Reporter: Am dori, chiar de la început să informaţi cititorii revistei noastre, care sunt priorităţile imediate ale Ministerului acum când seceta se manifestă cu o tărie fără precedent în România? Luăm în considerare că până în prezent s-a reuşit doar în mică măsură, rezolvarea apei pentru irigaţii, printr-un nivel accesibil al costurilor energetice.

Daniel Botănoiu: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis Ordinul 147 din 12 iulie a.c. prin care, împreună cu Ministerul Economiei, am reuşit să diminuăm în mare măsură costul energiei electrice pentru mia de metri cubi de apă pompată de la 250 lei la 200 lei ceea ce înseamnă o reducere a costurilor cu 20% pentru apa consumată la irigaţii. Am reluat în discuţie acel proiect mult discutat pentru finalizarea canalului Siret – Bărăgan şi mai ales să eficientizam investiţiile făcute cu Banca Mondială. Am luat în consideraţie faptul că există în prezent amenajarea sistemului de irigaţii Sadova – Corabia care nu-şi găseşte utilizatorii.

Reporter: Pare ciudat, mai ales că a fost chiar modernizat recent tot cu bani de la acelaşi creditor, creditor caree a stat la baza investiţiei şi înainte de 1989.

Daniel Botănoiu: Corect! Pentru acest canal de irigaţii s-au cheltuit milioane bune şi noi avem acum obligaţia să-l eficientizam.

Reporter: Sunteţi un fel de mână care scoate castanele puse pe foc de alţii.

Daniel Botănoiu: Astăzi când discutăm, din cele 247.000 de hectare contractate, datorită Ordinului amintit suprafaţa udată a crescut de la 120.000 de ha la 200.000 de ha. În acelaşi timp am avut discuţii ample şi concrete cu distribuitorii de energie.Pe noi ne interesează momentul actual dar şi anul care urmează pentru ca utilizatorii de energie electrică necesară irigaţiilor să aibă costuri cât mai suportabile. Socotim că este cazul să facem o comandă de energie electrică în mod centralizat pentru a o plăti cât mai ieftin, faţă de preţuirile actuale.

Reporter: Ce alte priorităţi mai aveţi?

Daniel Botănoiu: Avem, pe masa de lucru alte proiecte prioritare: În luna septembrie se va deschide o sesiune de 25 de milioane de euro pentru toate organizaţiile de udători în ideea modernizării acestor sisteme de irigaţii în aşa fel ca în final să realizăm costuri mult mai ieftine pe unitatea de suprafaţă la udare. Tot la categoria priorităţi am încadrat măsurile luate în vederea diminuării pierderilor suportate de fermieri din cauza calamitaţilor naturale şi acordarea unei părţi din prima de asigurare în condiţiile care fermierii şi-au asigurat culturile înfiinţate în toamna şi în primăvară.

Reporter: Să revenim la sistemul de irigaţii prin Canalul Siret Bărăgan. Mai concret în acest moment ce se poate face.

Daniel Botănoiu: Aici sunt două lucruri distincte şi pentru aceasta vom apela la specialişti, pentru că numai ei ne vor spune cum să procedăm.

Reporter: Adică?...

Daniel Botănoiu: Este vorba despre finalizarea construcţiei propriu-zise şi realizarea infrastructurii pentru irigat. Aceste două elemente nu depind numai de Ministrul Agriculturii. Canalul în sine are ca manager de proiect Ministerul Transporturilor, apa aparţine de Ministerul Mediului, de abia infrastructura pentru irigat vă aparţine Ministerului Agriculturii. În acest, sens, noi suntem obligaţi să găsim acele fonduri structurale de la nivelul Comisiei Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în aşa fel încât să putem realiza infrastructura necesară irigării pentru cel puţin 500.000 de ha. Nu ne-am limitat doar la bani europeni, suntem în discuţii pentru stabilirea unor parteneriate publice – private şi cu investitori din afara spaţiului comunitar, tocmai pentru a găsi cât mai repede acele resurse necesare finalizării acestui obiectiv capabil să asigure în final alături de alte obiective şi securitatea alimentară a României, a românilor.

Reporter: Până în prezent şi mă gândesc la faptul că nu aveţi mult timp de la investirea noii conducerii a ministerului, ce aţi realizat?

Daniel Botănoiu: Zilele trecute am participat la deschiderea unei aducţiuni de apă a unei Federaţii a Udătorilor din Câmpia Covurluiului unde se utilizează apa sub forma gravitaţională pentru irigarea a peste 10.000 de hectare. Trebuie să fim conştienţi de riscurile climatice şi în acest sens avem o strategie pe care o s-o prezentăm Parlamentului sub forma unui act normativ care pentru viitor să devină lege şi indiferent cine va fi la conducerea acestui minister să o respecte şi să o aplice în mod constant în practică. Am avut în vedere acest act normativ tocmai pentru a preveni rezolvarea unor grave probleme în mod pompieristic.

Reporter: Este mai bine sa previi decât să vindeci!

Daniel Botănoiu: Corect! Şi tocmai asta dorim să prevenim în organizarea agriculturii din ţara noastră. Trecutul nu prea îndepărtat ne-a dovedit că lipsa unor măsuri ferme a dus, spre exemplu la distrugerea sistemului de irigaţii. Invesţiile s-au făcut anapoda fără a se ţine cont de necesarul pentru viitor. Eu şi nu numai eu, consideram ca prioritare, în primul rând securitatea alimentară a României. O agricultură dezvoltată duce, aşa cum a fost în anul 2011, la creşterea Produsului Intern Brut.

Reporter: Am dori, d-le Secretar de stat câteva referiri şi mai concrete la despăgubirile pe care le veţi acorda fermierilor...

Daniel Botănoiu: Discutăm de un act normative care este în vigoare care se referă la pierderile de venit datorită calamitaţilor EXTINSE. Acestea se vor lua în consideraţie după recoltare şi vor fi comparate cu media producţiei pe ultimii trei ani. Acestea fiind ajutoare de stat trebuie să le notificăm la Comisia Europeană. Fermierii trebuiesc ajutaţi pentru reluarea producţiei din anul agricol 2012 – 2013. Suntem surprinşi neplăcut că vechea conducere a ministerului nu a luat nici-o măsură pentru a diminua efectele secetei. Spun aceasta că a avut din timp toate informaţiile necesare cu privire la temperaturile extrem de ridicate din această vară. La nivelul instituţiilor statului vin mult mai repede informaţiile meteorologice şi mai ales avertismentele privind schimbările climatice. Noi, investiţi de curând la conducerea ministerului, am fost nevoiti să luăm măsuri pompieristice de avarie.

Reporter: Această măsură de avarie trebuia aplicată încă de la începutul anului 2010.

Daniel Botănoiu: Măsura în cauză trebuia să fie notificată la Comisia Europeană şi nu a fost. Aceasta este o neglijenţă extrem, extrem de gravă. Dacă s-ar fi realizat acest demers acum am fi fost în postura de a repartiza fondurile necesare pentru despăgubirile datorate calamitaţilor.

Reporter: Există cumva constrângeri din parte Comisiei Europene cu privire la aceste despăgubiri?

Daniel Botănoiu: Da! Există o constrângere care se referă la media recoltelor pe ultimi trei ani care se va compara cu recolta realizată în anul cu calamităţi. Această măsură la nivel European are în vedere asigurarea venitului producătorului agricol şi reluarea producţiei în anul agricol următor. Vom fi atenţi în continuare cu privire la modul cum se fac asigurările. Ele nu trebuie să aibă un caracter facultativ ci trebuie să aibă referiri concrete la clauzele asigurate pentru a nu da prilej de interpretare din partea asiguratorului. Va trebui, ca împreună cu toţi agricultorii să creăm acel fond de garantare, acel fond de risc existent şi în statele UE. Noi dăm tot concursul legislativ dar din punct de vedere financiar trebuie să existe acea contribuţie necesară la care, însă vine cu o contribuţie şi UE. Dacă ne vom organiza vom putea beneficia de această contribuţie începând din anul 2014. Dacă nu vom avea legislaţia necesară iar vom privi la arşiţa soarelui la inundaţii la calamitaţi provocate de boli şi dăunători si nu vom putea ajuta fermierii.