Ajutorul de stat pentru motorină, până la 22 decembrie 2025 se depun cererile pentru 2026
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că primește până la 22 decembrie 2025, inclusiv, Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2026.
Astfel, beneficiarii subvenției pentru motorina utilizată în agricultură trebuie să depună Cererile de acord pentru finanțare până la data de 22 decembrie 2025:
-
la Centrele Județene ale APIA sau al Municipiului București în a căror rază se află exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat;
-
la centrele unde au fost depuse cereri de plată în cadrul Campaniei 2025.
Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare este emis de Centrele Judeţene APIA până la data de 1 martie 2026.
Pentru lucrările mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, beneficiarii achiziţionează motorina necesară şi solicită furnizorilor emiterea documentelor pe numele lor, conform prevederilor OUG nr. 120/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările şi completările ulterioare.
Schema de ajutor de stat este reglementată prin HG nr. 1174/2014 și OMADR nr. 1727/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura în România, doar circ, fără pâine
„Să mori cu dreptatea în mână” și „să moară capra vecinului”, două expresii aparent fără legătură una cu cealaltă, dar în realitate reprezintă esența stării de fapt a agriculturii românești.
Când asculți fermierii, constați că în măsură de 90% problemele noastre sunt comune, deci există un numitor comun în baza căruia să te apuci să le rezolvi. Problemele sunt în mod evident legate de subvenții tot mai mici, de impredictibilitate fiscală, de prețuri tot mai mari la îngrășăminte, pesticide, semințe, tehnică și tehnologie etc, însă cel mai important punct comun, pe care toți, dar absolut toți fermierii îl pomenesc, este „nu suntem uniți”. Adică, asocierea.
Urmează acum partea dureroasă și, cred eu, motivul real pentru care nu pot fi uniți fermierii. Și anume, lipsa de încredere între oameni, rezistența de-a accepta alte idei noi, pentru că fiecare are dreptate, iar restul sunt niște proști, culminând cu dorința și satisfacția de-a vedea pe cineva eșuând.
Realitatea e că fermierii nu se prea înghit unii pe alții, aici, în România. Fermierii mici nu se suportă cu fermierii mari și viceversa, cultura mare cu zootehnia și viceversa, românii cu străinii și, de cele mai multe ori, românii cu românii. Culmea e că și această situație e văzută ca o problemă de cei mai mulți fermieri, care tot timpul dau vina pe alte entități și auzi mereu expresii ca „UE ne vrea dezbinați”, „politicienii și politica ne dezbină”, „e un plan mondial să fim sclavii pământului nostru”.
Purul adevăr este că noi, fermierii, suntem singurii vinovați că suntem dezbinați. În rarele situații în care fermierii se mai unesc, o fac atunci când cuțitul a ajuns deja la os. Păcat că doar în acele momente se simte un aer de unitate, momente în care își jură prietenie și dragoste pe viață, mai ceva ca niște elevi la banchetul de final de liceu, dar imediat ce valul a trecut, toată lumea revine la individualismul anterior.
În România sunt zeci de mii de fermieri activi, există sute de mii de oameni care lucrează în agricultură direct sau indirect și milioane de oameni care trăiesc în mediul rural. Nu vin nici Ursula, nici Putin, nici Xi sau Trump să le șoptească la ureche fermierilor să nu cumpere la comun pesticide sau îngrășăminte, nu le ia nimeni mâna să scrie inepții pe Facebook sau TikTok și, în mod cert, nimeni nu îi oprește să citească literatură de specialitate, reviste de agricultură, ori să urmărească emisiuni agricole cu scop educativ.
Pâine și circ ofereau romanii poporului când se agitau spiritele, iar acum, după 2500 de ani, ne mulțumim doar cu circ, căci pâinea ne-o cumpărăm singuri, scump, după ce grâul îl vindem ieftin.
Editorial de: ALEXANDER DEGIANSKI
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2025Abonamente, AICI!
În pepiniera lui Lucian Șoșa, culorile prind rădăcini
Meseria de jurnalist înlesnește întâlnirea cu oameni speciali, oameni care prin munca lor schimbă comunități, creează locuri de muncă, lasă o moștenire culturală mai prețioasă decât orice avere. Un astfel de om am întâlnit în județul Alba, inginerul horticol Lucian Șoșa, proprietarul Pepinierei Șoșa din Aiud.
Tot mai mulţi români, atât din mediul rural, cât şi din localitățile urbane, îşi construiesc locuințe la standarde occidentale şi încearcă să îşi decoreze atât casele, cât şi curţile într-o manieră plăcută şi modernă. „Lumea caută în ultimii ani să-şi decoreze curţile, grădinile, intrările, pentru o oază de verdeaţă, o oază de culoare, şi cererea este tot mai mare și ne bucurăm de asta”, afirmă Lucian Șoșa.
Așa a pornit și inginerul horticol de la Aiud pe un drum nou: de la producător de pomi fructiferi la cultivator de plante ornamentale. Dar nu e vorba doar despre o afacere, ci despre o pasiune care crește odată cu fiecare plantă.
În anul 2005, Lucian Șoșa a început să învețe cât mai multe despre agricultură, angajat fiind la un magazin ce comercializa produse de protecția plantelor. Însă povestea Pepinierei Șoșa a început cu înființarea ei doi ani mai târziu, când Lucian a și cultivat primii pomi fructiferi. Treptat, cu acumularea cunoștințelor despre horticultură, a început să producă o gamă tot mai variată de material săditor de cea mai bună calitate. Garanția în ceea ce privește autenticitatea, sănătatea și pretabilitatea pentru diferite sisteme de cultură reprezintă deziderate pentru orice horticultor.
O grădină elegantă se realizează împreună cu specialistul
De la plante ornamentale la plante exotice la ghiveci, până la bulbi de flori, la Pepiniera Șoșa oricine găsește soluții pentru a-și înfrumuseța curtea sau casa. Însă pentru a amenaja o grădină cu bun-gust, având în vedere că linia dintre eleganță și kitsch este adeseori încălcată, nu există o rețetă prestabilită. „O grădină cu gust o amenajăm destul de uşor și recomand fiecărui client să-şi aleagă plantele în funcţie de cum simte el. De acolo putem să începem cu recomandările. Întotdeauna, încercăm să venim în sprijinul clientului şi printr-un ajutor dincolo de aspectul comercial”, ne-a zis Lucian Șoșa, care recomandă clienților să-și facă analize de sol pentru a ști clar ce plante se potrivesc locului în care acestea vor fi plantate.
Plantele sunt adaptate climei noastre
Verile tot mai toride au impus adaptarea plantelor, iar cele ornamentale nu fac excepție. „Orice plantă aducem de afară, o creștem de mică, şi atunci se adaptează chiar temperaturilor de la noi din ţară. Adică, în ultimii ani am văzut, cam orice plantă, după ce suferă un pic, dacă ştim să o ajutăm, se aclimatizează 100%. Ne lăudăm cu treaba asta”, arată Lucian Șoșa.
Dar pentru o creștere armonioasă a plantelor, acestea au nevoie de un aport optim de apă și nutrienți. Adeseori, apa este pusă în exces sau, și mai des, lumea uită să ude. „Recomandăm sisteme de irigat cu picurare, care au un consum redus şi asigură constant apă. Nefiind de specialitate, clienţii pot să uite să ude şi atunci planta va suferi. Dar noi le recomandăm de la început să folosească orice sistem de picurare, oricât de rudimentar ar fi, pentru că ajută foarte mult pe oricine vrea să se bucure de plante verzi”, a explicat inginerul horticol.
O pepinieră cu de toate pentru iubitorii plantelor
Preferința cumpărătorilor în ceea ce privește plantele, arborii și arbuștii ornamentali este și ea „sezonieră”. Toamna, când fructele umplu tarabele și cămările, vedete sunt pomii fructiferi la ghiveci și plantele ornamentale colorate. Anul acesta, la mare căutare au fost calluna, plantă de sezon, şi gardurile vii.
La Pepiniera Șoșa găsim, pe lângă acestea, pomi (măr, prun, păr, cireș, cais, piersic, vișin, nectarin, nuc, gutui, migdal, mosmon), pomi fructiferi exotici (rodie, smochin roșu, smochin verde, Kaki Ciocolatino, Kaki Jiro, Kaki Rosseyanka, Kaki Sharon, Kaki Tipo, Kaki Vaniglia), trandafiri (urcător, pomișor, Teahibrid și pitic), viță-de-vie (de masă și de vin) și arbuști fructiferi (la ghiveci: afin, agriș, Akebia, alun, aronia, cătină, coacăz, corn, goji, mur, mălin, zmeur) etc.
Lucian Șoșa participă la târguri și expoziții, însă vânzările se fac și online, prin intermediul site-ului Pepinierei Șoșa, de unde, de altfel, pot fi cumpărate și insecticide, fungicide, erbicide, îngrășăminte și semințe profesionale, dar și aranjamente florale, plante de interior sau articole de lemn.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2025Abonamente, AICI!
Solul, o resursă strategică pentru generațiile viitoare
Cu ocazia Zilei Mondiale a Solului, sărbătorită anual pe 5 decembrie, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, în zilele de 4 și 5 decembrie 2025, o nouă ediție a evenimentului educațional și interdisciplinar „Multidialog despre Sol – Bio-inspirație actuală pentru comunitățile generațiilor viitoare”.
Programul reunește profesori, cercetători, antreprenori, reprezentanți ai administrației publice, experți în sustenabilitate și tineri din România, Italia și Turcia, într-un cadru dedicat dialogului despre sol, bioeconomie și modele comunitare de dezvoltare durabilă. Totodată, programul include și activitățile proiectului ERASMUS+ „Eco-Culinary Innovators”, realizat împreună cu Colegiul de Servicii în Turism „Napoca”, în cadrul căruia tinerii lucrează în echipe mixte pentru a dezvolta concepte alimentare sustenabile sub tema Glocal Food: Thinking Global, Acting Local.
Importanța evenimentului
În contextul european actual, în care solul devine o resursă strategică pentru climă, hrană și reziliență urban-rurală, evenimentul de la Cluj reprezintă o platformă de conectare între educație, cercetare, industrie și comunitate. Aici se construiesc modele replicabile, bazate pe colaborare internațională, știință aplicată și soluții alimentare sau economice inspirate din natură.
„Ne dorim ca tinerii să înțeleagă solul nu doar prin laboratoare, ci și prin gastronomie locală, modele de afaceri și proiecte europene care creează punți între orașe, sate și comunități profesionale”, arată prof. dr. Felix Arion, coordonator proiect și cadru universitar USAMV Cluj-Napoca.
Un dialog continuu între știință, comunitate și inovație de Ziua Mondială a Solului
Ziua de 5 decembrie va începe cu prezentarea contextului evenimentului de către Felix Arion, urmat de introducerea proiectelor europene SOILTRIBES și BIO-INSPIRE, realizată de Iulia Arion și Felix Arion, care deschid discuția despre rolul solului în comunitățile viitorului.
Din partea Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu aduce o perspectivă urbană asupra solului ca element definitoriu al orașului, iar tinerii participanți ai proiectului Erasmus își prezintă conceptele în cadrul unei competiții de idei dedicată sustenabilității alimentare.
După ceremonia de premiere, seria de intervenții continuă cu teme care acoperă întregul spectru al relației dintre sol, oameni și economie: Zoltan Felfoldi vorbește despre proiectele pentru comunitate, Lucian Cuibus despre știința și practica hranei sustenabile, Horia Simon despre legătura dintre gastronomia satului și apetitul orașului, iar Bettina Peters prezintă exemple de cooperare între turism și producători locali din Germania.
În partea finală, Andreea Loredana Rhazzali explică oportunitățile de finanțare din cadrul proiectului FutureFoodS, Mihai Cuc prezintă soluții inovatoare pentru agricultura durabilă, iar Romulus Iagaru abordează prezentul și viitorul bioeconomiei. Ziua se încheie cu concluziile lui Felix Arion, marcând un parcurs care conectează educația, cercetarea și economia circulară.
„SOILTRIBES și BIO-INSPIRE arată că bioeconomia nu este doar un concept teoretic, ci o șansă reală pentru comunitățile care doresc să integreze sustenabilitatea în agricultură, turism, dezvoltare locală și politici urbane”, explică dr.ing. Zoltan Felfoldi, coordonator Terra Gloria.
Continuitate și viziune
Pentru Terra Gloria, această ediție marchează al treilea an consecutiv dedicat dialogului despre sol, după primul eveniment organizat pe 5 decembrie 2023, tot în parteneriat cu cadrele didactice ale Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală de la USAMV Cluj-Napoca. Evenimentul a crescut organic, reușind să adune din ce în ce mai multe comunități, inițiative europene și profesioniști care împărtășesc aceeași viziune asupra viitorului sustenabil.
Evenimentul, care se va desfășura în clădirea bibliotecii de la USAMV Cluj-Napoca, este deschis publicului, iar organizatorii încurajează participarea specialiștilor, profesorilor, studenților, reprezentanților ONG-urilor și tuturor celor interesați de mediu, educație, agricultură și viitorul comunităților urbane și rurale.
„Multidialog despre Sol – Bio-inspirație actuală pentru comunitățile generațiilor viitoare” este un eveniment organizat de Terra Gloria, împreună cu Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală – USAMV Cluj-Napoca și Departamentul de Științe Economice, cu sprijinul sponsorilor Hektar Seeds, Geo Rom și AgroTransilvania Cluster, alături de parteneri din inițiative europene precum SoilTribes, BIO-INSPIRE și FutureFoodS.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura trebuie să se adapteze
Într-un moment în care agricultura este tot mai expusă presiunilor climatice și economice, fermierii încearcă să se adapteze pentru că e singura șansă de supraviețuire. Am stat de vorbă cu dr. ing. Gheorghe Nițu și ing. Cătălin Matei la Ferma Prunaru, una dintre fermele Agrozootehnica Mihăilești, despre această necesitate.
Un prim semnal al adaptării la noua stare de lucruri vine din alegerea culturilor. Să elimini total porumbul, în condițiile în care aceasta era o cultură de bază și cu o pondere foarte mare, e o dovadă a puterii de adaptare de care fermierii au început să dea dovadă. Nici floarea-soarelui nu și-a găsit un loc prea mare, doar 10% în structura culturilor, care a fost dominată de grâu – 50% și rapiță – 40%. „Asolamentul a suferit și suferă mereu niște modificări, niște corecții, legate de schimbările climatice, ne adaptăm și noi la ele și punem culturile cu specific de consum de apă mai mic și cât se poate să beneficieze de capitalul apă din toamnă. Dar nu deranjăm total, avem un asolament echilibrat. De pildă, anul acesta, am crescut proporția la rapiță, la grâu, ceva secară, iar la culturi prășitoare, floarea-soarelui, dar în proporție mai redusă. Porumb chiar nu punem deloc, pentru că a deranjat mult de tot economic. Nu poți să te duci cu 3 tone să echilibrezi cheltuiala, care ar răspunde de la 6-7 tone în sus, cu toate că noi o ținem cum trebuie. Că cine n-are o gândire economică, degeaba, nu poți lucra cu 6/49”, spune dr. ing. Gheorghe Nițu despre alegerea culturilor.
Tehnologie, da, dar cu discernământ
Într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre digitalizare și agricultură 4.0, cei doi interlocutori rămân lucizi. Tehnologia este un sprijin, nu un substitut. „Fără implicarea directă a omului, nu se poate”, afirmă ing. Cătălin Matei. Managementul culturilor se bazează pe cartare periodică, adaptare la specificul fiecărei sole, și mai ales pe prezența fizică a inginerului în câmp.
Tehnologia de cultură aplicată este una specifică locului și condițiilor, nefiind adepții unei tehnologii standard. „Noi ne-am echipat în urmă cu 15-20 de ani cu scarificatoare, respectiv tractoare de la 550 CP în sus. Dar nu poți să mergi unilateral, mai ales că trebuie să ai o compoziție a solului, să știi. Când ai cantitatea de argilă peste 35% și o altă structură, spargi harpanul la 3 ani, dar nu poți spune că mergi pe zero (no-till, n.r.). Noi îmbinăm toate aceste metode în funcție de anul respectiv. Pentru că trăim acolo. N-avem ferma la 3.000 de kilometri și ne ducem cu inteligența artificială. O fi și asta, dar prezența omului este necesară, ca și la medicină, or apărea ei roboți, dar robotul e altceva, aduce o pensetă, aduce aia, dar creierul uman decide totul și, bineînțeles, pregătirea lui agronomică. Dumneavoastră ați văzut la domnul inginer (ing. Cătălin Matei, n.r.) că stăpânește lucrurile, le spune, și modestia îl caracterizează, dar calcă terenul, îl vede”, ne explică Gheorghe Nițu cum văd ei pregătirea terenului.
Despre tehnologia no-till ei cred că încă nu e momentul. Se preferă o combinație de metode – scarificare, lucrări minime, arătură doar unde este necesară. Adaptarea, nu dogma, este principiul lor de lucru, considerând că nu e sănătos să treci unilateral la o anumită tehnologie standard. „Când treci unilateral e ca și când ai mânca un singur fel de mâncare. Constați pe tine, dar depinde cât de alimentat ești. De aceea noi avem și programe de nutriție ca lumea, și programe de combatere echilibrate, într-un management adecvat, ca să răspundă, că de aia faci businessul acesta, să scoți un leu. Deci sunt avantaje și dezavantaje. Trebuie să le cântărești. Din vorbe și din aplicații nu merge. Depinde de ce e la tine, de aceea noi și ce cultivăm întrebăm: ce e, vedem care e, cum e în spațiul geografic, are culturi comparative, și atunci nu trebuie să fii tu ăla care cumperi carburant în fiecare zi, că nu ți-l dă nimeni pe degeaba”, adaugă Gheorghe Nițu.
De aceeași părere este și Cătălin Matei: „Nu zic no-till în niciun caz, dar nu acum. Noi suntem cumva la jumătate. Plugul mai puțin, pentru că, nemaiavând suprafețe mari de floare, de porumb, practic în vară nu poți să folosești, că e greu, folosim scarificator. Deci, la grâu, avem scarificator și semănat, semănătoarea noastră având pregătire”.
Omul nu poate fi înlocuit
Ei consideră că prezența omului nu poate fi exclusă din ceea ce înseamnă viitorul agriculturii. „Eu văd agricultura viitorului cu implicarea totală a omului. Dacă vorbim de viitorul apropiat, vorbim de hibrizi care să se adapteze cumva la condițiile ce urmează să vină, tehnologii noi. În viitorul apropiat cred că n-o să intru în nou foarte mult, pentru că uitați, dă rezultate până la proba contrarie, în următorii câțiva ani, iar ca să vorbim de viitorul îndepărtat, e mult. Noi o să folosim aceeași tehnologie în continuare”, spune inginerul Matei, iar domnul Nițu adaugă: „Sunt păreri și păreri, sigur trebuie luat noul, dar adaptat la ce știi. Dar fără om – nu există. Poți să-ți ușurezi munca, să iei alte măsuri, și depinde, dronele astea… Pe câte hectare, pe ce întinderi, ce fel de agricultură e aia, grădinărit? O agricultură de 50 de hectare? Ia gândiți-vă că ferma franceză, când are 200 de hectare, spune că e big. La noi, 2.000 – 3.000, 40.000 Insula Mare a Brăilei, așa că trebuie să ne gândim… Una e agricultura americană și alta agricultura italiană sau germană, fostul RDG are întinderi mari, fostul RFG are 50, 60, 80 de hectare”.
Tot legat de adaptarea tehnologiei la noile condiții este și alegerea momentului însămânțării. Au decis să semene rapița mai târziu decât se făcea în trecut. La jumătatea lui septembrie față de august: „Se întâmplă fenomenul în care să apară câteva mici ploi, care păcălesc cultura, și ne confruntăm cu o răsărire neuniformă. Și așa am hotărât, am urmărit meteo și am semănat la 15 septembrie. Am riscat puțin, dar cred că se vede că am câștigat anul acesta. La momentul prielnic de semănat, aici am câștigat cel mai mult, și apoi tratamentele specifice, vreo trei din toamnă, unul la începerea vegetației, în primăvară, și tot așa, din trei în trei săptămâni”, ne explică Cătălin Matei motivul acestei schimbări și tot domnia sa ne lămurește de ce e nevoie și de tratamente pentru protecția plantelor, de erbicide, fungicide, la o cultură precum rapița care, la vremea când aceasta a prins amploare în România, era ocolită de boli și de dăunători. „Din cauza asolamentului nu atât de puternic cum era în anii trecuți, când încă mergeau floarea și porumbul, vine la scurt timp, la 2-3 ani, și atunci gradul de infecție cu buruieni, cu dăunători, cu boli e mai mare. Maximum 3 săptămâni și, după caz, insecticidul musai.”
Într-adevăr, mulți fermieri au constatat că încă din perioada decembrie – ianuarie sunt probleme, în condițiile în care temperaturile au crescut. Adică nu mai avem acele ierni cu care eram obișnuiți înainte, care mai rezolvau o boală, un dăunător, printr-un îngheț pe o perioadă de câteva zile. Gheorghe Nițu insistă că prezența inginerului în cultură este esențială: „Managementul trebuie să fie unul sănătos, inginerul, de data aceasta, e… știință cu adevărat. Nu că am semănat și nu mă interesează și mai trec pe acolo nu știu când”.
Fertilizare echilibrată, pe baza istoricului solului
Și tot legat de managementul lucrărilor, aflăm că folosirea îngrășămintelor este în ferma Prunaru, ca în toate fermele de la Agrozootehnica Mihăilești, bine controlată. „S-a pornit de la o cartare adecvată, de la istoricul fiecărei sole în parte, iar inginerul nostru e aici, e prezență activă și a folosit substanțele de anul trecut. Ele erau aici, nu s-au dus la adâncime. Și le-a valorificat, dând o doză optimă economic”, spune domnul Gheorghe Nițu, iar inginerul Cătălin Matei completează punctual: „Am încercat să folosim mai puține anul acesta, pământul având o rezervă. Am folosit undeva la 150-180 kg la semănat, per total, și apoi două treceri, undeva în februarie și martie, cu 150 kg, vorbesc substanță comercială. Adică, față de anii trecuți mai puțin, dar rezultatul este cel așteptat”.
Faptul că poți estima necesarul vine din efortul de a face cartarea pedologică, pe care ei o fac periodic: „În general, o făceam din 4 în 4 ani, iar acum, când apar niște ani la care nu s-a folosit, este vorba și de experiența pe care o ai, dar facem pe anumite sole unde știm noi că a plouat mai puțin. Că vedeți și dumneavoastră că ploile nu sunt generale. Într-o parte a fermei te plouă 30 de litri, în altă parte, 5 litri. Și atunci trebuie să ai istoricul acesta peste tot, istoricul solei, nu al fermei. Și în total, când umbli în caietul acela, să-ți reamintească ce trebuie să faci. Pentru că toate inputurile, tot ce se dă, se dă cu bani. Noi alegem cele mai eficace molecule, substanța activă corectă, și cu gândul la economic. Ce dau – ce iese, pentru că nu te iartă nimeni”.
Piața, prețurile și presiunea economică
O problemă nerezolvată pentru mulți rămâne vânzarea producției. Din păcate, fermierii constată că după recoltare prețurile se prăbușesc, importurile intră în competiție neloială, iar munca de un an se vede speculată pe bursă de alții. Gheorghe Nițu atrage atenția asupra unei realități dureroase: „Ne jucăm cu munca oamenilor, cu sănătatea lor, pentru că depun efort acolo și financiar, și muncă intensivă zi și noapte ca să faci un produs adevărat”. El consideră că la fel de important ca munca și știința pe care o depui ca să obții un produs de calitate este și să știi să vinzi: „Toate sunt dificile. Și producerea produsului în sine, pe care trebuie să-l faci și mult, și de calitate, dar trebuie să știi și când să vinzi, pentru că ne speculează alții cu o pricepere negustorească fără măsură și cu jaf, și se joacă cu bursa respectivă, și noi trebuie să venim fracționat cu ea. Că nu putem să riscăm, că până la urmă ajungi să plătești recolta aia de trei-patru ori, când e s-o pui la loc în altă parte”.
Pentru fiecare cultură există un prag de rentabilitate – sub care tot efortul se transformă în pierdere. În aceste condiții, gândirea antreprenorială și controlul costurilor devin esențiale. „Există un prag al rentabilității la fiecare cultură. Dacă la rapiță ai făcut sub 2.500, ești pe pierdere. Indiferent cât ai ține. Pentru că sunt unele strict obligatorii. La grâu, un prag de 4.500 – 5.000, cu creionul în mână și făcând selecție și participând la licitații cu firme. Că-ți dă un produs care nici nu e verificat, vine cu el în poarta fermei, dacă te prinde și cu gura căscată și te pune să semnezi de trei ori, și ți-a luat totul. La floarea-soarelui un 2.500 – 3.000, n-ai cum altfel, dar tot ținând costurile jos. Asta vorbind de minimum minimorum. Ce să faci la porumb cu 5-6 tone, să te scoți, când tu faci tehnologie de 2.000 de euro și faci 1.000? Și așa profitul, rata rentabilității în agricultură e mică, trebuie să fii cu ea în pas. Că ea, cultura, arată, îți dă zâmbetul ăla, îți dă sănătate când treci prin lan, dar ia să vedem cui i-o vând, cine mă speculează…”, arată dr. ing. Gheorghe Nițu.
În cazul lor, inginerul Matei estimează că vor putea să acopere cheltuielile, anul acesta: „Avem 40% rapiță, 50% grâu și 10% floare. Dacă vorbim de așteptări, ca producție, ca să acoperim costul, cum spunea și domnul Nițu, la grâu cred că 5 tone minimum, cu prețul de 80 de bani cât ar fi astăzi, la floare – avem foarte puțină –, ca producție, peste 2,5 tone ar trebui să fie, ca să acopere cheltuielile, dar să mai plouă și apoi vorbim de floare, iar la rapiță, care arată impecabil, e o speranță mai mare aici, cred că o să dea undeva la 4.000 kg, cu prețul de 2,20 – 2,30, cheltuiala e undeva la 5.000 lei maximum, deci cu 4 tone ar fi bine”.
Să sprijinim produsul românesc
Un aspect reluat destul de des de Gheorghe Nițu este legat de susținerea produsului românesc. El atrage atenția asupra riscurilor alimentare aduse de importuri necontrolate, în timp ce marfa autohtonă este lăsată în umbră. În opinia sa, consumul produsului local nu doar că asigură un nivel superior de calitate, în special în cazul grâului pentru panificație, dar păstrează și capitalul în interiorul țării. „Noi respectăm restricțiile și de mediu, și pe cele legate de calitatea și sănătatea plantelor și primim din altă parte un grad de nocivitate fără nicio regulă. Ne plângem de deficit, dar noi primim roșie cu încărcătură de pesticide de 3-4 ori, și cea românească nu e luată în calcul, deși ar trebui musai, să devină un cult - produsul meu românesc. În primul rând, că ții banii în interior, nu te mai duci și te împrumuți să ajungi la niște cifre greu de pronunțat. Sperăm acum să se așeze lucrurile și să aibă responsabilitate, și când te duci la Comisia Europeană, că tot se pronunță că am ajuns toți la subvenția unitară pe suprafață – de unde? Nimic! Noi am primit mașinile aici, cu drag, câmpurile-s pline numai cu ele, de toate culorile, ba verzi, ba galbene. E un lucru plăcut, dar să ne uităm și la ce prețuri. Că dacă se făceau la Brașov, la Craiova, în tradițiile respective, unde erau fabrici muncitorești, puteai să le modernizezi. Acum tot vorbim despre deficit, să-l corectăm…”
Trebuie spus că au ales să păstreze și soiuri românești în structura culturii de grâu. „Avem un raport de 70% soiuri franțuzești, care dau productivitate mai mare, și 30% românești, care oferă oricând o proteină, e panificabil oricând. Bineînțeles, tratat și având grijă de el. Iar costuri de înființare, la fel. Mai puține îngrășăminte, încă de la însămânțat, și, la fel, două treceri, una 150 cu nitrocalcar și cred că undeva la 180 cu uree. Grâul o să-l vedem, eu mă aștept undeva la 5.500 – 6.000”, spune ing. Cătălin Matei, iar dr. ing Gheorghe Nițu argumentează prezența soiurilor românești: „Numai grâul, dacă-l iei, pentru panificație, grânele românești sunt de neîntrecut. De aceea noi le păstrăm în structură, pentru a avea un echilibru financiar, ca plată, și nu mergem numai pe soiurile răspunzătoare la producții superioare, dar calitatea slabă. Dacă observați, sunt multe brutării și fabrici de pâine care țin la calitate, care respectă calitatea grânelor românești deosebită. În primul rând, totul pornește de la condițiile geografice și nu mai vorbim de amelioratorii noștri, care sunt de excepție”.
E clar că agricultura nu e un exercițiu de rutină, ci un sistem deschis, care reacționează la tot: la climă, la economie, la alegeri politice, la lipsa infrastructurii sau la deciziile luate în grabă, fără discernământ. Cei care rezistă au înțeles că trebuie să schimbe ceva în fiecare an, uneori chiar în fiecare lună. Aleg altceva, seamănă mai târziu, renunță la o cultură, păstrează soiuri românești nu din nostalgie, ci pentru că știu ce oferă și nu lasă totul pe seama unei aplicații sau a unei scheme europene. Rămân acolo, în câmp, cu ochiul format și cu cifrele în mână. Nu tehnologia în sine, ci omul care știe când s-o folosească sau când s-o lase deoparte e singura formă reală de reziliență.
Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2025Abonamente, AICI!Expoziții dedicate sectorului agroalimentar la Satu Mare și Târgu Mureș, în martie 2026
În luna martie din 2026, sectorul agroalimentar are parte de două târguri, Agro Expo Satu Mare – ediția a cincea și Agro Expo Maros – ediția a treia la Târgu Mureș.
Agro Expo Satu Mare are loc în perioada 6 – 8 martie 2026, iar expoziția de la Târgu Mureș – Agro Expo Maros – are loc în perioada 13 – 15 martie 2026. Organizatorii, Skyline Events Management Satu Mare și H! Expo Târgu Mureș/Marosvásárhely, spun că evenimentele sunt atât pentru profesioniștii din agricultură, cât și pentru pasionați.
„Evenimentele sunt dedicate promovării și prezentării utilajelor agricole, echipamentelor pentru ferme, pentru grădină, precum și promovării industriei alimentare. Ca la fiecare ediție vor fi lansări de produse noi. Expozițiile dau posibilitatea interacțiunii directe între vânzători și clienți. Se vor organiza întâlniri cu diverși specialiști din domeniul agriculturii. Expozițiile de la Satu-Mare și Târgu Mureș sunt un bun prilej pentru promovarea sectorului agroalimentar, industriei horticole și zootehniei”, precizează organizatorii, care susțin că, în viitor, aceste târguri vor deveni un eveniment regional.
Agro Expo Satu Mare (6 – 8 martie 2026) are loc în parcarea Aushopping din orașul Satu Mare (Drumul Careiului nr. 77-79), programul fiind între orele 11.00 - 20.00, iar deschiderea oficială – pe 6 martie de la ora 14.
Agro Expo Maros (13-15 martie 2026) are loc în parcarea Aushopping din Târgu Mureș (Bd. 1 Decembrie 1918), programul fiind între orele 11.00 - 20.00, iar deschiderea oficială – pe 13 martie de la ora 14.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Asolamentul, structura și rotația culturilor
Asolamentul constă în amplasarea și succesiunea în timp și spațiu a unei diversități de culturi agricole însoțite de un sistem tehnologic optimizat care să asigure creșterea producției și ameliorarea însușirilor de fertilitate a solului, fără efecte negative asupra mediului.
Odată cu rotația culturilor se asigură și rotația lucrărilor solului, a îngrășămintelor și a erbicidelor.
Spre deosebire de asolamentele stabile existente în perioada economiei planificate, acum se alcătuiesc asolamente mai elastice, variabile, corespunzătoare cerințelor economiei de piață și schimbărilor climatice.
Seceta tot mai frecventă i-a determinat pe unii fermieri să se orienteze spre culturile de toamnă, reducând mult din suprafețele culturilor de primăvară, în special ale porumbului.
Numai dezvoltarea zootehniei va putea asigura diversificarea culturilor cu extinderea plantelor furajere și prezența solei de graminee și leguminoase perene. Schimbările climatice impun și folosirea culturilor alternative, ca: sorg în loc de porumb, șofrănel în loc de floarea-soarelui, năut ca leguminoasă pentru boabe.
De ce este necesar asolamentul
1. Prin asolament se valorifică mai bine îngrășămintele. Astfel, la cultura grâului, cu 1 kg azot se realizează 3,7 kg grâu în monocultură, 7 kg grâu în rotația de 2 ani și 13,5 kg grâu în rotația de 4 ani.
2. Asigură sporuri de producție fără cheltuieli suplimentare. Dacă socotim producția de grâu în monocultură 100%, în rotația de 2 ani este 148%, în rotația de 3 ani 158%, iar în rotația de 4 ani, 167%.
3. Reduce gradul de îmburuienare astfel: la recoltarea grâului s-au găsit 416 buruieni/m2 în monocultură, 134 buruieni/m2 în rotația de 2 ani și 68 buruieni/m2 în rotația de 3 ani.
4. Reduce atacul de agenți fitopatogeni astfel: fuzarioza la grâu a fost atac de 20% în monocultură și de 9% în rotația de 3 ani; Sclerotinia la floarea-soarelui a fost atac de 45% în monocultură și de 14% în rotație de 4 ani.
5. Reduce atacul de dăunători astfel: Tanymecus la sfecla de zahăr a fost atac de 42% în rotația de 2 ani și de 0,6% în rotație de 4 ani.
6. Alternează culturile cu consum diferit de apă. Consumul specific de apă la mei este 311, la sorg 322, la porumb 368, la grâu 512, la lucernă 831, la in 905.
7. Alternează culturile cu consum diferit de elemente nutritive astfel:
N:P:K la grâu este 2,5:1:2.3; la porumb 2.8:1:2; la floarea-soarelui 1,5:1:8; la sfecla de zahăr 2,8:1:3.
8. Un asolament rațional reduce necesarul de azot cu 30-50%, de fosfor și potasiu cu 20-40%, de pesticide cu 40-50%, reducând corespunzător cheltuielile și poluarea.
9. Asigură o bună acumulare și conservare a apei în sol și reduce eroziunea. Aceasta, deoarece: asigură o bună porozitate, în rotația grâu-porumb este 12,66% pe când după trifoi este 18,34%; asigură o bună permeabilitate, în monocultura de porumb este de 5 mm/oră, iar în rotația de 4 ani, 31 mm/oră; conținutul de apă în sol în rotația grâu-porumb a fost de 16,94%, iar după trifoi a fost de 24,06%.
10. Alternează culturi cu sistemul radicular la diferite adâncimi. Majoritatea sistemului radicular la orz este pe 0-20 cm, la grâu 0-30 cm, la floarea-soarelui la 30-70 cm, dar ajunge la 2-2,5 m, la lucernă ajunge la 6-8 chiar 10 m, fiind socotită un scarificator natural.
11. Alternează culturi după care rămân cantități diferite de resturi vegetale, astfel: cerealele păioase 4-7 t/ha , porumb 4-6,5 t/ha, sfeclă 5-6 t/ha, mazăre 1,5-2 t/ha.
12. Asigură îmbunătățirea însușirilor fizice ale solului. De exemplu: Densitatea aparentă (Da) în rotația de 2 ani este de 1,40 g/cm3 și 1,25 g/cm3 după sola înierbată. Porozitatea de aerație crește de la 12,67 în rotația de 2 ani la 18,34% după trifoi.
13. Asigură o bună eșalonare a lucrărilor corespunzător, o eșalonare a folosirii mașinilor și a forței de muncă.
14. Asigură eșalonarea volumului de transport și a surselor de venit, ca urmare a recoltării în diferite etape.
Câteva caracteristici ale culturilor agricole privind rotația
Culturi autotolerante: secară, porumb, mei, cartof, soia, fasole, trifoi alb.
Culturi autointolerante: floarea-soarelui, sfecla de zahăr, inul, trifoiul roșu, lucerna, mazărea, ovăzul, rapița, grâul, orezul.
La stabilirea rotațiilor trebuie avut în vedere că fiecare cultură determină o înmulțire a propriilor paraziți încât este riscant ca această cultură să apară în rotație, pe aceeași parcelă, înainte ca echilibrul biologic să fie restabilit.
Cu toate că s-au creat soiuri (hibrizi) cu un anumit grad de toleranță sau chiar rezistență, este indicat ca pentru plantele mai pretențioase să se respecte un anumit interval. De pildă, floarea-soarelui și inul pretind 5-6 ani; sfecla de zahăr și mazărea pretind 4-5 ani.
În continuare prezentăm sub formă de tabel calitatea culturilor corespunzătoare.
În concluzie, cunoașterea caracteristicilor și pretențiilor fiecărei culturi față de rotație, față de locul în asolament ajută fermierii să amplaseze corect culturile în câmp, asigurând condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, pentru recolte bogate și de bună calitate.
Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2025
Abonamente, AICI!
CITEȘTE ȘI: Afânarea adâncă și fertilitatea solului
Atenție la lucrările pe terenurile în pantă
Aspecte ale fenomenelor de ofilire (veștejire) și șiștăvire (zbârcire) la plantele agricole
Forumul APPR și Moldova Fruct, colaborare pentru dezvoltarea sectorului agricol din România și Republica Moldova
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova (Moldova Fruct) au încheiat un protocol de colaborare în cadrul conferinței „Businessul Fructelor”. Parteneriatul semnat pe 27 noiembrie 2025, la Chișinău, marchează deschiderea unui nou capitol în cooperarea profesională dintre cele două organizații și urmărește consolidarea relațiilor dintre fermierii și procesatorii din România și Republica Moldova.
Semnarea protocolului a avut loc în prezența reprezentanților sectorului horticol din Republica Moldova, participanți la conferința „Businessul Fructelor”, un eveniment de referință pentru industria fructelor, precum și a unei delegații de fermieri membri ai Forumului APPR. Această colaborare va sprijini implementarea unor proiecte dedicate fermierilor, procesatorilor și exportatorilor din cele două țări.
Moldova Fruct reprezintă peste 290 de întreprinderi moderne care activează în domeniul agricol, inclusiv producători, procesatori, exportatori de fructe și prestatori de servicii din sectorul horticol.
„Protocolul semnat la Chișinău consolidează cooperarea regională în agricultură și deschide oportunități noi pentru modernizare și acces la piețe. Astfel, ne reafirmăm angajamentul de a colabora activ pentru a crea un mediu favorabil inovației, investițiilor și schimbului profesional între România și Republica Moldova”, punctează Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.
Prin acest protocol, Forumul APPR și Moldova Fruct își propun:
-
Să faciliteze schimbul de informații, experiență și bune practici din agricultură;
-
Să promoveze inovația, cercetarea și digitalizarea în fermele și unitățile de procesare;
-
Să sprijine dezvoltarea educației agricole și formării profesionale;
-
Să intensifice dialogul instituțional pe teme de politică agricolă și de mediu;
-
Să dezvolte proiecte și inițiative comune la nivel european și internațional.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Gustul divin al Republicii Moldova, de aproape două decenii în România prin Produse Moldovenești
Cu o prezență de aproape 20 de ani, mai exact 19, pe piața românească, Produse Moldovenești se mândrește cu un portofoliu generos de vinuri și divinuri fabricate peste Prut. După cum arată chiar numele, compania importă din Republica Moldova și distribuie pe piața noastră vinuri și distilate din vin de la crame de renume, premiate internațional, precum: Chateau Vartely, Crama Mircești, Vinum Estate, Kvint, Vinăria Ungheni, Suvorov Vin, Domeniile Pripa și Apriori Wine, fiind importator unic pentru acestea. Totodată, în portofoliul companiei găsim și alte crame din Republica Moldova, Produse Moldovenești având colaborare cu acestea pentru piața românească. De altfel, vizitatorii și expozanții celor două mari târguri agricole de la noi – Agraria și AgriPlanta – au avut posibilitatea în ultimii ani să cunoască și să deguste vinurile și divinurile de la Produse Moldovenești la standul publicației noastre – Revista Fermierului, unde în continuare puteți face cunoștință sau vă puteți reîntâlni cu gustul Moldovei de peste Prut.
Povestea românească a Produselor Moldovenești a început cu aproape două decenii în urmă, când drumurile celor doi acționari ai companiei s-au întâlnit la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Ștefan Ombun, originar din Republica Moldova, satul Chiștelnița – raion Telenești, și Daniel Lang, bihorean de la Aleșd, au absolvit Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor în 2004. Prietenia legată în anii de facultate a continuat și după absolvire, Ștefan și Daniel alegând să meragă pe același drum și în afaceri. Mai ales că au întrezărit un viitor frumos, gustos și, important pentru orice afacere, profitabil pentru produsele moldovenești în România.
Ștefan Ombun
Produse Moldovenești și-a început activitatea într-un moment greu pentru mărfurile Republicii Moldova, când Rusia a stopat importurile din această țară. Astfel că, acționarii companiei au pus bazele afacerii cu vinuri și divinuri moldovenești în anul 2006, în județul Bihor, la Aleșd, localitatea de origine a lui Daniel Lang. Aici, Ștefan și Daniel și-au făcut depozitul, birourile și au concentrat întreaga logistică. Cei doi și-au împărțit sarcinile, vânzările le-a preluat Ștefan, iar Daniel partea financiară.
Daniel Lang
Cu pași mici, dar siguri au crescut business-ul. Cum se zice, au mers din poartă-n poartă, au participat la târgurile, expozițiile și evenimentele de profil din toată țara pentru a-și face cunoscute produsele. An după an au reinvestit profitul, au investit în oameni și au reușit să-și crească afacerea. Ceea ce le-a permis dezvoltarea, așa încât depozitului Produse Moldovenești de la Aleșd i s-a adăugat și depozitul de lângă București, de la Chiajna, unde există de curând și un magazin.
Diversitate de produse
Portofoliul Produse Moldovenești cuprinde o diversitate foarte mare de produse: vinuri liniștite, vinuri spumante, distilate din vin (cunoscute ca „divin” în Republica Moldova și „vinars” în România), precum și băuturi spirtoase. Produsele sunt disponibile atât pe siteul www.produse-moldovenesti.ro, precum și pe platforma B2B dedicată https://comenzi.produse-moldovenesti.ro/.
„Ne mândrim cu faptul că oferim pieței cea mai amplă varietate de produse viti-vinicole importate în România. Indiferent de preferințe, consumatorul găsește la noi produsul perfect pentru a-și satisface dorințele, pentru că avem un portofoliu diversificat, cu vinuri liniștite, spumante, divinuri, cu vinuri seci, demiseci sau licoroase. Fiecare produs este selectat cu mare atenție și pasiune, pentru a oferi o experientă completă și plăcută”, arată Alin Dinu, director național de vânzări în cadrul Produse Moldovenești.
Alin Dinu a punctat elementele forte ale Produse Modovenești care fac diferența într-o piață a băuturilor care ar putea părea aglomerată în România:
-
Disponibilitatea în timp real a produselor ce pot fi găsite pe site și în platforma B2B;
-
Livrarea în timp scurt (48 de ore);
-
Produse Moldovenești este atât importator, cât și distribuitor, care lucrează la nivelul întregii țări cu toate rețelele internaționale Key Accounts, HoReCa și Traditional Trade (TT);
-
Servicii de import;
-
Servicii de depozitare și logistică, birouri pentru colaboratori;
-
Flota auto;
-
Area Sales Manager în țară, Regional Sales Manager, National Sales Manager;
-
Parteneriate de durată. Produse Moldovenești se poate lăuda cu aceeași clienți de 18 ani;
-
Magazin B2B Chiajna, la depozitul de lângă București (se va deschide curând).
Prin urmare, compania Produse Molovenești se adresează atât consumatorului final (B2C), având în vedere că vinurile și băuturile spirtoase sunt disponibile pe site-ul propriu și, totodată, pot fi găsite în marile magazine din toată țara, cât și companiilor, B2B, prin platforma dedicată (https://comenzi.produse-moldovenesti.ro/ ). Platforma B2B este personalizată pentru fiecare companie în parte conform cu contractul de colaborare în vigoare, tarifele din platformă fiind actualizate în timp real conform înțelegerii dintre companii.
„Printr-un portofoliu vast și diversificat compania noastră aduce un beneficiu pieței din România prin disponibilitatea produselor în timp real, cât și pe termen lung, consumatorii fiind deja obișnuiți cu vinurile comercializate de noi pe care le caută din ce în ce mai mult pe raftul magazinelor, ceea ce ne bucură și ne dovedește încrederea pe care o are consumatorul în compania Produse Moldovenești”, a conchis Alin Dinu.
Alin Dinu
Vă invităm să descoperiți vinurile liniștite, spumantele, precum și distilatele aduse în România de către Produse Moldovenești. Ne este garantată o călătorie a gusturilor, indiferent că alegem să savurăm un pahar cu vin la o sărbătoare ori într-un moment de relaxare.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
La protestul de la Bruxelles din 18 decembrie, 200 de participanți din România se vor alătura fermierilor europeni
Copa-Cogeca, organizația fermierilor și cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, anunță că, pe 18 decembrie, în jur de 10.000 de fermieri vor protesta la Bruxelles. Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a organizației europene, transmite că o delegație de 200 de participanți din Romania se va alătura protestului din Capitala Belgiei.
Nemulțumirile fermierilor europeni sunt legate, în principal, de reforma Politicii Agricole Comune, de bugetul strict al Uniunii Europene, de reglementările mult prea dure privind protecția plantelor, biodiversitatea, precum și de acordurile comerciale ale UE care afectează grav sectorul agroalimentar și nu numai, în special acordul propus cu Mercosur.
„Anul 2025 se apropie de final, iar așteptările noastre rămân neîndeplinite”, afirmă Copa-Cogeca, organizație care de-a lungul acestui an a tot tras semnale de alarmă și a avertizat autoritățile europene cu privire la impactul dezastruos al măsurilor anunțate de Comisia Europeană.
Potrivit presei belgiene, Copa-Cogeca a primit confirmarea de la aproximativ 40 de organizații de fermieri, fiind așteptați să se adune pe străzile din Bruxelles circa 10.000 de manifestanți pe 18 decembrie 2025.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
„AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035” Sud‑Muntenia a deschis seria celor 10 conferințe organizate de Clubul Fermierilor în fiecare regiune de dezvoltare a țării
Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025 ‑ 2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul din regiunea Sud-Muntenia a reunit aproximativ 130 de fermieri, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra agriculturii românești la orizontul 2035.
Seria „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” va continua cu regiunea Moldova Nord pe 11 decembrie și în 2026 cu conferințe în celelalte regiuni. Fiecare întâlnire va aduce contribuții specifice privind adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea tehnologiilor și închiderea prăpastiei de finanțare.
„Prima conferință regională din Sud‑Muntenia a arătat că fermierii au competența și dorința de a găsi soluții. Tema celor patru sesiuni – reformă și competitivitate, acces la capital, tehnologie și digitalizare, lanț valoric și branding va sta la baza documentului final Obiectiv 2035 pe care îl vom prezenta Guvernului și Parlamentului. Invităm fermierii din toate regiunile să participe activ la următoarele evenimente și să contribuie la conturarea politicilor viitoare”, a spus Ciprian Olteanu, președintele Clubului Fermierilor Români.
Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a rezumat misiunea programului: „Prin AGRI4FUTURE construim o platformă de consultare profundă între fermieri, finanțatori și instituții. Vrem ca viitoarea politică agricolă să răspundă nevoilor fermierilor performanți, să asigure fonduri suficiente și să stimuleze digitalizarea și competitivitatea fermelor. Fără investiții în tehnologie, irigații și capital uman, România nu va putea reduce deficitul comercial și nu va atinge standardele competitivității europene”.
Reforma Politicii Agricole Comune 2028 ‑ 2034, provocări și lecții
Conferința a debutat cu o analiză a propunerilor Comisiei Europene privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2028 ‑ 2034. Raportul de însoțire al PAC arată că noua structură va desființa sistemul actual în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală) și va unifica fondurile într‑un Fond Național și Regional de Parteneriat. Suma rezervată plăților directe este de 293,7 miliarde euro, reprezentând doar 15% din viitorul buget multianual și o reducere de 17,6% față de cele 386,6 miliarde euro alocate fermierilor în PAC 2023 ‑ 2027.
Propunerea prevede o plată de bază degresivă și introduce un plafon de maximum 100.000 euro/fermă/an, concentrarea resurselor pe exploatațiile mici și de familie, tinerii fermieri și zonele cu constrângeri naturale, precum și obligații de mediu integrate într‑un sistem de „stewardship”.
Participanții au atras atenția că, deși noua PAC urmărește generarea unei agriculturi mai curate și echitabile, reducerea bugetului și redistribuirea sprijinului riscă să diminueze competitivitatea exploatațiilor performante. Fermierii au solicitat menținerea alocărilor consistente pentru investiții, irigații și digitalizare, eliminarea plafonării obligatorii și consultarea reală a fermierilor în definirea regulilor.
Discuțiile au plecat de la lecțiile învățate din Planul Național Strategic 2023 ‑ 2027, necesitatea prelungirii derogărilor pentru GAEC 7 și 8, diversificarea culturilor prin introducerea de specii adaptate (soia, muștar, hrișcă), acordarea de puncte suplimentare tinerilor fermieri cu studii agricole și flexibilizarea criteriilor pentru proiectele de irigații.
Finanțare și acces la capital, închiderea unei prăpăstii de 62 miliarde euro
Un alt punct central al conferinței a fost accesul la finanțare. Potrivit unui raport fi‑compass, în 2022 finanțarea neacoperită pentru agricultura UE‑24 a crescut la 62,3 miliarde euro, cu 33% mai mult decât în 2017. Cele mai mari deficite se înregistrează în România (11,4 miliarde euro), Italia (8,9 miliarde euro) și Polonia (7,8 miliarde euro). Raportul arată că România are un raport deficit/valoare adăugată brută de 89%, cel mai ridicat din UE.
Specialiștii prezenți au explicat că această „prăpastie de finanțare” se explică prin condiții bancare stricte, volatilitatea prețurilor, lipsa garanțiilor și orientarea majorității programelor către fermele mici. S‑a subliniat că 61% din deficitul de finanțare revine fermelor mici, iar 58% se referă la credite pe termen lung. Pentru a reduce această diferență, Clubul Fermierilor Români propune:
-
Fonduri de investiții naționale și regionale pentru modernizarea fermelor, dezvoltarea lanțurilor de procesare și infrastructurii de irigații;
-
Instrumente de garantare și transfer de risc în parteneriat cu Fondul European de Investiții, Fondul de Garantare a Creditului Rural și Banca Internațională de Dezvoltare;
-
Programe de microfinanțare și credite verzi, care să permită fermierilor acces la finanțare pentru tehnologii de economisire a apei, producție regenerativă și reducerea emisiilor.
Intervențiile reprezentanților Băncii de Investiții și Dezvoltare și Agricover Credit IFN au evidențiat rolul microcreditării bine structurate în creșterea profitabilității și bancarizarea fermelor. S-au prezentat instrumentele de finanțare pe termen lung adaptate ciclului agricol.
Digitalizare și inovare, pregătirea unei agriculturi competitive
Secțiunea dedicată tehnologiilor a pornit de la realitatea că România concentrează 23% din forța de muncă agricolă a UE și că 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce accentuează problema îmbătrânirii forței de muncă și a adopției reduse de tehnologie.
Bogdan Chiripuci și Dan Grigore, reprezentanți ai Clubului Fermierilor Români, au explicat că digitalizarea reprezintă o componentă esențială a competitivității: adoptarea de drone, senzori IoT, sisteme de management al fermei și analiză big data sunt factori care pot crește productivitatea și pot reduce consumul de resurse.
Mai mult, Clubul este în proces de implementare al programului Specialist în Informatică Agricolă, care-și propune să formeze o nouă generație de tehnicieni agricoli care să susțină tranziția digitală a fermelor românești.
Studii de caz despre irigații eficiente, drone agricole și tehnologii satelitare au fost susținute de Virgil Corbea (Totagro), Marian Pașcu (Agridrone Tech) și Andi Lazăr (Terrasigna).
Studiul Federației Canadiene pentru Agricultură, citat de raportul CAPI, arată că agricultura digitală poate crește producțiile cu 10 - 20% și poate reduce consumul de apă sau îngrășăminte cu 15 - 30%.
De asemenea, s‑a discutat despre integrarea datelor meteorologice, a imaginilor satelitare și a platformelor de analiză pentru a anticipa seceta și bolile, precum și despre utilizarea platformei unice APIA pentru depunerea și monitorizarea cererilor de sprijin.
Lanțul valoric agroalimentar și deficitul comercial, de la materie primă la produse cu valoare adăugată
România are o balanță comercială negativă, iar deficitul total a ajuns la 33,4 miliarde euro în 2024, conform datelor INS citate de ministrul de finanțe. Importurile de alimente și animale vii au depășit 11,4 miliarde euro, în timp ce exporturile au scăzut la 6,5 miliarde euro, generând un deficit agroalimentar de 4,8 miliarde euro, cu 50% mai mare decât în 2023. Principalele surse de deficit sunt importurile de carne, lactate și dulciuri, în timp ce România exportă materie primă și subvenții.
În cadrul conferinței au fost prezentate soluții pentru construirea unor lanțuri valorice integrate:
-
Crearea de branduri regionale și promovarea produselor locale pe piața internă și externă;
-
Dezvoltarea de food hub‑uri pentru procesare, depozitare și distribuție, finanțate prin fonduri naționale și europene;
-
Companii regionale de marketing și servicii care să gestioneze logistica, brandul și accesul pe piață;
-
Stimularea cooperării între fermieri, procesatori, retaileri, turism și sectorul energetic, pentru a valorifica materiile prime în țară și a reduce importurile.
Președintele Clubului Fermierilor Români, Ciprian Olteanu, a subliniat importanța implicării fermierilor în definirea politicilor. În sesiunea dedicată politicilor agricole au intervenit Florian Ciolacu (director executiv al Clubului), Bogdan Chiripuci (manager Politici Agricole), Achim Irimescu (ministru plenipotențiar la Reprezentanța României pe lângă UE), Paul Kmen (director general adjunct APIA) și Adrian Chesnoiu (director general AFIR), care au analizat lecțiile PNS 2023 ‑ 2027 și impactul propunerilor pentru PAC 2028 ‑ 2034.
„Clubul Fermierilor Români își reafirmă angajamentul de a elabora politici publice bazate pe date, de a sprijini fermierii performanți și de a lucra cu autoritățile pentru transformarea agriculturii românești într‑un sector competitiv, rezilient și orientat către valoare adăugată”, a punctat directorul executiv Florian Ciolacu.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura românească între reglementare, digitalizare și sustenabilitate
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat miercuri - 26 noiembrie 2025 - la București, evenimentul anual - „Cultivăm Împreună Viitorul”, un cadru de dialog și reflecție dedicat agriculturii. Moderat de jurnalistul Lucian Mîndruță, evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, ai industriei de protecția plantelor și fermieri, oferind o perspectivă amplă asupra provocărilor și soluțiilor din domeniu.
Subiectul evenimentului anual AIPROM a fost rapița, o cultură strategică pentru economia agricolă a României și pentru tranziția către o agricultură sustenabilă și performantă.
În discursul de deschidere, Vasile Iosif, președintele AIPROM, a evidențiat progresele realizate în ultimul an și rolul esențial al industriei în asigurarea unui cadru reglementat, modern și responsabil pentru agricultura românească. „Anul 2025 a fost un an al schimbării. De la adoptarea noii legislații privind produsele de protecție a plantelor, la extinderea programului SCAPA în Republica Moldova, până la digitalizarea etichetelor prin platforma AgriGuide. Fiecare pas pe care l-am făcut a avut un scop comun: o agricultură mai sigură, mai transparentă și mai conectată la inovație”, a spus Vasile Iosif.
Printre temele dezbătute s-au numărat digitalizarea agriculturii, utilizarea dronelor în tratamentele fitosanitare, impactul substanțelor PFAS asupra industriei și extinderea proiectelor AIPROM pentru combaterea contrafacerii produselor.
Totodată, participanții au discutat despre rolul socio-economic al culturii de rapiță, care a înregistrat în 2025 o dublare a suprafețelor cultivate față de anul precedent și o recoltă record.
Au fost prezentate și rezultatele recente ale programului SCAPA, prin care peste 87% din ambalajele de produse de protecție a plantelor au fost colectate și valorificate ȋn anul 2024, reconfirmând angajamentul industriei pentru economia circulară și protejarea mediului.
„Avem un obiectiv comun, acela de a crea o piață funcțională, sigură, transparentă și aliniată la rigorile europene. Un rezultat emblematic al acestui parteneriat îl reprezintă promulgarea așa-zisei legi a pesticidelor. (...) Mai avem câteva proiecte importante în comun și mi-aș dori ca, în continuare, să ne bazăm pe parteneriatul cu dvs., pe expertiza și pe responsabilitatea industriei, pentru că, este limpede, doar împreună putem asigura un sector fitosanitar credibil și performant”, a declarat Romeo Șoldea, directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare.
AIPROM, prin acest eveniment organizat anual, reafirmă importanța colaborării dintre industrie, fermieri și autorități, pentru a construi o agricultură competitivă și durabilă, bazată pe știință, inovație și responsabilitate.
Între invitați i-am remarcat pe Emma Brown - director Relații Publice și Comunicare la CropLife Europe; Lucian Buzdugan; Cristina Cionga; Cosmin Iancu și Andrei Solomon, specialişti, consultanți și lideri ai unor organizații reprezentative din sector.
Vom reveni cu materiale pe subiectele dezbătute în cadrul evenimentului AIPROM – „Cultivăm Împreună Viitorul”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Lanțul agroalimentar european solicită adoptarea imediată a noilor tehnici genomice, fără sarcini suplimentare
26 de organizații din sectorul agroalimentar al Uniunii Europene solicită Parlamentului European adoptarea legislației privind noile tehnici genomice (NGT) și, totodată, să nu impună mai multe restricții asupra afacerilor și să sprijine un acord final cu Consiliul și Comisia privind NGT.
În această perioadă au loc ultimele negocieri tehnice și politice în trialog sub președinția Danemarcei pe dosarul privind noile tehnici genomice (NGTs). Euroseeds, organizație europeană din care face parte Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), a semnat, împreună cu încă 25 de organizații, o scrisoare comună prin care se atrage atenția asupra faptului că, după opt luni de trialog, negocierile nu sunt încă încheiate. Această întârziere apare într-un context în care ameliorarea plantelor, agricultura și producția alimentară se confruntă cu provocări urgente și din ce în ce mai complexe, care necesită un cadru legislativ clar, funcțional și adaptat realităților din domeniu. „Prin intermediul scrisorii, facem la rândul nostru, în calitate de reprezentanti ai industriei semințelor din România și membri ai Euroseeds, un apel către colegiuitori să se renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGTs, să se finalizeze negocierile și să se adopte o legislație bazată pe știință, orientată spre viitor, care să fie aliniată și să sprijine obiectivele fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, transmite AISR.
În scrisoarea organizațiilor agroalimentare europene se arată că, schimbările climatice, noile boli și dăunători, o gamă tot mai mică de opțiuni disponibile de protecție a culturilor, amenință producția și competitivitatea. În același timp, cererea de alimente și biomasă de înaltă calitate continuă să crească, iar aproape 30 de țări din întreaga lume adoptă NGT-urile ca metode de ameliorare de tip convențional.
„NGT-urile pot contribui la o inovare mai rapidă, la culturi mai competitive, mai rezistente și mai eficiente din punct de vedere al resurselor. Dar, UE trebuie acum să acționeze pentru a oferi cadrul legislativ clar și favorabil și să plaseze Europa pe un teren echitabil cu principalii săi concurenți. Asociațiile europene semnatare ale scrisorii reprezintă marea majoritate a operatorilor agroalimentari din UE, de la industriile de inputuri la fermieri și de la procesatori la producătorii finali. Împreună ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la faptul că progresul necesar pe care l-ar putea aduce tehnologiile de tip nou ca NGT pare a fi blocat de cerințe politice care depășesc domeniul de aplicare al propunerii inițiale a Comisiei, care urmărea să ofere o procedură de reglementare care să verifice echivalența plantelor de tip convențional, dezvoltate cu NGT, cu cele rezultate din metodele clasice de ameliorare sau care pot rezulta din mutații naturale. Supunerea acestor produse unor cerințe suplimentare de sustenabilitate, unor reguli de trasabilitate și etichetare sau unor planuri extinse de monitorizare erodează baza științifică a propunerii, limitează potențialul și eficacitatea utilizării tehnologiilor și a produselor rezultate și plasează abordarea UE în opoziție cu cele ale tuturor celorlalte țări cu legislație corespunzătoare deja în vigoare. De asemenea, aceasta riscă conflicte inutile cu parteneri comerciali cruciali din întreaga lume.
Așa cum s-a subliniat în repetate rânduri, simplificarea și competitivitatea trebuie să fie acum în centrul elaborării politicilor UE. Cu toate acestea, condițiile suplimentare pentru produsele convenționale de tip NGT1, solicitate în continuare de delegația PE, adaugă doar noi niveluri de birocrație pentru statele membre și operatori, cresc costurile și creează o complexitate și o sarcină administrativă inutile, subminând eficiența și claritatea pe care legislația este menită să le aducă.
Susținem pe deplin obiectivul de a crește sustenabilitatea economică, de mediu și socială a sectorului agroalimentar european. Aceasta include sprijinul nostru pentru politici și reglementări care stimulează și protejează investițiile, inclusiv prevederi adecvate privind proprietatea intelectuală care asigură accesul și utilizarea maximă a inovațiilor, securitate juridică pentru privilegiile fermierilor și operatorii agroalimentari, în beneficiul economiei și societății europene în general. În același timp, este important să reiterăm faptul că noul regulament pentru NGT are domeniul de aplicare și scopul specific de a autoriza plante similare cu cele convenționale, tot în condiții similare. Nu ar trebui suprasolicitat cu elemente suplimentare care fac deja parte din alte legislații UE dedicate. Prin urmare, întrebarea este atât simplă, cât și fundamentală: stabilește UE în sfârșit reguli care să ofere amelioratorilor săi acces la setul complet de metode avansate de ameliorare, iar fermierilor săi, precum și lanțului agroalimentar, noile soiuri de plante necesare pentru a asigura o producție de înaltă calitate în condiții climatice mai dificile, sau nu?”, se precizează în scrisoarea organizațiilor din sectorul agroalimentar european.
Aceste organizații susțin că, adoptarea fără întârziere a legislației privind tehnologia NGT este esențială pentru a promova autonomia strategică a Europei, mai ales că în alte părți ale lumii fermierii utilizează deja produse NGT de tip convențional. De fapt, multe țări terțe își actualizează deja legislația respectivă pentru a consolida în continuare utilizarea tehnologiilor și impactul lor pozitiv asupra productivității și competitivității. „Europa nu trebuie lăsată în urmă. O nouă întârziere nu face decât să adâncească decalajul de competitivitate dintre UE și partenerii săi globali. Facem încă o dată apel la colegiuitori să renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGT, să încheie negocierile acum și să adopte o legislație bazată pe știință și orientată spre viitor, care să sprijine obiectivele politice fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, se arată în finalul scrisorii.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Produsele agroalimentare românești au strategie de promovare pentru perioada 2025 – 2029
Guvernul a aprobat, în ședința din 27 noiembrie 2025, Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029, împreună cu Planul de acțiune aferent.
Strategia are ca obiectiv general valorificarea potențialului agroalimentar al României, prin consolidarea prezenței produselor românești pe piețele interne și internaționale și, implicit, prin sprijinirea dezvoltării comunităților rurale. „Strategia urmărește să transforme sectorul agroalimentar într-un pilon puternic al economiei naționale, prin reducerea exporturilor de materii prime și diminuarea importurilor de produse agroalimentare prelucrate”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Potrivit Strategiei de promovare a produselor agroalimentare românești, se înființează un Registru de piață, care cuprinde informații despre operatorii economici și produsele lor. Acesta va sprijini consumatorii în identificarea și alegerea produselor alimentare românești, prin intermediul căruia toți operatorii care dețin produse atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produse certificate (ecologic) și produse înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice) sau orice altă mențiune de calitate se pot înscrie în vederea promovării produselor pe care le dețin.
Strategia de promovare se adresează operatorilor economici din sectorul agroalimentar - producătorilor/procesatorilor de produse agroalimentare românești, dar și consumatorilor având în vedere următoarele direcții de acțiune:
-
Creșterea competitivității sectorului agroalimentar;
-
Extinderea oportunităților economice pentru producătorii/procesatorii români, precum și dezvoltarea piețelor;
-
Protejarea tradițiilor și identității locale;
-
Stimularea investițiilor;
-
Crearea de locuri de muncă;
-
Creșterea valorii adăugate a produselor;
-
Promovarea durabilității;
-
Dezvoltarea turismului;
-
Întărirea colaborării între autorități și mediul privat.
Obiectivele specifice, conform MADR, sunt stimularea consumului de produse agroalimentare românești, facilitarea promovării produselor agroalimentare autohtone pe piețe externe și îmbunătățirea inter-relaționării între autorități – producători/ procesatori – consumatori, inclusiv prin valorificarea lanțului scurt de aprovizionare. Sunt vizate toate categoriile de produsele agroalimentare românești, produsele atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produsele certificate (ecologic) și produsele înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice).
Implementarea Strategiei, mecanismul de monitorizare și evaluarea vor fi realizate prin înfiinţarea Comitetului interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei naţionale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029. Activitatea acestuia va fi reglementată prin decizii specifice și instrumente de lucru adoptate ulterior.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
