În judeţul Sibiu s-a organizat în premieră o licitaţie de bovine. A fost a doua la nivel naţional, prima având loc în octombrie 2010, la Sălciua, judeţul Alba. Organizatorii manifestării din 24 iulie de la Agnita au fost: Asociaţia Crescătorilor de Bovine şi Bubaline BOVISIB din judeţul Sibiu, Asociaţia Crescătorilor de Taurine Agnita, Asociaţia Crescătorilor de Taurine Nocrich, Direcţia pentru Agricultură, Consiliul Judeţean, Camera Agricolă, OARZ Sibiu, Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice „Mărginimea Sibiului” şi Grupul de Acţiune Locală „Microregiunea Hârtibaciu”.
„Un astfel de eveniment este foarte important pentru că în zona aceasta sunt mulți samsari care le iau crescătorilor animalele din curte și oamenii nu vând la prețul real. Am încercat astfel să găsim o soluție să vândă cât mai aproape de prețul adevărat al animalului”, ne-a declarat directorul Direcţiei Agricole Sibiu, Gheorghe Budrală.
Aceasta nu va fi singura licitație de la Agnita, următoarea fiind programată spre sfârșitul lui septembrie. Tot în judeţul Sibiu se va mai organiza o expoziţie şi licitaţie de ovine, pe 3 şi 4 septembrie la Săliște. „Vom mai avea o licitație de bovine și la Bazna, o zonă cu tradiție pentru Bălțata Românească. Dar acolo sunt și bivoli și sperăm să fie o reușită mai mare”, a spus Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei BOVISIB.
Pe lângă licitație a fost organizată și o expoziție de bovine (în jur de 70 de vaci cu lapte, juninci gestante şi viţei) la care şi-au adus animalele peste 30 de crescători din zonă.
Participanții la manifestarea de la Agnita au putut degusta și cumpăra produse tradiționale de la târgul organizat cu sprijinul GAL „Valea Hârtibaciului”.
Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii Valeriu Tabără consideră că târgul de animale, combinat cu târgul de produse tradiţionale şi ecologice, se va dezvolta mult în viitor. Dintre reprezentanţii autorităţilor au mai fost prezenţi prefectul judeţului Sibiu Horaţiu Răcuciu, directorul APIA Sibiu Teodor Haţegan și primarul orașului Agnita Radu Curceanu.
Două animale vândute prin licitaţie
Amfitrion al licitaţiei de bovine a fost Horia Avram, președintele Asociației Crescătorilor de Taurine din Agnita și cunoscut fermier local.
Animalele înscrise la vânzarea prin licitaţie au fost cântărite, identificate și legate într-un stand. Prețurile au fost stabilite doar de proprietari. Tot ei au dus animalele în ring pentru a fi văzute de către cumpărători. Aceștia din urmă au fost în număr de şase și fiecare a primit câte o paletă cu un număr. „Se licitează pornind de la prețul de strigare. Animalele vândute merg în boxa fiecărui cumpărător, iar cele care nu s-au vândut se întorc înapoi în țarcul de așteptare. Sperăm ca oamenii să conștientizeze că prin astfel de licitații pot să obțină prețul real, iar prelucrătorii să vadă ce potențial există în zonă”, a specificat Gheorghe Budrală, directorul Direcţiei Agricole.
Prima paletă care s-a ridicat a fost cea cu numărul 4 pentru o vițea de 12 luni, de 365 kg, din rasa Bălţată Românească, a crescătorului Nicolae Socea, adjudecată după prima strigare.
Al doilea animal a fost cumpărat de Florin Morariu, în vârstă de 32 ani: „Am luat un tăuraș din rasa Montpellier. Avem 10 vaci și ne trebuie un tăuraș pentru însămânțare pentru că dorim să ne mărim efectivul. E bună și însămânțarea artificială, dar afară, pe pășuni, e mai bună cea naturală că se montează când trebuie și nu se pierde perioada.”
Tot în afara ringului e mai bine pentru comercianți
De ce s-au cumpărat numai două animale în ring? Unele voci spun că prețurile au fost prea mari, altele că mai toți cumpărătorii erau intermediari. După încheierea licitației, vânzarea animalelor s-a mutat în afara ringului.„S-au mai vândut, după cum spun fermierii, în jur de zece animale în afara ringului. Prețul a fost mai mic în afara ringului. Însă, dacă ar fi ținut la preț, vânzătorii nu ar mai fi avut probleme pe viitor. Așa și mai departe prețul de vânzare nu va fi cel real”, ne-a spus Gheorghe Budrală. „Nu s-au vândut animalele pentru că au avut un pic prețul prea mare față de prețul pieței. Și tăurașul cumpărat de mine a fost cam scump. Trebuie să fie cam la 1.700 de lei, maximum 1.800 lei, iar eu am dat 2.100 de lei. Nu cred că are 6 luni și nici kilogramele pe care au spus că le are. Dar eu oricum îl îngrijesc și îl ridic”, ne-a mai zis Florin Morariu, cel care a cumpărat la licitaţie un tăuraș din rasa Montpellier.Prețurile au variat în funcție de greutate și vârstă. Spre exemplu, la viţei preţurile au variat de la 900 lei la un metis de o lună (85 kg), la 2.200 lei pentru o vițică de 12 luni și 260 kg, până la 4.500 lei pentru un metis de un an şi 540 kg.
Prețul oferit nu acoperă munca fermierilor
Crescătorii au spus că nu au acceptat prețuri cu mult mai mici față de cele de pornire pentru că munca lor nu ar fi acoperită. „Nu am vrut să dau animalele la prețurile oferite pentru că mi-am făcut o socoteală de acasă. Nu-mi acopăr cheltuielile de creștere. Prețurile nu au fost atât de mari. Anul trecut am vândut tăuraşii la o firmă care îi trimite la export și i-am dat cu 8 lei/kg. Acum am făcut un preț de 7,5 lei/kg”, ne-a spus Andrei Mitrea (29 ani), care a avut cinci tăurași în ring.
De aceeași părere este și Lucian Rotaru, care pentru un metis de un an de zile, cu greutatea de 540 kg, a avut prețul de pornire de 4.500 lei. L-a scăzut la 4.000 lei, iar un cumpărător s-a oferit să ia tăurașul pentru 3.900 lei, dar l-a refuzat. „Nu am vrut să-l dau pentru că e un exemplar foarte frumos, e tânăr și peste un an va avea o altă valoare. Prețul a fost rezonabil. Cheltuiala e mare cu furajarea și e foarte greu de crescut. Nu mi-au dat prețul cerut pentru că cei care au fost cumpărători au fost numai negustori care cumpără ca să îi dea mai departe”, ne-a spus tânărul fermier.
10 lei/kg - preţul corect pentru tăuraşi
Președintele Asociației BOVISIB, Marcel Andrei, zice că la tăurași prețul a fost sub cel corect: „A fost un început destul de bun, mai ales că e o zonă mai săracă și valoarea animalelor e ridicată. Doritori să cumpere au fost, dar au rămas doar la stadiul de potențiali cumpărători. Iar animalele care au fost prezentate arată destul de bine și merită. Mai mult, prețul corect era la masculi de 10 lei/kg. Prețul nu a fost mare, ci doar poate mare pentru această zonă. La vaci nu comentez. S-au vândut totuși două animale. Ca orice început e puțin mai greu. Dar dacă nu începeam, nu o mai făceam niciodată. Nu au venit cei care fac exportul direct, ci intermediarii care vin aici ca să cumpere și să dea mai departe celor care fac export. Și condițiile meteo ne-au defavorizat, ploaia ținând cumpărătorii acasă.”
Creșterea animalelor are viitor, în opinia ministrului Tabără
Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, susţine că agricultura e un sector de viitor și că există posibilități de dezvoltare a sectorului de creștere a animalelor. „Vă asigur de pe acum că reluarea procesului de creștere a animalelor va fi un câștig pentru toți locuitorii satelor. Ceea ce se face acum și ceea ce pregătim în viitor pentru susținerea acestor sectoare sunt pentru a redezvolta economia rurală, pentru a reașeza agricultura cu cele două componente importante - producția vegetală și cea animală”, le-a spus ministrul fermierilor. Valeriu Tabără a afirmat că, din păcate, sunt destul de mulţi fermieri care încasează subvenţii de la APIA fără să respecte regulile şi bunele practici de mediu pe fâneţe şi păşuni. Din cele 4 milioane de hectare de pășuni nici 20% nu sunt folosite până la această dată. Sunt peste 20 de ani de când foarte multe dintre aceste pajiști au fost lăsate în paragină. Readuse la potențialul lor vor fi de o deosebită valoare pentru creșterea naturală a animalelor.
Ministrul a amintit și de taxarea terenurilor nelucrate: „Nu am forțat nota deoarece, spre deosebire de anii trecuți când aveam peste 3 milioane ha nelucrate, anul acesta din evaluările destul de precise pe care le avem, sunt sub 1 milion ha din care vreo 500.000 sunt justificate. Nu am rezolvat problema vânatului și avem culturi de sute de mii de hectare afectate de fondurile de vânătoare. Pe de altă parte, pregătim o lege a arendei pentru că dorim astfel să dăm drumul la reformularea unor exploatații agricole rentabile. Dorim să dăm o primă de arendare a cărei mărime să fie în funcție de durata timpului de arendare. Intervalul maxim e până la 49 de ani. Acest sistem a fost aplicat în Germania și a dus la reorganizarea exploatațiilor agricole. În plus, mulți proprietari și-au păstrat pământurile.”
Lactate cu denumire de origine, ca la vin
Ministrul Valeriu Tabără le-a mai transmis fermierilor că la lapte trebuie făcute produse care să aibă denumirea de origine, exact ca și vinul. Astfel se poate aduce un plus de valoare producătorilor agricoli.
Mai mult, asocierea este forma care poate fi de succes. „Nu e suficient să aveți 5 vaci și să veniți în târg cu ele. Trebuie să creșteți ca să puteți pune la dispoziție și produsul lactat, dar și efective pentru producerea de carne. Pasul următorul din Politica Agricolă Comună nu va veni pe individ, ci pe asociație. Dacă nu vă asociați și nu urmăriți tipul acesta de piață pe care o inaugurați astăzi aici, veți fi în pierdere. Nu veți rezista în piață”, a atenționat ministrul Agriculturii. El a adăugat că se vor continua subvențiile la animale și am putea avea chiar o creștere pe viitor. Pentru 2012 și 2013 banii sunt deja prevăzuți în buget.
Produsele tradiționale şi ecologice la mare căutare
La târgul de produse tradiționale de la Agnita au fost prezenți producători de brânză, de pâine de casă cu cartofi, dar și de dulcețuri, siropuri din fructe sau ceaiuri.Monica Cucierzan este producător de brânzeturi din lapte de capră. Spune că afacerea merge bine, mai ales de când clienții au descoperit cât de bune sunt produsele din acest lapte: „Se caută produsele noastre, pentru că sunt foarte sănătoase din toate punctele de vedere, dar mai ales urda de capră, e cea mai căutată. Am 250 de capre cu lapte din care facem produse specifice pe care le desfacem la festivaluri, la Muzeul Satului de la Sibiu o dată la 2 săptămâni și în fiecare vineri mergem în Piața Mică de la Sibiu.
Ne-am gândit să ne dezvoltăm și avem toate actele necesare pentru a livra și în magazine produsele noastre.”Tincuța Cismaș, din satul Țopa, a adus la Agnita dulcețuri de nuci verzi, de cireșe amare, de coacăze negre, de trandafiri (au 80 de ari cultivați doar cu tufe de trandafiri), ceaiuri de gălbenele, de soc, mentă, trandafir, păducel și siropuri de cireșe amare și de trandafiri. „Avem o afacere familială. Lucrez doar cu soțul, cu copiii și părinții. Ferma noastră e mixtă și avem 35 ha - culturi de plante medicinale, legume și 10 vaci cu lapte și tineret. Ne-am autorizat de la început și vindem laptele la persoane fizice sau îl facem telemea de vacă și brânză dulce, care sunt foarte căutate. Ne-a fost mai greu în 2009 până ne-am făcut cunoscuți, dar în 2010 ne-a mers bine și acum avem clienții noștri fideli. În plus, subvențiile sunt bine venite, fără ele nu ne-am descurca deși muncim de dimineața până noaptea. Cred că agricultura e de viitor”, ne-a declarat Tincuța Cismaș.
