Scrisoarea lu’ Gheorghe - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Azi, 27 martie 2013, la sediul MADR, ministrul Daniel Constantin a avut o întâlnire de lucru cu producătorii şi procesatorii de lapte, pentru a discuta despre pierderile suferite de aceştia şi pentru identificarea de soluţii în perioada imediat următoare. La întâlnire au participat Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Asociaţia Holstein RO, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţata Românească Tip Simmental, Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat proiectul de lege privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate.

Acest proiect se află la ministerele avizatoare. Potrivit acestuia utilizarea unor contracte scrise care respectă anumite condiţii de formă, încheiate înainte de livrare, conţinând elemente de bază, ar putea contribui la consolidarea responsabilităţii operatorilor din lanţul produselor lactate, la ameliorarea repartiţiei preţurilor, la adaptarea ofertei la cerere, precum şi la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. Se stabileşte ca livrarea de lapte crud pe teritoriul României să facă obiectul unui contract scris între producători şi primii cumpărători, sau primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de contract de livrare a laptelui crud. Durata minimă a contractului trebuie să fie de cel puţin 12 luni. Prin intermediul acestei legi se reglementează recunoaşterea organizaţiilor de producători constituite numai din agricultorii producători de produse lactate sau asociaţiilor acestora, care să negocieze în mod colectiv clauzele contractelor, mai ales preţurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produselor lactate un nivel de trai echitabil. Puterea lor de negociere faţă de unităţile de prelucrare a produselor lactate ar trebui să fie consolidată, ducând la o repartizare mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare.

Prin acest act normativ se desemnează ca autoritate competentă pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători, respectiv asociaţiilor organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, MADR, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Autoritatea competentă monitorizează declaraţiile obligatorii în sectorul laptelui şi al produselor lactate, aşa cum este prevăzut la art.185e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului.

Ministrul Agriculturii a mai punctat că are în vedere, în elaborarea următorului program de dezvoltare rurală, 2014-2020, identificarea de soluţii pentru susţinerea producătorilor de lapte, mai ales pentru că din 2015 cotele de lapte vor fi eliminate, iar nivelul de competiţie al fermelor de lapte din România este mai redus.

 

 

În cadrul celei mai recente sesiuni de primire a proiectelor de finanţare pentru Măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole” şi Măsura 123 -„Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), au fost depuse 783 de solicitări de finanţare nerambursabilă, în valoare de 338,2 milioane de euro.

Pentru „Modernizarea exploataţiilor agricole” au fost depuse 627 de cereri de finanţare, în valoare nerambursabilă de 210,2 milioane de euro. Alte 156 de cereri de finanţare au fost depuse pentru Măsura 123, cereri a căror valoare nerambursabilă ajunge la 128 milioane de euro.

Alocarea de 230 de milioane de euro aferentă acestei sesiuni, pentru cele două măsuri de finanţare, a fost depăşită cu 108 milioane de euro.

Acordarea finanţării va fi decisă în urma selecţiei cererilor de finanţare în funcţie de punctajele obţinute de fiecare proiect în parte, pornind de la cel mai mare punctaj până la limita fondurilor alocate, respectiv 230 de milioane de euro.

Sesiunea pentru depunerea proiectelor în cadrul celor două măsuri de investiţii a fost deschisă între 26 noiembrie 2012 şi 1 martie 2013.

Cele mai multe cereri de finanţare conforme pentru Măsura 121 au fost depuse de solicitanţii din Regiunea 2 Sud – Est Constanţa. Aceştia au depus la sediile Oficiilor Judeţene ale APDRP, 129 de proiecte, în valoare nerambursabilă de aproximativ 36 de milioane de euro. Regiunea 3 Sud urmează Regiunii Sud - Est, cu 112 de proiecte conforme depuse, prin care se solicită fonduri nerambursabile de 47 de milioane de euro. Pe locul trei, cu 97 de proiecte conforme depuse, cumulând o valoare nerambursabilă de 30,8 de milioane de euro, se află Regiunea 7 Centru.

Solicitanţii de fonduri europene nerambursabile propun prin proiectele depuse în cadrul Măsurii 121 modernizarea sau înfiinţarea de ferme vegetale şi dotarea acestora cu utilaje şi maşini agricole, sau modernizarea şi înfiinţarea fermelor de curcani, găini ouătoare, suine, vaci, capre, gâşte sau viţei. Alte proiecte vizează achiziţionarea sistemelor de irigaţii, înfiinţarea serelor de legume, de căpşuni sau a ciupercăriilor şi a plantaţiilor de cătină, nuc, cireş, măr, prun, afin, viţă-de-vie sau coacăz.

Cei 150 de milioane de euro nerambursabili, alocaţi pentru această sesiune Măsurii 121, au fost defalcaţi pentru cele patru domenii prioritizate ale măsurii. Sectorul vegetal a beneficiat de 48 de milioane de euro, iar cel de creştere al animalelor de 72 de milioane de euro. Pentru sectorul vegetal au fost depuse 392 de cereri de finanţare, în valoare nerambursabilă de 73,4 de milioane de euro. Pentru sectorul animal au fost depuse 199 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 135 de milioane de euro.

Alte 2 proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 838 de mii de euro, se încadrează la implementarea standardelor pentru lapte crud şi protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Pentru acest sector au fost alocate 10 milioane de euro.

Încă 34 de cereri au fost depuse de beneficiarii Măsurii 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, care au semnat decizia de finanţare şi aplică acum pentru modernizarea exploataţiilor agricole. Acestea au o valoare nerambursabilă de 533 mii de euro, alocarea financiară a acestui sector fiind de 20 de milioane de euro.

Pentru Măsura 123, un număr de 47 de proiecte conforme depuse, cu o valoare nerambursabilă de 39 de milioane de euro, a fost înregistrat în judeţele Regiunii 2 Sud – Est Constanţa.

Alte 35 de cereri de finanţare nerambursabilă au fost depuse în Regiunea 3 Sud Târgovişte, cumulând o valoare de 33 de milioane de euro.

În Regiunile 5 Vest Timişoara, 6 Nord – Vest Satu – Mare şi 1 Nord – Est Iaşi au fost depuse câte 15 cereri de finanţare, cu valori nerambursabile ale proiectelor de 10 milioane de euro, 11,8 de milioane de euro şi 16 de milioane de euro.

Cei 156 de potenţiali beneficiari cu proiecte conforme depuse în cadrul Măsurii 123, în sesiunea din 26 noiembrie 2012 – 1 martie 2013, doresc să înfiinţeze, cu fonduri europene nerambursabile, depozite pentru cereale sau legume şi fructe, fabrici de procesare legume şi fructe, de lactate, de procesare a cărnii, fabrici de sucuri sau conserve, centre de comercializare pentru ouă, unităţi de procesare a mierii sau a cătinii sau înfiinţarea depozitelor frigorifice.

 

Târgul de maşini agricole second-hand şi de stoc, organizat în zilele de 21 şi 22 martie, de către Biso România la Drajna, a fost o oportunitate pentru 2500 de fermieri pentru a se informa şi cumpăra.

Fermierii români, dar si cei din ţări vecine, precum Bulgaria, Serbia, Austria, Grecia, Croaţia, Germania şi Ungaria, au achiziţionat în special tractoare, semănătoare, grape. “Târgul de maşini agricole second-hand şi de stoc este un proiect cu un impact foarte bun pe termen lung asupra activităţii fermierilor. Aceştia ştiu că vor găsi oricând la Biso România utilajul cel mai potrivit pentru nevoile şi bugetul lor”, apreciază Andreas Feichtlbauer, director executiv Biso România.

Evenimentul s-a desfăşurat la Centrul pentru Competenţe Agricole BISO România din Drajna, judeţul Călăraşi. Acoperind o suprafaţă de 6.000 mp, acesta reprezintă rezultatul unei invesţii în valoare de 7,5 milioane de euro, fiind cel mai important centru de servicii agricole din ţara noastră.

Ministrul Agriculturii din Franţa, Stéphane Le Foll, e mulţumit de angajamentul pe care l-au semnat marţi, 26 martie, 15 state membre UE.

“Franţa, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Spania, Finlanda, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Republica Cehia şi România au transmis o declaraţie comună către secretariatul Consiliului Europei, în care se subliniază că acordul Consiliului asupra reformei PAC, obţinut în 18 mai 2013, şi creşterea procentajelor ajutoarelor de la 5 la 7% şi de la 10 la 12%, în funcţie de situaţie, este o primă etapă a procesului de negociere,” se spune în comunicatul Ministerului Agriculturii din Franţa.

“Aceste state membre, la care s-au adăugat Slovenia şi Slovacia, şi-au reafirmat dorinţa de a ajunge la o soluţie mai ambiţioasă şi de a susţine amendamentele Parlamentului European, care prevăd posibilitatea de a ajunge la plăţi directe cu 15% mai mari pentru toate statele membre şi un ajutor suplimentar de 3% pentru culturile proteaginoase”, a conchis ministrul.

Comunicatul aduce o ruptură faţă de “subvenţiile istorice”, prevăzute în 1992.

sursa: la france agricole

José Graziano da Silva, directorul general al FAO ( Food and Agriculture Organization), organism al Organizaţiei Naţiunilor Unite, susţine că viitorul depinde de micii producători locali, are asigură circuitul consumului de alimente şi păstrarea produselor tradiţionale, ceea ce contribuie la reducerea foametei.

Revoluţia Verde din anii ’60 a contribuit la creşterea asigurării necesarului de alimente cu 40%, dar cu preţul scăderii diversităţii. Producătorii s-au concentrat pe câteva cereale, folosind intens inputuri chimice, ceea ce a avut impact asupra mediului.

În prezent, direcţia de evoluţie în creştere e către producţia şi comercializarea de produse tradiţionale, ceea ce a dus la crearea unei infrastructuri şi a pieţelor locale, implicit către o îmbunătăţire a mediului şi a economiilor locale.

“Culturile care au fost uitate pot avea un impact pozitiv asupra siguranţei alimentare, a spus da Silva. “Asta poate să fie şi o redescoperire a unor arome pierdute, ceea ce poate să ne unească pe noi toţi cu micii fermieri din toată lumea.”

Ca argument, da Silva a menţionat “Anul Internaţional al Quinoa”, în care este promovat quinoa, o cereală arhaică, originară din America de Sud, unde creşte la mari altitudini. Boabele mici, relativ rotunde, de culoare alb-cenuşiu-gălbui, sunt foarte hrănitoare şi sănătoase, bogate în proteine şi lipsite de colesterol. Incaşii o numeau “mama tuturor cerealelor” şi a fost adusă pe continentul european de către coloniştii spanioli, care o numeau “hrană pentru indieni”. Europenii nu au apreciat această cereală şi i-au forţat pe băştinaşi să cultive o altă plantă indigenă, porumbul.

 

Miercuri, 27 Martie 2013 10:08

În vârful peniţei (Martie 2013)

GEORGE GHIDRIGAN

Un lucru este fără, putinţă de tăgadă: Mulţi dintre români, ca buni creştini ce sunt – suntem, ţin – ţinem datinile şi postesc în această perioadă de dinaintea Paştilor. E drept că unii, prea destui, fac foamea din cauze de fluieră vântul prin cele buzunare. D’a asta e o altă tărăsenie. Cea la care vreau să mă refer însă, are în vedere că prea puţini dintre noi, aştia, care nu creştem în bătătură ovine nu vom avea pe masa Pascală tradiţionalul borş de miel, friptura la cuptor, stufatul şi drobul, bucate cărora le ducem dorul şi după care înghiţim în sec încă din ălălalt an. Care să fie pricina pentru care va trebui să ne punem pohta-n (pohta am scris şi nu Ponta) cui chiar şi de sfintele sărbători?

Păi tot aia, de care ni s-a făcut lehamite de multă prea multă vreme încoace: Politichia preţurilor. Şi aceasta deoarece conform unor zvonuri care p-acilea prin spaţiul mioritic, de regulă se adeveresc – kilogramul de carne de miel, ori de ied, dacă preferi, va ajunge în preajma Paştilor la peste 250.000 de lei, in bani vechi kilogramul, sumă mai mare decât cea de anul trecut, nici ea la îndemâna orişicui. Şi treaba asta cu mărirea exagerată a preţului la produs. Cea mai căutată de ziua Învierii Domnului, pare cu atât mai fistichie şi mai de neînţeles cu cât în această primăvară, în mod sigur şi fără nici o discuţie vor fi cu mult mai mulţi miei, mai buni de sacrificat şi de scos la vânzare decât onţărit. Şi chiar dacă înţelegem supărarea oierilor n-am spus al ciobanilor să trăieşti nea Gigi, mare om, mare caracter - care se zice că vor ieşi în pierdere - furajele costă de te rup, Paştele în ăst an cade mai târziu, tocmai in mai – în ruptul capului de ce oalele să se spargă mereu şi mereu în capul ălui sărac, cu bube în cap şi fără de chelie. Pentru că zic “ amărâţii ” de şi-au rupt pingelele prin cele străinătăţuri, există o lege de fier a pieţei: Când e marfă multă, cumperi ieftin. Treabă cât se poate de oablă şi de verificat in practică. Numai că pe acolo pe la dînşii. Pe la noi însă, lucrurile trebuie să stea, ca în multe alte domenii cu fundu’ şi făr de pijamale. Vezi recenta tragere loto, oare, se întreabă lumea, aşa-zisa cântăreaţă avea sau nu avea chiloţi? Mai mare ruşinea! Pe care se pare că n-o au ăi de vor să scoată bani şi din piatră seacă şi să ia 10 piei de pe bietul om.

Ăştia n-au nimic sfânt, maică, işi spunea o bătrânică cu ochii la galantarele şi tarabele pline ochi cu bunătăţuri şi cu mai nimic in punga de plastic folosită si răsfolosită pe care o duce în palme bătătorite de-o viaţă.

Aşadar, fraţilor şi cumnaţilor care ţineţi post în aceste zile cu gândul la bucatele de pe masa de sfintele zole de Paşte, poftiţi cu mare cumpătare la ospăţul ce va să vină. Cum ziceam în anull ăsta mielul va fi din cale afară de scump. Şi nu nici urzicile nu se lasă mai prejos ca să nu mai vorbim de spanac, ceapă ori alte verdeţuri. Pen-că avem – an Papă.

Cu Papa de la noi e ceva mai complicat.

Miercuri, 27 Martie 2013 09:18

Pentru ce poţi să iei amendă de la ANSVSA

Judeţul Botoşani e campion la amenzi

În perioada 22.02.2013 – 21.03.2013, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi a Municipiului Bucureşti au continuat activităţile de control în unităţile din industria agroalimentară. S-au efectuat 8.189 de controale în unităţi care-şi desfăşoară activitatea în domenii de activitate precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, a altor produse alimentare, precum şi unităţi de depozitare pentru produse alimentare, seminţe, legume şi fructe. Neregulile constatate au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 84 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 99.900 de lei, şi prin acordarea a 131 de avertismente. Pentru neconformităţile constatate au fost acordate amenzi în următoarele judeţe:

- Arad - 7.000 lei - igienă necorespunzătoare, nedeclararea începerii activităţii

- Argeş - 600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de depozitare produse alimentare

- Bacău - 600 lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar şi fără respectarea condiţiilor de igienă

- Bistriţa-Năsăud - 2.400 lei - nerespectarea criteriilor de compatibilitate, etichetare necorespunzătoare, lipsă documente atestare stare sănătate, lipsa produse de igienizare şi dezinfecţie, lipsă flux personal, depozit materii prime neamenajat, lipsă aparatură de măsură şi control, utilaje neîntreţinute, ustensile murdare, colectare deşeuri neadecvată

- Botoşani - 10.400 lei - spaţii afumate şi neigienizate, condiţii igienico-sanitare necorespunzătoare, depozitare necorespunzătoare, lipsă substanţe dezinfectante, paviment neigienizat

- Braşov - 2.000 lei - igienă necorespunzătoare

- Bucureşti - 10.000lei - neîntreţinerea spaţiilor de depozitare şi producţie, spaţiul de igienizat navete nefuncţional

- Caraş-Severin - 600 lei - condiţii necorespunzătoare de igienă în spaţiul de producţie

- Cluj - 8.600 lei - neîntreţinere spaţii, depozitare necorespunzătoare, unitate neînregistrată

- Călăraşi - 600 lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii neautorizate

- Constanţa - 5.600 lei- depozitare necorespunzătoare

- Dâmboviţa - 3.300 lei - comercializare produse patiserie în spaţiu neaprobat, neasigurarea trasabilităţii, lipsă apă caldă şi dulap materiale de curăţenie, lipsă grup sanitar, neîntreţinerea spaţiilor de depozitare şi comercializare

- Gorj - 3.200 lei - comercializarea direct către consumatorul final din spaţiu neaprobat sanitar veterinar, depozitarea băuturilor, fructelor şi legumelor direct pe paviment

- Harghita - 600 lei- buletin analiză neconform

- Hunedoara - 1.600 lei- depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare

- Ialomiţa - 3.800 lei- etichetarea incompletă a materiilor prime, comercializarea directă a alimentelor către consumatorul final în spaţii neaprobate sanitar veterinar, fără respectarea condiţiilor de igienă, întreţinere necorespunzătoare spaţiu de depozitare

- Mehedinţi - 600 lei- nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor  de producţie şi de depozitare

- Mureş - 6.600 lei- manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare, etichetare necorespunzătoare, spaţii de lucru, spaţii de depozitare şi vestiare neîntreţinute corespunzător

- Neamţ - 2.000 lei- spaţii neigienizate

- Satu Mare - 6.200 lei- depozitare necorespunzătoare, neîntreţinerea spaţiilor de comercializare

- Sălaj - 1.200 lei- condiţii de igienă necorespunzătoare, nu se respectă normele cu privire la întreţinerea spaţiilor de depozitare, prelucrare, răcire

- Sibiu - 9.400 lei- depozitare necorespunzătoare, unitate neînregistrată, alimente expirate

- Timiş - 2.000 lei- depozitare necorespunzătoare

- Tulcea - 2.000 lei- întreţinerea necorespunzătoare a spaţiilor de prelucrare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi ustensilelor de lucru folosite

- Vaslui - 3.600 lei- manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar-veterinar

- Vâlcea-  4.200 lei- neîntreţinere corespunzătoare spaţii, etichetare necorespunzătoare

- Vrancea - 1.200 lei- nerespectarea condiţiilor de depozitare, etichetare necorespunzătoare a produselor alimentare.

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe, conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control pe anul 2012, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise, precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

 

 

Dr. Viorica CHIURCIU, Medic veterinar, Doctor în ştiinţe medicale, S.C. ROMVAC COMPANY S.A

Primăvara se apropie, iar pentru ca animalele să iasă în siguranţă la păşune trebuie să fie vaccinate. Una dintre acţiunile obligatorii este, în primul rând, vaccinarea contra antraxului, la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi cabaline

Antraxul, cunoscut în popor sub denumirea de dalac, buba neagră, cărbune etc, este comun mai multor specii de mamifere domestice şi sălbatice, fiind transmisibil la om. Boala este produsă de o bacterie, care există în mediul exterior sub formă de spori, rezistând în sol zeci de ani. La boală sunt receptive majoritatea speciilor de mamifere domestice şi sălbatice, cele mai sensibile fiind ovinele şi caprinele urmate de taurine, cabaline, bubaline şi alte ierbivore. Porcinele şi carnasierele sunt mai puţin sensibile. La păsări, antraxul apare extrem de rar.

Sursele de infecţie

Sunt reprezentate de animalele bolnave care elimină germeni prin toate secreţiile şi excreţiile, care se răspândesc pe păşune, furaje şi în apă, iar prin intermediul vântului, apelor de suprafaţă sau a celor freatice, pot difuza pe suprafeţe întinse.

Prin deschiderea cadavrelor sau a sacrificării animalelor bolnave se răspândeşte un număr mare de germeni în mediul exterior, care în contact cu aerul, sporulează şi rezistă un timp îndelungat.

Toate produse provenite de la animalele cu antrax (carne, piei, păr, lapte, lână, lapte) conţin cantităţi mari de spori, fiind surse de infecţie importante în special pentru om.

La ierbivore, infecţia are loc pe cale digestivă, prin ingerarea sporilor odată cu furajele sau apa, pe cale respiratorie, prin inhalarea prafului contaminat cu spori, fiind posibilă şi contaminarea cutanată, prin diferitele leziuni ale pielii. La porcine, carnasiere şi păsări, infecţia se realizează prin consum de carne sau organe de la animalele bolnave de antrax. La om, infecţia începe în mod frecvent, prin intrarea sporului în organism printr-una din multiplele căi: respiratorie (boala scărmănătorilor de lână), digestivă (prin consum de carne infectată), infecţia locală cutanată, fiind cea mai frecventă, sub forma unei bube neagre, localizate în general la mâini şi pe faţă.

Semnele clinice ale bolii

Nu diferă prea mult de la o specie la alta, dar există unele particularităţi privind durata şi gravitatea bolii. Astfel, la ovine şi caprine boala este extrem de rapidă, animalele devin brusc agitate, cu respiraţie grea, prezintă tremurături musculare, secreţii în general, hemoragice la nivelul orificiilor nazale sau anale. Animalele mor în câteva minute sau ore. La bovine sunt aceleaşi semne, dar cu durată mai mare. Acestea prezintă febră, lipsa poftei de mâncare, colici, lipsa rumegării, diaree şi urinare cu sânge. Moartea este precedată de hipotermie şi de convulsii. La cabaline simptomele sunt de ordin general: febra, respiraţie accelerată, cordul bate puternic, animalul nu consumă alimente.

Cadavrele animalelor cu antrax se baloneză imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală şi anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Diagnosticul

Se suspicionează pe baza manifestărilor clinice şi a aspectului cadavrului. Diagnosticul de certitudine se stabileşte prin examen de laborator.

Profilaxia

Cea mai importantă măsură în prevenirea antraxului este vaccinarea cu CARBOROMVAC. Pentru o mai mare eficienţă a vaccinului, este necesar ca animalele să fie deparazitate intern, înainte de vaccinare, cu suspensiile buvabile de ROMBENDAZOL, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau cu soluţiile injectabile: ROMIVERMECTIN şi ROMAVERMACTIN PLUS.

România a fost “Ţara Anului” la BioFach, târgul mondial de comerţ cu produse ecologice, 13-16 februarie 2013, de la Nuremberg, Germania. Acest statut a fost o oportunitate excelentă pentru promovarea produselor ecologice româneşti şi pentru a le prezenta tuturor participanţilor potenţialul agriculturii ecologice din România. Ţara noastră a participat cu 55 de expozanţi, pavilionul românesc fiind foarte bine apreciat. Numeroase personalităţi au vizitat standurile frumos amenajate şi au ascultat muzică interpretată de pianistul Teo Milea şi naistul Nicolae Voiculeţ. Echipa de la “Revista Fermierului” şi de la emisiunea “România agricolă” a fost prezentă la eveniment.

Agricultura ecologică, o alternativă profitabilă

Turul oficial al târgului a pornit de la standul României. În cea de-a doua zi a târgului Biofach 2013, prim-ministrul Victor Ponta a vizitat Pavilionul României, alături de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. După ce au degustat produsele ecologice ale expozanţilor români, ministrul Agriculturii şi premierul au participat la dezbaterea “Agricultura Ecologică - orizonturi 2020”, organizată de MADR. Evenimentul a fost moderat de secretarul de stat MADR Achim Irimescu şi a beneficiat de prezenţa lui Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dar şi a Dacianei Sârbu, europarlamentar, precum şi a altor oficiali din statele membre UE.

În cadrul actualei Politici Agricole Comune, producţia ecologică beneficiază de sprijin financiar, de măsuri specifice şi de o legislaţie corespunzătoare. Prin revizuirea PAC în domeniul agriculturii ecologice, lansată în luna ianuarie a acestui an de către Comisia Europeană, se va consolida încrederea consumatorului şi se vor crea condiţiile necesare unei concurenţe loiale între producătorii ecologici din cele 27 de state membre. În ultimii ani, suprafaţa cu agricultură ecologică din ţara noastră a ajuns la un milion de hectare, pe care muncesc 30.000 de fermieri. Din anul 2008, România a început să fie ţară exportatoare de produse ecologice, exportul reprezentând 70% din producţia de materie primă - cereale, miere, fructe de pădure. A crescut şi numărul unităţilor de procesare, de la 48 în 2007 la 103 în 2012.

Conversia este susţinută cu bani europeni

Daciana Sârbu, europarlamentar român în Comisia pentru Agricultură a PE, s-a implicat în organizarea pavilionului românesc de la BioFach şi a fost alături de cele 60 de firme româneşti care au avut standuri la cel mai mare târg internaţional de produse bio.

“Sper ca România să fie recunoscută tot mai mult ca producător bio, să ne creăm o piaţă de desfacere pentru produse, nu doar pentru materie primă. Acum exportăm cam tot ce producem, iar cererea este mult mai mare decât oferta, ceea ce este bine. Cred că e mai bine să procesăm produsele, să le vindem în România şi în afară. Suntem recunoscuţi, chiar foarte apreciaţi, la anumite produse: miere, cătină, ciuperci, grâu. Trebuie să facem produse care să meargă în alte ţări, să sprijinim cât mai mult acest domeniu şi să transformăm România într-o ţară bio a Europei”, ne-a spus Daciana Sârbu.

Capacităţile noastre de dezvoltare în producţia bio pot fi sprijinite prin chiar reforma PAC, ce pune accent pe acest domeniu al agriculturii. Parlamentul European a prevăzut un sprijin mai mare pentru fermierii care vor să facă o conversie de la agricultura convenţională la cea ecologică.

“România, după Polonia, primeşte cei mai mulţi bani pe hectar la subvenţie şi, faţă de anii trecuţi, când nu primeam nimic, acum primim un cuantum relativ mic, dar, după 2014, subvenţiile vor creşte la agricultura bio. De asemenea, avem sprijinul pentru tinerii fermieri, care, în general, sunt atraşi de sectorul bio. Acum, o atenţie deosebită ar trebui să o acordam activităţii de procesare, de vânzare. Vom primi sprijin pentru crearea unor facilităţi, mai ales pentru vânzarea în marile magazine, pentru că astfel vor ajunge produsele mai uşor şi mai ieftin la consumatori.”

Pentru că toată lumea a remarcat calitatea prezentării din pavilionul României, am întrebat-o pe Daciana Sârbu ce părere are despre prezenţa noastră la târg.

“Standurile arată excepţional, cu produse de înaltă calitate. Am surprins pe toată lumea, şi concurenţa, evident, care nu este foarte fericită din cauza asta. Sper să fie doar începutul.”

Ouă de la ţară

La unul dintre standurile româneşti de la BioFach am găsit ouă ecologice. Firma care le-a adus se numeşte chiar aşa, SC Ouă de la Țară SRL, şi este pentru prima dată la un târg internaţional în calitate de reprezentant al României. Creativitatea românilor e impresionantă. Oamenii s-au gândit că românilor le place să mănânce tot felul de lucruri „de la ţară”, pentru că sunt alimente sănătoase, de la vietăţi crescute în ograda părinţilor sau bunicilor.

“Ne-am legat de faptul că românilor întotdeauna le-au plăcut ouăle de ţară. Noi producem şi ouă ecologice, după standarde moderne, respectând metodele tradiţionale. Găinile au dreptul să iasă afară la păşune şi mănâncă exclusiv cereale ecologice, deci le creştem cât se poate de sănătos, ca şi găinile de ţară », ne-a spus Anca Pop, administratorul firmei.

Afacerea a început în 2009, ca un mic experiment de familie. Au construit singuri o hală, în care au adus 3000 de găini outoare. Ouăle s-au vândut, intreprinzătorii s-au descurcat bine, iar de la an la an s-au dezvoltat şi acum a ajuns o afacere care întreţine familia. Au 30.000 de găini şi sunt cei mai mari producători de ouă ecologice din România. Desfacerea şi-au asigurat-o prin supermarketuri. Pentru că trebuie să respecte standardele nu numai la calitate, dar şi la sortare şi ambalare, şi-au organizat un centru de ambalare, certificat în acest sens. Marfa este apoi distribuită cu maşinile proprii, deci au eliminat orice verigă intermediară care ar fi mărit costurile.

Pentru că poate fi un model de afacere ecologică, ne-a interesat investiţia iniţială.

« La început, când am făcut prima hală, nu am investit extraordinar de mult, am investit economiile familiei şi ce am putut aduna de la prieteni. Pe parcurs, au venit foarte multe cheltuieli şi investiţii, pentru că ne-am dezvoltat şi am luat credite de la bancă. În prezent, avem o investiţie de 1 milion de euro », ne-a spus…

Firma a ajuns la o producţie de 10.000 ouă pe zi, având desfacerea asigurată.

Caşcaval de Ibăneşti

Un alt stand românesc este plin de caşcaval de la Ibăneşti. Firma care îl produce, SC Mirodatod SRL, este procesatorul şi are atestat ecologic pentru caşcaval.

Pentru că fabrica este în comuna Ibăneşti, judeţul Mureş, caşcavalul se numeşte şi el la fel. Cu atât mai mult cu cât pregătirea caşcavalului are tradiţie în localitate.

“Avem atestat tradiţional pentru mai multe produse, dar vrem să dezvoltăm mai mult partea ecologică, unde vedem cu toţii că este loc de vânzare mult mai bună decât a produselor convenţionale. Sunt din ce în ce mai căutate produsele eco, indiferent de natura şi sectorul lor”, ne-a spus David Todoran, administratorul firmei.

Caşcavalul se vinde foarte bine, pentru că cererea este mult mai mare decât oferta. Încă n-au vândut în Germania, pentru că producţia bio este destul de mică. “Avem cereri în Germania. Sperăm că în acest an, din vară, din toamnă, să şi întreprindem schimburi intracomunitare, deci să vindem în Germania,” ne mărturiseşte Todoran.

Chiar dacă fabrica are capacitate mare de procesare, 35 de tone de lapte pe zi, acum se lucrează doar cu 18 tone, aşa că e nevoie de efort pentru a avea şi cantitaţi pentru export. După experienţa de la BioFach, mureşenii s-au lămurit în ce direcţie bate vântul, aşa că, dacă ar fi să înceapă acum treaba, ar ştii ce să facă. “Aş merge direct pe organic, pe bio, pentru că sunt produse căutate. Lumea îşi dă seama din ce în ce mai mult că alimentaţia este foarte importantă pentru sănătate, pentru viaţă, şi încearcă să mănânce sănătos.”

“Noi chiar putem schimba lucrurile în ţară”

Printre vizitatorii de la BioFach l-am întâlnit pe Radu Timiş, administratorul firmei Cristim, binecunoscut procesator de alimente din România. Chiar dacă nu a avut un stand de produse bio, omul de afaceri a venit să studieze piaţa. “În primul rând, am venit să studiez piaţa, să văd ce înseamnă bio la nivel mondial şi european. Este primul târg, la care participă agricultura din România, care arată diferit faţă de ce s-a întâmplat până acum. Dacă în anii trecuţi ne era jenă de cum se prezentau standurile noastre, expozanţii, astăzi arătăm că într-adevăr România şi-a schimbat total atitudinea faţă de business-ul agricol, nişele de piaţă, produsele biologice. Putem fi mândri cu ceea ce se întamplă astăzi aici. Noi chiar putem schimba lucrurile în ţară, să le facem mai bine, putem arăta Europei că ne schimbăm şi mergem într-o direcţie bună şi pozitivă,”.

Agricultura organică poate fi o afacere de succes pentru micii sau mai marii fermieri din România, iar un om întreprinzător ca Radu Timiş ştie care e direcţia bună.

“Noi am început un proiect, de câţiva ani, suntem într-o reconversie a fermei noastre de vaci. Probabil că, într-un an, vom avea o producţie de 10.000 de litri de lapte, pe care îi procesăm în fabrica noastră de lactate, unde toate produsele vor fi bio. Este o nişă bună de piaţă. Deocamdată, nu există la noi prea multe afaceri pe acidofile şi credem că este un lucru de viitor. Exportul poate fi deja o variantă foarte bună. Aici, la BioFach, după ce am vizitat toate aceste standuri, pavilioane, unde găsim toţi producătorii lumii, şi văzând cifra de afaceri la care s-a ajuns, 40 de milioane de euro, cifră care s-a dublat faţă de acum 6 ani, am ajuns la concluzia că oamenii au o tendinţă importantă către viaţa şi mâncarea sănătoase.”

Trandafirii, o afacere de familie

Unele dintre produsele ecologice cu care România a venit în premieră la BioFach sunt cele care au în componenţă trandafirii. Dan Florea este binecunoscut în târgurile de profil din România, dar acum a ieşit în lume, la Nuremberg.

« Am venit cu produse din trandafiri - sirop, dulceaţă, oţet, cu sirop de zmeură şi sirop de soc. Este prima noastră participare la un târg de produse bio şi ne bucurăm că am ajuns aici. Am văzut foarte mulţi producători şi multe produse bio şi am putut să-mi dau mai bine seama ce vom face începând din acest an », ne-a spus Dan Florea. N-a ajuns din întâmplare la BioFach, ci pentru că firma lui este printre puţinele din România care au certificare bio pentru trandafirii de dulceaţă. « Suntem în anul trei de conversie, deci vom primi şi certificatul ecologic. Mai sunt două firme care au certificat bio pe trandafiri, în special trandafiri de dulceaţă. »

Dan Florea şi-a construit afacerea împreună cu soţia, este o afacere de familie, ca multe alte firme care au avut stand la Nuremberg.

« Este o afacere de familie, din care noi zicem că am început să ne descurcăm, pentru că am avut trei ani în care ne-am probat produsul. Nu ne-a fost nici nouă uşor. Am reuşit să ajungem în lanţurile magazinelor din România, suntem în creştere, dar după ani de aşteptare », a adăugat el, cu mândria omului care ştie că a făcut treabă bună.

 

România a fost “Ţara Anului” la BioFach, târgul mondial de comerţ cu produse ecologice, 13-16 februarie 2013, de la Nuremberg, Germania. Acest statut a fost o oportunitate excelentă pentru promovarea produselor ecologice româneşti şi pentru a le prezenta tuturor participanţilor potenţialul agriculturii ecologice din România. Ţara noastră a participat cu 55 de expozanţi, pavilionul românesc fiind foarte bine apreciat. Numeroase personalităţi au vizitat standurile frumos amenajate şi au ascultat muzică interpretată de pianistul Teo Milea şi naistul Nicolae Voiculeţ. Echipa de la “Revista fermierului” şi de la emisiunea “România agricolă” a fost prezentă la eveniment.

Agricultura ecologică, o oportunitate pentru România

Prim-ministrul Victor Ponta a vizitat pavilionul Romaniei, Ţară Parteneră la BioFach 2013, împreună cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

“Pentru mine a fost o surpriză, avem un stand extraordinar, cu foarte mulţi producători, foarte mult entuziasm. Este o zonă a agriculturii româneşti care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani şi pe care vrem să o dezvoltăm în continuare.

Avem programe de dezvoltare pentru agricultura bio, subvenţii, este o oportunitate extraordinară pentru România şi nu trebuie să o ratăm”, a spus el, entuziasmat de ceea ce a văzut.

Ministrul Daniel Constantin ştie că agricultura ecologică nu a fost susţinută de stat şi că e nevoie de efort financiar pentru a dezvolta acest domeniu de nişă care este de viitor.

“Statutul de “Ţara Parteneră” este recunoaşterea modului în care s-a dezvoltat acest tip de agricultură în ultimii ani, în România. Vom pune în continuare accent pe sprijinul producătorilor care vor să se extindă pe zona de agricultură ecologică. Ştiu că, la nivel guvernamental, încă nu am ţinut pasul cu dezvoltarea sectorului, din punct de vedere al sprijinului.”

Nu e suficient să faci ceva bine, dar trebuie să afle lumea că tu ai realizat ceva, aşa că expunerea internaţională e o condiţie a succesului, iar ministrul ştie asta. “Ne angajăm ca în perioada 2014-2020, dar şi în anul 2013, pentru că este nevoie imediată să identificăm soluţiile financiare pentru a sprijini producătorii, să-i ajutăm pe producători să iasă cât mai mult pe pieţele externe, în Uniunea Europeană sau pe terţe pieţe. Am făcut şi vom face în continuare vizite diplomatice, astfel încât să arătăm potenţialul pe care îl avem în acest sector”, a adăugat Daniel Constantin.

SIMONA EHMANN, AGENT KRAIBURG PENTRU ROMÂNIA

Odihna îndelungată este esențială pentru productivitatea unei vaci de lapte, deoarece în decubit vascularizarea ugerului se îmbunătățește cu 30%, iar rumegarea este cu 70% mai intensă. Odihna îndelungată presupune în același timp scăderea solicitării onglonului (din punct de vedere mecanic, chimic și infecțios), realizându-se prin această primă măsură importantă care se impune pentru a avea în fermă animale performante: sănătatea ongloanelor. Pardoseala de odihnă „WINGFLEX“, produsă de compania germană Kraiburg, combină în mod ideal avantajele cușetei cu cele ale așternutului adânc, astfel că rezultă cel mai bun confort la odihnă, ceea ce oferă animalului odihna și productivitatea optimă.

Într-o fermă de taurine, dereglarea ritmului la odihnă, cu perioade de ședere prea scurte, prea lungi sau prea puține ca număr, poate declanșa un cerc vicios, rezultă probleme în asimilarea hranei, dereglarea metabolismului animalului și înrăutățirea sănătății onglonului. Fiecare minut de odihnă pierdut contează. Urmărirea animalului rentează, deoarece adesea se pot observa detalii care pot fi îmbunătățite cu efort minim. Așezarea și ridicarea vacii trebuie să decurgă cât mai aproape de condițiile naturale, de aceea se impune dotarea grajdurilor cu limitatoare de greabăn și de piept flexibile, precum și cu pardoseli la odihnă moi și sigure la alunecare, corespunzătoare nevoilor animalului.

Boxa de odihnă trebuie să ofere confort animalului

Referitor la comportamentul natural în decubit, boxa de odihnă trebuie să permită abordarea de către animal a tuturor celor cinci poziții de referință observate în natură: așezarea pe piept (43%), îndoirea membrului anterior înainte (20%), membrul posterior îndoit înapoi (22%), total pe o parte (7%) și poziția “de dormit” (8%).

Modul de proiectare a boxei de odihnă, în special a limitatorului de greabăn și piept, nu trebuie să stânjenească în niciun fel animalul. Atâta timp cât vaca nu poate aborda una dintre poziții, de exemplu nu poate întinde membrul anterior, va rămâne prea mult culcată în aceeași poziție, sau timpul total de odihnă se va scurta. Schimbarea naturală a pozițiilor de odihnă ajută la echilibrarea sarcinilor și diminuarea presiunii punctuale, împiedicând suprasolicitarea unei anumite părți a corpului vacii. Suprasolicitarea are ca rezultat dereglarea vascularizării în zona articulațiilor sensibile ale animalului și apariția plăgilor la nivelul pielii (de pildă, în zona jaretului).

Taurinele au nevoie de pardoseli moi, pe timp îndelungat

Taurinele sunt animale care se odihnesc pe suprafețe moi, articulațiile sunt sensibile și foarte puțin protejate, ceea ce impune existența unei pardoseli moi, cu o deformabilitate de minimum 20 mm. Este însă hotărâtor ca pardoseala respectivă să își păstreze proprietățile timp îndelungat, după mulți ani să poată oferi același confort ca la început. Pardoselile care după un număr mic de ani se întăresc reduc puternic timpul de odihnă, de multe ori fără ca fermierul să observe. Atunci când crește numărul afecțiunilor podale este necesară și verificarea confortului la odihnă. Un confort necorespunzător la odihnă va determina staționarea animalului în mediul umed și murdar de pe culoarele de mișcare, crescând astfel și solicitările mecanice asupra ongloanelor.

Inflamarea articulațiilor și plăgile pielii cu pierderea firelor de păr apar îndeosebi la jaret. În decubit, pielea vacii este solicitată de sarcina mare a corpului acesteia. Stratul adipos și țesutul muscular pot susține pe o perioadă limitată de timp irigarea pielii cu sânge. Dacă însă sarcina este prea mare sau durează un timp prea îndelungat, apar escare la nivelul pielii și la inflamații la rădăcina firelor de păr. Afecțiunile la nivelul pielii apar îndeosebi în zonele în care pielea vine în contact direct cu oasele animalului, de exemplu în zona jaretului. În situațiile în care, datorită existenței unei pardoseli deformabile, greutatea animalului se distribuie uniform pe suprafață și nu punctual, pielea va fi mai bine hrănită cu substanțe nutritive.

În plus, pardoselile moi oferă și o rezistență mai bună la alunecare, ceea ce determină ca animalul să se așeze fără teamă, ceea ce favorizează odihna îndelungată.

WINGFLEX asigură odihnă și productivitate optimă

Pardoseala de odihnă „WINGFLEX“ combină în mod ideal avantajele cușetei cu cele ale așternutului adânc, rezultând cel mai bun confort la odihnă, fapt ce oferă animalului odihna și productivitatea optimă. Pardoseala înaltă „WINGFLEX“, cu cei 60 mm grosime se poate curăța ușor, economisind astfel muncă și paie. Profilul inovativ cu aripi de dedesubt oferă cea mai mare deformabilitate și își păstrează timp îndelungat stabilitatea și elasticitatea. Are deformabilitatea ideală pentru orice solicitare de către animal. Vă semnalăm faptul că modul de solicitare al pardoselii atunci când animalul este așezat diferă de cel apărut când animalul se ridică. Lamelele profilului de dedesubt se așează perfect atunci când animalul se odihnește și amortizează șocurile articulației carpiene atunci când acesta se ridică. Durabilitatea pardoselii a fost deja testată și confirmată de organismul german DLG. Panta integrată din spate favorizează scurgerea lichidelor și uscarea, aducând astfel încă un avantaj păstrării sănătății onglonului vacii. Montajul cu profile în serie și șuruburi speciale din inox completează acest sistem profesionist.

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista