Conferinţa "Viitoarea Politică Agricolă Comună: oportunităţi şi priorităţi pentru România", organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a prilejuit dezbateri serioase despre viitorul agriculturii la noi.

La conferinţă a fost prezent şi Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură.

S-a vorbit despre adaptarea instrumentelor de intervenţie ale PAC la situaţia din România, în vederea sprijinirii competitivităţii acesteia în perioada 2014-2020, analizarea sectoarelor vulnerabile şi care necesită sprijin structural (ajutoare cuplate în Pilonul I, CNDP-uri), inventarierea domeniilor candidate pentru viitoare programe sectoriale, precum si a acelora pentru care sprijinul trebuie continuat, asocierea fermierilor, cadastru, problema irigaţiilor, chestiuni care ţin de terenurile nelucrate si de sprijinirea tinerilor fermieri.

La finalul dezbaterilor, Dacian Cioloş şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, au susţinut o conferinţă de presă.

Dacian Cioloş a vorbit despre obiectivele pe care şi le-a propus în funcţia de comisar european.

"Obiectivul meu a fost, în primul rand, să fie menţinută alocarea bugetară totală a PAC şi, în acelaşi timp, să obţin susţinerea politică a statelor membre, ca să accepte nu numai menţinerea bugetului pentru agricultură, dar şi o reducere a plăţilor directe pentru agricultorii lor, pentru a putea creşte plăţile directe în noile state membre. Această creştere nu vine dintr-un buget suplimentar a PAC, ci dintr-o reechilibrare a alocărilor între statele membre."

Cioloş a punctat şi un alt aspect important, respectiv faptul că performanţa fermelor mari va depinde de punerea în practică a rezultatelor din domeniul cercetării şi inovării.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a vorbit despre modul în care MADR va acţiona pentru accesul fermierilor români la fondurile şi facilităţile puse la dispozitie prin noua PAC, dar şi să permită atenuarea şocurilor datorate aplicării reformei în sectoarele vulnerabile.

Ministrul a subliniat necesitatea realizării a două subprograme, unul care să vizeze zona montană şi submontană, iar celălalt pentru sectorul laptelui. Cea mai mare provocare pentru România, în perioada următoare, o va constitui lipsa de competitivitate a producătorilor autohtoni faţă de cei din statele dezvoltate ale Uniunii Europene, odată cu eliminarea cotelor de lapte în anul 2015.

"Este foarte important pentru noi că avem posibilitatea să acordăm în continuare ajutoare cuplate. Sunt sectoare deficitare care trebuie sprijinite, iar facilitatea pe care ne-o creează noua PAC, de a dirija o parte din sume de la un pilon la celalălt este binevenită. Opţiunea MADR este aceea de a orienta aceste sume către zona de legume, de orez, sfeclă de zahăr, hamei, lapte si vaca de carne."

Ministrul Constantin a accentuat că partea română a susţinut puternic, în cadrul Consiliului de Miniştri ai Agriculturii din UE, posibilitatea suplimentării, de la bugetul naţional, şi în 2014, a plăţii pe suprafaţă şi continuarea sprijinului pe cap de animal la bovine şi ovine.