Recoltarea culturilor de rapiţă reprezintă practic elementul final al lanţului tehnologic început încă din toamna anului anterior. Operaţiunea efectivă de recoltat este precedată de câteva elemente pregătitoare şi de managementul acestora astfel încât să nu se irosească eforturile depuse până în acest moment.

Alegerea momentului

Interpretarea stării de maturitate a culturilor de rapiţă trebuie făcută în timp util astfel încât să se poată alege cea mai bună metodă şi cel mai bun moment în care se recoltează pentru a se evita greşelile tehnologice şi implicit pierderile de recoltă.

Literatura de specialitate precizează că recoltatul poate fi făcut în intervalul de la 15% la 8% umiditate a boabelor. Este de dorit să nu se facă recoltatul la extremele acestor valori ci în intervalul optim de 9%-10%.

Încadrarea la recoltare în acest interval al valorilor de umiditate se poate realiza prin gestionarea încă de la semănat a situaţiei de fermă prin cultivarea se soiuri şi hibrizi cu capacitate genetică de înflorire şi maturitate uniformă şi prin luarea în cultură a unor varietăţi cu epoci diferite de maturitate, astfel încât să permită gestionarea recoltatului în limitele optime.

Alegerea metodei de recoltat

Recoltatul rapiţei poate fi realizat prin 2 metode: direct şi divizat.
Este adevărat că in practică peste 95% din fermieri recoltează rapiţa direct, dar există şi cazuri speciale când singura soluţie pentru reducerea pierderilor este recoltatul divizat.

Recoltatul direct este cea mai sigură metodă şi cea mai practicată, fiind metoda generată de faptul că s-a aplicat o tehnologie corespunzătoare culturii de rapiţă în ceea ce priveşte tot managementul culturii, de la alegerea solei şi până la tratamentele de fineţe.

Maşinile moderne de recoltat pot fi uşor reglate asftel încât să se realizeze un recoltat de bună calitate fără pierderi, utilizandu-se şi echipamente speciale pentru cultura rapiţei şi anume hedere cu cu poziţie variabilă şi cuţite verticale pentru desfacerea lanului.

Metoda de recoltat divizat este o alegere pe care o facem în mod forţat de condiţiile nefavorabile apărute în timpul perioadei de vegetaţie, de exemplu atunci când datorită accidentelor în vegetaţie avem neuniformităţi mari în ceea ce priveşte maturitatea boabelor pe plantă, neuniformităţi de maturitate a plantelor mari în lan, culturi afectate de conditiile meteo nefavorabile, lanuri căzute, lanuri puternic îmburuienate cu specii de buruieni care împiedică recoltatul direct.

Răşini pentru menţinerea silicvelor închise - utilizare sau nu?

Există păreri diferite în ceea ce priveşte această practică, ea fiind susţinută de cei care au beneficiat de avantajele aplicării acestor răşini şi combătută de cei care încă nu au avut ghinionul unei situaţii accidentale în care să piardă recolta.

Aplicarea răşinilor se recomandă în situaţiile în care utilizăm varietăţi de rapiţă cu sensibilitate la scuturare, cu perioadă lungă de maturare, în situaţia în care nu putem face faţă recoltatului cu mijloacele proprii. De asemenea, în situaţiile în care în perioada recoltării rapiţei se prognozează vânturi puternice, aplicarea răşinilor este necesară ca metodă de siguranţă pentru recoltă.

Atenţie! Greşelile referitoare la bunul managemetul privind recoltarea la rapiţă pot provoca pierderi de până la 50% din recolta potenţială.

Mihai Radu, Director Tehnic - Procera Agrochemicals România