Agenţii etiologici ai acestor parazitoze sunt Toxocara canis şi Toxascaris leonina, viermi rotunzi care se localizează în intestinul subţire, în special la căţei şi tineretul canin. Dimensiunea paraziţilor este în funcţie de specia şi sexul parazitului, femela de Toxoscaris leonina măsurând aproximativ 10 cm lungime, iar femela de Toxocara canis, circa 18 cm.

Modul de contaminare

Se face în mod obişnuit, cu ouă răspândite în mediul extern de câinii infestati, o dată cu fecalele. Aceste ouă sunt foarte rezistente şi constituie o sursă de infestare chiar şi după un an. Din ouăle ingerate o dată cu hrana se dezvoltă larve, care vor migra prin organismul câinelui, în mod diferit. La animalul adult, larvele de Toxocara migrează din intestin (calea entero-pneumo-somatică) şi ajung în musculatură. În cazul contaminării femelelor gestante, larvele de Toxocara, de asemenea, ajung în musculatură, de unde, către jumătatea gestaţiei, trec în circulaţie, traversează placenta, ajungând la fetuşi; aşa se explică de ce căţeii nou-născuţi au paraziţi. La rândul lor, căţelele se pot contamina imediat după fătare, când toaletează căţeii, cu viermi imaturi eliminaţi de aceştia odată cu fecalele. Căţeii se pot infesta şi cu ouălele din mediul extern. În cazul parazitului Toxascaris leonina, animalele se pot infesta cu ouă din mediul extern. Ouăle celor doi paraziţi pot fi ingerate şi de şobolani, şoareci, gândaci, iar larvele rezultate se vor închista în musculatura acestora, care pot trece la câine prin consumarea lor. Parazitismul cu Toxocara canis reprezintă o zoonoză gravă, parazitul fiind agentul etiologic al bolii parazitare de la om Larva migrans.

Manifestările clinice sunt în funcţie de numărul paraziţilor şi de vârsta animalelor, fiind mai grave la căţeii tineri (1-3 luni), intensparazitaţi, astfel apărând inapetenţa, abdomenul balonat, vomismentele uneori cu ascarizi, diaree uneori sangvinolentă ce alternează cu stări de constipaţie, fenomene nervoase, crize epileptiforme, prurit cutanat, slăbire progresivă, întârzierea creşterii, păr fără luciu, mat şi zburlit şi chiar decesul.

Diagnosticul prezumptiv

Se pune pe seama semnelor clinice asociate cu ancheta epizootologică şi se confirmă prin examen coproparazitologic.

Profilaxie şi tratament

Este necesar să se aplice măsuri igienice de

• deparazitare a adăposturilor cu soluţii de Romparasect, Romparasect forte;
• deratizări pentru distrugerea rozătoarelor cu momeli rodenticide: Ratitox, Ratikill, Broditop;
• deparazitarea internă a tuturor câinilor şi mai ales a căţelelor în a doua parte a gestaţiei cu Total, Rombendazol super, Paracan;
• deparazitarea externă cu Parakill.

Se recomandă, de asemenea, tonice generale: Canifort; vitamina B1+B6, Trical D3, Biotină super.

Dr. Viorica Chiurciu, doctor în medicină veterinară