Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Arad a fost înființată în anul 1893. De atunci și până acum a trecut prin multe transformări, chiar la un moment dat, după 1989, a rămas complet fără animale, însă și-a revenit și își duce existența exact pentru ceea ce a fost creată, desfășoară activități de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul creșterii şi ameliorării bovinelor. Astăzi, SCDCB Arad produce și comercializează animale cu un înalt potențial genetic, iar rezultatele cercetării ajung în fermele din întreaga țară. Despre ameliorare și despre stațiune am stat de vorbă cu directorul SCDCB Arad, Gheorghe Săplăcan.

Reporter: Stațiunea de la Arad se ocupă cu cercetarea în domeniul creșterii bovinelor, mai exact aici aveți două rase, Bălțată Românească și Brună de Maramureș. Astăzi, care este situaţia la SCDCB Arad?

Gheorghe Săplăcan: La ora actuală, staţiunea deţine un efectiv de 850 de bovine din două rase, fond genetic al României, Bălţata Românească şi Bruna de Maramureş. Multă lume se întreabă cum a rezistat staţiunea de la Arad, pentru că au fost zeci de ani în care cercetarea agricolă românească a fost ultima din ce s-a dorit în agricultura românească, a fost „uitată”, între ghilimele sau voit uitată, pentru că staţiunile şi institutele de cercetare de sub tutela ASAS au deţinut la un moment dat un fond şi o suprafaţă de terenuri valoroasă, şi toată lumea a dorit să desfiinţăm încetul cu încetul, să putem lua terenurile, să satisfacem solicitările în funcţie de coloratura politică.

„De la 42 de capete în 1994, astăzi efectivul este de 850, produs în staţiune.”

Noi am rezistat, deşi în 1990 staţiunea avea un efectiv de 5.000 de bovine din care 2.000 de capete din rasa Bălţată Românească, vaci cu lapte, până în anul 1992, când această staţiune a intrat în DDD, cum spun eu, deratizare, asanare, deci la vremea respectivă n-am mai avut niciun capăt. Tot ce s-a acumulat într-o perioadă de peste douăzeci de ani s-a distrus în doi ani, adică s-au invocat fel de fel de motive, că ar fi o boală, că ar fi alta, şi s-a lichidat tot efectivul. Din 1993 toamna – 1994, s-a început repopularea la staţiunea din Arad, subsemnatul venind în 1996 la sfârşitul lunii martie, când staţiunea deţinea un efectiv de 42 de capete. De acolo am pornit, sunt aproape 30 de ani de cercetare pe cele două rase, pornind de la cele 42 de capete, staţiunea deţine efectivul de 850 de capete de bovine, din care 350 vaci cu lapte şi celelalte categorii aferente, produse aici.

Reporter: Câte sunt din rasa Brună și câte din Bălțată?

Gheorghe Săplăcan: Din Bruna de Maramureș avem 170 de capete şi diferenţa de 680 sunt rasa Bălţata Românească. Deci, pornind de la 42 de capete în 1994, astăzi efectivul este de 850, produs în staţiune.

Reporter: Care era producția de lapte la vremea celor 42 de capete bovine și care este situația azi?

Gheorghe Săplăcan: Producţia medie pe animal era în jur de 3.200-3.300 litri de lapte/an. Bălțata Românească provenea de la staţiunea de la Târgu-Mureş, iar Bruna de Maramureş, de la staţiunea de la Sighetu Marmaţiei. Au fost animale cu genetică în ele, cât s-a putut la vremea respectivă. Pe acest efectiv am lucrat noi, l-am multiplicat, am lucrat ştiinţific, după tot ceea ce prevede ameliorarea raselor de bovine, în sensul că am folosit cei mai valoroşi tauri, ca să-i dăm o conformaţie, o înălţime, o adâncime, o îmbrăcare în carne, am lucrat pentru uger, ca să aducem ugerul, deoarece la vremea de început mulsul se făcea la bidon, după aceea sigur că a trebuit să ne aliniem prevederilor UE, am făcut investiţii, o hală de muls, şi atunci sigur că gândindu-ne că trebuie să facem o hală de muls, am zis: trebuie să lucrăm pe uger, ca să aducem ugerul să fie pretabil la mulsul mecanic. Am folosit tauri amelioratori, dar în toată această perioadă până ce a existat Semtestul de la Timişoara am achiziţionat material seminal de la Timişoara, apoi a dispărut Semtestul de la Timişoara şi am achiziţionat materialul seminal de la Semtestul de la Târgu Mureş, folosind cei mai valoroşi tauri, cel mai mare grad de ameliorare pe direcţiile pe care noi le-am dorit: lapte, fiind o rasă mixtă, şi una, şi cealaltă am lucrat genetic, cu specialiştii noştri din staţiune, toţi sunt de aici veniţi de pe băncile facultăţii şi crescuţi aici, deci eu lucrez cu unii dintre ei de aproape 30 de ani.

„Suntem probabil singura staţiune care în fiecare toamnă înfiinţează 15-20 de hectare de borceag de toamnă.”

Reporter: Ați investit în genetică, în ameliorare, însă încă aveți de pus la punct adăposturile, tehnologia...

Gheorghe Săplăcan: Da, încă avem de lucrat la adăposturi, pentru că trebuie să subliniez că, până în 1997, când a apărut HG 685 care a clarificat ce este staţiunea de la Arad şi cum funcţionează şi se finanţează staţiunea de la Arad, până în acel moment această staţiune n-a primit niciun leu de la bugetul de stat pentru a creşte sau a-şi continua activitatea, sau a putea face retehnologizare, sau pentru a construi adăposturi noi, sau pentru a construi bazine pentru colectarea dejecţiilor sau depozite pentru păstrarea cerealelor şi pentru alte multe probleme care sunt şi  le-am avut în această perioadă, şi pe care le avem acum în derulare. În martie, anul trecut, ni s-a aprobat un proiect mare, 21 de milioane de lei, în care să reamenajăm jgheaburile de furajare, suprafaţa unde vacile sunt furajate, acoperişurile, să construim două bazine pentru colectarea dejecţiilor, pentru a putea aduna aici tot ce înseamnă dejecţii şi a le lua cu cisterna, şi a le împrăştia pe câmp. Noi folosim gunoiul de grajd pentru a-l împrăştia pe câmp, a îngrăşa câmpul, a lucra la structura solului prin asta, că ştiţi cum e pământul, îţi dă, dar trebuie să ai şi grijă de el, să lucrezi puţin şi la structura solului, şi multă lume ne întreba: ce faceţi cu gunoiul? Noi îl ducem pe câmp, îl împrăştiem, îl încorporăm în sol şi cu această ocazie sigur că îmbunătăţim solul şi creştem şi producţiile de cereale pe care le folosim în hrana animalelor.

Staţiunea deţine acum 1.240 de hectare de teren total, din care 1.019 teren agricol, pe această suprafaţă îşi produce necesarul de furaje pentru efectivul pe care-l are, şi aici lucrând în calitate de cercetători, şi cu cercetătorii valoroşi, cu profesorii de la Timişoara, suntem probabil singura staţiune care în fiecare toamnă înfiinţează 15-20 de hectare de borceag de toamnă. Odată, la o întâlnire cu profesori la Universitate, m-au întrebat: mai este cultura de borceag de toamnă? Sigur că mai este, la Arad o vedeţi în fiecare an, borceag de toamnă semănat, ca în luna aprilie să poată animalele să beneficieze de primele cantităţi de masă verde până creşte lucerna, la sfârşitul lui aprilie-mai, deja noi cu acest borceag de toamnă venim şi suplimentăm vitamino-mineral în combinaţie cu silozurile hrana efectivului pe care-l avem.

„Obiectul principal este producerea de juninci gestante cu gestaţie între 3-6 luni şi difuzarea lor către producătorii individuali în toată România. Laptele pentru noi este un produs secundar, care ne aduce venituri suplimentare.”

Reporter: Ce înseamnă să faci ameliorare în România?

Gheorghe Săplăcan: Legat de această întrebare, trebuie să punctez că Staţiunea nu este producătoare de lapte, ci este staţiune de cercetare fundamentală şi aplicată, iar obiectul principal este producerea de juninci gestante cu gestaţie între 3-6 luni şi difuzarea lor către producătorii individuali în toată România. Am avut perioade destul de grele în care am fost nevoiţi să vindem şi chiar o sută de juninci gestante cu fond genetic în ele, staţiunea a vândut în toate judeţele ţării, începând de la Tulcea, în Moldova, Maramureş, Bihor, Alba, partea de sud a ţării, pentru că animalele produse aici au genetică în ele şi răspund la ceea ce crescătorul individual doreşte. Să vă dau un exemplu, un crescător de bovine a cumpărat zece juninci gestante de la staţiunea din Arad, cu pedigri. Asta înseamnă că el beneficiază şi de subvenţia acordată de APIA, având toate documentele de provenienţă, şi de aceea le-a cumpărat. I-au fătat toate zece juninci 11 viţei, şi la un moment dat mă întreba unul: cum 11 viţei? – una a fost gemelară şi de aia au fost 11 – mulţumit omul, la prima fătare peste 20 de litri de lapte la juninci. După o perioadă de câţiva ani, a venit şi a mai cumpărat zece juninci de la staţiune. Sigur că a fost o perioadă în care era programul de minimis, în care totuşi cei care conduceau Ministerul Agriculturii s-au gândit: ca să creştem şi să stimulăm, şi să creăm interes pentru creşterea bovinelor şi a vacilor, pentru că ţara are nevoie, indiferent ce se zice, cât poluează vaca atmosfera – atunci sigur că acel program de minimis, în acea perioadă am avut foarte multe solicitări pentru că era benefic. Omul cumpăra zece juninci de la staţiune cu un preţ, că sigur şi aceste juninci au un preţ, având genetică în ele, compară preţurile cu junincile aduse din Austria, Elveţia, Ungaria sau de unde se găsesc, că nu toată lumea produce şi vinde juninci gestante cu potenţial genetic în ele şi cu valoare de ameliorare în ele, şi cu conformaţie, cu aspect fizic; cele de la noi sunt aclimatizate aici, produse aici şi de aia crescătorii care-şi doresc să aibă în efectiv Bălţată Românească au solicitat acest lucru staţiunii.

De multe ori, am avut discuţii şi cu factorii de control, cei care spuneau că „dvs. faceţi şi comerţ”. Noi nu facem comerţ, noi nu producem lapte, noi producem juninci gestante. Laptele pentru noi este un produs secundar. Fraţilor, vreţi să-l dăm la canal ca produs secundar sau să-l vindem şi să realizăm venituri suplimentare, venituri proprii? Pentru că finanţarea se face mixt, din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat. Trebuie să se înţeleagă că nu este staţiunea nici a directorului, nici a celor care lucrează, este a ţării. Toţi cei care lucrează aici sunt profesionişti. Nu pot eu să mă bat cu mâna în piept că sunt mare director dacă n-am în spate personalul bine pregătit şi care are dragoste de vacă. Dacă nu ai dragoste de vacă, n-ai ce căuta la Arad, la stațiune, și nici în creșterea bovinelor.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Compania ADAMA anunță lansarea pe piața din România a noilor produse EDAPTIS^®, AVASTEL^® și COSAYR^®, soluții moderne și eficiente care răspund unor provocări agronomice majore precum controlul buruienilor graminee dificil de combătut, combaterea bolilor la cereale și gestionarea insectelor dăunătoare.

ADAMA se află în topul global al companiilor de protecția plantelor, având un portofoliu extins de produse, care este este dezvoltat, fabricat și formulat în patru centre de cercetare și dezvoltare de ultimă generație și în 22 de unități de producție și formulare în întreaga lume. Cu o cultură în care membrii echipei ADAMA ascultă fermierii și generează idei ținând cont de realitățile din teren, compania răspunde cu noi produse, soluții, servicii, politici comerciale personalizate sau cu informații care sunt relevante pentru piață, oferind o gamă largă de amestecuri distincte, formulări și produse diferențiate de înaltă calitate, care răspund nevoilor fermierilor și clienților locali în peste 100 de țări la nivel global.

Inovație în segmentul erbicidelor pentru cereale din Europa, prin introducerea EDAPTIS^®

ADAMA anunță prima omologare a produsului EDAPTIS^® în România, o soluție gata de utilizat care oferă control cu spectru larg asupra buruienilor graminee și o eficacitate îmbunătățită în combaterea populațiilor rezistente.

EDAPTIS^® se aplică în postemergență ca erbicid foliar. Formula sa unică combină cele mai importante moduri de acțiune cu activitate foliară graminicide: Pinoxaden și Mesosulfuron. Prin combinarea modurilor de acțiune din Grupul 1 și Grupul 2 pentru controlul buruienilor graminee, EDAPTIS^® nu doar extinde spectrul de eficacitate, ci îmbunătățește și eficiența în combaterea populațiilor de buruieni rezistente, în special împotriva speciilor greu de controlat, comparativ cu produsele de referință de pe piață.

Deși combinarea modurilor de acțiune este o practică obișnuită în aplicațiile preemergență și în tratamentele cu efect puternic de tip „burndown”, utilizarea acesteia în controlul postemergent al buruienilor graminee este mai puțin răspândită. Cercetările de top în domeniul rezistenței la erbicide sugerează că utilizarea modurilor de acțiune combinate este mai eficientă în prevenirea apariției rezistenței la erbicide decât practica obișnuită de rotație a grupelor de erbicide.

Pe lângă performanța superioară, EDAPTIS^® are și un profil de sustenabilitate favorabil. Produsul este formulat ca dispersie în ulei (OD), folosind ulei de rapiță rafinat, ceea ce îi îmbunătățește caracteristicile de eficacitate și impact pe mediu. Această formulare modernă asigură o aderență mai bună a soluției de erbicidat pe suprafața frunzelor buruienilor țintă, o părundere mai bună a produsului prin cuticula limbului foliar, o translocare mai rapidă și în final o eficacitate superioară față de celelalte tipuri de formulări.

„Pe măsură ce fermierii din întreaga Europă caută soluții inovatoare și de calitate care să ofere beneficii concrete în câmp, gestionarea rezistenței buruienilor graminee devine din ce în ce mai crucială. Această nevoie este amplificată de eliminarea numeroaselor erbicide, în special în segmentul pre-emergent, din cauza restricțiilor de reglementare tot mai riguroase. Gândind în afara tiparelor și menținând o înțelegere profundă a nevoilor fermierilor și a dinamicii pieței, ne asigurăm că soluțiile noastre oferă valoare reală clienților. Cu EDAPTIS^® schimbăm modul în care fermierii privesc managementul pe termen lung al rezistenței buruienilor”, explică Darren Palendat, responsabil global pentru strategia produselor erbicide în cadrul ADAMA.

Un nou fungicid pentru cereale, AVASTEL^®  - pentru control superior al bolilor și protecție de lungă durată

ADAMA lansează AVASTEL^®, un nou fungicid pentru T2 cu spectru larg pentru cultivatorii de cereale din întreaga Europă, care oferă un nou standard de eficacitate, control și protecție de lungă durată împotriva unui spectru extins de boli.

AVASTEL^® combină două substanțe active de încredere – o carboxamidă (SDHI) și un triazol (DMI) – pentru un control excepțional al septoriozei, ruginii brune, ruginii galbene, a pătării brune și multor boli la principalele culturi de cereale. Produsul este potențat de tehnologia unică de formulare Asorbital^® de la ADAMA, care asigură o absorbție mai bună și o migrare mai rapidă în țesutul foliar, garantând rezistență sporită la spălare și o retenție excelentă, ce reduce incertitudinea legată de condițiile meteo din timpul aplicării.

Cu AVASTEL^®, fermierii europeni, supuși unei presiuni tot mai mari de a combate septorioza, ruginile și alte boli cheie, pot beneficia de un plus de siguranță. AVASTEL^® are efecte puternice curative și preventive pe termen lung împotriva bolilor, care rezultă într-o frunză-stindard mai viguroasă, esențială pentru maximizarea producțiilor. În testele de câmp, AVASTEL^® a furnizat o protecție superioară împotriva septoriozei și a dus la creșterea randamentelor, comparativ cu produsele concurente.

„La ADAMA, am investit în dezvoltarea AVASTEL^®, un fungicid inovator care conține două substanțe active de top, precum și tehnologia noastră inovatoare de formulare. Efectele curative și preventive ale AVASTEL^® oferă o performanță constant ridicată pentru culturile cu risc mare și potențial ridicat, într-o singură soluție inteligentă. Datorită tehnologiei de formulare Asorbital^® dezvoltată de ADAMA, fermierii aflați în situații agronomice complexe au acum o soluție pe care se pot baza”, arată Alex Mills, director global al diviziei de Fungicide în cadrul ADAMA.

AVASTEL^® este un fungicid cu spectru larg, potrivit pentru utilizare în culturi precum grâul, orzul, secara și triticalele. Face parte din noul portofoliu de fungicide pentru cereale al ADAMA în Europa, lansat începând cu 2023.

COSAYR^®, insecticid de ultimă generație, cu spectru larg și acțiune de lungă durată

COSAYR^® este un insecticid modern, cu spectru larg, acțiune translaminară și sistemică de durată, conceput pentru combaterea insectelor cu aparat bucal de masticat. Produsul conține clorantraniliprol 200 g/L, formulat ca suspensie concentrată (SC), și oferă:

• eficacitate excelentă împotriva lepidopterelor și himenopterelor;

• eficacitate foarte bună împotriva unor adulți și larve de coleoptere și diptere;

• rezistență ridicată la radiațiile UV și efect rezidual îndelungat;

• acțiune ovi-larvicidă foarte puternică;

• siguranță pentru insectele benefice.

Modul de acțiune al COSAYR^® este specific: substanța activă deschide canalul receptorului de rianodină, determinând pătrunderea calciului în citoplasmă, ceea ce provoacă paralizie, oprirea hrănirii și, în final, moartea dăunătorilor.

COSAYR^® este omologat pentru utilizare în viță-de-vie (struguri de masă și vin), porumb (boabe și siloz), măr, păr, gutui și cartof, cu recomandări clare privind momentul optim de aplicare, în funcție de ciclul biologic al fiecărui dăunător.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Consumatorii din țara noastră se orientează tot mai mult către pâinea cu maia, în detrimentul pâinii industriale. Datele colectate de Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei arată că schimbarea comportamentului alimentar este puternic influențată de consumatori cu vârsta cuprinsă între 40 și 70 de ani, care sunt interesați de calitatea și trasabilitatea ingredientelor.

Conform studiului realizat de Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei, unul din patru consumatori declară că schimbarea obiceiurilor alimentare a început cu frământarea pâinii acasă. În același timp, comenzile de făină integrală au crescut constant, de la lună la lună, în ultimul an, alimentate de cererea din online și de comunitățile digitale dedicate pâinii cu maia. Diferențele sunt vizibile și în pragul sărbătorilor tradiționale: comenzile din perioada Crăciunului și Paștelui sunt duble față de restul anului.

Datele au fost colectate online, pe un eșantion de 2.500 de respondenți, în intervalul mai - decembrie 2025.

Profilul consumatorilor care coc pâine acasă

Studiul arată că obiceiul preparării pâinii acasă este adoptat în special de femei, cu vârste cuprinse între 25 și 70 de ani, care aleg făina integrală. Ele se împart astfel:

• 25 - 39 de ani (18%): sunt consumatori care au devenit părinți și își schimbă obiceiurile pentru a le oferi copiilor o alternativă mai bogată în nutrienți la pâinea din comerț;

• 40 - 70 de ani (82%): sunt consumatori care au obiceiul de a găti acasă și care folosesc făinuri integrale pentru o alimentație echilibrată. Din această categorie de consumatori (40 - 70 de ani), 55% devin mai conștiente de importanța calității alimentelor, fie din cauza unor boli cronice (ex: diabet), fie pentru că înțeleg rolul alimentației în menținerea sănătății. 45% aleg făinurile integrale pentru gustul autentic, asemănător pâinii de altădată.

Majoritatea consumatorilor au educație peste medie (85%), provin din mediul urban (89%) și declară că citesc etichetele produselor. Ele verifică conținutul de fibre, evită conservanții și excesul de sare și preferă pâinea cu maia și făinurile integrale.

Consumatorii sunt informați și știu că pâinea albă industrială, deși gustoasă, conține adesea aditivi (E-uri) sau este produsă din aluat congelat, ceea ce îi determină să caute alternative sănătoase, cu trasabilitate clară a ingredientelor.

Cei mai mulți dintre consumatorii de pâine coaptă acasă sunt căsătoriți sau în relații stabile și au copii. Deși au venituri confortabile (pentru care costul unei pâini artizanale de 30 lei nu reprezintă o problemă), aleg să investească timp în prepararea pâinii. Motivația principală nu este economisirea banilor, ci calitatea.

Adesea, acești consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru ingrediente premium sau pentru pâine artizanală. Trăiesc preponderent în orașe mari (peste 68% dintre respondente), iar cele din mediul rural sunt, în proporție semnificativă, persoane care s-au mutat la sat după pandemie.

„95% dintre comenzile noastre de făină vin din mediul online. Avem clienți foarte educați, atenți la calitatea ingredientelor, care obișnuiesc să gătească acasă și chiar să își pregătească pâinea în propria bucătărie. Vindem făină integrală, măcinată pe moara de piatră în Oltenia. Măcinăm doar cerealele pe care le cultivăm noi, soiuri românești. Consumatorii ne știu deja povestea și ne recomandă. Sunt comunități mari de consumatoare care își fac pâinea acasă. Prețul ingredientelor premium este mai ridicat, însă cumpărătorii noștri îl văd ca pe o investiție în sănătate”, arată Alexandru Ignat, președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei.

Fondată în anul 2018 de cinci fermieri, în comuna Dobrun - județul Olt, Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei produce făină integrală de grâu și secară, fără amelioratori, măcinată cu ajutorul unei mori cu pietre. Membrii cooperativei cultivă cereale din soiuri românești, Glosa la grâu și Suceveana la secară. Moara cu pietre macină la viteză joasă (90 - 120 rotații/minut), fără a încălzi făina. Măcinarea lentă, la temperaturi reduse (30 - 35°C), permite păstrarea integrală a nutrienților și fibrelor din bob, eliminând nevoia utilizării amelioratorilor.

Deviza fermierilor din Cooperativa Biruința Olteniei este ,,Făină pentru sănătate”, aceasta rezultând din dorința fermierilor de a orienta producția către calitate, nu către volum, pentru ca făina obținută să își păstreze proprietățile intacte.

Interes crescut pentru cursuri și ateliere de frământare a pâinii cu maia

Cursurile și ateliere dedicate pâinii cu maia sunt tot mai căutate, în ultimii ani apărând traineri și brutari pasionați care își împărtășesc cunoștințele și experiența.

Un exemplu este programul fondat de Diana Conea, creatoarea „Iubesc Natural – Pâine care vindecă”. Prin programele sale, Diana a instruit deja mii de persoane în arta creșterii maialei și a coacerii pâinii sănătoase (fără gust excesiv de acru, cu miez aerat și coajă crocantă). 3.500 de cursanți au participat la astfel de cursuri online în anii 2023 - 2025, semn că există un interes real pentru învățarea acestor abilități. Pe Facebook și Instagram au apărut grupuri dedicate (ex: „Pâine cu maia România”), unde membrii își împărtășesc reușitele și rețetele, formând comunități active. Acest context educativ face ca tot mai mulți curioși să capăte încredere și să încerce pâinea cu maia acasă, având acces la rețete testate și sfaturi de la alți pasionați. Diana Conea insistă asupra faptului că nu orice pâine „cu maia” din comerț este automat sănătoasă și îi învață pe cursanți să producă maia naturală, să frământe și să coacă pâinea corect, pentru a obține un produs gustos și nutritiv.

Tendințe în perioada sărbătorilor

Conform aceluiași studiu, consumatorii sunt mai predispuși să comande făinuri integrale în perioada Crăciunului și Paștelui, pentru a prepara cozonacul tradițional, care poate fi un desert mai sănătos atunci când este făcut din ingrediente integrale.

„Vânzările online au crescut cu 66% în noiembrie față de octombrie, iar primele zece zile din decembrie au înregistrat o creștere de 86% față de aceeași perioadă din noiembrie”, subliniază Alexandru Ignat, președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii din țara noastră vor fi eligibili pentru finanțare suplimentară în urma împrumutului de 25 milioane de euro pe care Agricover Credit IFN SA îl primește din partea Băncii Europene de Investiții (BEI). Agricover Credit va canaliza fondurile către microîntreprinderile agricole care doresc să-și îmbunătățească productivitatea și să adopte practici sustenabile de protecție a mediului.

Acordul are ca scop înlesnirea accesului la finanțare pentru un sector care joacă un rol economic semnificativ în România. Agricultura angajează peste 20% din forța de muncă a României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, și reprezintă aproximativ 4% din produsul intern brut al țării.

Acordul de împrumut semnat va contribui la îmbunătățirea accesibilității financiare și la sprijinirea noilor generații în preluarea activității, pe măsură ce fermierii mai în vârstă se pensionează sau încetează să mai lucreze. Astfel, fermierii vor putea să pună în practică inovații și să îmbunătățească productivitatea, ceea ce va aduce beneficii comunităților locale și mediului înconjurător.

„Parteneriatul cu Agricover Credit demonstrează angajamentul nostru puternic față de creșterea sectorului agricol în România. Finanțarea îmbunătățește accesul la resurse de care este mare nevoie pentru microîntreprinderi și sprijină tinerii fermieri dintr-un sector vital pentru Europa. Prin investițiile pe care le facem în acest domeniu, contribuim la reziliență și prosperitate comună”, a arătat Ioannis Tsakiris, vicepreședinte BEI.

Agricover Credit este cea mai importantă instituție financiară nebancară din România și acordă împrumuturi exclusiv fermierilor. Între potențialii beneficiari ai împrumutului BEI se numără, printre alții, producătorii de cereale, de produse lactate și crescătorii de animale.

„Colaborarea noastră cu BEI reprezintă încă un pas înainte în gestionarea provocărilor cu care se confruntă microîntreprinderile agricole din România și continuă un parteneriat valoros care a sprijinit deja transformarea a numeroase ferme. Această nouă facilitate va sprijini fermierii, ajutându-i să adopte tehnologii moderne și de-asemenea, va contribui la transformarea peisajului agricol românesc, asigurând fermierilor resursele necesare pentru a prospera, mai ales în aceste momente pline de provocări”, a precizat Serhan Hacisuleyman, director general Agricover Credit.

Acordul promovează practici comerciale durabile, inovarea tehnologică și echitatea socială. Pe lângă operațiunea de împrumut, Agricover va beneficia de serviciile de asistență tehnică pentru finanțare socială incluzivă (SIFTA) furnizate de BEI prin platforma de consiliere InvestEU în legătură cu reînnoirea Codului de bună conduită pentru acordarea de microcredite, precum și de servicii de dezvoltare a portofoliului, în vederea îmbunătățirii portofoliului destinat micilor fermieri.

Banca Europeană de Investiții (BEl) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene, deținută de statele membre ale acesteia. Construită în jurul a opt priorități principale, BEI finanțează investiții care contribuie la obiectivele de politică ale UE, stimulând acțiunile climatice și de mediu, digitalizarea și inovarea tehnologică, securitatea și apărarea, coeziunea, agricultura și bioeconomia, infrastructura socială, investițiile de impact puternic în afara Uniunii Europene și uniunea piețelor de capital.

Grupul BEI, care include Fondul European de Investiții (FEI), a încheiat noi finanțări în valoare de aproape 89 miliarde euro pentru peste 900 de proiecte cu impact puternic în 2024, stimulând astfel competitivitatea și securitatea Europei.

Toate proiectele finanțate de Grupul BEI sunt în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, potrivit angajamentului din Foaia de parcurs a băncii climatice. Aproape 60% din finanțările anuale ale Grupului BEI sprijină proiecte care contribuie direct la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, la adaptarea la acestea, precum și la un mediu mai sănătos.

Susținând integrarea piețelor și mobilizând investiții, Grupul BEI a sprijinit noi investiții în valoare record de peste 100 miliarde euro pentru securitatea energetică a Europei în 2024 și a mobilizat capital de creștere de 110 miliarde euro pentru start-up-uri, întreprinderi în curs de extindere și pionieri ai UE. Aproximativ jumătate din finanțările BEI din cadrul Uniunii Europene sunt direcționate către regiunile de coeziune, în care venitul pe cap de locuitor este mai mic decât media UE.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală. InvestEU reunește multitudinea de instrumente financiare disponibile în UE pentru a susține investițiile din Uniunea Europeană, făcând finanțarea proiectelor de investiții din Europa mai simplă, mai eficientă și mai flexibilă. Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU. Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte, beneficiind de garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, crescându-le capacitatea de suportare a riscurilor și mobilizând investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Agricover reunește într-un portofoliu structurat linii de afaceri, soluții și tehnologii de ultimă generație care adaugă valoare afacerilor fermierilor, activităților agricole zilnice și, implicit, transformă agricultura în România.

Agricover Credit oferă soluții de finanțare personalizate, concepute special pentru nevoile operaționale, de investiții și de sustenabilitate ale fermierilor. Compania a înregistrat un rezultat net de 10,37 milioane euro în prima jumătate a anului 2025, o cotă de piață de 7,8% în finanțarea agriculturii și o expunere totală de 756 milioane euro, reprezentând o creștere de 14,3% față de primul trimestru al anului trecut.

Agricover Credit face parte din Grupul Agricover, care sprijină fermierii cu soluții de afaceri inovatoare de peste 25 de ani, inclusiv acces la inputuri agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!