„Parfum de Cluj” și spectacolul înfloririi trandafirilor
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează pe 13 iunie 2026 evenimentul anual „Parfum de Cluj”, la Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH).
Devenit deja tradițional, evenimentul este organizat de specialiștii de la stațiunea universității, împreună cu Asociaţia Amicii Rozelor din România, iar vizitatorii vor avea ocazia, ca de fiecare dată, să admire colecția de trandafiri, care se întinde pe o suprafață de un hectar și cuprinde 320 de soiuri, inclusiv 50 create la SCH, 1.500 de hibrizi şi 30 de elite din toate grupele de înflorire.
Staţiunea de Cercetare Horticolă este o unitate horticolă complexă, înființată în anul 1953, cunoscută şi recunoscută pe plan intern şi internaţional prin creaţiile originale remarcabile obţinute de colectivul de cercetători. Ultimul soi de trandafir creat la SCH este „Grația” (roz- cyclamen, foarte parfumat), care se află în anul II de testare şi omologare la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor Bucureşti. Tot acolo se află în curs de brevetare soiul „Zenaida” (mov, grupa arbustoizi).
De asemenea, în această primăvară au fost omologate soiurile „Lumina” (alb, din grupa floribunda) și „Alma” (roșu carămiziu, grupa urcători). Ambele soiuri au fost premiate, în toamna anului trecut, la Salonul Internațional ProInvent Cluj-Napoca, cu Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur.
„Pentru noi, vizitarea colecției în acest an înseamnă și un motiv în plus de mândrie, pentru că vom prezenta publicului cele două soiuri noi de trandafiri, omologate de ISTIS: Lumina şi Alma. Explozia de culori, de forme și de parfum a soiurilor și hibrizilor din colecție și din câmpurile experimentale ale stațiunii sunt o încântare pentru ochi și suflet, iar în 13 iunie, alături de Asociația Amicii Rozelor din România, invităm toți pasionații să se bucure de spectacolul unic al înfloririi trandafirilor”, a declarat CS III ing. dr. Gabriela Roman, care se ocupă de colecția SCH și este autor sau co-autor a numeroase soiuri.
Pasionații de trandafiri vor avea parte de tur ghidat, prezentarea soiurilor nou brevetate sau în curs de omologare, dar și de discuții libere cu specialiștii SCH și posibilitatea de a face fotografii.
Taxa de intrare la eveniment, doar pentru adulți, este de 10 lei, iar la standul din proximitatea intrării se vor putea achiziționa trandafiri la fir din soiurile create în stațiune, precum și alte produse proprii: plante dendrologice, alături de flori, pomi și arbuști fructiferi la ghiveci, răsaduri de flori și legume, precum și cireșe și căpșune proaspete din producția stațiunii.
Asociația Amicii Rozelor din România este înființată, cu cadre didactice de la USAMV Cluj-Napoca între membri fondatori, la inițiativa celui care a pus bazele actualei colecții a SCH - prof. dr. ing. Ștefan Wagner, împreună cu specialiști și iubitori ai trandafirilor, în anul 1990, fiind afiliată la Societatea Mondială de Roze (WRF). Este o organizație civilă, non-guvernamentală și apolitică, cu caracter non-profit care reunește specialiști, dar și pasionați de trandafiri, având ca scop principal răspândirea cunoștințelor legate de toate aspectele cultivării acestora, inclusiv prin organizarea de conferințe și demonstrații practice, expoziţii naţionale şi internaţionale, participarea la evenimente similare din UE și la Congrese WRF. De două ori pe an, asociația publică Revista Rosarium, prin intermediul căreia ajung la cei peste 600 de membri cunoștințe profesionale de interes.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Sprijin financiar pentru crescătorii de porci
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe site-ul oficial al instituției, proiectul de Hotărâre de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România. Scopul acestei inițiative este sprijinirea directă a crescătorilor de porcine prin compensarea costurilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate în cadrul acțiunilor de prevenire a pestei porcine africane.
„Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea. Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contract cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții. Este necesar să susținem gospodăriile și fermierii care lucrează corect și este interesul Autorității Sanitare Veterinare și al Ministerului Agriculturii să avem un inventar corect și actualizat al porcinelor din țară, indiferent dacă acestea se află în gospodării mari sau mici”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
De această schemă de ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de suine care dețin exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt ele definite la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; precum și exploataţiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 la Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a putea accesa sprijinul financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
-
Să deţină exploataţii înregistrate în Baza Națională de Date (BND);
-
Să desfășoare activitate de creștere și/sau de reproducție în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 și 31 octombrie 2026;
-
Să respecte condițiile și cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 132/418/2023 al președintelui Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Cuantumul sprijinului și bugetul alocat pentru sprijinul financiar acordat sub formă de ajutor de minimis este de maximum 20 euro/cap porcină, aplicat astfel:
-
Pentru exploatații noncomerciale de porcine, pentru un efectiv cuprins între 1 și 5 capete;
-
Pentru exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, pentru un efectiv cuprins între 1 și 50 de capete.
Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși plafonul de 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani. Resursele financiare totale destinate aplicării acestei scheme de ajutor de minimis sunt în sumă de 125.000.000 lei (aproximativ 24 milioane euro). Fondurile se asigură integral din bugetul pe anul 2026 aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Sumele cuvenite reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti beneficiarilor într-o singură tranşă, până cel târziu la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.
Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat în detaliu pe site-ul MADR, fiind supus procedurii de dezbatere publică, https://tinyurl.com/4s8zbmu6.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Alegerea hibrizilor potriviți de rapiță asigură stabilitate
România are un potențial agricol puternic în Europa, cu una dintre cele mai mari suprafețe agricole din UE¹ de 13,5 milioane de hectare, dintre care peste 9 milioane de hectare sunt arabile. Țara noastră joacă un rol semnificativ în producția europeană de cereale și oleaginoase și rămâne un pilon cheie al economiei naționale, rapița remarcându-se ca una dintre cele mai importante culturi. Clasată printre principalii producători din Europa, România ocupă locul al patrulea în ceea ce privește suprafața cultivată și a atins niveluri de producție de peste două milioane de tone în 2025². Ca una dintre cele mai valoroase culturi oleaginoase, rapița joacă un rol esențial în susținerea stabilității agricole și a profitabilității fermelor.
În contextul presiunilor pieței generate de schimbările climatice, constrângerile de reglementare și fluctuațiile pieței, fermierii din țara noastră caută soluții pentru a face față acestor provocări majore și a-și menține profitabilitatea. Unul dintre cei mai importanți factori este alegerea hibrizilor potriviți de rapiță, deoarece genetica avansată asigură stabilitate în condiții de stres precum îngheț, secetă sau boli, potențial ridicat de producție și rezistență îmbunătățită.
Această realitate se reflectă în ferma lui Cosmin Iancu din Grădiștea, județul Ilfov. Tânărul fermier administrează 1.100 de hectare, iar rapița a devenit o cultură strategică în exploatația sa. În 2025 a avut 330 de hectare cu hibrizi Pioneer® din portofoliul companiei Corteva Agriscience. Deși a avut parte de un sezon cu provocări majore din cauza variabilității climatice, inclusiv un episod extrem de viscol și ninsoare la începutul lunii aprilie, când cultura avea deja 7–8% flori deschise, rezultatele au indicat performanțe ridicate în câmp. Hibridul Pioneer® PT315 a performat cel mai bine în ferma lui Cosmin Iancu, contribuind la o producție medie de 5.280 kg/ha pe întreaga suprafață, aceasta fiind o performanță remarcabilă, care a depășit așteptările fermierului. „La rapiță, când obții o producție care începe cu cifra 5, poți spune că este un rezultat perfect pentru performanța noastră în câmp. Ne dă încredere că ceea ce am făcut, am făcut bine, de la alegerea hibrizilor până la respectarea strictă a tuturor etapelor tehnologice. Cultura s-a recuperat extraordinar de bine după avertizarea de cod portocaliu pentru viscol și ninsoare de anul trecut. Asta înseamnă că hibrizii Pioneer® sunt din ce în ce mai stabili și răspund excelent la un program tehnologic intensiv”, subliniază Cosmin Iancu.
Toamna trecută, Cosmin Iancu a semănat 420 de hectare cu rapiță, din care 75% cu hibrizii PT315 și restul cu PT314, iar cultura arăta excelent la intrarea în iarnă, într-o condiție foarte bună atât în sistem minimum-till, cât și strip-till, evidențiind reziliența și adaptabilitatea în câmp.
„Această performanță la nivel de fermă reflectă moștenirea mai amplă a brandului Pioneer®, marca emblematică de semințe a Corteva Agriscience, care sărbătorește 100 de ani de inovație globală în genetică și 50 de ani de prezență în România. De la hibrizii avansați de porumb la dezvoltarea de hibrizi de rapiță de înaltă performanță, Pioneer® a revoluționat agricultura prin germoplasmă de top, adaptabilitate și producții constante. Într-un context european competitiv, în care marjele de profit devin din ce în ce mai strânse, alegerea hibrizilor Pioneer® nu este doar o decizie tehnică, ci un avantaj strategic care asigură producții record, reziliență și sustenabilitate pe termen lung pentru fermierii români”, conchide Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
1 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/SEPDF/cache/14654.pdf?v=7025837045631935 2 https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/prod_veg_r25.pdf
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
România cere bani din rezerva agricolă a UE, pentru producătorii de lapte
Deteriorarea situației economice din sectorul laptelui în țara noastră a fost semnalată de ministrul intermiar al Agriculturii comisarului european Christophe Hansen, printr-o scrisoare transmisă pe 10 iunie 2026. Tánczos Barna a solicitat, totodată, o reevaluare a evoluțiilor recente de pe piața europeană a lactatelor.
Ministrul român arată în scrisoarea transmisă la Bruxelles că cele mai recente date comunicate Comisiei Europene indică o accentuare a presiunii asupra producătorilor de lapte din România. Astfel, prețul mediu al laptelui la poarta fermei s-a situat în fiecare dintre primele patru luni ale anului 2026 sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, cu scăderi de 8,59% în ianuarie, 5,65% în februarie, 10,64% în martie și 10,44% în aprilie.
În perioada ianuarie–martie 2026, producția totală de lapte a crescut cu 14,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cantitatea valorificată pe piață a scăzut cu 10,6%, reprezentând cea mai drastică reducere înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Aceste evoluții evidențiază existența unor dezechilibre importante între nivelul producției și capacitatea de absorbție a pieței, cu efecte directe asupra veniturilor fermierilor și asupra sustenabilității exploatațiilor de lapte.
În documentul transmis Comisiei Europene, ministrul interimar al Agriculturii subliniază că analiza evoluției prețurilor trebuie realizată și în contextul particularităților sezoniere ale pieței laptelui, însă datele din anul 2026 arată că ajustarea descendentă specifică perioadei de primăvară s-a manifestat cu o intensitate semnificativ mai mare comparativ cu anii precedenți. Având în vedere aceste evoluții, România solicită analizarea posibilității mobilizării rezervei agricole pentru susținerea fermierilor afectați de dificultățile din sectorul laptelui și adoptarea unor măsuri care să contribuie la stabilizarea pieței.
În paralel, ministrul interimar al Agriculturii a dispus analizarea modului de colectare, consolidare și raportare a datelor privind piața laptelui, precum și evaluarea fluxurilor informaționale și a instrumentelor utilizate pentru monitorizarea sectorului, în vederea asigurării unei imagini cât mai exacte și actualizate asupra evoluțiilor din piață. De asemenea, vor fi verificate mecanismele de raportare existente și modul de respectare a obligațiilor legale de către operatorii economici care au responsabilități în transmiterea datelor privind piața laptelui.
„Datele pe care le avem astăzi arată fără echivoc că producătorii de lapte se confruntă cu o presiune economică tot mai mare. Este responsabilitatea noastră să prezentăm o imagine reală a situației din teren și să susținem interesele fermierilor români la nivel european. În același timp, am dispus măsuri pentru îmbunătățirea modului în care sunt colectate și procesate datele din sector, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe informații complete și actualizate. Așa cum am solicitat și în Consiliul Agricultură și Pescuit, consider că trebuie analizată posibilitatea mobilizării rezervei agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de evoluțiile actuale ale pieței laptelui”, a declarat Tánczos Barna.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Rezultatele VINARIUM 2026
VINARIUM International Wine Contest, cel mai mare concurs internațional de vinuri din Europa Centrală și de Est, a ajuns la ediția cu numărul 23. Anul acesta, evenimentul a avut loc în perioada 28 – 31 mai 2026 la Ploiești, fiind organizat cu sprijinul Consiliului Județean Prahova și al Asociației Ținutul Vinului.
Cu prilejul VINARIUM s-a oficializat înfrățirea dintre Ținutul Vinului Prahova și Échansonnerie des Papes (Châteauneuf-du-Pape), o confrerie cu tradiție multiseculară, custode al patrimoniului și identității vinurilor din această apelațiune celebră.
VINARIUM este un concurs internațional de vinuri care se desfășoară sub patronajul OIV (Organizației Internaționale a Viei și Vinului) și VINOFED (Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri), activitatea sa fiind girată de UIOE (Union Internationale des Œnologues – Uniunea Internațională a Oenologilor). Totodată, Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin (FIJEV) este partener al competiției desfășurată în România.
La VINARIUM 2026 au fost înscrise 1346 de probe din 20 ţări: Australia, Austria, Bulgaria, Canada, Cipru, Cehia, Coreea de Sud, Croația, Franța, Georgia, Germania, Italia, Macedonia, Portugalia, Republica Moldova, România, Spania, Turcia, Ungaria, Ucraina. Probele au fost înscrise de 233 operatori (producători, importatori, negocianţi, reprezentanţi ai producătorilor).
În concurs au fost introduse vinuri liniștite, vinuri efervescente şi distilate pe bază de struguri şi vin, iar 35,4% din totalul probelor înscrise au fost din afara României.
Jurizarea s-a desfăşurat cu 7 comisii a câte 5 judecători pe comisie, fiecare comisie fiind condusă de câte un preşedinte. Juriul 2026 complet: https://www.iwcb.ro/juriu-2026/. Numărul total al judecătorilor a fost 41, provenind din 16 ţări: Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Danemarca, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, România, Spania, Țările de Jos.
Observatorii oficiali prezenţi la Ploiești au fost dr. Monika Christmann, Germania - vicepreședinte UIOE și președinte de onoare al OIV; Marina Garcia, Spania - membru în Comitetul Executiv al VINOFED; Janna Rijpma-Meppelink, Țările de Jos - vicepreședinte FIJEV.
Media consensuală a fiecărei probe s-a calculat ca medie aritmetică a notelor date de toţi judecătorii unei comisii, după eliminarea notelor extreme (nota cea mai mică şi nota cea mai mare).
S-au acordat 21 Mari Medalii de Aur (punctaj 93 - 100); 376 Medalii de Aur (punctaj 89 - 92,9) și 19 Medalii de Argint (85 - 88,9).
Conform Regulamentului OIV, doar 30% din probele intrate în concurs pot obţine o medalie. Ultima medie pentru medalii a fost 88,67.
Au fost evaluate – hours concours – „Pelinuri” românești ca parte a demersurilor de a testa repoziționarea acestor „băuturi aromatizate”.
VINARIUM continuă competiția dedicată etichetelor de vin, un proiect care își propune să evidențieze rolul identității vizuale în construcția unui produs premium. Eticheta de pe sticla de vin este primul contact, primul mesaj și, de multe ori, primul criteriu de alegere.
Concursul internațional de etichete de vin, ENOVART by VINARIUM, este la a doua ediție, proiectul fiind susținut de IPPU Prime Label și KURZ România. Câștigătorii vor fi anunțați pe 15 iunie 2026.
Competiția etichetelor reunește pentru apreciere specialiști din zona artei, designului și comunicării vizuale și premiază cele mai reușite concepte grafice.
IPPU Prime Label & Kurz Romania oferă premii pentru excelență în design, packaging și labeling, care constau în producția a 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate la standarde profesionale înalte.
Juriul internațional VINARIUM a făcut o selecție a celor mai bune 21 prezentări vizuale ale vinurilor albe, rosé și roșii (ansamblul packaging & labeling – în termenii esteticii, susținerii mesajului enologic, personalității cramei) plus maniera de realizare.
Juriul ENOVART, compus din Adrian Buga – critic de artă; Costin Tudose – creator de imagine și Miruna Ștefan – artist plastic, va desemna cele trei crame câștigătoare.
Pe 5 iunie, rezultatele VINARIUM 2026 au fost afișate online și pot fi văzute aici: https://www.iwcb.ro/vinarium-2026-rezultate-6-iunie/.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
2 Mari Medalii de Aur, 28 de Aur și 35 de Argint pentru vinurile albe și roșii românești la CMB 2026
La sfârșitul lunii mai, capitala Armeniei, Erevan, a găzduit sesiunea dedicată vinurilor albe și roșii din cadrul Concours Mondial de Bruxelles (CMB) 2026, una dintre cele mai importante competiții de vinuri din lume.
Cea de-a 33-a ediție a Concours Mondial de Bruxelles a aliniat la start peste 6.700 de vinuri, din 50 de țări, care au fost evaluate de un juriu internațional format din peste 350 de jurați din întreaga lume.
O revelație românească din Dobrogea
România obține un palmares remarcabil, cu 177 de vinuri înscrise și 65 de medalii (2 Mari Medalii de Aur, 28 de Medalii de Aur și 35 de Medalii de Argint), ceea ce corespunde unei rate de succes de 36,7%.
Distincția Romania Wine Revelation 2026 a fost acordată vinului 3 Hectare Cabernet Sauvignon 2022, produs de Murfatlar Vinul România, distins cu o Mare Medalie de Aur. Cea de-a doua Mare Medalie de Aur a fost acordată vinului Persu-Eminescu, produs de Domeniile Franco-Române (Muntenia, Dealu Mare), vin care nu a fost încă lansat pe piață.
Regiunea Moldova din România conduce clasamentul național cu 16 medalii, fiind cea mai premiată regiune a țării, urmată de Dobrogea (14 medalii) și de Dealu Mare (10 medalii). Transilvania își confirmă potențialul prin trei Medalii de Aur obținute de Crama La Salina pentru vinurile Issa Pinot Noir, Issa Sauvignon Blanc Barrique Experience și Issa Chardonnay, în timp ce Oltenia s-a remarcat prin Corcova Lecram 2019 (Viticola Corcova).
Pe lângă cele 65 de medalii, România a obținut și 79 de distincții suplimentare CMB MERIT, distincție acordată vinurilor care au obținut cel puțin 86 de puncte din 100 fără a câștiga o medalie. Împreună cu medaliile, acestea ridică rata totală de recunoaștere a României la 81%, ceea ce înseamnă că mai mult de patru din cinci vinuri românești înscrise au primit o formă de recunoaștere internațională pentru calitatea lor, o performanță remarcabilă și extinsă la nivelul întregului eșantion.
Concours Mondial de Bruxelles este una dintre puținele competiții de vin din lume care respectă recomandarea OIV, potrivit căreia numărul de medalii nu poate să depășească 30% din numărul total de medalii.
Vinurile din România medaliate la CMB 2026
Mare Medalie de Aur
-
Persu-Eminescu - Domeniile Franco-Romane SRL
-
3 Hectare Cabernet Sauvignon 2022 - Murfatlar Vinul Romania SA
Medalie de Aur
-
Prahova Valley Roșu 2021 - Domeniile Alexandrion Rhein 1892 S.A
-
Val Vârtej Roze 2025 - Casa Rotărescu
-
Issa Pinot Noir 2024 - Crama La Salina SA
-
Issa Sauvignon Blanc Barrique Experience 2024 - Crama La Salina SA
-
Issa Chardonnay 2025 - Crama La Salina SA
-
Sable Noble Merlot&Cabernet Sauvignon&FeteascaNeagra 2023 - Murfatlar Vinul Romania SA
-
Arezan Merlot 2023 - Murfatlar Vinul Romania SA
-
Aripi Syrah 2022 - Rasova Wine
-
Caii de La Letea 2024 Rară Neagră - S.C. Via Viticola SRL
-
Cervus Magnus Monte Fetească Neagră 2024 - Sc Crama Ceptura SRL
-
Motiv Sauvignon Blanc & Feteasca Albă 2025 - Sc Crama Ceptura SRL
-
Crama Hamangia Ataman Riesling 2025 - SC Crama Hamangia SRL
-
Crama Hamangia Pagaia Fume 2022 - SC Crama Hamangia SRL
-
I AM Sauvignon Blanc 2025 - SC Cramele Recas SA
-
Sânziana Pinot Grigio Feteasca Albă 2025 - SC Cramele Recas SA
-
Bacanta Merlot Barrique 2016 - Crama Gîrboiu
-
Bacanta Fetească Neagră Barrique 2017 – Crama Gîrboiu
-
Magma - Selected Dried Berries 2019 - Crama Gîrboiu
-
Bacanta Fetească Neagră Barrique 2022 - Crama Gîrboiu
-
Tectonic - Feteasca Neagra Barrique 2023 - Crama Gîrboiu
-
Frații Buzești Reserve 2020 – Crama Banul Craiovei
-
Merlot-Banul Craiovei 2020 – Crama Banul Craiovei
-
Triterra Cabernet Sauvignon 2023 – Crama Triterra
-
Triterra Cabernet Sauvignon 2024 - Crama Triterra
-
Red Iacob 2021 - Davino
-
Fetească Neagră de Averești Diamond Selection Dry 2024 – Domeniile Averești
-
Corcova Lecram 2019 - Corcova
-
Fetească Neagră Secrets 2022 - Pandora
Medalie de Argint
-
Liliac Sauvignon Blanc 2025 - Liliac Winery
-
Private Selection Fetească Regală 2024 - Liliac Winery
-
Ediție Limitată Via Domnului Sauvignon Blanc 2025 - Cooperativa Agricola Via Domnului
-
Issa Chardonnay Barrique 2024 - Crama La Salina
-
Issa Nostrum Chardonnay Barrique 2024 - Crama La Salina
-
Owner's Choice Ana Sauvignon Blanc 2025 - Jidvei
-
Pinot Noir Red 2021 - Jidvei
-
3 Hectare Sauvignon Blanc 2025 - Murfatlar Vinul Romania SA
-
Aerosoli Feteasca Regală&Sauvignon Blanc&Muscat Ottonel 2025 - Murfatlar Vinul Romania SA
-
Imperfect Fetească Albă & Fetească Regală White 2025 - Rasova Wine
-
Imperfect Rose 2025 - Rasova Wine
-
Sur Mer Chardonnay 2024 - Rasova Wine
-
Vinosofia - Fetească Neagră Dry Red Wine P.D.O 2024 – Crama Hermeziu
-
Migala Cuvée 25 Red 2021 - Via Viticola SRL
-
X+Y Chardonnay 2025 - Casa de Vinuri Beciu
-
Crama Hamangia Ataman Cuvee Alb 2025 - Crama Hamangia
-
Crama Hamangia Ataman Merlot 2023 - Crama Hamangia
-
Călușari Fetească Albă 2025 - SC Cramele Recas SA
-
Sole Fetească Regală 2025 - SC Cramele Recas SA
-
Noctis 2023 - SC Elite Wine SRL
-
Lumea Fetească Neagră 2021 - SC Elite Wine SRL
-
Constantin - Premium Red Blend 2017 – Crama Gîrboiu
-
Bacanta Cabernet Sauvignon Barrique 2019 – Crama Gîrboiu
-
Carpathia Fetească Neagră 2023 – Domeniile Sâmburești
-
Flamboyant 2019 - Davino
-
Davino Rouge 2019 - Davino
-
Budureasca The Sign Pincomet Rosé 2025 - Viile Budureasca SRL
-
Budureasca Cuvee Rose 2025 - Viile Budureasca SRL
-
Budureasca Cuvee Blanc 2025 - Viile Budureasca SRL
-
Cabernet Sauvignon Diamond Selection Dry 2019 – Domeniile Averești
-
Aligote Nativus 2025 – Domeniile Averești
-
Corcova Magna 2017 - Viticola Corcova SRL
-
Cuvee Pandora by Florin Manoliu White 2023 - Pandora
-
Cuvee Pandora by Florin Manoliu Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2022 - Pandora
-
Cuvee Pandora by Florin Manoliu Red 2023 - Pandora
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Dăunător nou la floarea-soarelui, Agapanthia dahli
În vara anului 2025, pentru prima dată în țara noastră, am găsit în tulpinile de floarea-soarelui larvele unui cerambicid. În literatura de specialitate din România nu este menționat nici un dăunător al tulpinilor la floarea-soarelui. Accidental, putem găsi uneori larve de Ostrinia nubilalis. De aceea, am rămas surprinsă de larvele găsite în tulpini în timp ce făceam observații pentru a stabili incidența și intensitatea atacului de Macrophomina phaseolina. Primele larve le-am găsit într-o cultură de floarea-soarelui din Slobozia, atacată masiv de fungul Macrophomina phaseolina. Plantele erau frânte în procent mare din cauza putregaiului cărbunos. Pe lângă patogen, în tulpini am găsit larve de Mordellistena parvula și Agapanthia dahli, care au ajutat și ele la frângerea tulpinilor. După Slobozia, am găsit larve de Agapanthia dahli și la Constanța. Desigur că, ulterior am verificat și culturile de floarea-soarelui de pe teritoriul Stațiunii Didactice a USV Timișoara și am constatat prezența larvelor în tulpini.
Agapanthia dahli pe floarea-soarelui la 5 iunie 2026
După recoltat, plantele cu larve se observă ușor, deoarece în tulpinile tăiate se vede un orificiu destul de mare în măduvă. Dacă secționăm, găsim larva în partea bazală a tulpinii. În timpul observațiilor am găsit câte o singură larvă în tulpină și foarte rar două. Cele mai mari larve aveau între 28 - 30 mm lungime.
La data de 19 mai 2026 am văzut primii adulți de Agapanthia dahli pe plante de Carduus sp. și Cirsium sp. de la marginea unei sole unde anul trecut a fost floarea-soarelui. La 5 iunie 2026 am găsit și primii adulți într-o cultură de floarea-soarelui aflată în vecinătate. În perioada următoare voi urmări evoluția dăunătorului în culturile de floarea-soarelui de pe teritoriul SDT - USVT.
Documentarea pe care am realizat-o cu privire la prezența dăunătorului la floarea-soarelui în România a fost una anevoioasă, deoarece nu am găsit date. Este posibil să existe, dar să nu fie accesibile. Totuși, în căutările mele, am găsit un articol scris în anul 1960 de Romașcu et al. cu titlul „Un dăunător puţin cunoscut - croitorul floarei-soarelui (Agapanthia dahli Richt)”. Se pare că, de atunci și până în prezent a rămas tot necunoscut. Este posibil ca, în viitor, acest dăunător să își facă simțită prezența tot mai mult în culturile de floarea-soarelui din România. În unele țări din Europa este considerat un dăunător important la floarea-soarelui, iar în altele minor.
Larvă de Agapanthia dahli în tulpină de floarea-soarelui. Foto realizată la Slobozia în anul 2025
Răspândire și plante gazdă
Agapanthia dahli este un cerambicid răspândit în estul și sudul Europei și nu numai, în zonele de stepă și silvostepă. După Slama (1998), specia a fost raportată în mai multe țări din Europa, printre care și România. Plantele gazdă preferate sunt în mare parte din familiile botanice Asteraceae și Apiaceae, speciile fiind reduse (Horvath &Hotvoni, 2001; David'yan, 2008; FAO, 2021). Ciclul de viață îl parcurge pe specii de Carduus, Onopordon, Cirsium, Helianthus, Heracleum, Daucus, Ferula (Slama, 1998; FAO, 2021). Dascălu et al. (2006) citează pe Mitroiu (2004) cu Agapanthia dahli la Sambucus ebulus în Iași și pe Romașcu et al. (1960) la floarea-soarelui.
Câteva țări vecine au raportat Agapanthia dahli ca dăunător al florii-soarelui. Amintesc Ungaria (2001), Bulgaria, Ucraina (se află pe lista dăunătorilor de la floarea-soarelui alături de Mordellistena parvula) – Gornovska&Fedorenko, 2014; FAO, 2021. În România, acest cerambicid nu se află pe lista dăunătorilor de la floarea-soarelui.
Agapanthia dahli pe spic de grâu
Biologia dăunătorului
Agapanthia dahli are o generație la un an sau la doi ani, în funcție de condițiile climatice (Slama, 1998). Larvele iernează în tulpină la înălțimea de 8 până la 80 cm sau în colet. Uneori pot fi găsite și în rădăcina pivotantă. Primăvara se transformă în pupe, iar primii adulți pot fi observați începând cu luna aprilie. După împerechere, femelele rod cavități (fante de ovipoziție) în tulpinile de floarea-soarelui și depun ouăle, unul câte unul. O femelă poate depune până la 50 de ouă (David'yan, 2008; FAO, 2021).
Adulții au lungimea corpului cuprinsă între 9,5 - 22 mm. Corpul are culoare inchisă și prezintă pubescență galben - verzuie sau galben - portocalie strălucitoare pe partea dorsală și peri ruginii (Lazarov, 2013). Antenele sunt mai lungi decât corpul și sunt formate din 12 segmente. Primele două segmente sunt negre, iar restul au culoare gălbuie sau gălbuie - roșietică în partea bazală și neagră în cea apicală. Pe pronot are trei benzi longitudinale galbene (David'yan, 2008). Masculul este mai mic decât femela. Femelele au dimensiunea corpului cuprinsă între 12 - 21 mm, iar masculii între 9,5 - 16 mm (Lazarov, 2013). Pot fi observați pe plantele gazdă din aprilie până în iulie. La început îi vedem cel mai adesea pe specii de Carduus și Cirsium, după care în culturile de floarea-soarelui (Bense, 1995; Slama, 1998).
Agapanthia dahli pe Cirsium arvense (plantă gazdă)
Femelele depun ouăle în tulpina gazdei (la înălțimea de 90 cm), în cavități pe care le rod înainte de depunere. Ouăle au formă cilindrică și culoare alb - lăptoasă mată. Larvele pot ajunge la dimensiunea de 20 - 27 mm. Corpul este lung și îngust, de culoare albă – gălbuie, iar capul maroniu - deschis și uneori aproape negru. Nu au picioare și se hrănesc în tulpini (FAO, 2021). Pupele au lungimea de 18 - 20 mm, sunt alungite și localizate în tulpina subterană (FAO, 2021).
Daune
Stadiul larvar este cel care produce daune. Larvele sapă galerii mari în tulpini, de sus în jos. În urma hrănirii, tulpinile pot crăpa. În consecință, randamentul semințelor va fi scăzut, la fel și conținutul de ulei. Daunele cele mai severe apar de obicei la culturile de floarea-soarelui semănate mai târziu (David'yan, 2008). Plantele atacate sunt predispuse la frângere, mai ales când intervin furtuni puternice sau sunt infectate cu Macrophomina phaseolina (observație personală).
Galerie în măduvă
Managementul integrat
Monitorizarea dăunătorului este importantă și se face după recoltare. În fiecare solă se aleg 20 de puncte de sondare. În fiecare punct se verifică tulpinile cu rădăcini de pe un metru pătrat. Se numără larvele din tulpini, apoi se calculează numărul mediu la metrul pătrat.
Măsuri agrotehnice
În cazul acestui cerambicid, măsurile agrotehnice sunt foarte importante. Populațiile pot fi reduse prin:
-
Semănat timpuriu;
-
Respectarea rotației;
-
Distrugerea buruienilor gazdă;
-
Arătură adâncă toamna;
-
Tocarea și îngroparea resturilor vegetale sau îndepărtarea acestora după recoltat (David'yan, 2008).
Orificii în tulpini. Se văd foarte bine după recoltat
Măsuri chimice
Combaterea chimică se face în perioada de vegetație, doar atunci când se impune, în urma monitorizării apariției adulților în câmpurile de floarea-soarelui. Momentul optim este atunci când adulții sunt în perioada de hrănire și împerechere, înainte ca femelele să depună ouă. Larvele nu pot fi combătute din cauza modului de hrănire ascuns (în tulpini).
În România dăunătorul nu este cunoscut așa că, nici insecticide omologate nu există. În țările vecine (Ucraina, de exemplu) se recomandă stropiri cu lambda-cihalotrin sau clorantraniliprol + lambda - cihalotrin (FAO, 2021).
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Cum vă puteți proteja culturile de Fusarium graminearum
Gândacul bălos, prezent în culturile de cereale păioase
Campania 2026 de depunere a Cererilor de plată, la final. 671.334 cereri de plată pentru 9.766.322 hectare
Vineri, 5 iunie, s-a finalizat Campania de depunere a Cererilor de plată aferente anului 2026, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care marchează cea de-a 20-a campanie gestionată de instituție.
La finalul Campaniei 2026, la nivel național, au fost înregistrate 671.334 cereri de plată pentru 9.766.322 de hectare. Comparativ cu anul precedent, suprafața declarată a crescut cu 38.029 hectare, în timp ce numărul cererilor a scăzut cu 37.018, ceea ce, susține APIA, confirmă continuarea procesului de consolidare a exploatațiilor agricole, prin comasarea terenurilor și creșterea dimensiunii fermelor, cu efecte pozitive asupra eficienței și competitivității sectorului agricol.
„Finalizarea Campaniei 2026 reprezintă rezultatul efortului comun al fermierilor și al echipei APIA, precum și al implicării continue a instituției pentru gestionarea eficientă a fondurilor destinate agriculturii și sprijinirea beneficiarilor. APIA va continua să asigure gestionarea etapelor specifice Campaniei 2026, cu respectarea prevederilor legislației europene și naționale aplicabile, precum și a procedurilor de lucru aprobate la nivelul instituției”, precizează Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Situația depunerii Cererilor de plată, pe județe și suprafața solicitată la plată
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Din podgorie pe podium, 11 ani de povești cu vinuri românești
BASF Agricultural Solutions România anunță câștigătorii celei de-a 11-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, competiție dedicată producătorilor mici și mijlocii de vinuri liniștite din România, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, precum și producătorilor de vinuri spumante.
Desfășurată în perioada 13–14 mai 2026, într-o singură etapă națională organizată la Ceptura, județul Prahova, ediția din acest an a concursului „Povești cu vinuri românești” a reunit aproximativ 65 de crame și circa 185 de vinuri înscrise. Participarea confirmă interesul constant al producătorilor locali pentru o competiție devenită, în timp, o platformă relevantă de vizibilitate și validare pentru industria vitivinicolă românească.
În cadrul jurizării, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) au desemnat cei patru mari câștigători ai anului 2026. Ca în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).
La categoria vinurilor albe, marele câștigător al ediției este Crama La Salina - Cuvée, sec 2025. La secțiunea vinurilor rosé, primul loc este ocupat de Crama Hamangia - Merlot + Cabernet Sauvignon 2025, demisec, în timp ce la categoria vinurilor roșii trofeul a revenit Cramei Pandora – Fetească Neagră + Merlot + Cabernet Sauvignon 2023, sec. În categoria vinurilor spumante, primul loc a fost câștigat de Crama Jidvei – brut, rosé.
„Nivelul calitativ al vinurilor înscrise în competiție este în continuă creștere, iar acest lucru reflectă transformările prin care trece industria locală. Observăm tot mai clar orientarea producătorilor către investiții în tehnologie, în controlul calității și în practici vitivinicole sustenabile. În prezent, competiția nu mai este doar un instrument de evaluare, ci oferă și o imagine relevantă asupra maturizării sectorului vitivinicol românesc și a modului în care acesta răspunde noilor provocări din piață”, apreciază Georgel Costache, președintele juriului competiției și vicepreședinte ADAR.
Ajuns la cea de-a XI-a ediție, concursul „Povești cu vinuri românești” a devenit un reper pentru producătorii locali, contribuind la promovarea vinurilor românești și la susținerea unei culturi a calității și performanței în acest sector. În perioada 2015-2026, competiția a reunit aproximativ 3.880 de vinuri evaluate conform standardelor internaționale, iar valoarea totală a premiilor oferite de BASF România a depășit 190.000 euro.
„Povești cu vinuri românești confirmă, de la an la an, potențialul extraordinar al sectorului vitivinicol local. În ultimii ani observăm o schimbare importantă în piața locală: producătorii mici și mijlocii investesc tot mai mult în calitate, tehnologie și în construirea unor branduri autentice. Într-un context marcat de provocări climatice și de nevoia permanentă de adaptare, competitivitatea vine tot mai mult din capacitatea de a inova și de a construi valoare pe termen lung. Pentru BASF, această competiție reprezintă mai mult decât un proiect dedicat industriei vitivinicole, fiind o platformă prin care susținem dezvoltarea unui sector cu un potențial important pentru agricultura românească”, a declarat Gabor Krasznai, Managing Director BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova.
Ediția din acest an a fost susținută de o serie de parteneri din industrie, care contribuie activ la dezvoltarea performanței în viticultură și oenologie. Companiile Agra Asigurări, Agromec Ștefănești, Klarwin și Sodinal s-au alăturat inițiativei BASF, oferind expertiză și soluții din portofoliile proprii, în sprijinul producătorilor locali de vinuri liniștite și spumante. „Implicarea acestora consolidează misiunea competiției de a susține evoluția unui sector vitivinicol performant și competitiv”, a adăugat Gabor Krasznai.
Câștigătorii concursului „Povești cu vinuri românești” 2026
Vinuri albe:
Locul 1 – Crama La Salina, Cuvée 2025, sec
Locul 2 – Crama Strunga, Chardonnay 2025, sec
Locul 2 – Crama Tata și Fiul, Tămâioasă Românească 2023, dulce
Vinuri roze:
Locul 1 – Crama Hamangia, Merlot + Cabernet Sauvignon 2025, demisec
Locul 2 – Domeniile Valea Călugărească, Cabernet Sauvignon 2025, sec
Locul 2 – Andra Minivit SRL, Merlot 2025, sec
Vinuri roșii:
Locul 1 – Crama Pandora, Fetească Neagră + Merlot + Cabernet Sauvignon 2023, sec
Locul 2 – Crama Gramma, Fetească Neagră 2022, sec
Locul 2 – Crama Unu, Fetească Neagră + Merlot 2022, sec
Spumante:
Locul 1 – Crama Jidvei, rose brut
Locul 2 – Podgoria Silvania, alb brut
Locul 3 – Crama Jidvei, alb extra dry
Locul 3 – Domeniile Bohotin, rose demisec
Locul 3 – Crama La Salina, alb brut
Locul 3 – Moșia Domnească, alb extra brut
Locul 3 – Agrogreen, alb extra dry
Locul 3 – Domeniile Bohotin, rose dulce
Industria vitivinicolă, într-o nouă etapă de maturizare
Piața vitivinicolă din țara noastră evoluează într-un context internațional marcat de provocări fără precedent pentru industrie. Potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), schimbările climatice, volatilitatea economică și transformarea comportamentului de consum continuă să redefinească piața globală a vinului. La nivel mondial, producția rămâne în scădere pentru al doilea an consecutiv, în timp ce producătorii sunt nevoiți să se adapteze unor condiții tot mai imprevizibile.
În acest context, România marchează o creștere de 3,7% comparativ cu 2024, cu un total de 3,26 milioane de hectolitri, rămânând, totuși, sub media ultimilor ani. Evoluția confirmă adaptarea continuă a sectorului local și potențialul acestuia de dezvoltare într-un peisaj internațional tot mai competitiv.
În paralel, industria traversează o schimbare de paradigmă: accentul se mută din ce în ce mai mult de la volum către valoare adăugată, diferențiere și construcția unor branduri autentice. Pentru producători, investițiile în calitate, tehnologie și practici sustenabile devin elemente esențiale pentru competitivitate pe termen lung.
„Datele din piață confirmă faptul că industria vitivinicolă intră într-o nouă etapă de maturizare. Chiar dacă provocările rămân prezente, observăm o orientare tot mai clară către investiții. Producătorii caută tot mai mult soluții care să le permită să construiască valoare pe termen lung și să răspundă unei piețe în continuă schimbare. Credem că România are premise solide pentru a-și consolida poziția în peisajul vitivinicol european, iar rolul nostru este să susținem această evoluție prin inovație și prin parteneriate pe termen lung cu producătorii locali”, a subliniat Gabor Krasznai.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
13 – 14 iunie 2026: Vatră și Ogradă, un eveniment construit în jurul produsului local, la Ferma Dacilor
Târgul Gastronomic Experiențial – Vatră și Ogradă, de la gospodari la gurmanzi, aduce în zona Dealu Mare - Prahova producători locali, chefi, artizani, comunitățile Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, masterclass-uri, ateliere pentru copii, lansare de carte și produse artizanale care spun povestea gustului local. Evenimentul are loc la Ferma Dacilor, pe 13 și 14 iunie 2026, și este construit în jurul produsului local, al gastronomiei și al întâlnirii directe dintre gospodari, gurmanzi, familii, antreprenori și public interesat de hrană bună.
Evenimentul nu este gândit ca un simplu târg cu vânzare, ci ca o experiență gastronomică de weekend. Vizitatorii vor putea descoperi bere artizanală, vinuri, brânzeturi, pâine, prăjituri artizanale, paste artizanale, mied, fructe și legume de sezon, produse de cămară, uleiuri presate la rece, sucuri naturale, dar și obiecte handmade. Toate acestea vor fi completate de live cooking, degustări, masterclass-uri de brânzeturi, ateliere pentru copii și momente culturale dedicate gastronomiei românești.
„Ne dorim ca Vatră și Ogradă să nu fie perceput doar ca un loc de unde pleci acasă cu produse artizanale. Vrem să fie un spațiu în care publicul întâlnește producătorul, gustă, întreabă, înțelege povestea din spatele produsului și descoperă cum gastronomia românească poate deveni motiv de călătorie. Ne dorim să oferim vizitatorului motive suficiente ca, după ce a gustat experiența și a cunoscut producătorul, să devină el însuși un promotor al acelui producător și să îi spună povestea mai departe, astfel încât și alții să găsească motive pentru care să cumpere produse locale. Produsul local are forța de a spune povestea unui teritoriu, iar Dealu Mare și Prahova au toate ingredientele pentru a fi descoperite și prin gust. Inițial, acest teritoriu a fost descoperit prin vin, iar acum vinul are parte de un context aparte și complet”, transmite Juranda Kirschner, chef și vicepreședinte Slow Food Buzău, coorganizatoare a Slow Food Corner în cadrul evenimentului.
O componentă importantă a evenimentului va fi dedicată educației gastronomice și culturii brânzeturilor. Andreea Popa, Fellow al Academy of Cheese, International Cheese Judge și fondatoarea Cheese Orbit, va susține în cadrul evenimentului masterclass-uri de brânzeturi. Publicul va avea ocazia să descopere brânza nu doar ca produs, ci ca expresie a unui teritoriu, a unei tehnici, a unei tradiții și a felului în care gustul poate fi educat. Prezența Andreei Popa aduce la Vatră și Ogradă o perspectivă internațională asupra degustării și educației în domeniul brânzeturilor, într-un format accesibil atât gurmanzilor, cât și publicului larg interesat de produse locale de calitate.
La Vatră și Ogradă, publicul se va putea bucura de show-uri live cooking, susținute de patru chefi deja cunoscuți publicului românesc: Juranda Kirschner, Filip Ondrušek, Oana Coantă și Alex Burcă. Un moment special va fi susținut de Filip Ondrušek, chef austro-slav cu experiență în unele dintre cele mai cunoscute restaurante ale lumii, precum Central din Peru, Narisawa din Japonia și Azurmendi din Spania. După experiența în bucătării internaționale de top, Filip Ondrušek s-a apropiat de filosofia Slow Food, de produs, de comunități locale și de felul în care identitatea unui loc se regăsește în farfurie. În cadrul evenimentului, acesta va susține un moment de live cooking în colțul Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, alături de chef Juranda Kirschner. Prin prezența chefilor invitați, Vatră și Ogradă creează o punte între produsul local, gastronomia contemporană, comunitățile Slow Food și turismul culinar. Accentul rămâne însă pe ingredient, pe producător și pe întâlnirea directă dintre public și oamenii care dau gust locului.
Dimensiunea culturală a evenimentului va fi completată de prezența jurnalistului culinar Cosmin Dragomir, fondator GastroArt, care va relansa volumul „Colecționarul de sarmale” și va susține o sesiune de autografe. Momentul aduce în program o perspectivă importantă asupra gastronomiei românești: nu doar ca experiență de degustare, ci și ca patrimoniu documentat, povestit și transmis mai departe.
Evenimentul include și activități dedicate copiilor, construite pe două direcții distincte. Atelierele AgriKids, organizate contra cost, îi vor apropia pe cei mici de agricultură, natură și lumea satului, prin activități educative și experiențiale. AgriKids aduce în prim-plan natura, agricultura și universul rural, în timp ce atelierele gastronomice coordonate de Dana Burlacu-Visternicu îi invită pe copii să descopere gustul, textura, culoarea și bucuria ingredientelor simple. Separat, Dana Burlacu-Visternicu va coordona ateliere gastronomice pentru copii, cu accent pe educație senzorială, ingrediente de sezon, gusturi reale și apropierea celor mici de hrană bună. Accesul la atelierele Danei Bulracu Visternicu este liber.
Accesul la Târgul Gastronomic Experiențial – Vatră și Ogradă, de la gospodari la gurmanzi se face pe bază de bilet, la prețul de 15 lei. Copiii cu vârsta de până la 14 ani beneficiază de acces gratuit. Biletele sunt disponibile pe Eventim (https://www.eventim.ro/event/vatra-si-ograda-ferma-dacilor-21726302/), iar detaliile actualizate despre program, expozanți, ateliere și invitați sunt comunicate pe pagina evenimentului.
Evenimentul, aflat la prima ediție, este organizat de Asociația de Agrement și Turism Cultural Getica, iar Slow Food Corner este organizat de Slow Food Buzău și Slow Food Prahova.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
„România din cramă în cramă”, documentar dedicat vinului românesc
Marinela Ardelean, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania și cofondatoare a Festivalului RO-Wine, pornește în luna iunie a.c. cel mai amplu proiect documentar dedicat industriei vitivinicole românești. „România din cramă în cramă” este un serial documentar filmat în cele șapte regiuni viticole ale României, care aduce în prim-plan producătorii de vin, cramele și teritoriile viticole din fiecare regiune, de-a lungul a șapte episoade. La finalul anului, seria va fi sintetizată într-un documentar de lung metraj menit să devină un veritabil instrument de promovare a României pe plan internațional.
Potrivit studiilor de piață, enoturismul a depășit 40 de miliarde de dolari la nivel global. Experiențele din cramă, din vie și din teritoriu au devenit unele dintre cele mai căutate forme de turism cultural, cu o creștere accelerată în Europa în ultimii cinci ani. În acest context, România rămâne unul dintre cele mai puțin exploatate teritorii viticole din Europa, cu regiuni cu potențial uriaș și producători care acumulează premii internaționale, dar fără o narațiune editorială coerentă care să le facă cunoscute la nivel internațional.
„România are cramele, are oamenii, are teritoriul. Ca țară producătoare de vin, câștigăm medalii la concursuri internaționale de ani de zile, cu soiuri autohtone și internaționale, din regiuni variate, un palmares care confirmă maturitatea unei industrii capabile să livreze constant calitate. Exporturile s-au dublat în ultimii zece ani, de la 23 la 42 de milioane de euro. Nu este încă suficient, dar este un semnal clar al potențialului pe care îl are vinul românesc. În același timp, traversăm un moment singular în istoria acestei industrii: crame noi care rescriu harta, crame vechi care se reinventează și producători care își revendică locul pe scena internațională. Ce lipsește este o narațiune coerentă, cinematografică și exportabilă. Un importator din Londra sau Berlin nu riscă să investească într-o țară pe care publicul larg nu o cunoaște. Acest proiect este răspunsul nostru la această lipsă. România privită prin locurile, oamenii și poveștile care îi conturează identitatea, din cramă în cramă”, spune Marinela Ardelean, fondatoarea Wines of Romania.
„România din cramă în cramă” acoperă șapte regiuni viticole: Transilvania (8–12 iunie), Banat (15–19 iunie), Moldova (29 iunie–3 iulie), Oltenia (6–10 iulie), Crișana & Maramureș (27–31 iulie), Muntenia (14-18 septembrie) și Dobrogea (21–25 septembrie). Fiecare etapă produce un episod documentar de 20–30 de minute filmat în crame private, cu producători care rareori apar în presă și în locuri inaccesibile publicului larg. Conținutul este distribuit simultan pe YouTube, Instagram, Linkedin, TikTok și Facebook, cu un jurnal de drum zilnic filmat de Marinela Ardelean direct din teren.
În cele 35 de zile de filmare, vor fi vizitate peste 80 de crame și intervievați peste 100 de profesioniști din industria vitivinicolă locală, o parte dintre aceștia aflați pentru prima dată în atenția publicului. Proiectul este realizat la standarde cinematografice superioare, conținutul fiind pregătit pentru piețe externe și coproducții cu parteneri internaționali.
Fiecare episod al seriei va fi difuzat pe Prima TV, iar întregul tur va fi sintetizat într-un documentar de lung metraj, cu premiera pe 1 decembrie 2026, de Ziua Națională a României. Prezentat în țară și în străinătate, documentarul își propune să contribuie la promovarea imaginii României prin una dintre cele mai autentice expresii ale patrimoniului său cultural și economic: vinul.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Obiceiurile alimentare ale românilor, dictate de rețelele de socializare
Coșul de cumpărături al românilor reflectă preferințele în schimbare ale consumatorilor la nivel internațional. Iaurtul grecesc se află într-un trend ascendent, tonul crește cu aproape jumătate față de anul trecut, iar laptele vegetal urcă constant. Sunt concluziile ediției de primăvară a Barometrului Gustului de Sezon, studiul care arată ce se află în frigiderul românilor în fiecare sezon, realizat de Carrefour România împreună cu NielsenIQ în cadrul inițiativei Frigiderul cu Bun Gust. În această ediție au fost analizate produsele achiziționate de români în martie 2026 versus martie 2025, indicând tendințele de creștere pentru alimentele populare.
Rețelele de socializare au început să dicteze obiceiurile alimentare ale românilor, transformând trendurile din online în alegeri la raft. Datele NielsenIQ arată o orientare către alimente bogate în proteine și Omega-3.
Tonul înregistrează o evoluție remarcabilă, volumele vândute la nivelul întregii piețe crescând cu aproape jumătate în ultimul an. Totodată, sardinele rămân o opțiune puternică, consumul lor fiind de peste două ori mai mare primăvara comparativ cu restul anului. Acest apetit se reflectă și în portofoliul Carrefour, unde sardinele, alimentul cel mai viralizat în ultimele luni, au înregistrat o creștere semnificativă față de luna martie a anului trecut.
Vedetă este și iaurtul grecesc, care înregistrează o creștere susținută în volum, prin prisma versatilității acestuia și a multitudinii de preparate în care poate fi integrat. Astfel, vânzările de iaurt grecesc la nivelul pieței au crescut cu 20% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Împreună cu kefirul, cele două superalimente înregistrează creșteri de două cifre și în portofoliul Carrefour, fiind disponibile inclusiv variante marcă proprie, cu un raport excelent calitate-preț.
Datelor NielsenIQ arată o preferință în creștere și pentru laptele vegetal. Prietenos cu regimurile fără lactoză, laptele vegetal câștigă din ce în ce mai mult teren în rândul consumatorilor.
„Vedem cum tendințele care prind pe rețelele sociale ajung tot mai repede în coșul de cumpărături. Astfel, produse care erau pe rafturi dintotdeauna devin populare prin recomandările creatorilor de conținut, dar și prin prisma faptului că românii sunt tot mai atenți la sănătate și caută produse care să le satisfacă nevoile nutriționale. Pentru noi, esențial este să rămânem mereu relevanți pentru clienții noștri. Urmărim să oferim mereu un sortiment variat, care să acopere atât produsele din trenduri, cât și baza unui coș echilibrat, cu opțiuni pentru o gamă largă de exigențe nutriționale. Portofoliul bogat de produse marcă proprie și parteneriatul cu cei peste 2.000 de producători locali susțin eforturile noastre de a face alegerile sănătoase accesibile în fiecare sezon”, a precizat Gabriela Luca, Consumer & Market Insights Manager.
Iulia Pencea, Managing Director NielsenIQ Romania, a adăugat: „Vedem o convergență clară între trendurile digitale și comportamentul de cumpărare: ceea ce devine relevant online se regăsește rapid și în coșul de consum. În același timp, românii sunt tot mai orientați către produse cu beneficii nutriționale, ceea ce susține creșterea accelerată a unor categorii precum lactatele funcționale, peștele sau alternativele vegetale”.
Legumele, fructele, proteinele, cerealele și grăsimile sănătoase alcătuiesc frigiderul de primăvară
Dincolo de produsele aflate în trend, un coș variat rămâne cea mai simplă rețetă pentru un sezon sănătos. Metoda de cumpărături recomandată de Carrefour este o regulă ușor de ținut minte, 5-4-3-2-1, adică 5 porții de legume, 4 de fructe, 3 surse de proteină, 2 de carbohidrați complecși și o grăsime sănătoasă, un ghid ușor de urmat pentru construirea unui coș echilibrat.
Conform datelor la nivelul pieței, în topul preferințelor românilor, la categoria legume, se află castraveții, roșiile și ridichile, care, la Carrefour, provin majoritar de la producători locali din vecinătatea magazinelor, dar și de la cooperativele Grădina Noastră. Tomatele de la Carrefour, chiar și în extrasezon provin de la producători din țara noastră. Salata este unul dintre produsele românești disponibile pe tot parcursul anului, provenind de la producătorii programului Grădina Noastră din Vărăști și Zărand. Ciupercile, de la recunoscutele champignon până la sortimentele asiatice, sunt și ele căutate de cumpărători.
În ceea ce privește fructele, merele românești sunt tot mai căutate, preferateele fiind Red Delicious, Golden și Idared. Sezonul căpșunelor a demarat la Carrefour la începutul lunii mai, fiind livrate peste 70 tone de căpșune românești de la 13 producători locali doar în primele trei săptămâni de la intrarea pe rafturi. Din import, fructele preferate de români sunt bananele și kiwi, acesta din urmă fiind produsul surpriză care a înregistrat cifre duble în portofoliul Carrefour din punct de vedere cantitativ.
Lactatele rămân baza coșului de proteine, iaurtul grecesc și kefirul aflându-se pe un trend ascendent.
În ceea ce privește carnea, puiul și porcul sunt preferatele românilor. Se remarcă puiul hrănit cu porumb și pieptul de pui dezosat, iar în categoria cărnii de porc vedem începutul sezonului grătarelor: ceafa de porc cu os sau dezosată și pieptul de porc cu os, feliat fiind cele mai cumpărate.
Ouăle preferate de consumatorii din România sunt cele free range și bio, înregistrând o creștere semnificativă.
Uleiul și avocado rămân în topul preferințelor în ceea ce privește grăsimile sănătoase. Pentru ulei, în portofoliul Carrefour crește importanța uleiului de nuci, arahide și dovleac. Avocado crește la nivelul pieței, la Carrefour primează avocado Hass, atât în varianta la bucată, cât și în varianta ready-to-eat (2 bucăți).
În categoria cerealelor integrale primează ovăzul, bogat în proteine, fibre și vitamine.
Carrefour România are 470 de magazine multi-format în 113 orașe, cu 96% furnizori români și peste 2.000 de producători locali. Este mai extinsă rețea locală din retailul românesc, susținută prin programe naționale precum Grădina Noastră, Deschidem Vinul Românesc și De aici, de aproape.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Bunătăți direct de la producători locali în Carrefour Băneasa
În perioada 5 – 7 iunie, în hipermarketul Carrefour din incinta Băneasa Shopping City, este organizată Piața de producători locali „De aici, de aproape. Chiar din Muntenia”. Sunt prezenți 21 de producători locali cu o gamă variată de produse obținute în ferme și mici unități de procesare din zona Munteniei, dar și din alte părți ale țării.
„Producătorii locali sunt acasă la Carrefour. Ne bucurăm că prin astfel de inițiative reușim să transformăm magazinele noastre în adevărate comunități de producători locali, în care își pot prezenta poveștile și produsele către publicul larg. Suntem retailerul cu cea mai mare amprentă locală, cu o rețea de peste 2.000 de producători locali și mereu în creștere, de la cei mai mici dintre ei, afaceri de familie, până la producători medii și mari, pe care îi susținem prin acces la raft, sprijin constant și acțiuni care le sporesc vizibilitatea. Acest tip de eveniment este o expresie constantă a eforturilor noastre în această direcție, reconfirmându-ne poziția de lideri în parteneriatele cu producătorii autohtoni”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.
„De aici, de aproape. Chiar din Muntenia” este o ocazie pentru consumatorii din București și Ilfov să deguste, să cumpere și să afle povestea producătorilor din țara noastră și a celor mai gustoase produse locale. Printre acestea se numără fructele și legumele proaspete, precum cireșele de la Livada Frumușica și roșiile românești de la Cooperativa Grădina Noastră din Fierbinți.
În zona de carne și preparate din carne pot fi degustate mezelurile și produsele de la Delicii Vânătorești, Zimbria, Maria Foodnova Holding, Raitar, Abatorul Periș, Comtim, Angus Farm Banat, precum și produsele de rață de la Genic. Cu produse din pește este prezentă Cooperativa Păstrăvul din Țara ta. Toate acestea merg de minune cu condimentele Ion Moș.
Vizitatorii târgului producătorilor locali de la Carrefour Băneasa pot degusta și produsele lactate de la Lăptăria Bârsan.
Oferta este completată de produsele de cofetărie și patiserie ale Brutăriei Amzei, Piccolo Angelo, Brutangerie și Hello Donuts.
Pentru reîmprospătare, clienții pot degusta sucurile naturale Rodagria, Fermentit și kombucha IKombucha. Bineînțeles, nu lipsește mierea de la Herta Bio Apicole.
Găzduit de un hipermarket și acoperind o întreagă regiune istorică a țării, târgul de producători locali a fost gândit ca un sprijin concret pentru aceștia. Rezultatele sunt deja vizibile, atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii locali. Din martie 2025 și până în prezent, zeci de mii de vizitatori au interacționat direct cu expozanții și au putut să afle povestea din spatele fiecărui produs, mulți devenind clienți fideli.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Inteligența artificială de la APIA își dovedește inutilitatea
Campania 2026 le dă bătăi de cap fermierilor. Aplicația GeoFoto APIA, în loc să fie așa cum zice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – „Mai simplu, mai rapid, direct din teren!”, pentru fermieri înseamnă birocrație în plus și haos.
Potrivit APIA, aplicația mobilă GeoFoto APIA permite realizarea de fotografii geoetichetate chiar la parcelele fermierilor, cu coordonate exacte de dată, oră și poziție, care pot fi transmise rapid către Agenție, direct din câmp, de pe telefon. Așa se laudă APIA, care susține că aplicația GeoFoto ajută fermierii și inspectorii să verifice cererile de plată direct din teren, fiind concepută special pentru a evita deplasările inutile și pentru a dovedi conformitatea culturilor sau a lucrărilor, precum și parcelele lăsate pârloagă.
În realitate, după cum susțin chiar fermierii, aplicația mobilă GeoFoto APIA este nefuncțională și total inutilă.
„Campania APIA din acest an arată încă o dată cât de departe suntem de o administrație agricolă eficientă, modernă, digitalizată. Noua aplicație GeoFoto APIA, prin care fermierii sunt obligați să fotografieze fiecare parcelă neproductivă, adaugă birocrație în loc să o reducă. Și mai grav este că, dacă inteligența artificială a APIA ar funcționa corect, această aplicație nici nu ar fi necesară. Dar, pentru că AI‑ul a fost „antrenat” cu bună știință, probabil și din comoditate, cu date greșite și incomplete, controlul prin imagini satelitare este astăzi defectuos. În loc să trimită agenții în teren atunci când sistemul nu poate valida corect, APIA a decis că noi, fermierii, trebuie să devenim agenți de control și să facem poze la fiecare bucată de teren cu o aplicație instabilă, greoaie și lipsită de sens. Eu am ajuns să fotografiez zeci de parcele fără rost, doar pentru că ceea ce trebuia să fie digitalizat, și debirocratizat, nu funcționează. Agricultura are nevoie de digitalizare reală, nu de proceduri care consumă timp și energie fără valoare în teren”, ne-a spus Alin Luculeasa, care face agricultură de mic alături de familie. Fiind pasionat de tot ce e nou, a digitalizat fermele familiei, dar a sprijinit și alte ferme pentru a porni pe această cale a viitorului. Prin urmare, nu se poate spune că tânărul fermier din județul Vaslui nu se pricepe pe partea de digitalizare, din contră.
De altfel, semnale ca cel dat de Alin Luculeasa vin din toată țara, mediul online fiind plin de experiențele nefaste ale fermierilor cu aplicația mobilă GeoFoto APIA.
Foto: Alin Luculeasa
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
