Secretarul de stat de la MADR Achim Irimescu a acordat un interviu pentru Agerpres, în care a vorbit despre problemele agriculturii din viitorul apropiat, adică după 2014. Despre micii fermieri din industria laptelui, Irimescu a spus că sunt mari şanse ca mare parte dintre ei să dispară de pe piaţă.
“Comisarul european, Dacian Cioloş organizează în toamnă o conferinţă pentru a prezenta nişte măsuri de "soft landing"(aterizare uşoară), de ajutor pentru sector după 2015. Am vorbit cu ministrul Agriculturii şi încercăm, prin stabilirea fermelor familiale pe care vrem să le încurajăm, cu cel puţin 20 de vaci, să le dăm proiecte gratuite până în 50.000 de euro. O astfel de sesiune va fi lansată până în vară, pe actualul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Nu îmi fac mari iluzii, pentru că, dacă ei nu au bani de cofinanţare, degeaba vin eu cu nişte mecanisme, pentru că trebuie să mai pună şi ei ceva. Vom avea şi în viitorul PNDR o măsură ca să încurajăm sectorul laptelui. Acum avem, în zonele defavorizate, subvenţii speciale, care pot ajunge şi la 300 de euro pe cap de animal, dar ei au luat doar subvenţia, au zis mersi şi nu au făcut nimic. Sunt vreo 800.000 de beneficiari în situatia asta, cu 2-3 vaci, adică 90% dintre ferme. Aceştia au cele mai mari şanse să dispară. Nu vor face concurenţă celor din afară, care vor veni cu lapte ieftin. Germanii au 10 tone pe cap de vacă, iar aceşti mici fermieri români produc cel mult 3 tone, în cel mai fericit caz. De exemplu, eu am luat din Germania lapte proaspăt, integral, netratat, la 58 de cenţi, ambalat în cutie Tetra Pack, iar în România nu o să găsim niciodată sub un euro”, a spus Irimescu.
Ce poate să facă guvernul României pentru aceşti mici fermieri?
“Avem în România măsuri care să-i sprijine pe producători prin Pachetul laptelui, adoptat de Comisie, în urma crizei laptelui din anii 2008/2009, când s-a văzut că în UE preţul la fermă a scăzut cu 40%, dar la consumator cu numai 11%, diferenţa fiind încasată de procesator şi de comerciant. După discuţiile avute la nivel înalt s-a luat decizia să se adopte contractualizarea, adică statul membru decide să aplice contracte obligatorii ca format. Este şi la noi un proiect de lege, care urmează să se adopte cu toate amănuntele pe acest subiect, pentru că trebuie să existe un contract între producătorul de lapte şi procesator. A doua măsură din Pachetul laptelui viza posibilitatea ca o asociaţie a producătorilor de lapte, care nu are mai mult de 33% din piaţa laptelui în statul membru, să poată negocia în numele membrilor, pentru că nea Gheorghe, cu trei vaci, nu are nicio putere să negocieze cu unităţile de procesare, dar aşa, în numele lui, asociaţia poate negocia un preţ bun. Aici chiar s-au făcut excepţii de la Legea concurenţei la nivel european. De asemenea, a treia măsură se referea la crearea Observatorului pieţei la nivel european, adică să raportăm cum sunt preţurile la producător şi la consummator, ca să se vadă transparent unde se duc banii, respectiv beneficiile din filiera laptelui. Teoretic, ar trebui să funcţioneze şi la noi, pentru că trimitem ceva date la Bruxelles şi spunem preţul lunar, dar nu cred că este suficient şi avem nevoie de mai multe date statistice”, a concluzionat Irimescu.
