţi asupra acestor tăieri. Este un şoc total. În condiţiile în care preţurile abia acoperă costurile de producţie, iar piaţa este foarte schimbătoare, tăierile de bani reprezintă ultimul lucru de care au nevoie agricultorii. Şi aşa profitul fermierilor este la jumătatea veniturilor medii, iar în zona de sud a Europei oamenii suferă din cauza recesiunii economice. În sectorul agricol al Uniunii Europene muncesc aproape 40 de milioane de oameni, aşa că această măsură creşte ameninţarea cu sărăcia, iar numărul locurilor de muncă din zona rurală scade.

Îi somez pe reprezentanţii UE să revizuiasă această decizie şi să dea asigurări că avem un buget solid pentru viitor, care să consolideze sectorul agricol, cu atât mai mult cu cât cererea de alimente este în creştere.”

Propunerea Comisiei UE este de reducere cu 4,98% a plăţilor directe solicitate pentru 2013. Această reducere, consecinţă a mecanismului financiar, vien după ce şefii de state din UE au convenit asupra bugetului pentru 2014-2020, care este cu 800 milioane euro mai mic decât era planificat.

Secretarul de stat de la MADR Achim Irimescu a acordat un interviu pentru Agerpres, în care a vorbit despre problemele agriculturii din viitorul apropiat, adică după 2014. Despre micii fermieri din industria laptelui, Irimescu a spus că sunt mari şanse ca mare parte dintre ei să dispară de pe piaţă.

“Comisarul european, Dacian Cioloş organizează în toamnă o conferinţă pentru a prezenta nişte măsuri de "soft landing"(aterizare uşoară), de ajutor pentru sector după 2015. Am vorbit cu ministrul Agriculturii şi încercăm, prin stabilirea fermelor familiale pe care vrem să le încurajăm, cu cel puţin 20 de vaci, să le dăm proiecte gratuite până în 50.000 de euro. O astfel de sesiune va fi lansată până în vară, pe actualul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Nu îmi fac mari iluzii, pentru că, dacă ei nu au bani de cofinanţare, degeaba vin eu cu nişte mecanisme, pentru că trebuie să mai pună şi ei ceva. Vom avea şi în viitorul PNDR o măsură ca să încurajăm sectorul laptelui. Acum avem, în zonele defavorizate, subvenţii speciale, care pot ajunge şi la 300 de euro pe cap de animal, dar ei au luat doar subvenţia, au zis mersi şi nu au făcut nimic. Sunt vreo 800.000 de beneficiari în situatia asta, cu 2-3 vaci, adică 90% dintre ferme. Aceştia au cele mai mari şanse să dispară. Nu vor face concurenţă celor din afară, care vor veni cu lapte ieftin. Germanii au 10 tone pe cap de vacă, iar aceşti mici fermieri români produc cel mult 3 tone, în cel mai fericit caz. De exemplu, eu am luat din Germania lapte proaspăt, integral, netratat, la 58 de cenţi, ambalat în cutie Tetra Pack, iar în România nu o să găsim niciodată sub un euro”, a spus Irimescu.

Ce poate să facă guvernul României pentru aceşti mici fermieri?

“Avem în România măsuri care să-i sprijine pe producători prin Pachetul laptelui, adoptat de Comisie, în urma crizei laptelui din anii 2008/2009, când s-a văzut că în UE preţul la fermă a scăzut cu 40%, dar la consumator cu numai 11%, diferenţa fiind încasată de procesator şi de comerciant. După discuţiile avute la nivel înalt s-a luat decizia să se adopte contractualizarea, adică statul membru decide să aplice contracte obligatorii ca format. Este şi la noi un proiect de lege, care urmează să se adopte cu toate amănuntele pe acest subiect, pentru că trebuie să existe un contract între producătorul de lapte şi procesator. A doua măsură din Pachetul laptelui viza posibilitatea ca o asociaţie a producătorilor de lapte, care nu are mai mult de 33% din piaţa laptelui în statul membru, să poată negocia în numele membrilor, pentru că nea Gheorghe, cu trei vaci, nu are nicio putere să negocieze cu unităţile de procesare, dar aşa, în numele lui, asociaţia poate negocia un preţ bun. Aici chiar s-au făcut excepţii de la Legea concurenţei la nivel european. De asemenea, a treia măsură se referea la crearea Observatorului pieţei la nivel european, adică să raportăm cum sunt preţurile la producător şi la consummator, ca să se vadă transparent unde se duc banii, respectiv beneficiile din filiera laptelui. Teoretic, ar trebui să funcţioneze şi la noi, pentru că trimitem ceva date la Bruxelles şi spunem preţul lunar, dar nu cred că este suficient şi avem nevoie de mai multe date statistice”, a concluzionat Irimescu.