Convorbiri cu ştreangul de gât - REVISTA FERMIERULUI

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) își exprimă îngrijorarea cu privire la rezultatul și consecințele votului din 8 iunie 2021, din plenul Parlamentului European, privind raportul „Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030”. Unul dintre amendamentele care afectează activitatea fermierilor și care a fost votat de europarlamentari în ședința din 8 iunie este AM. 806, care se opune reautorizării substanței active glifosat după 31 decembrie 2022. Prin acest amendament, statele membre sunt invitate să efectueze pregătirile necesare pentru a le oferi fermierilor soluții alternative viabile după interzicerea glifosatului. Industria de protecția plantelor transmite că face eforturi să ofere alternative eficiente și sigure pentru produsele care sunt interzise sau restricționate, dar nu poate aduce noi produse pe piață în ritmul alert în care sunt interzise produse absolut necesare fermierilor.

„Am luat notă de îngrijorarea publicului larg cu privire la continuarea utilizării glifosatului, însă pentru a fi luată o astfel de decizie importantă trebuia să se aibă în vedere argumentele științifice ale experților. În acest context, europarlamentarii au luat o decizie politică la fel ca în multe alte situații similare, sub presiunea emoțiilor generate de publicul influențat de o anumită parte a spectrului societății civile. Suntem îngrijorați cu privire la faptul că aceste decizii politice, care sunt luate fără a avea o bază științifică solidă, pun în pericol siguranța și securitatea alimentară ale Europei și vor conduce la importuri masive de produse alimentare din țări care nu aparțin spațiului comunitar și care nu vor fi obligate să respecte aceleași reguli precum producătorii din interiorul Uniunii Europene, generând astfel o concurență neloială și periclitând profitabilitatea și productivitatea fermierilor”, arată AIPROM.

De altfel, și Alianța pentru Agricultură și Cooperare a atras atenția cu privire la consecințele negative ale acestui vot, cu impact direct asupra productivității agricole. „Industria de protecția plantelor din România este alături de fermierii din România și îi sprijină în eforturile lor de a asigura hrană suficientă, sigură, disponibilă și accesibilă încurajând implementarea principiilor agriculturii sustenabile, însă fermierii au nevoie de un minim de unelte disponibile, așa cum sunt noile tehnici genomice și suficiente soluții moderne de protecție a plantelor. Accesul la substanțe active și produse de protecția plantelor este esențial pentru a gestiona corespunzător condițiile specifice agriculturii din țara noastră. Fermierul vrea să producă, însă nu poate face acest lucru dacă apar limitări și restricții nejustificate sau reevaluări ale unor reglementări deja validate de forurile științifice”, precizează un comunicat de presă al AIPROM.

Lipsa de predictibilitate afectează major deciziile din producția agricolă și are efecte la fel de grave ca și schimbările neașteptate ale vremii. Nu există nicio diferență între o secetă prelungită și eliminarea bruscă de pe piață a unei clase de produse care poate limita sub pragul de dăunare periculos o populație de dăunători endemici în țara noastră.

Fermierul din UE, descurajat

Consecințele interzicerii glifosatului vor fi din păcate vizibile în România unde condițiile specifice de climă și sol, precum și fărâmițarea terenurilor favorizează răspândirea bolilor, dăunătorilor și buruienilor. În România, glifosatul este utilizat mai ales între culturi, fiind și o soluție care permite aplicarea principiilor agriculturii conservative, recomandate și promovate intens de către Comisia Europeană.

Interzicerea utilizării glifosatului în absența unor alternative viabile și eficiente economic îi va determina pe fermierii români să aplice mai multe tratamente cu produse complementare și în cantități mai mari, fără să obțină aceeași eficacitate și cu un impact negativ mai mare asupra mediului. Costurile de producție vor fi mai ridicate, produsele agroalimentare obținute vor fi mai scumpe, iar prețul va fi suportat de către consumatorul român. „La finalul zilei, fie că suntem fermieri, autorități de reglementare, membri ai Parlamentului European sau simpli consumatori, cu toții avem nevoie de hrană, iar aceste restricții fără baze științifice solide nu vor face altceva decât să permită prezența pe piață a mai multor produse agroalimentare provenite din state aflate în afara UE. Achiziționând astfel de produse, vom susține activitatea fermierilor din alte state și vom descuraja activitatea fermierului european. Aceste produse de protecția plantelor sunt medicamentele plantelor și la fel ca în cazul medicamentelor pentru uz uman, acestea trec printr-un proces riguros de autorizare, parcurgând o multitudine de teste care sunt menite să stabilească dacă aceste produse sunt sigure pentru mediu și om. Așa cum omul are nevoie de medici și medicamente pentru a limita efectele factorilor perturbatori, tot așa și plantele au nevoie de tratamente cu produse de protecția plantelor pentru a limita răspândirea și consecințele negative ale bolilor, dăunătorilor și buruienilor”, susține Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Marți, 01 Iunie 2021 13:26

Breaza, origini şi performanţă

Rasa de oi ţurcane Breaza are ca leagăn de formare bazinul Văii Jiului mărginit de culmile abrupte ale munţilor Parâng, Şureanu, Retezat, cu localităţi precum Petrila, Lupeni, Straja, Câmpu lui Neag, Aninoasa, Băniţa, Jieţ, Crivadia, Baru Mare până în Bumbeştii Gorjului. Nu se cunosc exact timpul și metodele de formare a acestei populaţii, dar există certitudinea că oamenii din zonă au exploatat apariţia la un moment dat a unei mutaţii genetice în populaţie care prezintă caracteristicile fenotipice ale populaţiei actuale.

zoo 214 neata oi Page 1

Specialiştii nu s-au aplecat prea mult spre această populaţie de oi, Breaza fiind lăsată în seama crescătorilor localnici care au crescut-o şi au ameliorat-o cu mare dragoste, izolând-o reproductiv de toate celelalte populaţii de Țurcană.

Caracteristica fenotipică care o defineşte este dată de desenul deosebit al feţei cu obraji de culoare închisă, castaniu închis până la negru lucios, brăzdat de o brezătură de culoare albă mai îngustă sau mai largă în forma literei „V” sau triunghi imperfect, cu baza în zona frunţii (coamelor) care coboară până la limita buzei superioare. De acest desen s-au legat crescătorii din vremuri străvechi când au început să selecţioneze reproducătorii și să planifice împerecherile, astfel încât această brezătură să rămână dominantă şi să se transmită din generaţie în generaţie.

Având efective relativ mici, cuprinse între 20 şi 100 de oi, crescătorii au urmărit în selecţie pe lângă brezătura caracteristică şi o creştere a productivităţii animalelor mai ales în direcţia producţiei de lapte, care cu timpul în generaţii succesive de selecţie a devenit foarte importantă, fiind o sursă reală pentru traiul ciobanilor localnici.

Este foarte important de reţinut că brezătura caracteristică, coroborată cu producţia mare de lapte, peste media populaţiei la indivizii reţinuţi pentru reproducţie, a creat în timp o corelaţie pozitivă între aspectul fenotipic și producţia de lapte.

Oile breze au o constituţie fină spre robustă caracteristică oilor de munte, cu o talie cuprinsă între 50 și 70 cm şi o lungime corporală între 70 și 110 cm.

Corpul este piriform descriind aproape un trapez, cu baza mare pe linia feselor sprijinit pe patru picioare puternice terminate cu ongloane de culoare neagră foarte rezistente la mers şi păşunat în terenuri tari, pietroase.

Toracele este suficient de larg, lung şi adânc, adăpostind în interiorul său inima şi plămânii, organe foarte bine dezvoltate, caracteristici anatomice ce favorizează o mare capacitate respiratorie transpusă în vitalitate pronunţată, consum sporit de furaje şi în final producţii ridicate de lapte. Capul este puţin convex (berbec) cu coame bine dezvoltate, continuat cu un gât bine prins de trunchi, lung şi mai subţire față de celelalte ţurcane (bucălăi, bele).

Ca rezultat al selecţiei mamelor de berbeci, forma, dar mai ales mărimea glandei mamare impresionează prin dimensiuni, sfârcurile având dimensiuni şi formă pretabil la mulsul mecanic.

Capacitatea lactogenă a oilor breze este foarte bună, situând această rasă la limita inferioară imediată a raselor specializate pentru producţia de lapte. Această caracteristică creează mari probleme crescătorilor în perioada de supt a mieilor, pentru că trebuie să intervină zilnic să mulgă laptele rezidual, altfel riscând să compromită glanda mamară.

Pe lângă suprafeţele mici de păşuni pe care sunt crescute, această intervenţie zilnică în timpul când mieii se află în perioada de alăptare face ca efectivele crescute în ferme să aibă dimensiuni mici.

Lâna este grosieră, acoperind trunchiul fără o extindere pe faţă şi picioare, cu abdomenul mai puţin îmbrăcat față de rasele Bucălae sau Bălă, cojocul cântărind între 3 şi 4 kg la oi şi 5 şi 9 kg la berbeci.

Dezvoltarea corporală este foarte bună acolo unde oile beneficiază de condiţii optime de furajare şi exploatare, oile ajungând ușor la 60-70 kg şi berbecii la 90-120 kg şi chiar peste.

Mieii la fătare cântăresc între 5 și 7,5 kg cu recorduri de 8 – 10 kg, existând în populaţie exemplare cu fătări gemelare, masa mieilor însumând 13-14 kg, ca de pildă în exploataţia doamnei Tamara Boantă, la mieii cântăriţi în data de 4 martie 2021. Producţia de lapte este în anumite turme secţionate şi bine furajate de peste 2-2,5 kg pe zi. Dacă la aceste producţii adăugăm faptul că în populaţie sunt efective cu o natalitate de 140-150%, ne dăm seama cât de valoroasă poate să fie această rasă.

De valoarea acestei populaţii au început să îşi dea seama crescătorii care fac tranzacţii de-a dreptul uluitoare, ajungând să cumpere berbeci din stadiul de miel la preţuri de 10.000-20.000 lei şi mieluţe la preţuri de 2.000-3.000 de lei.

Vă mărturisesc că am trăit să văd acest tip de tranzacţii şi cu altă ocazie, cu acceptul crescătorilor respectivi, o să le mărturisesc într-un alt articol.

Crescători remarcabili, cu efective deosebite în zonă, sunt Ion Lupşa, Ion Stan, Tamara Boantă, Ion Labău, Anișoara Jurcă şi mulți alţii, despre care sigur vom mai auzi.

zoo 214 neata oi Page 3

Ce este de făcut cu această populaţie?

1.     Din cauza faptului că se creşte într-un areal defavorizat, trebuie ca nivelul minim de efective pentru care se acordă sprijin voluntar cuplat să scadă de la 60 de capete la 30 de capete, astfel încât să poată beneficia cât mai mulţi crescători.

2.      Fiind o populaţie mică în pericol de dispariţie, trebuie urgent făcut un program de reconstituire și dezvoltare ale rasei conform Regulamentului European 1012/2016, astfel încât să se poată folosi la reproducţie în faza incipientă berbeci din populaţia respectivă fără origine cunoscută pe două generaţii, dar care să manifeste fenotipic toate caracterele rasei.

3.      Având caracteristici de conformaţie şi mai ales de producţie total diferite de celelalte tipuri de Țurcană, se impune extinderea lucrărilor de control oficial al performanţelor, constituirea unei baze de date separate de celelalte ecotipuri, astfel încât serviciul tehnic al Registrului genealogic „DACIA” Hunedoara să poată omologa această populaţie, sporind astfel zestrea genetică a populaţiilor de ovine românești şi creşterea biodiversităţii genetice în domeniul creşterii animalelor.

Desigur, pentru foarte mulţi cititori datele prezentate în acest articol prezintă unele curiozităţi, pe cei care nu cred îi invit să vadă că nu sunt poveşti la gura sobei, ci sunt realităţi care demonstrează încă o dată ca ecotipurile rasei Țurcană sunt deosebit de valoroase, doar că trebuie asigurate condiţii de creştere optime ca să poată să-şi exprime potenţialul real de producţie.

Articol scris de: PROF. DR. ING. GHEORGHE NEAŢĂ, DIRECTOR GENERAL COORDONATOR R.G. „DACIA” HUNEDOARA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Screenshot 20210531 131456

Treisprezece parteneri ai Mesei rotunde pentru lanțul agroalimentar în domeniul protecției plantelor reacționează într-o scrisoare comună la obiectivele de protecție a plantelor din Strategia „De la fermă la consumator”. Semnatarii solicită Comisiei Europene să aibă în vedere un calendar realist, înainte de a lua orice decizie legislativă sau de a efectua modificări în viitorul apropiat.

După aniversarea Strategiei „De la fermă la consumator” la data de 20 mai, mai mulți membri ai Mesei rotunde pentru lanțul agroalimentar în domeniul protecției plantelor au semnat și publicat luni, 31 mai 2021, o scrisoare deschisă pe tema importanței realizării unei evaluări cuprinzătoare înaintea oricărei decizii de reducere a gradului de utilizare a pesticidelor, inclusiv a obiectivului de reducere cu 50% a utilizării substanțelor chimice, stabilit în Strategia „De la fermă la consumator”.

În Europa, gradul de utilizare a pesticidelor și riscurile aferente au scăzut semnificativ în ultimii 50 de ani. Datorită inovației în agricultură, rata medie de utilizare a ingredientelor active pe hectar în cazul erbicidelor, de exemplu, a scăzut cu 97%1. „În sfârșit, în ultimii 60 de ani, s-au redus ratele medii de utilizare a ingredientelor active nou introduse. În prezent, mai puțin de 470 de substanțe active, inclusiv 29 de substanțe active cu risc scăzut și 23 de substanțe de bază, sunt disponibile pe piață pentru a proteja producția vegetală și de plante”, se arată în scrisoarea deschisă.

Max Schulman, președinte al Mesei Rotunde și membru al Organizației fermierilor finlandezi (MTK), afiliată Copa – Cogeca, a afirmat că: „În viitorul apropiat vor apărea modalități de a lucra mai eficace cu mai puține produse fitosanitare, cu ajutorul tehnologiilor de biocontrol, a sistemelor de rotație a culturilor, a metodelor digitale sau a noilor tehnici genomice. Cu toate acestea, pe teren nu sunt disponibile toate aceste opțiuni, iar obiectivul politic al Strategiei „De la fermă la consumator” de a reduce și mai mult utilizarea substanțelor active reprezintă o provocare pentru toate sectoarele europene de producție. Există o nevoie clară de realizare a unei evaluări cuprinzătoare a impactului cumulat asupra economiei, societății și mediului al diferitelor obiective care privesc agricultura comunitară, stabilite în strategiile „De la fermă la consumator” și în materie de biodiversitate, înainte de a lua orice decizie politică sau de reglementare, obligatorie”.

Clubul Fermierilor Români anunță că va continua, pentru al treilea an consecutiv, Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri și răspunde astfel unei nevoi majore existente nu doar în România, ci și la nivel european, dezvoltarea competențelor antreprenoriale și de leadership în domeniul agricol, cu scopul asigurării succesiunii afacerilor familiale din agricultură.

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru seria a treia a programului de pregătire „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care va debuta în toamnă, iar toți cei interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului. În perioada iunie – august, se vor desfășura întâlnirile cu tinerii care aplică pentru program, iar la sfârșitul lunii august vor fi selectați cei care vor urma cursurile.

În Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se pot înscrie tineri cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (exploatația să fie înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. Cursurile se desfășoară în perioada septembrie 2021 - mai 2022, la București, câte o săptămână pe lună.

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

În funcție de interes, participanții la program se pot înscrie la stagiile de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor), în România la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul dialogului cu aceste instituții.

Mai mulți participanți, 60 de fermieri din toate regiunile României

Lansat în 2019, Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” este un proiect care și-a propus să pregătească copiii de fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. 

„Tinerii antreprenori pe care îi formăm în Programul vor fi motorul schimbării în agricultură. Ne dorim ca ei să inspire și alți tineri să-și dezvolte afaceri agricole și să se implice în reprezentarea fermierilor, alături de Clubul Fermierilor Români, în relația cu autoritățile din România și de la Bruxelles. Acesta este scopul nostru, al Clubului, de a transfera responsabilitatea către acești tineri, care reprezintă viitorul agriculturii românești, și de a-i pregăti la cele mai înalte standarde pentru această responsabilitate”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În luna mai a.c., 30 de tineri fermieri au finalizat cursurile. „Ne bucură energia și entuziasmul lor privind punerea în aplicare a ideilor pe care le au, de a dezvolta afacerile agricole de familie. Pentru seria a treia, urmărim să antrenăm mai mulți participanți, respectiv 60 de fermieri din toate regiunile României, care se vor alătura comunității de tineri lideri pe care o dezvoltăm în jurul Clubului Fermierilor Români”, a adăugat Florian Ciolacu.

Anul trecut, partenerul Clubului Fermierilor Români, Grupul Agricover a lansat Programul de Burse de Studiu pentru tinerii din familii de fermieri din România și a acordat zece burse pentru seria 2020-2021. Grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a treia a Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care va începe în toamnă, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți cei 60 de participanți.

„Agricover înțelege să susțină agricultura românească nu doar prin misiunea de zi cu zi, ci și prin investițiile în viitor. O companie-lider nu doar inspiră, ci creează cadrul pentru dezvoltarea liderilor de mâine. Generațiile următoare înseamnă inovație, modernizare, pasiune. Pe parcursul următorilor ani, ne propunem să facilităm formarea profesională a unui număr de 1.000 de tineri, considerând în acest fel că putem asigura o bază solidă a schimbului de generații de care agricultura românească are nevoie. Viitorul va fi pe mâini bune”, a arătat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding SA.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Foto: Absolvenții seriei a doua din Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Una dintre rețetele bunăstării unei societăți, rurale, în cazul nostru, este închiderea lanțului producție-valorificare în plan local. Cu alte cuvinte, atragi cât mai mulți clienți să cumpere din grădina proprie, la un preț cu valoare adăugată. Practic, acest lucru se poate face prin turism. Ce produce comunitatea consumă turiștii. Un astfel de exemplu, în povestea din acest articol.

Nu este cazul să vă mai spunem cât de minunat este locul unde se află pensiunea agroturistică la care am poposit recent. Spunem doar atât: Delta Dunării.

Pentru amatorii de detalii, vom adăuga câteva indicații de localizare. Pensiunea se numește Lotus și este în Ilganii de Jos. Zona este un fel de insulă mare, cum o caracterizează gazda noastră, doamna Gabriela Avram, situată între brațele Sfântu Gheorghe, Sulina și canalul Litcov, tot domnia sa explicându-ne și de unde vine denumirea localității, ilgan, în limba turcă, însemnând zonă de pășunat. Așa că vă închipuiți că pe lângă produsele din pește pe care le puteți gusta mergând acolo, ați avea la dispoziție și produse ciobănești. Dar despre mâncare, mai încolo.

„În fiecare vară cunosc sute de oameni, foarte mulți se întorc și în următorul an, cu prieteni. Și prietenii trimit alți prieteni... Și sunt oaspeți cu care am devenit prieteni și ne vedem an de an. Și vă dați seama că este o mare, mare bucurie.” 0V5A7657

O precizare de care am zis să nu vă păgubesc este că zona are un potențial economic multiplu, fiind propice și culturilor cerealiere. Dar Gabriela Avram nu vine dinspre sfera preocupărilor agricole către activitatea de antreprenoriat turistic, ea părăsind o altă meserie nobilă, aceea de dascăl. Și nu vreau să spun prin asta că e o scădere profesională, ci doar să evidențiez faptul că toate cele trei opțiuni pe care le-am numit mai sus, fermier, profesor și întreprinzător în turism, stau pe același palier valoric. Din păcate, ultima nu este foarte bine împământenită pe plaiurile noastre, neexistând cine știe ce tradiție în domeniu, cu toate că este în plină dezvoltare. Iar cei ca doamna Avram simt asta: „A fost foarte greu, pentru că neavând experiență în antreprenoriat înveți din mers. Cred că suntem prima generație de antreprenori, și în țară, nu numai în familia noastră. A fost foarte greu să înveți să lucrezi cu băncile, să înveți să faci anumite documente, să înveți să lucrezi cu fonduri europene. Deci fiecare zi a fost o provocare, dar în turism fiecare zi este o provocare”.

Poate că n-ar strica introducerea în planurile de învățământ a unor materii care să doteze fiecare cetățean al României de mâine cu astfel de abilități, utile într-o lume în care proiectarea unei afaceri este din ce în ce mai complexă și mult mai puțin predictibilă.

Curajul de a te apuca

Comparativ cu potențialul turistic pe care îl are România, în ansamblu, și Delta Dunării, în mod special, numărul celor care pornesc să-l exploateze nu este foarte mare, de aceea, cu atât mai mult, este remarcabil pasul pe care l-a făcut dinspre o profesie pe care o practica de multă vreme, în care se profesionalizase prin experiența pe care a căpătat-o vreme de 15 ani și pe care o îndrăgea. Începutul s-a petrecut în 2007, când s-au apucat să construiască pensiunea. „Am avut o discuție în familie și am zis că este oportun să facem așa ceva, mai ales că soțul este localnic, este din județul Tulcea. Am accesat atunci fonduri SAPARD 50%-50%, maximum 100.000 de euro suma accesată, și am construit pensiunea asta la care, în 2009, pe 1 mai, am avut primii oaspeți, și de atunci în fiecare an facem lucruri noi, schimbăm, îmbunătățim, ne informăm, mergem la întâlniri cu temă turistică, ne întâlnim cu alți antreprenori din țară, schimbăm impresii, învățăm lucruri noi și mergem mai departe.”

Probabil că așa, cum spune doamna Avram, se întâmplă cu majoritatea celor care pornesc în astfel de investiții. „Trebuie să ai puțin curaj, trebuie să ai și puțină „inconștiență”, adică să-ți dorești foarte mult să faci un lucru, neștiind de la început de ce te poți lovi.” Mai ales că meseria pe care o avusese înainte nu era una în care să se dezvolte abilitățile de antreprenor. „Aveam impresia, la acel moment, că nu pot să fac altceva decât să predau chimie și fizică, și-mi plăcea ce făceam, dar a fost o decizie atunci, luată și în anumite condiții, care acum nu mai contează sau nu mai sunt valabile, și am intrat pe drumul ăsta. Nu-mi pare rău, pentru că-mi place, lucrez în continuare cu oamenii, gândiți-vă că în fiecare vară cunosc sute de oameni, foarte mulți se întorc și în următorul an, cu prieteni. Și prietenii trimit alți prieteni... Și sunt oaspeți cu care am devenit prieteni și ne vedem an de an. Și vă dați seama că este o mare, mare bucurie.” Înțeleg această satisfacție ce răzbate din ochii doamnei, ca pe un premiu pe care l-a câștigat în urma efortului depus an de an. Pentru că un turist care îți trimite un prieten este un turist care a plecat mulțumit de la tine și asta înseamnă că ai făcut ce trebuia. „Încercăm tot timpul să fim actuali. Pentru că și societatea evoluează, și dorințele, și așteptările oaspeților sunt altele și noi încercăm să fim la înălțime. Și sper să reușim.”

Personalul specializat, o problemă majoră

O problemă pe care o întâmpină în demersul acesta de a fi mereu la înălțime o reprezintă personalul calificat. „Găsim cu greu persoane pregătite, am ales varianta să căutăm personal și chiar să încercăm să-l instruim aici în pensiune. Este o problemă nu mare, extraordinar de mare și nu știu cum va fi pe viitor. Ducem lipsă de personal, muncim foarte mult cei care suntem aici, noi și echipa pe care o avem, dar încă avem nevoie de personal și este o problemă în sensul că nu te poți dezvolta dacă nu ai personal calificat. Deci este o piedică în dezvoltare.”

Evident că implicarea familiei mai atenuează din neajunsul amintit „Am avut tot timpul familia lângă mine, soțul, copiii, copiii care erau destul de mari când am luat deciziile pe care le-am luat și care ne sprijină. Copiii mă ajută de când erau chiar foarte mici, de acum 10 ani, de la început. Vacanțele și le-au petrecut aici, bineînțeles muncind și ajutându-ne. Acum băiatul deja a terminat, de trei ani, facultatea, s-a implicat foarte mult în fermă, iar fetița mai mare, care termină anul ăsta masterul la ASE, în fiecare vară este pe aici și muncește, și ne ajută, iar acum, mai nou, și asta mică, de 13 ani, care a crescut odată cu pensiunea. Ea are vârsta pensiunii!”

0V5A7686

Delta Dunării, un loc special

Simte că locul în care locuiește este unul cu totul special. „Delta Dunării este specială din toate punctele de vedere, și din punctul de vedere al condițiilor de trai al localnicilor este specială, și din punctul de vedere al turismului este specială, și din punctul de vedere al naturii, al ecosistemului, pentru că ea trebuie păstrată așa cum este, nu trebuie modernizată, pentru că, fiind unică, trebuie avut mare grijă. Se fac multe lucruri și pentru populație, și pentru păstrarea mediului așa cum este. Apare un pericol, din păcate, nu vreau să supăr pe nimeni, din partea turiștilor. Deci anul ăsta a fost o problemă gunoiul prea mult.” Faptul că are această perspectivă, responsabilă față de mediu și față de comunitatea din Deltă, este dovedit și de soluția aleasă pentru încălzirea pensiunii, cu panouri solare, dar și de oferta culinară ce se bazează pe produsele din zonă, așa cum spuneam la începutul articolului. Și iată că a venit momentul să detaliem și această chestiune de bucătărie: „Turiștii pot consuma la noi în primul rând preparate din pește, pregătite ca la noi în Deltă: ciorbă, saramură, plachie, pește la grătar, pește afumat, scordolea (este un piure făcut cu cartofi, carne de pește fiartă și zeamă de pește, cu condimentele corespunzătoare), tradiționalul borș de pește, bineînțeles, storceag din somn sau din sturion – am văzut, anul ăsta, a fost preferatul turiștilor de la noi. De asemenea, fiind aici și zonă de pășunat, ne procurăm de la particularii care au oi tot ce se poate: brânză mai sărată, mai puțin sărată, smântână. Apoi, de la noi din fermă, ouă proaspete, păsări. Deci, cam tot ce avem este proaspăt și este din zonă, chiar ținem la lucrul ăsta ca tot ce se consumă în pensiune să fie procurat de la întreprinzătorii locali”. Nici vinul nu vine de prea departe, din podgoriile dobrogene. „La noi în pensiune se servește numai vin din Dobrogea, de la Niculițel, de la domnul Vlad, și vin de la Baia, crama Hamangia, este o podgorie nouă, a domnului Ion Bălan, care a investit foarte mult acolo și care produce un vin foarte bun, despre care am auzit că a fost și premiat deja, vinuri foarte apreciate de oaspeții noștri, alb, rose și roșu.”

„Avem bărci pentru plimbări, avem o persoană care se ocupă de aceste plimbări, care cunoaște Delta, care și povestește.”

De toate, pentru toți

Evident că dacă vorbim de o destinație turistică, chiar și așa din perspectiva noastră, mai degrabă socio-economică, de dezvoltare rurală, tot trebuie să spunem ceva și despre obiectivele de care s-ar putea bucura cel care ar alege să tragă la „hanul” doamnei Avram, rebotezat în vremurile noastre pensiune. „Avem, în primul rând, condiții de cazare în camere mari, luminoase, cu mobilier din lemn. O curte mare, multă vegetație, piscină, teren de tenis, club unde se poate juca biliard, tenis de masă, se poate asculta muzică, se poate dansa, se poate sta de vorbă, se pot spune povești seara la un pahar de vin, la o țuică fiartă, când afară este mai rece, se pot face excursii în Delta Dunării, pe lacuri și canale, în zona Partizani, Ilganii de Jos, Ilganii de Sus, se poate merge la Sfântu Gheorghe o zi, se poate merge la Sulina, deci sunt foarte multe activități. Avem bărci pentru plimbări, avem o persoană care se ocupă de aceste plimbări, care cunoaște Delta, care și povestește. Se pot stabili anumite trasee pentru plimbare pe lacuri și pe canale, iar dacă dorim pentru pescuit, primăvara sau toamna se poate merge pe lacuri la știucă, la somn sau la crap, în funcție de sezon. Primăvara mai mult la crap, toamna mai mult la știucă.”

0V5A7684

Contrar așteptărilor, un an bun

Așadar, foarte multe motive de bucurie am avut vizitând aceste locuri. Frumusețe, delicatese, stare de spirit bună, optimism, curaj, unitate, nici măcar necazul provocat de pandemie, care a speriat planeta, nu a determinat umbre prea multe pe chipul aprigei foste dăscălițe. „La noi este o situație mai bună, pentru că avem un hectar de curte, adică 10.000 de metri pătrați, iar distanțarea fizică nu a fost o problemă. Din punct de vedere economic, a fost un an bun, cu o cerere mare din partea turiștilor, făcând o paranteză că a trebuit să începem activitatea turistică abia în iunie, aproape de mijlocul lui iunie, pentru că am fost prevăzători, adică nu am deschis chiar după încetarea stării de urgență, am zis că să ne pregătim foarte bine, și atunci când am crezut că suntem ok, am așteptat și primii oaspeți. Spunem că a fost un an bun comparând lunile iulie și august cu anii precedenți. Nu a fost bine pentru că nu am putut să avem o activitate începând cu martie. Dar e bine.”

0V5A7691

Articol publicat în Revista Femierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Vineri, 28 Mai 2021 16:23

Anul pomicol, compromis de frig

Primăvara capricioasă a pus dijmă serioasă pe producția de fructe din Banat, anul acesta. Zăpezile din martie, ploile reci din aprilie, venite exact în perioada de înflorit, și diminețile cu brumă au compromis integral producția de caise și în mare parte și producția de piersici în județul Caraș-Severin. Nici prunii sau cireșii nu au scăpat prea ușor din primăvară, plătind tribut jumătate din producția de anul acesta. În schimb, mărul, părul și gutuiul par a fi trecut cu bine peste capriciile vremii, anunțând producții la parametri normali.

horti 215 an pomicol 4

Chiar și-n Clisura Dunării, acolo unde climatul este mai blând, pomii au avut de suferit din cauza primăverii reci, spune Iosif Dragomir, un pomicultor cu experiență de la Sichevița (Caraș-Severin). „Sâmburoasele, cais, piersic, nectarin  sunt clar afectate în proporție de cel puțin 70% din cauza frigului. Au fost nopți cu temperaturi de minus 5, minus 6 grade Celsius în valuri succesive. Cea mai mare problemă am avut-o la ultimul val de frig din aprilie, când a prins pomii în plină floare. Au fost zile cu ploi reci, în care albinele n-au făcut polenizarea, nici florile n-au mai fost foarte fertile din cauza ploii, așa că avem consecințe. Dacă la cais sunt foarte sceptic, la piersic sper să mai rămână măcar 30% din producție, pentru că a înflorit ceva mai târziu și este mai rezistent decât caisul. La măr nu am avut probleme la înflorit, părul a fost puțin afectat, dar nu cred că vom avea pagube mari, însă cireșul a fost prins în floare de temperaturile cu minus în perioada de înflorire, așa că și aici vom avea ceva pierderi”.

Un an cu fructe puține înseamnă un an cu bani mai puțini pentru o familie care trăiește doar din pomicultură, a afirmat Iosif Dragomir, care speră că anul acesta va avea fructe măcar pentru piață, chiar dacă va sacrifica procesarea, adică producția de sucuri și de distilate din fructe. „Faptul că avem o livadă mixtă sper să ne salveze anul acesta. În plus mai avem și mur sau zmeur, cu care sper să mai compensăm ceva. Vom renunța la partea de distilate și de sucuri pentru a avea fructe proaspete cu care să mergem la piață, pentru că ne-am făcut deja clienți fideli și nu ne permitem să-i pierdem”, adaugă pomicultorul.

Iosif Dragomir: „Faptul că avem o livadă mixtă sper să ne salveze anul acesta. Vom renunța la partea de distilate și de sucuri pentru a avea fructe proaspete cu care să mergem la piață.” horti 215 an pomicol 1

Mai mult umbră decât fructe

Puține sunt speciile pomicole care vor da satisfacție anul acesta, este de părere doamna dr. ing. Măriuța Băncilă, de la pepiniera pomicolă Caransebeș, împreună cu care am încercat să facem o estimare a producției de fructe din Banat. „Piersicii și caișii au înflorit, însă ovarul a fost negru. Am avut temperaturi negative de minus 4, minus 6 grade Celsius care au afectat mugurul floral. Chiar dacă au mai existat niște stamine timide, fructe nu vom avea. La prun, soiurile care au o înflorire abundentă de tip spur au nevoie de foarte puține ore cu soare pentru ca polenul să germineze și să fecundeze. Din păcate, și în cazul prunului am avut probleme cu temperaturile negative. Floarea, după ce leagă, este sensibilă la minus 2 grade Celsius, temperatură pe care am avut-o nopți la rând în aprilie și chiar la început de lună mai. Mai au o șansă doar soiurile cu înflorire abundentă, dar din acest număr mare de flori există posibilitatea să fructifice un procent destul de modest. Vom avea ceva prune, doar la soiurile Stanley, Anaspeth sau Centenar, dar doar de gust. Dacă în martie am avut mulți muguri florali, în aprilie au mai înflorit doar 60-70%, din cauza nopților cu brumă. Aceeași poveste se întâmplă și în cazul cireșului, care a avut o inflorescență bogată, mai ales la soiul Van, care este autopolenizator, florile s-au deschis, dar au fost în majoritate sterile, din cauza faptului că pistilul a fost mort încă din faza de mugur al florii de cireș. În concluzie, anul acesta, pomii fructiferi vor face mai multă umbră decât fructe”.

Măriuța Băncilă: „Avem specii pomicole pe care le cultivăm, care sunt adaptate climatului temperat, dar nu prea mai avem cele patru anotimpuri bine delimitate.” horti 215 an pomicol 2

Primăvara extrem de rece și ploioasă, care a venit după o iarnă blândă în Banat, este ieșită din tipare, consideră doamna Măriuța Băncilă. Fluctuațiile mari de temperatură de la zi la noapte au contribuit și ele din plin la lipsa de rod a pomilor. „Se tot vorbește despre schimbările climatice și într-adevăr ne afectează. Avem specii pomicole pe care le cultivăm, care sunt adaptate climatului temperat, dar nu prea mai avem cele patru anotimpuri bine delimitate. Avem treceri abrupte de la iarnă la vară, cu scurte episoade de primăvară și temperaturi care oscilează foarte mult de la zi la noapte. Am avut diferențe termice de peste 20 de grade Celsius în 24 de ore, ceea ce a afectat foarte mult pomii fructiferi. Practic, mugurii florali au fost decăliți, ceea ce a dus până la urmă la diminuarea numărului de flori fertile”, arată dr. ing. Măriuța Băncilă.

Până la cules mai sunt vreme lungă și riscuri nenumărate, vijelii, grindină, păsări și alți dăunători care ar putea produce pagube și mai mari. În concluzie, anul acesta, vom avea fructe românești mai puține și foarte probabil mai scumpe. Își vor păstra prioritatea în magazine fructele din import, ajutate desigur și de situația precară a pomiculturii românești care încă se bazează pe livezi mici, disparate, înființate în sistem tradițional, aflate mai mereu la mâna capriciilor vremii și a... vremurilor.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Vineri, 28 Mai 2021 13:33

Tratamente inovatoare pentru semințe

Tratamentele inovatoare pentru semințe sunt folosite pe mai mult de zece milioane de hectare în Europa, arată estimările Corteva Agriscience, compania accelerând eforturile de a satisface cererea tot mai mare de produse de origine naturală.

Lumidapt® și Lumibio Kelta, un nou tip de fertilizant tratament sămânță și stimulator de creștere dezvoltate de Marrone Bio Innovations, subsidiara Pro Farm Technologies, au fost folosite pe semințele de porumb, rapița de toamnă și floarea-soarelui marca Pioneer, în sezonul 2021.

„Suntem dedicați inovației continue contribuind la creșterea profitabilității pentru fermieri, răspunzând, în același timp, cererii consumatorilor privind produse agricole obținute prin moduri mai sustenabile. Lumidapt® și Lumibio Kelta au dovedit o mai bună uniformitate a culturilor, cu răsărire timpurie, rădăcini mai puternice și plante mai sănătoase. Produsele derivate din surse naturale nu conțin microplastice, fiind în conformitate cu eforturile companiei de reducere a impactului agriculturii asupra mediului”, a precizat Monica Sorribas, Marketing Leader Europa Corteva Agriscience.

Andre Negreiros, Seed Applied Technologies Leader Europa Corteva Agriscience a adăugat: „Produsele nutriționale de tratament al semințelor derivate din surse naturale oferă o oportunitate unică de a ajuta fermierii să se îndrepte către practici care au atât beneficii financiare, cât și pentru mediul înconjurător. Suntem mândri că această soluție a fost adoptată în toată Europa, contribuind astfel la practici agricole mai durabile. Este pentru prima dată când vedem o utilizare atât de extinsă a unei astfel de tehnologii cu performanțe și rezultate excelente. Succesul obținut cu Lumidapt® și Lumibio Kelta a fost posibil doar datorită angajamentului puternic dintre Corteva Agriscience și colaboratori inovativi precum Marrone Bio Innovations (MBII) și Pro Farm Technologies și a unei relații unice pe care o avem cu fermierii și consumatorii din întreaga Europă”.

Aceste noutăți vin pe măsură ce Corteva Agriscience continuă să construiască un nou Centru de Tehnologii Aplicate Semințelor (C-SAT) în sud-vestul Franței, cu scopul de a ajuta fermierii europeni să asigure culturilor lor cel mai bun start în vegetație și să obțină producții excelente.

Centrul C-SAT acționează ca un laborator, un centru de testare și de tratare a semințelor, cu procese riguroase pentru descoperirea, formularea și testarea reală a tehnologiilor aplicate semințelor. Acest proces permite tratamentul semințelor în scopul protejării lor și oferă, astfel, fermierilor, soluții inovatoare pentru provocările unui sector agricol în continuă schimbare, conferindu-le valoare adăugată.

Un nou produs pentru cereale

Anul acesta, Corteva Agriscience va lansa un nou produs pentru cereale, YMPACT®, dezvoltat prin folosirea noilor tehnologii ca rezultat al acordului comercial cu Pro Farm Technologies.

În baza acestui acord, arată Maria Cîrjă – director marketing Corteva Agriscience România &Moldova, compania Corteva va produce și comercializa în exclusivitate o serie de produse biologice cu aplicativitate pe semințe brevetate pe platforma tehnologică a Pro Farm, pentru a furniza cultivatorilor europeni cele mai bune instrumente disponibile pentru a stimula plecarea în vegetație și pentru a îmbunătăți sănătatea plantelor, rezultând randamente de producție și de calitate a culturilor mult îmbunătățite.

Încă din 2019, fermierii români au acces la tratamentele derivate din surse naturale

În România, Corteva a introdus noile tratamente derivate din surse naturale aplicate semințelor încă din 2019. Fermierii români au acces la aceste tehnologii și sunt folosite în momentul de față pe aproximativ 1,5 milioane de hectare.

Ca parte a angajamentului pe care și l-a asumat, de a crește durabilitatea agriculturii, așa cum cer consumatorii, Corteva a anunțat un acord exclusiv de comercializare, furnizare și distribuție cu Eden Research, pentru a sprijini fermierii care se străduiesc să răspundă exigențelor publicului. Acordul Eden Research se referă la produse ce folosesc microcapsule Sustaine™, care sunt din surse naturale, fără plastic, microsfere biodegradabile derivate din drojdie.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Joi – 27 mai 2021, guvernul a aprobat o hotărâre care completează Hotărârea Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023.

Prin prezentul act normativ se stabilește cadrul juridic de instituire a trei măsuri temporare pentru exercițiul financiar 2021, respectiv distilarea vinului în situații de criză, ajutor pentru depozitarea vinului în situații de criză și recoltarea înainte de coacere, în vederea atenuării situației de criză din sectorul vitivinicol provocată de pandemia generată de COVID-19.

„Adoptarea acestor măsuri permite reducerea stocurilor de vin în exces pe piața națională, reducerea producției de struguri și acordarea unui ajutor pentru depozitarea unei părți din cantitățile de vin care nu sunt comercializate. Totodată, aceste măsuri vin în sprijinul producătorilor vitivinicoli care se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar, ca urmare a unor măsuri instituite pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2”, precizează un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Măsurile temporare se finanțează din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023 și se încadrează în cuantumul de 45,844 milioane euro alocat în anul 2021 țării noastre.

Totodată, susține MADR, prin aceste măsuri de sprijin se urmărește accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile acordate sectorului vitivinicol din FEGA, în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023, pentru exercițiul financiar 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Negocierile tripartite referitoare la Politica Agricolă Comună (PAC) continuă la Bruxelles, iar Copa și Cogeca își exprimă îngrijorarea cu privire la cele mai recente evoluții ale discuțiilor.

„Politica Agricolă Comună determină veniturile a milioane de agricultori, ne determină securitatea alimentară, independența strategică și durabilitatea teritoriilor.

Nimeni nu vorbește despre asta la Bruxelles mai nou, dar PAC-ul are cerințe de mediu majore pentru agricultori și cooperativele lor. Să fie clar faptul că atunci când veniturile scad constant, în timp ce competiția internațională crește, va fi dificil pentru agricultori să implementeze aceste cerințe. Suntem dedicați PAC-ului și bunei sale performanțe. În ciuda afirmațiilor anumitor ONG-uri, nu vorbim despre dezinformare ecologică, ci despre o provocare mare pentru ferme mici și mari deopotrivă.

Agricultorii sunt părți interesate de pe teren, conștienți de problemele de mediu. Suntem și vom fi mereu primii care plătesc prețul acestora. Negociatorii UE ar trebui să aibă încredere în eforturile depuse de agricultori. Ne bazăm pe Parlamentul European și pe Consiliu pentru o aprobare rapidă a pachetului, după ani de negocieri.

Cu cât mai repede avem un acord, cu atât mai repede putem duce mai departe acțiunile concrete de pe teren”, transmite Copa-Cogeca într-un comunicat de presă.

La Bruxelles are loc Consiliul de miniștri AgriFish: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5002-agrifish-romania-doreste-continuarea-acordarii-ant-si-a-sprijinului-cuplat-voluntar.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), împreună cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița, organizează prima ediție a evenimentului „Ziua Grâului Bărăgan”, pe 9 iunie, de la ora 10:00.

Evenimentul are loc în județul Ialomița, la Mărculești, în ferma Telehuz Agriserv, exploatație care aparține chiar președintelui ACCPT, Dragoș Costin Telehuz.

Cei care doresc să participe la evenimentul din câmp se pot înscrie aici: https://farmforum.ro/ziua-graului-baragan/

Foto: APPR

appr

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

grundfos iunie2021

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista