Parlamentul European a votat propria poziţie pentru negocierile cu Statele Membre în privinţa Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020. Propunerea originală pentru CAP a Comisiei Europene, înaintată în anul 2011, stabilea trei principii importante: recompensarea agricultorilor pentru respectarea unor standarde de producţie agricolă durabilă, abordarea problemelor de mediu şi creşterea legitimitatăţii şi a utilităţii publice. Deşi poziţia adoptată de către Parlament nu poate crea condiţiile pentru ca aceste 3 principii să fie urmate, ea reprezintă totuşi o abordare mult mai realistă decât cea înaintată de Comitetul pentru Agricultură. Forma finală a viitoarei Politici Agricole Comune urmează a fi hotărâtă prin trialogul între instituţiile europene, un proces ce se va desfăşura pe parcursul lunilor următoare.
“Susţinerea propunerii de a acorda 25% plăţi adiţionale pentru tinerii fermieri care deţin cel mult 100 ha este benefică pentru dezvoltarea economiei locale şi, din acest motiv, Statele Membre ar trebui să folosească această oportunitate, pentru a creşte sprijinul acordat fermierilor care practică agricultura durabilă”, a declarat Monia Martini, responsabil pentru Politică de Dezvoltare Rurală la WWF. „Atuul României îl reprezintă comunităţile rurale şi peisajul tradiţional. 45% din populaţia României locuieşte în zona rurală şi 34% din suprafaţa agricolă utilizată este reprezentată de terenuri agricole, extrem de importante pentru mediu, numite Zone agricole cu Valoare Naturală Ridicată. Ca urmare, acestea trebuie susţinute şi în perioada 2014-2020, cu o abordare integrată, cum ar fi un sub-program pentru agro-biodiversitate.”, a continuat Martini.
Un rol important în modelarea votului europarlamentarilor l-a avut implicarea cetăţenilor europeni, prin acţiunea online iniţiată de WWF şi alte 40 de ONG-uri din spaţiul european, prin care fiecare cetăţean le-a putut cere europarlamentarilor susţinerea unei reforme reale, cu impact pe termen lung, a Politicii Agricole Comune, pentru încurajarea agriculturii. Acţiunea a reuşit să unească vocile a peste 86.000 de cetăţeni europeni, care au trimis peste 1.200.000 de mesaje europarlamentarilor. În România, 3.687 de susţinători WWF au utilizat această platformă. Acţiunea a fost derulată în 8 ţări europene: Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Suedia şi România.
