Molia minieră a frunzelor de tomate sau „tuta absoluta” își face deja simțită prezența în trei județe ale țării, conform informațiilor furnizate de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dumitru Daniel Botănoiu, miercuri, 29 august 2018, la finalul şedinţei Comisiei pentru agricultură, desfăşurată la Buzău, dăunătorul fiind asociat de cercetătorul Costel Vânătoru de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău pestei porcine africane la nivel vegetal.

„În 2012, acest dăunător a apărut în România adus prin acele importuri de tomate din America Latină sau cu ambalajele aduse din America Latină. Sunt trei judeţe unde dăunătorul îşi face simţită prezenţa şi anume Buzău, Galaţi şi Ialomiţa”, a declarat secretarul de stat, la finalul şedinţei Comisiei pentru agricultură, desfăşurată miercuri la Buzău.

Cu această ocazie, oficialul guvernamental le-a solicitat legumicultorilor să aplice procedura curativă de combatere, altfel existând riscul ca acest dăunător și bolile asociate (în special putregaiurile) să se extindă peste tot, în toate culturile.

„Trebuie să fim foarte atenţi, există măsurile de prevenţie care se aplică, de asemenea există măsurile de combatere cu eficienţa respectivă, pentru că nu au eficienţă sută la sută şi, sigur, cel mai bine este să avem măsurile curative şi procedura curativă foarte bine pusă la punct. Am indicat producătorilor astăzi ca în momentul apariţiei dăunătorului toate acele plante să fie introduse în sac de plastic, legat la gură, dus în locurile indicate de către specialiştii de la Fitosanitar, pentru că altfel riscăm să întindem acest dăunător sau bolile respective peste tot, în toate culturile”, a adăugat secretarul de stat.

Potrivit spuselor lui Botănoiu, pentru combaterea acestui dăunător „trebuie să lucreze nu numai specialiştii din Fitosanitar, dar şi producătorii”.

La rândul său, cercetătorul Costel Vânătoru de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău a precizat că anul în curs a fost unul problematic pentru legumicultură, cel mai greu din ultimele trei decenii, cu extinderea la nivel naţional a dăunătorului imun la toate insecticidele - „tuta absoluta”.

Membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Costel Vânătoru a precizat că după o iarnă blândă, când s-au conservat bine dăunătorii şi bolile pe sol şi pe resturile vegetale, a urmat o primăvară cu temperaturi scăzute, culturile au fost înfiinţate târziu, după care a venit un val puternic de secetă, urmat de val de ploi care nu a făcut decât să măneze majoritatea culturilor din câmp.

Conform precizărilor lui Vânătoru, în acest an legumicol s-au întâlnit dăunători precum păianjenul, tripsul, omida, gândacul de Colorado şi, mai recent, tuta absoluta, ultimul fiind un dăunător foarte agresiv.

„Tuta absoluta este o molie minusculă, un dăunător imun la toate insecticidele, care anul acesta a fost întâlnit în toate bazinele legumicole principale: Buzău, Vidra, Târgovişte, Matca. Primele semnale cu tuta absoluta au apărut în 2010 la Satu Mare şi uşor-uşor dăunătorul s-a extins în întreaga ţară, fiind adus probabil cu produsele importante”, a precizat cercetătorul. „Tuta absoluta este un fel de pestă porcină la nivel vegetal, atacurile puternice sunt prezente mai ales în spaţiile protejate şi conduce la compromiterea totală a culturilor, în condiţiile în care substanţele chimice nu au capacitatea să-l eradicheze”.

„Tuta absolută” este cunoscută în România ca „Molia minieră a tomatelor” sau – pur și simplu – „Tuta”, așa cum îi spun legumicultorii. Face parte din familia Gelechiidae, ordinul Lepidoptera (fluturi), fiind o molie nocturnă.

Este un dăunător relativ nou în țara noastră, prezența fiindu-i observată începând cu anul 2009. De atunci, s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din țară, iar această insectă, în ciudă mărimii reduse, reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la 100%.

Tuta provine din America de Sud, fiind semnalată în Europa, pentru prima data în 2006, în sudul Spaniei.

Din observații, s-a constatat că răspândirea s-a efectuat prin import, prin intermediul tomatelor recoltate, având în vedere că larva părăsește fructul după ce acesta a fost recoltat, pentru a se impupa.

În ambalajele utilizate pentru transport au fost găsite pupe (stadiu de dezvoltare a insectei), iar în capcanele feromonale amplasate în încăperile de ambalare au fost capturați adulți.

Autoritățile sanitare veterinare din Brăila au venit cu o altă veste proastă vineri, 24 august 2018, mai exact că a doua fermă ca mărime din Europa, SC TEBU Consult, unde sunt crescuți peste 130.000 de porci, ar fi suspectă că ar fi contaminată cu virusul pestei porcine africane (PPA).

„Avem suspiciune de pestă porcină africană la Tebu Consult Invest, a doua fermă ca mărime din Europa, unde sunt 135.000 - 140.000 de capete, în trei ferme. Am trimis în cursul dimineţii probele la laboratorul naţional de referinţă şi aşteptăm rezultatele. În judeţul Brăila, avem deja confirmat virusul în alte trei ferme de porci”, a declarat Gicu Drăgan, directorul DSVSA Brăila.

Exploatațiile unde a fost confirmat deja virusul PPA sunt Romsoci din Tichileşti, cu 35.000 de porci, unde vineri a venit confirmarea şi a început uciderea animalelor, SC I.I. Ene Larisa Violeta din Berteştii de Jos, care a avut 504 capete, toate ucise săptămâna trecută, şi SC Prichindesa Pig SRL din Victoria, cu 1.451 de capete, de asemenea, ucise.

Oficialul direcției a mărturisit că transmiterea virusului în fermele din Brăila s-ar fi putut face pe calea apei, pe Dunăre.

„Cred că îmbolnăvirea animalelor din aceste zone se datorează apei din Dunăre. Fermele se aprovizionează cu apă din Dunăre. Inclusiv ieri a fost un cadavru de porc pescuit la Plaja Lipovenească, între Brăila şi Galaţi. Sunt cetăţeni inconştienţi, din cauza acestor oameni care au aruncat cadavrele în Dunăre, se întâmplă ce se întâmplă în acest moment, în aceste ferme din judeţul Brăila. Am ucis peste 29.000 de capete, tocmai în ideea de a proteja aceste ferme. Ne-am concentrat pe uscat şi virusul a venit pe apă”, a adăugat Drăgan.

Conform spuselor reprezentantului Guvernului în județul Brăila, prefectul George Paladi, în judeţul Brăila există 34 de focare de pestă porcină africană, în 19 localităţi, inclusiv în municipiul Brăila, şi în trei ferme, până în prezent fiind uciși 29.726 de porci.

Până la această oră, reprezentanții companiei nu au emis niciun punct de vedere cu privire la situația apărută în cele trei exploatații de creștere a suinelor.

Federaţia Naţională „Pro Agro” solicită Executivului de la București trecerea de urgenţă a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în subordinea directă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru coordonarea activităţii instituţiei şi iniţierea procedurii legale de a se discuta în Consiliul Suprem de Apărare ai Ţării (CSAT) despre pesta porcină africană (PPA), o problemă majoră care distruge industria creşterii porcului din România.

Conform unei scrisori deschise transmise premierului României şi tuturor miniştrilor implicaţi în gestionarea PPA de către liderii organizației de fermieri, discuția din CSAT ar putea genera inclusiv declararea stării de urgență în zonele puternic afectate de PPA.

„Se impune, conform Planului de contingenţă al României pentru PPA, declararea stării de urgenţă în zonele afectate, de către Preşedintele României, la solicitarea Guvernului României. Este inadmisibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză”, afirmă vocile autorizate din Pro Agro.

În contextul actual al evoluţiei pestei porcine africane pe teritoriul României, Federaţia Naţională Pro Agro sesizează Executivul de la București cu privire la pericolul pe care PPA îl are asupra fermelor comerciale de creştere şi îngrăşare a porcului din România, entități economice care produc 50% din totalul cărnii de porc destinate consumului intern, cu implicaţii majore în economia naţională.

„Au trecut aproximativ trei luni de la confirmarea virusului PPA în judeţul Tulcea, iar situaţia se prezintă catastrofal din punctul de vedere al gestionării evoluţiei bolii. Numai la nivelul judeţului, sunt confirmate 507 focare de pestă porcină africană în 67 de localităţi, iar în două localităţi există patru suspiciuni cu analize în lucru”, precizează reprezentanţii federaţiei.

Conform afirmațiilor acestora, odată cu transferarea de la nivel central ANSVSA a punctelor de trecere a frontierei către DSVSA judeţene, s-a generat o situaţie prin care gestionarea riscurilor cu implicaţii în scăderea capacităţii de control sanitar-veterinar la frontieră a permis ca România să devină vulnerabilă în ceea ce priveşte PPA.

„Considerăm că această trecere a PIF-urilor, argumentată în nota de fundamentare de modificare a OG 42/2004 şi OG 83/2003 şi justificată tocmai prin întărirea capacităţii administrative a DSVSA-urilor, a fost inoportună, analizând situaţia existentă, şi cerem în regim de urgenţă ca PlF-urile să treacă în subordinea aparatului central al ANSVSA”, se mai menționează în scrisoarea citată.

De asemenea, raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, anul trecut în perioada 25 ianuarie - 2 februarie, a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile non-profesionale nu sunt aplicate de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens, susţine Pro Agro.

„Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare, de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente - în speţă ANSVSA, împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul de Interne şi Ministerul Apelor - nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale. Faptul că în prima jumătate a anului 2018 nu a existat inventarierea porcilor din gospodăriile populaţiei face ca mişcarea animalelor să nu poată fi controlată, situație ce conduce la propagarea bolii. Este lesne de ştiut că numeroase exploataţii non-profesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate şi reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici (ca să nu mai amintim de acele exploataţii care cresc porcii în semilibertate, precum cantonierii şi stânele)”, mai spun reprezentanţii Pro Agro.

Nu în ultimul rând, contractele existente între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi administratorii terenurilor de vânătoare contribuie la o creştere de la an la an a populaţiei de mistreţi, fără dovada existenţei unor acorduri în vigoare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi ANSVSA, pentru a inversa această tendinţă. Potrivi sursei citate, această populaţie în creştere va favoriza răspândirea pestei porcine africane şi va crea dificultăţi în eliminarea şi combaterea sa, în cazul în care aceasta ar pătrunde în România.

Reprezentanţii Pro Agro consideră că fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem care să ia în calcul pierderile de venit, pentru a-şi putea relua activitatea, altfel simpla despăgubire pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de PPA.

De asemenea, pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.

Pro Agro semnalează o comunicare defectuoasă între Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) şi Unităţile Locale de Decizii (ULD), care nu îndeplinesc cu celeritate măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă şi astfel propagarea extinderii virusului este una nemaiîntâlnită în UE.

Din datele Pro Agro, reiese că numărul focarelor de pestă porcină africană la porci domestici şi mistreţi se ridică la 715 în 142 de localităţi din 10 judeţe (Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Galaţi, Ilfov şi Călăraşi).

Primele focare de pestă porcină africană (PPA), diagnosticate la începutul lunii ianuarie a.c. în patru gospodării din comuna Micula, judeţul Satu - Mare, au fost stinse luni, 13 august 2018, a anunţat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Actul oficial de stingere a bolii a fost semnat şi înregistrat la primăria din comuna Micula şi la DSVSA Satu - Mare, acesta consemnând că în comuna respectivă nu mai există animale bolnave sau animale ţinute sub observaţie clinică pentru PPA, în urma realizării integrale a măsurilor de profilaxie şi combatere.

Conform sursei citate, absenţa virusului bolii a fost demonstrată de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, prin rezultatele de laborator negative, efectuate pe cele 1.780 de probe recoltate de la porcii din zona de protecţie şi din zona de supraveghere (pe o rază de 10 kilometri). În zonele cu risc major, din proximitatea pădurii Noroieni, au fost efectuate dezinfecţii riguroase şi a fost interzis accesul persoanelor în pădure.

„De la confirmarea acestor focare de PPA, autorităţile au intervenit prompt şi au acţionat, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislaţie, pentru lichidarea focarelor şi prevenirea răspândirii virusului. Un rol important în închiderea acestor focare l-au avut locuitorii din zonă, crescătorii de animale, care au înţeles să sprijine autorităţile în aplicarea acţiunilor necesare şi vor avea, în continuare, un rol important, prin respectarea măsurilor impuse, astfel încât boala să fie ţinută sub control”, spun specialiștii ANSVSA.

Autoritatea reia apelul către cetăţeni de a sprijini autorităţile în aplicarea şi respectarea măsurilor necesare pentru a preveni răspândirea virusului PPA şi pentru a limita efectele bolii, având în vedere gravitatea acesteia şi consecinţele economice generate de evoluţia acesteia.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar, DSVSA judeţeană sau oricărei autorităţi locale.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Numărul focarelor de pestă porcină africană confirmate pe teritoriul României a ajuns la 645, acestea fiind active în opt judeţe din nord-vestul şi sud-estul ţării, a anunţat autoritatea de resort, vineri, 10 august 2018.

„În perioada 1 ianuarie - 10 august a acestui an au fost confirmate în România 645 de focare de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, dintre care 640 în gospodăriile populaţiei, una într-o exploataţie de tip A, trei în exploataţii comerciale şi într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale. De asemenea, tot în aceeaşi perioadă, au fost confirmate 30 cazuri de PPA în mediul silvatic, la porci mistreţi”, subliniază ANSVSA.

Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării.

Potrivit autorităţilor veterinare, Pesta Porcină Africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

PPA este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Cele mai noi date statistice privind situația prezenței pestei porcine africane în Bihor, valabile până la data de 9 august 2018, indică un număr de 27 de focare, dintre care 26 la porcii domestici şi unul la mistreţi, comparativ cu cele 20 de focare existente la sfârşitul lunii iulie.

Conform unui document de presă dat publicităţii vineri de DSVSA Bihor, focarele au fost diagnosticate pe raza următoarelor localităţi: Crestur, Olosig, Cherechiu, Sânicolaul de Munte, Abrămuţ, Cheşereu, Cubulcut, Albiş, Galoş Petreu şi Făncica - la porcii domestici, respectiv la porcii mistreţi în Cubulcut - Fond vânătoare 9.

În vederea prevenirii răspândirii bolii, au fost uciși atât porcii bolnavi, cât şi cei care au fost în contact cu aceştia şi au fost recoltate probe pentru examene de laborator de la animalele moarte şi sacrificate, fiind afectaţi în total 261 de porci.

Potrivit procedurilor, specialiştii din cadrul DSVSA Bihor au luat imediat măsuri privind punerea sub supraveghere sanitară veterinară a exploataţiilor, impunerea de restricţii de mişcare, efectuarea dezinfecţiei exploataţiilor afectate, a spaţiilor de cazare ale porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate.

DSVSA Bihor a informat că focarele au fost identificate în baza buletinelor de analiză emise de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (I.D.S.A.) - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pestă Porcină Africană.

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, este stupefiat de turnura pe care au luat-o lucrurile ca urmare a tăvălugului mediatic și social apărut ulterior afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform cărora porumbul de pe suprafața imediat apropiată de locul unui mistreț răpus de pestă porcină africană (PPA) ar trebui izolat și neutralizat... prin ardere, dar și de prevederile unui ordin intern semnat de același oficial guvernamental.

În numai două zile de la publicarea informațiilor în cotidianul Libertatea și, apoi, dezmințite pe rând, în aceeași zi, la Antena 3, Agerpres și Realitatea, de același Petre Daea, presa internațională deja trimite solicitări de acreditare pe lângă Agenția Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și sună încontinuu la birourile din România ale exportatorilor de bunuri agricole tranzacționabile (în acest caz, porumb) pentru a-i întreba de situația fitosanitară a materiei prime românești.

Tabără consideră a fi inadmisibilă afirmația potrivit căreia porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul PPA, dar și situația în care, în România, au fost aduși specialiști danezi în gestionarea crizei generate, în condițiile marginalizării omologilor români.

Practic, totul a început cu un ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (OMADR), 1295 din 3 august 2018 (un fel de circulară internă, adresată doar Direcțiilor Agricole Județene din țară, curios), care a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe ministrul de resort, Petre Daea, să se contrazică în aceeași zi.

Conform unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți, se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (nici până la această oră) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!!

În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane de tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate. Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirmă că ne-am putea duce inclusiv spre 15 milioane de tone de porumb boabe.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Practic, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres în aceeași zi.

Tot în comunicatul DAJ Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Despre tot acest haos comunicațional care a generat inclusiv temeri printre cumpărătorii internaționali de porumb românesc, le-a dat practic apă la moară acestora pentru a impune creșteri negative de preț la materie primă și a determinat mass-media mainstream la nivel mondial (Reuters și Bloomberg) să ne ia la întrebări, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Tabără, nebunia mediatică apărută ulterior afirmațiilor privind neutralizarea plantelor din zona imediat apropiată a unui focar confirmat de PPA (arderea/neutralizarea/dezinfectarea plantelor potențial infestate) și amalgamul de informații ulterioare care se bat cap în cap, cum că virusul PPA ar putea avea drept vector sămânța de porumb și de floarea-soarelui exportate a degenerat. Deja, străinii își pun semne de întrebare și își freacă mâinile în privința unui orizont în care porumbul românesc ar putea fi subevaluat. Manipularea este în toi. Cum vedeți situația asta?

Valeriu Tabără: Este ceva incredibil ce tâmpenie s-a putut face. În privința celor afirmate de dumneavoastră cu presupunerile străinilor, este o mare tâmpenie pentru că virusul nu este un agent patogen pentru ceea ce înseamnă partea vegetală, așa cum la vremea respectivă nici E-coli nu era o bacterie care să pătrundă în interiorul plantelor. Pentru că am amintit de E-coli, transmiterea sa la om provenea din lipsa igienei.

Aici este inadmisibil să se vorbească de faptul că porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul pestei porcine africane. Nu este există așa ceva. Și dacă ar fi, prin absurd, o secvență de virus să adere la o plantă, inclusiv roua de dimineață spală frunzele. Dacă mistrețul a trecut prin porumb, roua de dimineață spală planta. Nu este necesar să incinerezi planta respectivă pentru că ar fi purtătoare de virus. Pe tulpină, în afară, virusul nu rezistă, chiar dacă a rămas de la o trecere.

Tot ceea ce înseamnă chestiunea legată de infestarea părții vegetale, copaci și nu știu mai ce este o prostie. Altceva este dacă folosesc produse de proveniență animală pentru hrană sau export. În cazul porumbului însă, nu este nicio problemă legată de infestarea cu PPA.

R.F.: Din punct de vedere tehnic, atunci când este contractat și părăsește teritoriul României, porumbul este însoțit de certificate fitosanitare?

V.T.: Sigur, porumbul pleacă cu un certificat fitosanitar. Sunt vizate anumite boli, anumiți agenți patogeni. De pildă, putem vorbi de fuzarioză, de micotoxine, partea respectivă care aparține de porumb ca plantă, dar nu partea aceasta de virusuri de origine animală. Cel care a lansat treaba aceasta a făcut o foarte mare greșeală. Nu știu cine este respectivul. Am auzit și eu și m-au întrebat foarte mulți oameni. (...) Pe când o măsură să ardem pământul pe unde calcă porcii sau să dăm foc apei prin care au trecut? Este același lucru. În primul rând, nu ai cum să incendiezi porumbul acum, pentru că nu arde. Îți trebuie remorci și tone de substanțe inflamabile. Cine poate face treaba asta?

R.F.: Cine eliberează aceste documente de export la materia primă?

V.T.: Ele sunt certificate de Laboratoarele de Carantină Fitosanitară din țară. Probe pot să fie luate de beneficiari și să fie analizate oriunde în lume. Aceste certificate sunt comune la nivel de comerț internațional, pentru că trebuie să respecte legile OMC.

R.F.: Să ne gândim la un scenariu. Să luăm în calcul că un om obișnuit care are în gospodărie un porc posibil purtător de PPA, acest om devenind vector. Să ne gândim că el poate este arendaș și manevrează și materia primă recoltată, și utilajele aferente necesare. Devin astfel toate aceste obiecte vectori purtători de virus?

V.T.: Acolo este o altă problemă și asta este una dintre cele mai mari greșeli făcute până acum, și anume de a nu verifica ceea ce înseamnă deplasarea oamenilor. Omul a fost principalul vector. Eu am fost acum două săptămâni în Tulcea și am ajuns seara undeva, în drum spre Jurilovca, unde am stat două zile. N-am văzut pe nimeni făcând dezinfecție. Acum vin din Ialomița. Am fost undeva la Țăndărei. Nimic. Rămăsese un fel de plapumă pe drum care nu înseamnă nimic, chiar dacă este cu spumă. Dezinfecția se face altfel – roata automobilului trebuie să treacă cu o treime prin soluție, nu pe pânză de genul respectiv. A fost gestionată în mod neprofesionist această chestiune.

Este un lucru și mai grav. Cum am putut ajunge, când în România sunt specialiști, să-i aduci pe alții din Danemarca? Desconsiderare totală față de sistemul de specialiști din România. Eu o consider o greșeală imensă. Nici cei de la academie, nici universitarii nu au fost consultați, se pare că nici chiar Consiliul Științific al ANSVSA.

Pe de altă parte, nu are absolut nimic porumbul boabe pregătit, ambalat, depozitat ș.a.m.d., nu are absolut nimic. Pot garanta fără probleme. Nu este vector. Este o greșeală să se afirme acest lucru.

O prostie imensă făcută care nu avea ce căuta în spațiul public de dezbatere, pe care alții o speculează fără rușine. Este vorba de câștig și de exploatarea unei resurse fantastice pe care o are România, și anume cea de porumb și de floarea-soarelui.

R.F.: Pentru ce au fost aduși acești experți din Danemarca?

V.T.: Nu știu. Să rezolve problema PPA, de parcă Danemarca este marea purtătoarea de virusuri și au mari specialiști. La noi, condițiile sunt cu totul și cu totul altele.

R.F.: Anul acesta, care sunt previziunile dumneavoastră privind potențialul de dezvoltare și de producție ale culturii de porumb și floarea-soarelui?

V.T.: Producția nu este rea, dimpotrivă. S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era la fel peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui și chiar și soia arată excepțional. Din punctul acesta de vedere, în cazul porumbului și al florii-soarelui, ar fi mare păcat dacă se așază o pată nejustificată pe producțiile României. Iese cu consecințe formidabile. Am vorbit chiar ieri (n.r. - miercuri, 8 august 2018) cu fermieri care sunt teribil de îngrijorați de aceste chestiuni scoase aiurea. Asta, când tu ai producția asta atât de mare... Pe de altă parte, este distrus sectorul porcin. Păi, ce fac cu porumbul? Îl vând subevaluat? Și așa noi nu gestionăm cum trebuie piața produselor agricole în România, de câțiva ani buni. Nu știu cine are interesul să nu gestionăm piața corespunzător.

R.F.: Anul acesta, cu cât aproximați că vom ieși la porumb și la floarea-soarelui?

V.T.: După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar.

Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional. Iar ca producție totală, estimez una de aproape 15 milioane de tone. Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm.

În fine, la floarea-soarelui ne putem duce fără probleme la peste 2,5 – 3 milioane de tone.

În ciuda faptului că activitatea din târgurile şi oboarele din 10 localități sucevene a fost suspendată temporar, iar comercializarea animalelor vii este ilegală, circulaţia acestora „nu este stăpânită”, singura soluţie pentru rezolvarea problemei fiind instituirea de filtre de control în toată ţara, a precizat miercuri, 8 august 2018, preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Veterinari, fost director al DSVSA Suceava, medicul veterinar Petrea Dulgheru.

În opinia sa, măsurile privind prevenirea şi combaterea pestei porcine africane (PPA) ar trebui să fie mult mai ferme, în condițiile în care virusul mult blamat se răspândeşte foarte repede din cauza mistreţilor şi, de aceea, efectivele ar trebui reduse.

„Autoritatea Sanitară Veterinară este depăşită, deoarece aceste măsuri trebuie luate împreună cu ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, împreună cu silvicultorii, întrucât numărul de mistreţi a crescut, iar recolta este scăzută. Dacă Fondul de Vânătoare al Romsilva este supravegheat de medici veterinari care au contracte de prestări servicii, pe celelalte fonduri, în special ale AJVPS, nu se face nimic, nimeni nu supraveghează, nimeni nu monitorizează”, a conchis Dulgheru.

Potrivit spuselor dr. Dănuț Corneanu, șeful DSVSA Suceava, cu ocazia Colegiului Prefectural de marți, 31 iulie 2018, târgurile de animale vii din zece localităţi au fost închise pentru o perioadă nelimitată, în vederea prevenirii răspândirii PPA.

Mai exact, este vorba de târgurile din Udeşti, Gura Humorului, Milişăuţi, Boroaia, Arbore, Vereşti, Moldoviţa, Dolhasca, Liteni şi Bogdăneşti, toate, autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar.

De asemenea, primăriile localităţilor pe raza cărora funcţionează târguri de animale neautorizate sanitar-veterinar, respectiv Rădăuţi, Vicovu de Sus, Marginea, Dărmăneşti, Comăneşti, Vultureşti, Zvoriştea, Mălini şi Suceava, au fost informate că orice activitate de comercializare a animalelor este interzisă.

PPA a început să activeze în România în urmă cu aproape un an, în zona de nord-vest. În luna iunie a acestui an, atunci când s-au identificat primele focare în zona de sud-est a României, în Delta Dunării, evoluţia virusului a devenit agresivă, conform autorităţilor naţionale, iar din acest motiv s-a decis luarea unor măsuri suplimentare de combatere a virusului.

Tocmai pentru faptul că ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, a impus o abordare comunicațională cu presa doar prin vocea domniei sale (și aceasta cu sincope și doar cu o parte a mass-mediei) - a se vedea cazul cotidianului Libertatea care publică un interviu incendiar în care, în mod clar, în ceea ce privește prevederile OMADR 1295/03.08.2018, șeful MADR afirmă: „(...) se izolează cu brazdă zona de cultură (n.r. de porumb) afectată și urmează să fie DISTRUSĂ PRIN ARDERE”, iar la Agerpres și la Antena 3 afirmă cu totul și cu totul altceva -, respectiv foarte rar, autorizat, prin spusele altora (cazul Hodișan, DAJ Bihor), amalgamul tinde să devină o obișnuință neplăcută.

Și totul, coroborat cu o degringoladă la nivel de birou de presă (de înțeles în cadrul acestei Omertà impusă structurilor de decizie din MADR), chiar dacă, individual, cei de acolo sunt niște profesioniști cu ștate vechi în ale comunicării, situația devine alarmantă la nivel de comunicare în situații de criză.

Practic, OMADR 1295 din 3 august 2018 a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe Daea să se contrazică în aceeași zi. Potrivit unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (deocamdată) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!! În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Ardem porumbul pe câmpiile țării, domnule ministru al Agriculturii, Petre Daea? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Concret, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres.

Tot în comunicatul Daj Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Cum stă treaba până la urmă, domnule ministru?

Într-o intervenție televizată, ministrul Agriculturii, vădit deranjat de scandalul generat, precizează iritat realizatorului de emisiune că lanul de porumb în care s-a descoperit un mistreț mort (cel mai probabil, din cauza PPA) urmează să fie igienizat, nu distrus/ars, afirmație contradictorie celei din interviul din cotidianul Libertatea/comunicatul de presă, copie fidelă a ordinului.

„(...) Spunem foarte clar: - e un ordin, e adevărat, (...) al ministrului Agriculturii, semnat de mine, care are la bază Hotărârea nr. 3 din 1 august 2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și care spune foarte clar – transmisă cu caracter intern la Direcțiile Agricole (...) dacă, Doamne-ferește, există vreun porc mistreț care a murit într-un lan de porumb, care a murit într-un câmp, ca atare, într-o cultură, ca atare, dacă a murit, locul respectiv se igienizează; n-are treabă cu cultura și dacă acel mistreț este purtător de virus”, afirmă Daea la Antena 3.

Și domnia sa explică cum anume ajunge mistrețul să infesteze cu virusul PPA plantele în cauză: „El (n.r. - mistrețul), în chinurile bolii, distruge niște plante, le culcă, le mușcă, face dezordine, culcă plantele respective. Nu-i vorba de cultură, nu-i vorba de suprafață, este vorba doar despre plantele respective care, poate, sunt sub el. A venit un nenorocit de hârciog, l-a luat de ureche, a luat o bucată din el, fiind cu virusul, și a pus-o pe o altă plantă, jos, acele plante nu se recoltează, acele plante se izolează și se neutralizează la fața locului. Ce înseamnă neutralizare? O substanță specifică, biodegradabilă... Unde vedeți dumneavoastră că se dă foc?”.

Daea a adăugat că OMADR 1295 din 3 august 2018 nu este controversat, ci „este stăpânit de dorința de a pune ordine în combaterea și prevenirea bolii și este fundamentat pe cazuri practice” pe care șeful MADR le-a consemnat ca posibile „în condițiile în care un alt mistreț care moare într-o cultură culcă niște plante, plantele de porumb... ”. Bun. Și tiparul comunicațional alambicat continuă. „Același tratament se întâmplă și în pădure. Găsești un mistreț în pădure care a murit? Nu tăi pădurea, domnule. Dezinfectezi în locul respectiv. Acolo sunt buruieni, acolo sunt plante efemere care se curăță, se dezinfectează cu o substanță, practic neutralizezi”.

Daea la Agerpres - Ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole

De această dată, pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, ministrul Agriculturii în exercițiu, Petrea Daea, afirmă că ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, aşa cum au apărut informaţiile în spaţiul public, ci doar a locului unde a fost găsit un focar de pestă porcină africană la mistreţ şi numai în cazul în care acesta este găsit în cultură, iar până în prezent nu există o astfel de situaţie în România. Contrar afirmațiilor din comunicatul de presă, dar și din cotidianul Libertatea.

Să înțelegem, domnule ministru, până la urmă, distrugerea sau arderea culturilor agricole pot fi posibile în locul/locurile unde a fost găsit un focar de PPA la mistreţ şi numai în cazul în care acesta este găsit în cultură?

Se recoltează materia primă sau nu? Ce se întâmplă cu suprafața-miriște? OMADR în cauză este obligatoriu pentru toată lumea sau are doar caracter intern? Ați dat interviu cotidianului Libertatea în care ați precizat cuvântul „ardere”? Biroul de presă al MADR nu a explicat acest ultim aspect.

„Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde a apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreţ, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiştii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă. Deci, dacă se găseşte în cultură un mistreţ mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuieşte şi nu se atinge de ea. Pleacă cultura de acolo, dar ocoleşte locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, or, nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de faţă, nu avem nicio astfel de situaţie. Nu există la această dată vreun caz în România”, a precizat, marţi, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Tot în declarațiile date pentru Agerpres, Daea a mai afirmat că este inadmisibilă o asemenea interpretare „alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, potrivit căreia fermierii sunt obligaţi să îşi ardă culturile agricole din cauza pestei porcine africane.

„Am fost informat azi că oameni, care nu ţin cu ţara aceasta, sunt lipsiţi de orice raţiune, lansează asemenea interpretări. Ordinul sună foarte clar: în condiţiile în care se găseşte un mistreţ mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv. Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem ţara? Rămân consternat de informaţiile din presă care pot face rău ţării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, a adăugat Daea.

Nu înțelegem unde este interpretarea, în condițiile în care ați afirmat pentru Libertatea următoarele: „(...) se izolează cu brazdă zona de cultură (n.r. de porumb) afectată și urmează să fie DISTRUSĂ PRIN ARDERE”.

Cireașa de pe tort

Pentru că s-a insistat pe subiect, la ceas târziu de seară, după intervențiile halucinante de la Libertatea, dar și în urma cover-up-urilor de la Antena 3 și Agerpres, vine și comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii, pe subiect.

„Ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole!”, este titlul documentului de presă transmis de biroul de presă al MADR.

Bâlbâială totală. Declarația de seară, recepționată la ora 19:40, este o copie fidelă a declarațiilor ministrului de la Agerpres, material publicat la ora 18, nici măcar o adăugire sau altceva.

Redăm integral textul comunicatului: „Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreț, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiștii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situații de urgență. Deci, dacă se găsește în cultură un mistreț mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuiește şi nu se atinge de ea. Pleacă cultura de acolo, dar ocolește locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, ori nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de față nu avem nicio astfel de situație. Nu există la această dată vreun caz în România. Ordinul sună foarte clar: în condițiile în care se găsește un mistreț mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv. Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem țara? Rămân consternat de informațiile din presă care pot face rău țării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Ce nu înțelegem este de ce într-un cotidian central cu mare trafic, cum este cazul Libertatea, un ministru face anumite afirmații pentru ca, la câteva ore mai târziu, acestea să nu fie dezmințite în mod direct? Nu am auzit nimic că jurnaliștii Libertatea ar fi scris altceva decât ceea ce a afirmat Daea. Cine dezinformează? Un jurnalist al unui cotidian, cel care a publicat un interviu? Ministrul Petre Daea, în comunicările sale ulterioare? Deocamdată, nu știm. Cert este că informațiile se bat cap în cap. Așteptăm clarificările cu privire la afirmațiile făcute pentru Libertatea și de ce acestea au fost dezmințite, indirect, ulterior.

Pe de altă parte, conștientizăm lupta intensă a autorităților cu acest virus care a generat pagube imense. Nu este ușor să gestionezi o situație de criză, însă planurile de contingență ar trebui neapărat să conțină și modalități eficiente de comunicare.

Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, numărul focarelor de pestă porcină africană a ajuns la 578, în 98 de localităţi din opt judeţe (Satu Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi). Până în prezent, au fost ucişi peste 78.000 de porci din ferme şi gospodării ale populaţiei.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat într-o nouă intervenție telefonică la un post de știri, joi, 2 august 2018, că industria porcului din România este capabilă să producă urgent necesarul pentru a înlocui pierderile cauzate de pesta porcină africană, iar statul să-i despăgubească pe crescătorii afectați.

„Le spun tuturor cetăţenilor din România că suntem în stare să producem urgent pentru a înlocui pierderile acestea după ce trece acest foc şi reuşim să dezinfectăm zona şi să o punem sub control. O putem face cu muncă, cu atenţie, cu multă grijă şi fără această încrâncenare între noi, cu mult calm şi cu foarte multă dăruire. Eu fac exact tot ce trebuie din punctul de vedere al atribuţiilor pe care le am şi le spun oamenilor linişte, ordine, să curăţăm zona respectivă şi refacem imediat efectivele de porcine la fiecare gospodărie în parte. Nu putem să-i lăsăm pe români fără porci şi nici nu-i vom lăsa, iar în această perioadă îi despăgubim”, a precizat șeful MADR.

În plus, Daea a precizat că suma de bani pe care o vor primi oamenii afectaţi de uciderea porcilor este calculată în funcţie de preţul pieţei, prin înmulţirea greutăţii cu 6,12 lei pe kilogram, ajungându-se astfel la 600-800 lei pe fiecare animal.

„Fiecare gospodărie va fi despăgubită în funcţie de situaţia concretă şi de documentele care se întocmesc pe fiecare caz în parte”, a dat asigurări ministrul Agriculturii.

Chestionat dacă țara noastră riscă în şase luni să rămână fără porci, așa cum au anunţat asociaţiile de profil, ministrul Agriculturii a replicat: „Eu nu cred că trebuie propulsat un asemenea semnal apocaliptic, atunci înseamnă că punem mâinile pe piept şi nu mai facem nimic. (...) Trebuie să punem în aplicare planul care s-a aprobat şi a fost lansat în fiecare judeţ, către fiecare prefect, să liniştim populaţia că pierderile vor fi recuperate prin subvenţiile pe care le dăm pe fiecare porc. În momentul în care lichidăm aceste zone, venim şi cu purcei pentru cetăţeni. (...) mai sunt şi oameni care nu înţeleg şi pleacă cu halca de carne. Noi le spunem în fiecare zi cu specialiştii din judeţe ce trebuie să facă, în aşa fel încât să stopăm acest mare necaz pentru ţară, este un virus care nu are tratament. (...) Doamna prim-ministru a convocat acest comitet de combaterea bolilor care adună toate vârfurile instituţiilor centrale ale statului şi am făcut acest program naţional, l-am transmis prefecţilor, care au obligaţia să comunice prin mass-media locale şi centrale şi prin toate mijloacele, pe la biserici, pe la şcoli. Există solidaritate guvernamentală şi acţiune comună (...), dar dacă populaţia nu reuşeşte să înţeleagă, rămânem ca orbul în pustiu”, a explicat Petre Daea la Realitatea TV, citat de Agerpres.

În opinia ministrului, singura soluţie pentru eradicarea bolii este respectarea de către toţi a regulii sanitar-veterinare, „de la ministru până la omul de rând”.

„De aceea, la această dată lucrăm cu aproape 20.000 de oameni în teritoriu, cu organe ale Poliţiei, Armata, Jandarmeria, medici veterinari, ingineri, prefecţi, primari, viceprimari, oameni care merg în teritoriu. (...) Un asemenea virus care nu are vaccin, nu are tratament îi sperie pe oameni, dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu. Şi acţionăm în consecinţă, oamenii respectivi sunt în contact cu reprezentanţii instituţiilor statului, cu Armata, care s-a dus să dea o mână de ajutor pentru că la lichidarea unui focar îţi trebuie 45 de oameni. Regula pentru mine, ca om, ca cetăţean, ca ministru al agriculturii, este să respectăm ceea ce am stabilit, în totalitate, de sus până jos, de la ministru la omul de rând, să facem front comun pentru a opri acest virus în România. Şi eu zic că putem să îl izolăm”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat de un medic veterinar prezent în emisiunea TV dacă el însuşi nu este un potenţial vector viu al virusului pestei porcine africane, având în vedere că s-a plimbat prin vreo 30 de focare, ministrul Agriculturii a replicat din nou: „Nu m-am dus în focar. Eu cunosc aceste reguli şi să ştiţi că ministrul Daea vine din viaţa reală şi din situaţiile grele pe care le-a petrecut în agricultură, în zootehnie. Repet, nu am fost în focar”.

După ce săptămâna trecută era confirmat un prim focar de PPA în județul Sălaj, virusul fiind depistat la doi mistreți, un al doilea focar a fost descoperit tot la un mistreț, pe un fond de vânătoare din comuna Hereclean, la mică distanță de primul.

„Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost depistat în judeţul Sălaj la un porc mistreţ în vârstă de trei luni, de pe fondul de vânătoare 22 Panic, la aproximativ 13 kilometri de primul focar”, potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii miercuri, 1 august 2018, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sălaj.

Conform documentului de presă, ca urmare a confirmării bolii de către Institutul de Diagnostic şi Sănatate Animală (IDSA), serviciile veterinare din cadrul DSVSA Sălaj au actualizat Planul de măsuri privind combaterea pestei porcine africane stabilit în focarul anterior, urmând ca în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Sălaj să fie aprobat planul privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA în Fondul de Vânătoare 22 Panic, din comuna Hereclean, precum şi stabilirea zonelor de restricţii.

Primul focar al virusului pestei porcine africane a fost depistat, în Sălaj, în urmă cu o săptămână, în două cadavre de mistreţi, găsite într-o pădure din comuna Măierişte, situată în apropierea limitelor de judeţ dintre Satu Mare şi Bihor.

„Pentru fondurile de vânătoare din judeţ au fost stabilite o serie de măsuri, precum: suspendarea vânătorii pentru toate speciile; interzicerea utilizării de cereale recoltate din zona infectată în hrana porcilor domestici; suspendarea administrării de hrană la locurile de hrănire a mistreţilor, cu excepţia zonelor în care s-au semnalat pagube în culturile agricole; interzicerea circulaţiei animalelor domestice prin incinta pădurilor, inclusiv transhumanţa; interzicerea accesului, din orice motiv a persoanelor neautorizate în aceste păduri”, se mai arată în comunicatul menţionat.

PPA nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact grav din punct de vedere economic, prin afectarea populaţiilor de suine din ferme.