Martie este luna femeii, iar astăzi venim către dumneavoastră, cititorii noștri, cu o doamnă care activează de 20 de ani în agricultură, mai exact de două decenii face parte din echipa NHR Agropartners, companie care comercializează în țara noastră branduri consacrate pe piața mondială a utilajelor: Deutz-Fahr, JCB, Poettinger, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Einboeck etc. Cu Anamaria Damian, director general al companiei NHR Agropartners am povestit despre dificilul an 2024, însă la 2025 să privim cu optimism.

Reporter: Cum a fost anul 2024 pentru compania NHR Agropartners?

Anamaria Damian: De felul nostru, suntem optimişti şi încercăm să ne concentrăm pe ce a fost bine. E adevărat că au fost foarte multe provocări anul trecut. Eu lucrez de 20 de ani şi în agricultură, şi în NHR Agropartners şi pot să spun cu cea mai mare convingere că, probabil, 2024 a fost cel mai complicat an de până acum, din toate punctele de vedere.

Agricultura se face sub cerul liber și depinde de condițiile meteorologice. Demult mi-a zis un fermier o frază care mi-a rămas întipărită în minte, „cel mai bun inginer agronom este Dumnezeu”.

Da, 2024 a fost greu, mai ales că venea după un alt an dificil, 2023, cu fermieri care acumulaseră anumite datorii. Au crescut dobânzile, a existat inflaţie şi singurul loc în care inflaţia nu şi-a făcut simţită prezenţa a fost în preţul cerealelor. Ajutoarele statului, promise în perioada protestelor fermierilor de acum un an, se cam lasă așteptate. Mulți așteptau toamna trecută „Rabla la tractoare”, program care sperăm să porneacă cât mai repede.

Reporter: Pentru că aţi amintit de „Rabla”, înţeleg că e cerere mare la NHR Agropartners pentru tractoarele Deutz-Fahr...

Anamaria Damian: Este un interes deosebit pentru programul acesta, foarte mulți fermieri fiind interesați de tractoarele Deutz-Fahr și Same. NHR Agropartners a ajuns la un acord cu fabrica Deutz-Fahr pentru a asigura un număr suficient de tractoare odată ce programul începe să fie implementat. În cadrul programului „Rabla pentru tractoare”, cel mai cautat tractor Deutz-Fahr este modelul 5105 Keyline Plus care beneficiază de echipare de top la cel mai mic preț.

Este clar că încă există o nevoie mare de mecanizare în agricultura românească, iar programul „Rabla pentru tractoare” e un ajutor important. Până la urmă, ceea ce este foarte important este ca fermierii să se dezvolte, să avem mult mai multe ferme mici și mijlocii dotate cu tehnică modernă.

Reporter: Imediat după pandemia de COVID 19, producătorii de utilaje au avut probleme cu livrările. Azi, înțeleg că încep să aibă alte probleme, au utilaje dar cererea e în scădere, din cauza lipsei de fonduri din ferme.

Anamaria Damian: A existat o oarecare lipsă de componente, de materiale şi atunci stocurile noastre ale tuturor furnizorilor de utilaje agricole erau destul de reduse şi timpii de livrare erau foarte mari, atunci cu pandemia. Încercând să rezolve această problemă, toţi producătorii au investit masiv şi au găsit diverse soluţii, în aşa fel încât acum este producţie peste tot. Deci asta nu mai este niciun fel de problemă. Însă, cererea şi capacitatea fermierilor de a achiziţiona utilaje nu mai este aceeaşi. S-a creat aici o oarecare discrepanţă. Dar, cred că prin absorbţia fondurilor europene de la AFIR ar trebui să reuşim să mergem cu toţii mai departe şi să fie bine în 2025 pentru agricultura românească în general, că nu e vorba doar de distribuitorii de maşini agricole sau de fermieri.

Reporter: În fermele din țara noastră, de mai bine de cinci ani seceta creează mari probleme. Și compania pe care o conduceți are în portofoliu echipamente pentru irigat, însă acest domeniu se mișcă încet, nu-i așa?

Anamaria Damian: Avem în portofoliu destul de mulţi producători germani, iar Beinlich este unul dintre aceia care au cele mai înalte standarde de calitate. Este cerere pentru echipamentele de irigat, dar nu aşa cum ne-am fi aşteptat noi. Asta din cauza infrastructurii de irigații care e partea cea mai complicată, că până să ajungem la investiţia finală, de tamburi, pivoți a fermierului efectiv, este un drum lung şi nu întotdeauna parcurs. Fermierul își cumpără echipamentele și n-are de unde să-şi ia apa. Aici sunt problemele cele mai mari. La NHR suntem pregătiţi şi oricând putem să satisfacem nevoia clienţilor care doresc să irige.

În acelaşi timp, observăm preocuparea fermierilor spre tehnologiile care pot să coserve apa în sol, no-till, minim-till, strip-till. Da, paşii sunt mici, dar este o evoluţie, nu se poate întâmpla chiar aşa, de pe o zi pe alta.

Reporter: Către acest domeniu al tehnologiilor de conservare a apei în sol, NHR Agropartners a mai făcut un pas anul trecut, în 2024, când a devenit importator şi distribuitor pentru semănătorile directe strip-till, precum și pentru utilajele de prelucrat solul de la producătorul Claydon din Marea Britanie.

Anamaria Damian: Claydon a revoluționat agricultura prin introducerea conceptului de strip-till, o metodă de cultivare conservativă care maximizează producția și minimizează impactul asupra mediului. Devenind liderul pieței europene pe segmentul semănătorilor directe strip-till, Claydon își extinde constant aria de influență, operând astăzi în peste 30 de țări din întreaga lume.

Anul trecut am făcut foarte multe demonstraţii în ferme din toată țara. Suntem foarte activi pe partea asta, ce e bine pentru agricultură încercăm să fim acolo, să fim prezenţi, să vedem, să cercetăm dacă se poate, pentru că, evident, orice tip de tehnologie e adaptată unor anumite tipuri de condiţii. Nu merge aceeaşi tehnologie peste tot, nu există o soluţie universală, şi atunci trebuie să poţi să ai în fiecare variantă câte o soluţie adecvată fermierului.

Suntem foarte încântaţi de noul nostru partener Claydon, de ceea ce am făcut, de demonstraţiile pe care le‑am făcut împreună cu ei şi am vândut deja utilaje din portofoliu. Suntem convinşi că anul acesta se vor vedea roadele, adică vor vedea clienţii care este diferenţa şi atunci vor şti ce să aleagă.

Agricultura, afacerea agricolă se bazează mai mult pe relaţia interumană şi pe comunitate, şi de aceea noi susţinem în continuare prezenţa pe teren, alături de fermieri, aproape de ei. Cred că va trece foarte mult timp până când vom cumpăra un tractor de pe internet şi vom vorbi cu un robot, şi nici nu cred că fermierii îşi doresc asta. Iar noi, NHR Agropartners, suntem structuraţi în modul ăsta mai comunicativ, aproape de clienți, prezenţi, asta este ce ne dorim şi am vrea să nu fim obligaţi să ne schimbăm. Bineînţeles că trebuie să te adaptezi vremurilor, că nu poţi rămâne în urmă, şi că avem proiecte legate de digitalizare foarte multe în cadrul companiei, dar credem în continuare în relaţia de zi cu zi cu fermierul, de apropiere şi de a te vedea, de a discuta faţă-n faţă, eventual la câmp, adică pe pământ, în fermă.

Reporter: Cum vedeţi anul 2025, piața utilajelor agricole?

Anamaria Damian: Nu se aşteaptă nimeni la o mare explozie, dar toată lumea este optimistă într-un fel rezervat. Toată lumea are un optimism rezervat, în sensul că noi sperăm că se va recupera un pic din să nu zicem pierderea de anul trecut, dar din declinul anului 2024.

Sperăm că 2025 va fi un an în care lumea va reporni motoarele, să se uite spre viitor. Şi vremea pare să ne ajute deocamdată, pare să fie ok, acum nu ne permitem să facem pronosticuri şi prognoze, dar credem că, dacă condiţiile meteorologice sunt favorabile, dacă preţurile la cereale sunt cele corecte, dacă nu se mai întâmplă alte distorsiuni pe piaţă, pentru că nu ştii niciodată, ar trebui să fie un an de recuperare rezervată, un an ok pentru toată lumea.

Se pare că ultima perioadă înseamnă un moment în care toată lumea trebuie să înveţe câte ceva şi noi suntem primii care suntem dispuşi să învăţăm lucruri, aşa încât încercăm să ne orientăm foarte mult pe eficientizarea proceselor noastre, să vedem dacă putem să facem cu resursele pe care le avem mai multe lucruri, mai bine, să fim mai aproape de clienţi, să fim mai pregătiţi a răspunde nevoilor lor. Acesta este planul nostru. Trebuie să ne gândim mereu ce putem face ca să fim şi mai buni, şi mai aproape de fermieri, şi mai economici. Asta este provocarea cu care ne confruntăm.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Foto: NHR Agropartners

CITEȘTE ȘI: Mai mult decât o semănătoare

Agricultură conservativă: NHR Agropartners a devenit unic importator în România al utilajelor Claydon

Păstrarea rezervei de apă în sol, esențială pentru recolta următoare

Finalul unui an calendaristic și începutul altuia sunt prilej pentru a face retrospective, dar și planuri pentru noul an. 2024 n-a fost deloc ușor pentru agricultură. Despre anul care a trecut și despre cel în care toți am intrat cu speranțe de mai bine am stat de vorbă cu Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Reporter: Cum ați caracteriza anul 2024?

Maria Cîrjă: Au fost foarte multe provocări, atât la nivel de fermieri, vremea, dar și din punctul de vedere al deciziilor luate de autorități, toate bulversând piața. Dar fermierii sunt oameni așezați, foarte greu de derutat și afacerea lor este agricultura. Deci, dacă mi-am ales să fac asta, trebuie să fac față și provocărilor, mai ales că la noi, în fiecare an, se întâmplă altceva. Dar asta am ales, aici lucrăm și trebuie să ne descurcăm și să găsim soluții.

2024 a fost unul dintre anii cei mai dificili din ultimii, cred, 30 de ani, un an în care fermierii s-au confruntat cu situații de tot felul, începând cu vremea, care nu le-a fost deloc prielnică, vreme care și-a pus amprenta pe culturile de primăvară, pe porumb și floarea-soarelui, dar mai cu seamă pe porumb. Această cultură în sud-est a fost distrusă aproape sută la sută, deci nu s-a putut recolta aproape nimic, iar media de producție la porumb a României, per total, este cea mai mică din ultimii 30 de ani, este vorba de trei tone pe hectar, luând în considerare și Transilvania, și vestul țării, unde porumbul s-a făcut. Însă, făcând o medie generală, aceasta este cifra cu care nu ne mândrim, pentru că ne doream producții mai bune, și în ultimii ani am avut un trend pozitiv în ceea ce privește producția de porumb, un trend pozitiv pe media de producție, dar și un trend pozitiv pe suprafața cultivată cu sămânță certificată, care a contribuit bineînțeles la creșterea producției medii. Dar știm cu toții ce s-a întâmplat, porumbul a suferit, floarea-soarelui, de asemenea, avem o medie de 2,2 tone pe hectar la floarea-soarelui per total suprafață de 1,1 milioane de hectare.

„Estimăm o scădere la cultura de porumb cu minimum 250.000 de hectare, scădere datorată secetei de anul trecut.”

Reporter: Prin urmare, cam la jumătate din ce eram obișnuiți. Marea majoritate depășea cota de 3-4 tone...

Maria Cîrjă: 4 tone este o producție foarte bună, dar ne obișnuiserăm cu ceva între 3 și 4, cu o medie de 2,8-3,2 tone/ha, ceea ce era o producție satisfăcătoare pentru floarea-soarelui. Așadar, culturile de primăvară au suferit, impactul în situația financiară a fermierilor a fost major, norocul a venit cât de cât de la rapiță, care a trecut bine peste toată perioada de vegetație, unde producțiile s‑au situat în jurul a 3 tone/ha, care este o producție bună la rapiță. Nu numai producția, dar și prețul este încă unul bun la rapiță. Putem spune că rapița i-a salvat cât de cât pe cei care au avut această cultură, dar și cerealele, chiar dacă prețul la grâu, mai ales, nu este unul satisfăcător, dar s-a recoltat. Ceea ce a făcut ca în toamna lui 2024 să se însămânțeze o suprafață însemnată cu rapiță și cereale, culturi care au fost semănate pe suprafețe-record anul trecut. Avem aproape trei milioane de hectare cu grâu și aproape 0,5 milioane de hectare cu orz, iar rapița este semănată pe o suprafață-record în România, estimările noastre fiind de vreo 900.000 de hectare, dar cu siguranță este mai mult, având în vedere și cunoscând tot ce s-a vândut pentru această cultură de rapiță.

Și ce se va întâmpla în primăvara acestui an, cine va suferi? Din nou, porumbul. Estimăm o scădere la cultura de porumb cu minimum 250.000 de hectare, scădere datorată secetei de anul trecut și care a făcut ca fermierii să se uite mai atent la culturile de toamnă, și vor reduce din suprafața de culturi de primăvară, iar cea mai mare suprafață va impacta porumbul.

Reporter: Avem culturi alternative pentru porumb?

Maria Cîrjă: Fermierii se uită spre sorg, suprafața de năut este foarte mică, nu putem vorbi aici de ea, dar se caută culturi alternative la cultura porumbului. Însă cu toții știm foarte bine că nu există. Prin urmare, trebuie să căutăm să creștem suprafața irigată, asta este singura soluție pe care o avem în acest moment, să cultivăm porumb cât mai mult la irigat, ca să-l protejăm în aceste luni caniculare. Anul trecut, de la sfârșitul lunii iunie nu s-a mai terminat seceta. Am tot sperat.

Reporter: Avem seceta pedologică, dar avem și seceta atmosferică, cea care este cea mai gravă în cazul culturii de porumb, din ce au constatat specialiștii în ultimii ani. Practic, moartea plantei are drept cauză această secetă atmosferică.

Maria Cîrjă: Bineînțeles, dacă avem peste 35°, 40°, 45°C cum am avut în câmp în perioada înfloritului și polenizării la porumb, s-a terminat. Acolo n-a mai avut urmă de știulete, din cauza secetei atmosferice. După care, această perioadă prelungindu-se, a pus capac de tot. Deci planta a cedat. Nu numai că n-a mai legat, dar a cedat. Nici fân nu s-a mai putut recolta.

Reporter: Având în vedere că fermierii trec de câțiva ani printr-o perioadă destul de dificilă, iar cu sursele și resursele financiare nu stau prea bine, credeți că vor continua să cumpere sămânță certificată și să nu semene ce au prin pătul?

Maria Cîrjă: Cu siguranță sămânța este factorul cel mai important pentru obținerea unei producții. Deci, fermierii, specialiștii nu vor face rabat de la sămânță, pentru că știm cu toții că în momentul în care încercăm să folosim sămânță din ce am recoltat anul trecut, mai ales la porumb, 50% din producție ne-am luat-o singuri. Este clar. Fermierii nu vor renunța la sămânța certificată, la hibrizii performanți, dar vor încerca să salveze parte din cheltuielile la alte inputuri. Se vor uita foarte atent dacă e nevoie de un erbicid sau nu. În cazul porumbului nu avem nevoie de alte erbicide și tratamente, erbicidele fiind cele mai utilizate produse fitosanitare, și aici vor încerca să facă anumite economii, să mai salveze din cheltuieli. În rest, poate vor mai economisi la îngrășăminte, dar și acolo este riscant, pentru că planta, orice potențial ar avea de producție, trebuie să aibă mâncare, hrană, și atunci este dificil de unde poți să salvezi ca să cheltui mai puțin pe hectarul de porumb. Într-adevăr, cei care au suprafețe mici își permit să recolteze, în condiții normale – Doamne ajută! – 2-3 tone, atunci încearcă și ei să jongleze un pic cu sămânța. Dar asta e pentru subzistență, nu pentru o afacere în agricultură.

„Trebuie să căutăm să creștem suprafața irigată, asta este singura soluție pe care o avem în acest moment.”

Reporter: Cum stă Corteva Agriscience cu sămânța în acest moment?

Maria Cîrjă: Noi, jucând doar pe zona de rapiță, am avut sămânță suficientă pentru rapiță și chiar ne-am pregătit pentru această cultură, iar producția de semințe pentru rapiță se face în Europa. Putem spune că am avut suficientă. În ceea ce privește pregătirea cu sămânță de porumb și floarea-soarelui, având în vedere situația de anul trecut, seceta și tot ce s-a întâmplat, e adevărat că volumele pe care noi le-am estimat la începutul anului trecut erau unele, și ce s-a recoltat și se recondiționează și se săcuiește acum e altceva. Dar cu toții știm că fiecare producător are o marjă de siguranță, față de ce ai nevoie tot timpul se produce mai mult. Și atunci, putem asigura fermierii că avem sămânță suficientă și de porumb, și de floarea-soarelui pentru primăvara lui 2025.

Companiile se reorientează spre zona de produse biologice

Reporter: Să discutăm de protecția plantelor și mai ales despre ce soluții au fermierii la dispoziție având în vedere scoaterea de pe piață a unei multitudini de substanțe active în Uniunea Europeană.

Maria Cîrjă: Cu ceva ani în urmă, ne-am dat seama că impactul asupra fermei și asupra unui management normal al culturilor și combaterea buruienilor, a bolilor și dăunătorilor este foarte mare din cauza acestor decizii de a elimina foarte multe substanțe active de la utilizarea în țările Uniunii Europene. Majoritatea companiilor se reorientează spre zona de produse biologice, iar Corteva a încheiat cumpărarea a două mari companii din lume, Symborg și Stoller. Astfel, în 2024 am lansat gama de produse biologice, Corteva Biologicals. Practic, în acest moment ne putem duce în fața fermierului cu semințe, cu produse de protecție a plantelor și cu gama de produse biologice. În prima fază, în portofoliul nostru de Biologicals predomină partea de biostimulatori, Utrisha de pildă, care fixează azotul din atmosferă, soluții care ajută planta din punct de vedere fiziologic. Sunt în înregistrare, și așteptăm, soluții pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor. Ne așteptăm ca în următorii ani, în această gamă să avem biofungicide, bioinsecticide, chiar și bioerbicide. Știm cu toții că planta funcționează ca un organism viu, ca un organism uman, iar acești hormoni sau fitohormonii plantelor sunt cei care o ajută să supraviețuiască, ajutând-o să transfere de la rădăcină azotul la frunze, la flori, la organele de reproducere. Totul funcționează într-o anumită armonie. Iar acești biostimulatori pe care noi îi oferim acum sunt cei mai avansați, din acest punct de vedere. Fermierii sunt deschiși la această nouă gamă de produse, pentru că, pe lângă eficacitatea lor, pe lângă impactul pe care-l au în fiziologia plantelor, avem o variantă, această Utrisha, despre care, cu toții știm, că respirăm în atmosferă, unde azotul este într-o concentrație de peste 70%. Dar nu-l folosim. Plantele n-au cum să-l folosească. Această inovație este extraordinară, e bazată pe o bacterie, methylobacterium symbioticum, care ajută planta să-și ia azot din atmosferă, deci să se hrănească și cu azotul din atmosferă. E ceva extraordinar, fermierii au ajuns să simtă acest produs și-l vedem ca pe un produs care va deveni foarte mare, și pe fondul acestei noi legislații europene, care limitează aplicarea îngrășămintelor cu azot.

Reporter: Costurile fermierului cresc prin utilizarea unor astfel de soluții biologice?

Maria Cîrjă: Recunosc, ne-am făcut calcule și ne dorim ca pe fermier să nu-l coste mai mult, și va vedea impactul asupra producției singur, atunci când va calcula ce a obținut versus ce a investit. Pot să vă spun sigur că nu cresc costurile pe hectar la nicio cultură la care se aplică Utrisha. Iar în ceea ce privește biostimulanții, fermierii cunosc foarte bine această gamă de produse și impactul major asupra plantelor pe care-l are un produs pe bază de microelemente, în timpul vegetației, să-l dai plantei atunci când are nevoie de el, să nu umble singură să-l caute prin sol. Și i-l dai sub o formă accesibilă și atunci, să nu mai aibă nevoie să sintetizeze de exemplu azotul până la aminoacizi. Dai direct aminoacizi și îl folosește imediat.

„Fermierii nu vor renunța la sămânța certificată, la hibrizii performanți, dar vor încerca să salveze parte din cheltuielile la alte inputuri.”

Reporter: Revin, cum vedeți ieșirea de pe piață a acestor substanțe active pe bandă rulantă?

Maria Cîrjă: Este un fenomen care ne îngrijorează și pe noi, îngrijorează pe toată lumea, dar nu putem să ne opunem. Modul prin care noi, companiile mari de cercetare, se opun, este înregistrarea unor noi molecule. Și bineînțeles, știm cu toții, o moleculă nouă, investiția și cercetarea din spatele ei este imensă. Să vă dau o cifră: compania din care fac parte cheltuiește în fiecare zi patru milioane de dolari. În fiecare zi suma aceasta merge în cercetare. Imaginați-vă, costurile sunt extraordinare, iar dezvoltarea unei molecule este nemăsurabilă. Și atunci, în momentul în care lansezi o moleculă nouă, așa cum vom face noi în această primăvară, când vom lansa un nou fungicid pentru cereale, bineînțeles că nu poate să vină cu un preț mic. Dar, eficacitatea și rezultatele vor face diferența. Fermierii e păcat, ar trebuie să aibă posibilitatea să-și aleagă produsele, să aleagă ce pot să investească, pentru că știm cu toții, avem fermieri care sunt foarte profesioniști, care investesc maxim pe hectar pentru că își doresc la porumb 16 tone, la grâu 9-10 tone, și atunci bineînțeles că și costurile sunt recuperate. Dar, dacă facem agricultură doar de subzistență, atunci ne uităm foarte atent la investiție. E greu. Dar încă există soluții ieftine.

„În fapt, ce se întâmplă în natură, încrucișările care se întâmplă în natură într-o perioadă lungă, cercetătorii, amelioratorii, geneticienii pot să o facă într-o perioadă mai scurtă. Asta înseamnă noile tehnici genomice.”

Încă în așteptarea legislației pentru noile tehnici genomice

Reporter: Să abordăm și un subiect mult dezbătut în ultimul an, noile tehnici genomice, care sunt utilizate pe scară largă în afara Uniunii Europene.

Maria Cîrjă: Noile tehnici de ameliorare, ingineria genetică de care am învățat cu toții cu mulți ani în urmă, sunt utilizate în toată lumea, în medicină, în industria alimentară. Este vorba de o nouă metodă de a obține un produs într-o perioadă mai scurtă. Și luăm din nou ca exemplu porumbul, că este cel mai discutat din punctul de vedere al ameliorării, pentru că ne dorim porumb cu rezistență la secetă, porumb cu rezistență la ostrinia, porumb cu rezistență la alți dăunători, dar bineînțeles, trebuie să facem aici o separare clară între noi tehnici genomice, aceste NGT, adică tehnici efectiv de ameliorare, și produsele obținute prin modificarea genetică. Ne întoarcem: ce aduc nou? Poți să identifici în genomul unei plante sălbatice, să spunem, o genă care este responsabilă de toleranța la secetă – mă întorc din nou la porumb. Prin inginerie genetică s-a ajuns că poți să tai din genomul respectiv acea bucățică, pe care o iei cu o pensetă, să zicem, și o pui dincolo, în genomul porumbului – faci un pic de „croitorie” – sau a hibridului pe care vrei să-l obții. Asta este, asta se întâmplă și la tomate, la orez în China, unde s-a obținut orez cu un conținut mai mare de vitamina A, deoarece consumul foarte mare de orez a contribuit la orbire rapidă în China, și atunci s-a găsit această soluție să îmbunătățească orezul cu vitamina A. Și nu s-a putut face decât rapid, prin această tehnică de ameliorare. În fapt, ce se întâmplă în natură, încrucișările care se întâmplă în natură într-o perioadă lungă, cercetătorii, amelioratorii, geneticienii pot să o facă într-o perioadă mai scurtă. Asta nu se întâmplă într-o zi, într-un an, ci în doi, trei, patru ani, până reușești să identifici gena respectivă, s-o transferi unde trebuie, să multiplici planta respectivă să vezi dacă ai transferat-o și merge mai departe, deci este o metodă care trebuie să fie legiferată în Europa, să putem avea acces la aceste metode care ne ajută să venim pe piață cu produse noi mai rapid, deci mult mai repede decât prin metodele convenționale. Asta nu înseamnă că într-un an o să fie o explozie de produse. La noi în țară avem la Universitatea din Iași oameni care lucrează prin aceste metode, doar că rezultatele muncii lor nu pot fi puse în practică, pentru că nu există legislație în vigoare.

Reporter: Cum vedeți anul 2025?

Maria Cîrjă: Important este cum trecem peste iarnă cu rapița și cu cerealele și, bineînțeles, să avem condiții de semănat pentru porumb și floarea-soarelui, soia. Mai departe, din nou: dacă stăm și ne uităm la cer și nu facem nimic să ajutăm, câteva sute de hectare pe an acolo, să mai avem ceva în plus irigat, cu toate că am simțit că o parte din fermieri nu mai au nicio speranță că or să primească bani de undeva și au început să investească în irigat. Ar trebui să-i ajutăm și din punct de vedere legislativ, să le asigurăm legislația necesară, să nu piardă timpul după avize, că aici ne cramponăm.

Reporter: Povestea un fermier că dacă vrei să reabilitezi o infrastructură de irigații sau să-ți cumperi niște echipamente cu ajutorul fondurilor europene, din momentul în care ai depus proiectul și s-a aprobat durează vreo șase ani până ajungi ca să funcționeze proiectul respectiv. Este enorm!

Maria Cîrjă: Este enorm, mai ales că în șase ani tu poți să-ți pierzi ferma, poți să dai faliment din cauza secetei.

Reporter: Revenind, cu ce gânduri ați intrat în noul an?

Maria Cîrjă: Cu siguranță trebuie să fim optimiști. Este obligatoriu să ne facem planuri optimiste, să facem producții, să trecem peste toate aceste hopuri, fermierii trebuie să se orienteze pe termen scurt, dacă e nevoie, și viziunea trebuie să fie pe termen lung. Pentru că, dacă investim anul ăsta și ne irigăm câteva zeci de hectare, e clar că ne asigurăm cât de cât existența ca lucrători de pământ pe viitor.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Abatorul Periș SA și subsidiarele sale, Cathedral Distribution SRL și Policalita SRL, au înregistrat o creștere semnificativă a cifrei de afaceri în 2024, ajungând la peste 700 milioane lei, o majorare de 12% față de anul precedent.

Performanța financiară notabilă a fost însoțită de o îmbunătățire considerabilă a profitabilității înainte de dobânzi, impozite și amortizări (EBITDA) de la negativ 3,5 milioane lei la peste 26 milioane lei (+850%), compania reușind să treacă de la o pierdere netă de 13,2 milioane lei în 2023 la un profit net estimat care a depășit patru milioane lei în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 131%.

„Apreciem sprijinul acordat de stat industriei de porcine din România, puternic afectată de pesta porcină africană începând cu anul 2017. Această criză a avut un impact devastator asupra producției interne, schimbând structura pieței și crescând dependența de importuri. Programul guvernamental de repopulare a fermelor a contribuit semnificativ la revitalizarea sectorului, facilitând creșterea producției locale și stabilizarea prețurilor porcului viu. În plus, este de salutat și susținerea de care am beneficiat din partea Exim Banca Românească, care a acordat companiei un credit pentru capital de lucru în valoare de 48 milioane lei, finanțare acordată în cadrul schemei de ajutor de stat Ucraina. O finanțare care a fost esențială pentru desfășurarea activităților companiei în condiții optime și pentru menținerea lanțului de aprovizionare”, a declarat Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație Abatorul Periș SA.

Exim Banca Românească a implementat, în baza mandatului special primit din partea statului român, schema de ajutor de stat în contextul crizei economice generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în cadrul căreia companiile mari și IMM-urile au putut accesa garanții de stat și credite cu dobândă subvenționată.

„Flexibilitatea și adaptabilitatea Exim Banca Românească ne permit să implementăm rapid soluții financiare complexe, astfel încât să ne onorăm promisiunea de susținere a companiilor românești, mai ales atunci când traversează contexte mai puțin favorabile, precum pandemia sau conflictul din Ucraina. De aceea, ne bucurăm de fiecare dată când vedem că, prin demersurile noastre, contribuim efectiv la dezvoltarea afacerilor locale, așa cum este și cazul Abatorului Periș, jucător de top din industria agroalimentară românească. Acest lucru ne motivează să continuăm să inovăm, să venim cu soluții financiare smart pentru toți antreprenorii, astfel încât să ne menținem statutul de partener financiar preferat de business”, a precizat Traian Halalai, președinte executiv Exim Banca Românească.

Ca parte a strategiei de dezvoltare, în primul trimestru al anului 2024, Abatorul Periș SA a finalizat achiziția a două unități specializate de procesare a cărnii - Cathedral Distribution SRL și Policalita SRL. Aceste achiziții sunt parte dintr-un plan strategic de diversificare a portofoliului de produse și de extindere a prezenței pe piață, consolidând astfel poziția companiei în industria cărnii.

Un alt factor cheie în redresarea și dezvoltarea companiei a fost sprijinul acționarului majoritar, Jabbar Kanani, care, prin intermediul CCI Cardinal Equity SRL, a asigurat o finanțare de 20 milioane lei. Această infuzie de capital a permis companiei să își susțină planurile de dezvoltare, să optimizeze procesele operaționale și să-și îmbunătățească performanța financiară.

Datorită poziționării sale strategice în proximitatea celei mai mari piețe de consum din România – București și județele învecinate – precum și în apropierea centrelor de distribuție ale marilor lanțuri de retail internațional, Abatorul Periș beneficiază de un lanț logistic optimizat. Combinând această localizare strategică cu dotările tehnice moderne și respectarea celor mai înalte standarde de calitate, Abatorul Periș oferă consumatorilor garanția prospețimii și calității superioare a produselor sale.

„Grupul Periș își reafirmă angajamentul de a furniza produse de înaltă calitate și de a contribui la dezvoltarea durabilă a industriei cărnii din România, prin investiții continue, modernizare tehnologică și strategii de creștere sustenabilă”, a punctat Alin Zamfira. Pentru următorii ani, Grupul va continua planul de investiții anuale de aproximativ 20 milioane lei, pentru eficiența tehnologică prin modernizarea echipamentelor și creșterea gradului de automatizare. Compania urmărește, de asemenea, extinderea canalelor de distribuție pentru produsele de calitate superioară, abordare care va permite grupului să răspundă cerințelor pieței în schimbare și să se dezvolte pe termen lung, având în vedere tendințele actuale de consum din țara noastră.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cine achită „nota de plată” pentru cele peste 60 de miliarde de lei, valoarea garanțiilor acordate de Statul Român în acest program?

Programul IMM INVEST a debutat în anul 2020, după instalarea pandemiei de COVID 19, fiind o schemă de ajutor de stat prin care Statul Român, prin instituțiile abilitate, garantează 80-90% din valoarea finanțării. Astfel, întreprinderile mici și mijlocii puteau accesa credite de până la zece milioane de lei (maximum cinci milioane de lei sub formă de linie de credit), dobânda și comisioanele fiind subvenționate pe o perioadă de opt luni, ulterior costurile rămânând competitive, respectiv ROBOR la 3 luni + 2,5% pentru liniile de credit și ROBOR la 3 luni + 2% pentru creditele de investiții. Perioada de acordare a acestor finanțări a fost de 36 luni pentru liniile de credit și 72 luni pentru creditele de investiții.

Ca urmare a războiului din Ucraina, a fost lansat, în anul 2022, un nou program IMM INVEST, denumit IMM INVEST PLUS. Cu o valoare maximă a garanției Statului Român tot de zece milioane de lei, cu aceleași perioade de creditare, dar cu o valoare a creditelor de investiții de până la zece milioane de lei, cu perioada de grație de până la 18 luni și cu o perioadă de subvenționare a dobânzilor și comisioanelor de 12 luni, programul a atras multe companii care aveau nevoie de disponibilități imediate. O abordare prudențială din partea băncilor a fost aceea legată de acordarea liniilor de credit cu rambursare în ultimele 12 - 18 luni, înainte de scadența celor 36 de luni.

Toate au fost (sau au părut) bune și frumoase, aceste garanții reprezentând „gura de oxigen” necesară dezvoltării economiei în aceste perioade dificile. Dar ce e mult, e prea mult! Acum, când vin scadențele la credite, din ce în ce mai multe companii se confruntă cu dificultăți în a susține serviciul datoriei, în a-și achita ratele scadente, generând un impact direct și imediat asupra fluxului de numerar. Iar aceste credite nu pot fi reeșalonate sau restructurate. În plus, garanția acordată de fondurile de garantare a IMM-urilor, este, pentru bănci, o garanție lichidă, deci ușor de recuperat, cel puțin pentru moment.

Unde au fost problemele și ce au generat acestea? 

• În mod uzual, perioada de finanțare pentru capitalul de lucru (linia de credit) este de 12 luni, iar pentru creditele de investiții 84 - 120 luni, în funcție de tipul investiției. Așadar, din start, produsele de finanțare nu au fost adaptate regulilor cu privire la un bun management al riscului de creditare și al regulilor de prudențialitate. Spre exemplu, o investiție într-o fabrică, cu finanțare pe o perioadă de 72 luni, din care 12 sau 18 luni de grație, oricât ar fi de profitabilă, nu poate genera suficientă profitabilitate și lichiditate pentru a rambursa creditul în cele 54 - 60 luni rămase (pe lângă cheltuielile operaționale generate de activitate).

• Acordarea de linii de credit, atât prin Programul IMM INVEST, cât și prin IMM INVEST PLUS, a generat un grad mare de îndatorare pe termen scurt, dar și scadențe suprapuse pentru rambursarea acestor finanțări.

• Finanțările contractate de companii nu au fost, uneori, utilizate eficient sau pentru dezvoltarea afacerii. De asemenea, fie investițiile nu au avut efectul financiar estimat inițial din punct de vedere al profitabilității, fie creditele contractate nu au fost suficiente pentru realizarea lor, astfel încât o parte din capitalul de lucru a fost incorect utilizat. Unele investiții au rămas chiar nefinalizate, deci neproductive.

• Dacă la data acordării primelor credite IMM INVEST, în septembrie 2020, ROBOR la 3 luni avea valoarea de 2,1%, la finalul anului 2022 valoarea acestuia ajunsese la 7,57%, apoi la finalul anului 2023 a ajuns la valoarea de 6,22%, iar în finalul anului 2024 a înregistrat o valoare de 5,92%. Aceste creșteri foarte mari ale valorii ROBOR au generat cheltuieli financiare suplimentare care nu au fost luate în vedere la contractarea creditelor.

În plus, în ultimii ani, au crescut semnificativ și alte cheltuieli operaționale (salarii, utilități, chirii, asigurări etc), ceea ce a „îngustat” și mai mult marjele de profit ale companiilor. Majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, începând cu 1 ianuarie 2023 și apoi la 10%, din 1 ianuarie 2025, a generat alte ieșiri de lichiditate imediată, parte din capitalul de lucru fiind utilizat pentru plata dividendelor.

De asemenea, trebuie contabilizate și cauzele externe, precum întârzierea încasării creanțelor, atât din partea companiilor private, cât și, în special, din partea statului care înregistrează datorii din ce în ce mai mari și mai vechi, inclusiv din PNRR. Iar 2025 nu se anunță a fi un an favorabil, mai ales din perspectivă fiscală și a cheltuielilor statului.

Acest „carusel” al ieșirilor de lichidități (rate, dobânzi, dividende), coroborat cu creanțele neîncasate la termen și cu diminuarea semnificativă a marjelor de profit, generează, la nivelul companiilor, crize din ce în ce mai mari de lichiditate.

Soluția este luarea de măsuri urgente de restructurare sau redresare, fie extrajudiciare (amiabile), fie în proceduri judiciare (acordul de restructurare, concordatul preventiv, reorganizare), specialiștii în restructurare având capacitatea de a identifica soluțiile adaptate fiecărei situații sau probleme.

Articol de: GIANINA LAZANU, FAIR REVIVE

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!