Ajutorul de stat pentru „Silvo-mediu și climă” poate fi cerut până pe 13 septembrie 2024
Începând cu 17 iunie și până pe 13 septembrie 2024, inclusiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește cereri de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024, aferentă Intervenției DR-07 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2020. Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, solicitantul trebuie să depună cerere de finanțare la APIA. Cererea se depune online pe site-ul www.apia.org.ro, în aplicația electronică DR-07, se tipărește, se semnează și se depune/transmite împreună cu documentele aferente. În cazuri excepționale, cererea de finanțare se poate depune/transmite doar pe suport de hârtie împreună cu documentele aferente. Cererile semnate, scanate și transmise la APIA prin email/alt mijloc de telecomunicații trebuie semnate și în original de către solicitant până la finalizarea etapei de evaluare a cererilor de finanțare.
Înainte de completarea și depunerea cererilor de finanțare, beneficiarii trebuie să întocmească dosarele tehnice aferente angajamentelor. După întocmirea dosarelor tehnice, acestea sunt depuse la Gărzile Forestiere în vederea verificării și emiterii avizelor prin care se constată îndeplinirea condițiilor de accesare a Intervenției DR-07.
Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de cinci ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat. Anume:
-
Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;
-
Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).
Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.
Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.
Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha.
Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.
Pentru a fi eligibili în cadrul schemei de ajutor de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească mai multe cerințe, printre care:
-
Să dețină amenajament silvic în vigoare pe toată suprafața din angajament;
-
Să deţină contract de administrare sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru întreaga suprafață din angajament;
-
Să participe în cadrul angajamentului cu toată suprafața de teren forestier deținută într-o unitate de producție și/sau protecție (conform amenajamentului silvic);
-
Să delimiteze o zonă de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței pentru care se încheie un angajament, în cadrul căreia nu se vor efectua tăieri de masă lemnoasă pe întreaga perioadă a angajamentului, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului (pe suprafața din afara zonei de liniște, beneficiarul are dreptul să efectueze lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeaşi unitate amenajistică, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului);
-
Să contracteze şi să efectueze lucrări de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat, până la platforma primară, pe suprafața parcursă cu rărituri care face obiectul angajamentului pentru pachetul 2;
-
Să respecte normele privind condiționalitatea pe toate terenurile agricole aparținând exploatației agricole și pe toată perioada angajamentului, în cazul în care dețin și suprafețe agricole.
Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Gheorghe Lămureanu: „Să dăm pământului ce-i luăm!”
În Dobrogea, agricultura avea un an mai prost o dată la 8-9 ani. Astăzi, anii grei s-au înmulțit, un an e secetă extremă, un an moderat și iar un an secetă. Din 2019, agricultorilor dobrogeni le este tot mai dificil să facă față schimbărilor climatice, secetei, arșiței, vânturilor, prețurilor în creștere la input-uri și în cădere liberă la produsele agricole. La Agigea, inginerul Gheorghe Lămureanu face agricultură de jumătate de secol. Lucrează o mie de hectare împreună cu familia. Și cu toate greutățile din ultimii ani, agricultura continuă să fie privită ca afacere de către familia Lămureanu.
Gheorghe Lămureanu: Dacă nu ne vom schimba şi dacă nu ne vom adapta şi dacă nu vom crea condiţii noi faţă de lucrurile pe care le-am învăţat în şcoala generală, în licee, în facultăţi, n-o să avem succes. Se spune că rata de succes a unei culturi e atunci când pregăteşti patul germinativ. Când ari, spre exemplu. Şi chiar anul acesta am întâmpinat această problemă, că am fost obligaţi, de nu ştiu ce norme europene, să nu arăm decât cu două săptămâni înainte de semănatul culturilor de toamnă, astfel că am arat cu un consum de motorină exact ca şi cu U650, adică undeva la 32-33 litri/ha şi am dat de câte două-trei ori cu discul ca să pregătim un pat germinativ pentru viitoarea cultură. Bineînţeles că tot din cauza unor condiţii impuse de agromediu am semănat şi aproape jumătate din culturile de toamnă în lucrări de minimis, adică foarte puţine lucrări, dar după mine n-am făcut o treabă excelentă şi vom vedea doar atunci când vom băga combina. Deocamdată lucrurile stau satisfăcător datorită unei ploi de 100 litri pe care am avut-o în decembrie anul trecut, când de fapt atunci ne-a răsărit şi orzul, şi grâul. În sola unde suntem am dat două irigări de câte 300 metri cubi, o dată pentru răsărire şi o dată pentru dezvoltare, pentru că primii 300 n-au ajuns, nevenind ploaia decât pe 1 decembrie, şi gândiţi-vă că grâul a fost semănat undeva la 20-25 octombrie 2023.
Ce vreau să vă spun este că am avut o vizită a unui grup de academicieni în zonă, care o săptămână au studiat condiţiile agro-climatice din judeţele Constanţa şi Tulcea. Am făcut şi câteva cadre pedologice şi le-am arătat şi lor că anul trecut, deci în vara anului trecut, am semănat 580 de hectare de culturi complementare, adică am aruncat în jur de 600 milioane de lei într-un an în care n-am făcut 600 de milioane după 600 de hectare. De pe cele 580 de hectare n-am reuşit să recoltăm un fir de mazăre sau de muştar sau de rapiţă sau de grâu semănat după recoltatul culturilor de grâu şi de orz din anul precedent.
„Câțiva fermieri ne-am hotărât, pentru anul 2024, dacă se va continua politica aceasta neprietenoasă cu agricultorii, să renunţăm la subvenţia europeană.”
Reporter: Aşadar, partea asta cu înverzirea n-are cum să acopere, să spunem, surplusul pe care l‑ar da la hectar Comisia Europeană faţă de pierderile pe care le are un fermier, în condiţiile în care respectă aceste condiţii impuse, care, cred, n-au în spate nici un calcul.
Gheorghe Lămureanu: Nu sunt „Ghiţă Contra” şi sunt de acord, dar atunci când e posibil! Dar când noi n-am avut nici o ploaie din aprilie, de la semănatul florii-soarelui şi a porumbului noi n-am avut nici un aport de ploaie până în decembrie. Deci, în condiţiile acestea am recoltat. Toată floarea-soarelui neirigată a fost întoarsă când ajunsese la 30 cm, porumbul s-a întors sub brazda plugului sau sub disc, deci oamenii n-au recoltat nimic, absolut nimic. Noi venim în luna iulie să semănăm culturi complementare când nu am reuşit să le realizăm nici pe cele din cultura iniţială, în cultura pură? Şi am aruncat sămânţă pe 580 de hectare. Adică, după ce că am lucrat în pierdere, că din o mie de hectare am irigat 400, dar 600 la neirigat, am făcut două tone de grâu la hectar printr-un noroc, credeţi-mă; am făcut 1,5 tone de mazăre, o tonă de muştar, trei tone de orz care a scăpat un pic de stresul secetei, deci cu toate culturile la neirigat am fost în pierdere. Poţi să spui, nu chiar ca în 2020 când n-am recoltat deloc de pe o mie de hectare. Anul trecut le-am recoltat, însă cu producţie care nu ne-a aranjat deloc să putem să reluăm activitatea. După 30 de ani, credeţi-mă că am luat din nou credite pentru producţie, pentru că n-am reuşit să recuperăm banii pe sămânţa pe care am produs-o la irigat decât în noiembrie-decembrie, şi atunci ne-am mai revenit puţin din coşmarul de vară.
Prin urmare, sunt de acord cu măsuri de agromediu, dar noi care oricum cultivăm o sută de hectare pe an de mazăre, oricum cultivăm lucernă, cultivăm culturi proteice, de ce să mai fim obligaţi? Anul trecut am avut 70 de hectare de cultură dublă, aţi văzut silozul pe care l-am produs, şi am şi recoltat 25 de hectare pentru porumb boabe. Deci noi, care totuşi putem iriga o suprafaţă cât de cât, să mai fim obligaţi să mai semănăm? Să aruncăm de fapt de pomană sămânţă pe 580 de hectare? Credeţi-mă, că după un disc greu am distrus o semănătoare de 150.000 de euro, am consumat încă vreo 30 de tone de motorină, credeţi-mă că inclusiv discul acela, am discuit cu fier într-un pământ care se transformase într-un fier-beton. Noaptea când discuiam ieşeau scântei în urma discului. De ce să fim obligaţi atunci când nu e posibil? Când avem condiţii, cu toată dragostea suntem şi noi fermierii alături de măsurile acestea europene, dar când nu sunt condiţii, când la noi n-a plouat deloc din aprilie până în decembrie, de ce să lucrăm să facem nişte lucrări care sunt ca un robinet fără gură? E un nonsens. Foarte mulţi fermieri nu înţeleg asta. Ca dovadă, ne-am strâns câţiva fermieri în decembrie, ne-am hotărât pentru anul 2024, dacă se va continua politica aceasta neprietenoasă cu fermierii, să renunţăm la subvenţia europeană care, să mă ierte Dumnezeu, nu face prea mulţi bani şi foarte multă lume spune: aţi primit ajutoare! Din 130 de euro vreo 16 plătim impozit, ne rămân vreo sută de euro, nici măcar diferenţele la preţuri n-au fost acoperite, pentru că am cumpărat pentru producţia de anul trecut îngrăşământ complex cu 7 lei şi azot cu 5 lei, vă pot arăta facturile, şi noi le-am cumpărat mai prietenos prin cooperativă, dar foarte mulţi le-au luat cu preţ integral şi nu şi-au scos nici sămânţa şi nici îngrăşămintele, d-apoi să mai facă şi profit, să mai semene şi culturi complementare, să mai facă şi cheltuieli în plus, să-şi distrugă şi utilajele agricole.
„Comuna Agigea are în jur de 2.000 de hectare suprafaţă de teren arabil. Cel puţin 200 hectare sunt deja pârloagă. De ce mai vrem altă pârloagă?”
Reporter: Așadar, ce veți face în continuare, cum v-ați gândit să procedați referitor la toate aceste strategii europene neprietenoase cu agricultura și fermierii?
Gheorghe Lămureanu: Continuăm activitățile în câmp. Am fertilizat, culturile au pornit în vegetație, dar au nevoie de puțin ajutor. Am redus dozele de îngrășăminte, din sărăcie, dar şi din economie. Pentru că nu mai putem să mai dăm 200-250 kg, pentru că îngrăşământul pe bază de azot costă în jur de 2 lei, complexul în jur de 3 lei. Gândiţi-vă ce ar însemna să dai 300 kg de îngrăşământ complex la semănatul porumbului şi al florii-soarelui. Şi toţi profesorii noştri ne-au învăţat şi ne învaţă şi acum încă, pe generaţia pe care o reprezint, să dăm pământului ce-i luăm. Dacă facem 7-8 tone de grâu la hectar, trebuie să-i dăm mâncare pentru cele 7-8 tone de grâu pe care le-am făcut, adică tot ce am luat pământului, ca să putem reveni la o nouă producţie de 7-8 tone. Referitor la GAEC-uri, 6, 7, 8, comuna Agigea are în jur de 2.000 de hectare suprafaţă de teren arabil. Eu zic că cel puţin 200 hectare sunt deja pârloagă. De ce mai vrem altă pârloagă? O să vă duc să filmaţi să vedeţi câtă pârloagă avem. De ce ne obligă cineva să mai facem şi altă pârloagă? Pentru că, vă spun, măsurile care se iau acum şi Politica Agricolă care se face împotriva marilor ferme şi vă amintesc că şi străinii au ferme mari, şi francezii au ferme de 500-1000 de hectare, sunt şi ferme de 50, 70, 90 de hectare, însă ei fac 8 tone/ha pentru că au peste o mie de litri de apă pe metru pătrat tot timpul anului, şi le au distribuite pe tot timpul anului, nu ca noi în aprilie şi decembrie. Şi asta se întâmplă de vreo 5-6 ani încoace. Generația mea şi generaţia tânără şi cei care fac politică agricolă trebuie să înţeleagă că agrotehnica este o ştiinţă care trebuie aplicată, adică mai popular: trebuie semănat când ai temperatura, trebuie pregătit patul germinativ, trebuie tratat când au crescut buruienile, nu pe teren negru, toate lucrările trebuie făcute în timp optim, cum ziceam noi altădată. Uitaţi că marea majoritate a semănat culturile de mazăre, de fapt absolut toată lumea, pentru că sămânţă de mazăre nu se mai găseşte să tragi cu tunul. Dar nu înțeleg de ce sunt eu obligat la înverzire, că oricum semăn an de an o sută de hectare de mazăre. Nu înţeleg condiţiile acestea.
„99% din fermieri sunt convinşi că irigatul este indispensabil, este absolut necesar, iar la ora asta este indisponibil.”
Apa, absolut necesară, dar lipsește cu desăvârșire
Reporter: Să vorbim un pic de irigații, mai ales că aveți suprafețe de teren la irigat.
Gheorghe Lămureanu: Dacă acum câţiva ani mai erau sceptici care susțineau că irigatul este aşa şi aşa necesar, că se poate trăi şi cu 3-4 tone de grâu la hectar, astăzi, 99% din fermieri sunt convinşi că irigatul este indispensabil, este absolut necesar, iar la ora asta este indisponibil. De ce? Irigaţiile nu le poate face fermierul mic. Noi încercăm, ne luptăm, ne zbatem, unul ca mine sau un fermier simplu se duce şi vrea să facă un proiect şi alţi cinci oameni care n-au irigat în viaţa lor şi n-au lucrat un hectar de pământ trebuie să-i dea aprobarea. Bineînţeles că la început sunt sceptici şi ei. De ce nu avem o politică națională, o strategie pe irigații? Acum fermierii vor să irige, dar nu sunt ajutaţi în niciun fel. Bani sunt, există miliardul ăla şi jumătate pentru infrastructura generală, există destule proiecte europene pe măsurile de cumpărare de aripi, s-a dat voie acum să cumperi şi aripi din bani europeni. A crescut şi suma la 1,5 milioane euro, s-au dat acum şi nişte fonduri suplimentare că s-au modificat preţurile. Sunt bani pentru irigații, însă, în opinia mea, nu există voinţă politică. Oamenii sunt încă încurcaţi. Să cumperi o aripă de ploaie pe fonduri europene şi să iei acordul nu ştiu câtor instituţii ale statului, care neapărat trebuie să stea două-trei luni, nu cumva vreo zi să fie mai devreme termenul, neapărat trebuie să stea acolo…Şi nu poţi să iei acordul de la Mediu, dacă n-ai şi acordul de bune practici şi de bună utilizare a apei de la Apele Române. Cu aprobările acestea noi am mers şi la DSP, şi la DSV, şi la Ministerul Transporturilor. Fraţilor, faceţi voi politica, că sunteţi şcoliţi şi specializaţi pe treaba asta şi ştiţi s-o faceţi. Lăsaţi-ne pe noi să producem, să instalăm echipamentele şi să le exploatăm. Noi vrem, dar dacă ne opriţi? Am pornit un proiect pe irigații în 2000, atunci am prima finanţare, şi a doua finanţare este din 2019, suntem în 2024 şi încă nu l-am implementat! Mai am un an şi se anulează şi finanţarea.
În judeţul Constanţa mai sunt la ora asta cel puţin 10-15 fermieri cu câte o mie de hectare care nu pot să le modernizeze, să le irige. Şi vă mai spun o dată: nu-i păcat? Facem lucrări de bună calitate la pregătirea terenului, folosim cea mai scumpă şi cea mai bună sămânţă care există în ţara românească, cele mai bune îngrăşăminte, cele mai bune insecticide, cele mai performante fungicide şi să nu-i dai ultima treaptă tehnologică în Dobrogea, la noi, apa!?! Apa este absolut necesară.
Arătură, dar superficială
Reporter: Un subiect mult disputat la ora actuală este legat de lucrările solului. Mai facem arătură ori mergem doar pe no-till, minimum-till?
Gheorghe Lămureanu: Noi am lucrat cu minimum-tillage din 1990. Am semănat culturi în disc în 1990, pentru că aveam toate condiţiile. După recoltat ne-a dat o ploaie, pământul afânat, am dat un disc mai greu sau mai uşor – cum aveam în 1990 – cu tractoarele mici, şi am semănat în felul acesta. Atunci când este posibil, da. Dar când pământul nostru anul trecut, plugurile noastre au între 5-6 tone, erau aruncate din brazdă, discul nici măcar nu zgâria terenul. După ce am dat o irigare am putut să dăm cu discul şi am semănat. Grâul în care suntem acum, este după arătură, după o altă cultură premergătoare, după porumb. Sunt adeptul unei arături neapărat, chiar dacă mai superficiale, nu trebuie neapărat să arăm la 35-40 cm cum ni se cerea odată, dar o arătură de 20-22 cm ca să acopere resturile vegetale, mai ales c-am avut porumb de sămânţă şi a avut o dezvoltare vegetativă puternică. Păi noi n-am făcut încercările astea? Le-am făcut şi au fost ani când am semănat jumătate de culturi într-un disc mai greu, sau în scarificator. Probabil că în judeţ am luat primul scarificator, şi pot să vă confirme colegi de-ai mei că au venit să vadă cum lucram cu scarificatorul care nu exista – asta prin 1996. Deci, sunt adeptul, dar atunci când se poate. Dar când laşi pământul să se facă beton-armat, apoi să încerci să dai cu discul greu, să nu-ţi dea voie nici măcar dezmiriştire să faci – nu înţeleg, credeţi-mă! Şi nu înţeleg cum ne-au putut obliga să aruncăm 60-70 tone de sămânţă pe câmp, şi am făcut o încercare şi le-am arătat distinşilor academicieni: a răsărit doar acolo unde am pus un tambur de irigat, 3.000 metri. Doar acolo a răsărit mazărea şi muştarul pe care le-am pus. În rest, pe 580 de hectare nici un fir! Nu mai vorbesc de tocat şi încorporat din nou în pământ. Dacă vă uitaţi la grâul de alături, el este semănat după ce am avut grâu, după ce am semănat mazăre, după ce am semănat muştar şi n-a răsărit. Am semănat încă o dată cu grâu după un alt disc.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024Abonamente, AICI!
Soluții pentru controlul ambroziei din culturile agricole
Efectele schimbărilor climatice asupra culturilor fermierilor din România și Republica Moldova îi determină pe aceștia să apeleze la soluții inovatoare care să-i ajute în maximizarea productivității și profitabilității. Selecția atentă a produselor eficiente de protecția plantelor poate contribui semnificativ la eliminarea buruienilor pentru a câștiga suficiente resurse de apă, nutrienți, lumină și spațiu disponibil dezvoltării culturilor.
O atenție deosebită trebuie acordată menținerii buruienilor sub control în lunile de vară. În ambele țări, una dintre cele mai comune buruieni invazive, ambrozia sau Ambrosia artemisiifolia, provoacă pierderi vizibile de recoltă, precum și pierderi financiare pentru fermieri. Reprezintă, totodată, și un risc pentru sănătate, care necesită un control al efectelor acestora atât la nivelul autorităților, cât și la nivelul persoanelor care suferă de alergii sau sensibilitate la polenul acestei plante.
Conform programului Sustainable Agriculture Research and Education (SARE)1 semințele de ambrozie supraviețuiesc ușor iernilor blânde și germinează în masă primăvara. O plantă de dimensiuni medii poate produce până la 40.000-150.000 de semințe și poate rămâne viabilă în sol până la 40 de ani, având o adaptabilitate ecologică ridicată1. Odată stabilită într-un sol favorabil, emite rădăcini imediat și infestează rapid solul, lipsindu-l de umiditate și nutrienți. Acest lucru este posibil datorită rădăcinilor sale, pentru că ambrozia poate pătrunde până la 3-4 metri adâncime în sol, permițându-i să extragă umiditate din straturile mai adânci. Conform studiilor realizate la nivel european2,3, proprietățile ambroziei, care îi permit să lipsească plantele de cultură de elementele necesare creșterii și dezvoltării, au capacitatea de a reduce producția de soia cu 85%, un procent semnificativ pentru productivitatea agricolă. De asemenea, pierderea medie a producției de floarea-soarelui4 este estimată la 300 kg pe hectar.
Recoltarea timpurie a culturilor poate juca un rol important în controlul ambroziei. Deoarece ambrozia nu este prezentă doar pe câmpurile cultivate, ci și în zonele învecinate, se recomandă acordarea de atenție marginilor zonelor necultivate în timpul recoltării, deoarece ambrozia poate reinfecta zona. Curățarea atentă a combinei după recoltarea unui câmp infestat cu ambrozie contribuie semnificativ la prevenirea răspândirii ulterioare a acesteia. Alte metode de combatere a ambroziei includ rotația culturilor, lucrările solului și utilizarea soluțiilor de protecție a plantelor inovatoare.
Pentru managementul eficient al controlului buruienilor, erbicidele auxinice sunt utilizate cu încredere de fermieri, datorită structurii lor chimice din ce în ce mai complexă.
Arylex™, unul dintre cele mai eficiente ingrediente active inovatoare din portofoliul companiei internaționale de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience, este primul membru al unei noi clase structurale de ingrediente active auxinice sintetice, acizii arilpicolinici, care pătrund ușor în plantă și se acumulează prin transport la punctele active de creștere. Are o acțiune excelentă împotriva ambroziei și a altor buruieni importante, ceea ce transformă molecula într-o soluție bună pentru gestionarea eficientă a rezistenței buruienilor.
În funcție de tipul de cultură, fermierii pot utiliza produse din portofoliul Corteva adecvate, care conțin ingredientul activ Arylex™ și oferă o gamă largă și un spectru de activitate împotriva principalelor buruieni anuale și bianuale. De exemplu, în România, erbicidul postemergent Korvetto™ este destinat culturilor de rapiță, erbicidul Pixarro™ Super este o soluție eficientă pentru cultura de păioase, iar erbicidul postemergent Viballa® este una dintre cele mai populare opțiuni printre fermieri la culturile de floarea-soarelui. Totodată, în Republica Moldova, Slash™ EC este eficient pentru culturile de rapiță, iar Helianthex™ este considerat cea mai bună soluție pentru combaterea ambroziei și a altor buruieni cu frunze late din floarea-soarelui.
Cosmin Karscu, fermier din județul Timiș (Trovatore SRL), cu o suprafață de 700 de hectare de floarea-soarelui a testat erbicidul Viballa® în ultimii doi ani și a observat imediat efectul. „Orice fermier știe că dușmanul numărul unu al culturii de floarea-soarelui în condiții de precipitații este ambrozia, iar anul trecut în zona noastră nivelul de ploi și temperaturi extreme în luna iunie au favorizat apariția buruienii. Ambrozia afectează foarte mult producția, nu doar din prisma consumului de nutrienți destinați florii-soarelui, ci și din prisma faptului că odată ajunsă la maturitate, tu când recoltezi, recoltezi și sămânța de ambrozie, ceea ce ridică probleme foarte mari la vânzare. Am testat produsul Viballa® și chiar din prima zi se vedea efectul foarte bine, pentru că nu aveam doar o ambrozie mică de 10-12 cm, ci aveam o ambrozie de tip tufă de un metru, care a doua zi era toată ofilită după aplicarea erbicidului. Un alt aspect important a fost că am aplicat erbicidul foarte târziu, în sensul în care butonul era deja vizibil, dar acoperit de frunze, deci poți prinde a doua și a treia tură de ambrozie. În ciuda acestui fapt, la aplicarea Viballa®, floarea-soarelui și-a revenit foarte bine și cu siguranță o să-l folosim pe mai mult de jumătate din suprafața pe care o avem, pentru că este ceva de viitor, cu acțiune excelentă pe cultura de floarea-soarelui”, precizează Cosmin Karscu.
Corteva continuă să își extindă portofoliul de produse cu ingrediente active și moduri de acțiune noi pentru a oferi fermierilor din România și Republica Moldova soluții eficiente pentru controlul buruienilor invazive și obținerea unor niveluri superioare de productivitate a culturilor.
Fermierii se pot informa și achiziționa produse de protecția plantelor discutând cu un expert Corteva, iar dacă doresc să afle mai multe detalii înainte de a cumpăra, pot contacta reprezentanții echipei de vânzări.
1 Giant Ragweed - SARE2 Agronomy | Free Full-Text | Common Ragweed (Ambrosia artemisiifolia L.) Causes Severe Yield Losses in Soybean and Impairs Bradyrhizobium japonicum Infection (mdpi.com)3 Predicting abundances of invasive ragweed across Europe using a “top-down” approach - ScienceDirect4 Formation Protéagineux : pois et féveroles 19 juin 2015 (terresinovia.fr)
Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
La Tulcea, ADAR a explorat vinurile locale
În perioada 14 – 16 iunie 2024, la Tulcea, a avut loc întâlnirea trimestrială a Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR). Membrii ADAR au avut ocazia să descopere și să evalueze vinurile regionale, împărtășindu-și cunoștințele și pasiunea pentru vinificație.
Întâlnirea a debutat vineri, 14 iunie, cu activități care au combinat istoria, cultura și vinurile. Prima oprire a fost la Crama Delta Dunării - La Sapata, urmată de o prezentare a Cramei Sarica Niculițel la Monumentul Paleocreștin Niculițel. Aici, participanții au degustat vinurile din gama „Caii de la Letea” vol. I și II și „Princeps”, acompaniate de preparate tradiționale, precum șuberek cu carne și plăcinte cu brânză.
În continuare, membrii ADAR au vizitat cetatea medievală Enisala și Lacul Razelm, bucurându-se de peisajele pitorești ale zonei. După-amiaza a continuat cu vizita la Crama Liuta Babadag, în prezența proprietarului Adam Liuta, iar ziua s-a încheiat la Crama Hamangia din localitatea Baia, unde au fost ghidați de proprietarul Ion Bălan.
„S-au degustat vinuri de la mai multe crame din regiune. Fiecare cramă cu viziunea proprie, cu direcție comercială diferită. Nivelul calitativ mediu al vinurilor degustate a fost ridicat, multe vinuri interesante, unele obținute din soiuri cu potențial mare în zona respectivă, ca de exemplu Aligote. Mulțumim colegilor din zonă care ne-au găzduit și care au făcut posibil ca vizitele tehnice să fie foarte interesante și pline de informații utile”, a declarat Mihai Baniță, președinte executiv ADAR.
Sâmbătă dimineața, participanții au asistat la o prezentare tehnică susținută de reprezentanții firmei Bevitech, furnizori de materiale oenologice și soluții tehnice pentru viticultură și vinificație și partenerul financiar al evenimentului. După simpozion, membrii ADAR au petrecut câteva ore în Delta Dunării, degustând probe de vin și discutând într-o atmosferă destinsă pe un vapor. Întâlnirea s-a încheiat duminică dimineața, cu promisiunea reîntâlnirii în luna august 2024.
Reuniunile trimestriale ale membrilor ADAR nu doar că aduc împreună experți în vinuri, dar și oferă oportunitatea de a aprecia bogăția și diversitatea vinurilor din România. Astfel de întâlniri sunt esențiale pentru crearea și consolidarea relațiilor profesionale între producători, degustători și alți specialiști din domeniu. Ele permit explorarea unor noi tehnologii și metode de vinificație, precum și descoperirea unor soiuri locale de struguri cu potențial ridicat. În plus, aceste evenimente contribuie la promovarea regiunilor viticole românești, evidențiind tradițiile și inovațiile locale.
Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) este o organizație formată din profesioniști dedicați științei degustării vinurilor. Fondată cu scopul de a promova excelența în domeniul oenologiei, ADAR reunește experți în vinuri și producători din întreaga țară. Asociația organizează evenimente, degustări, conferințe și sesiuni de formare profesională, oferind membrilor săi o platformă pentru schimbul de cunoștințe și experiențe.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Dăunători prezenți mai devreme în culturile de porumb
Combaterea primei generații de Ostrinia nubilalis este esențială pentru reducerea populațiilor celei de-a doua generații din luna august. Fermierii nu trebuie să neglijeze acest aspect, mai ales că a doua generație este foarte greu de combătut, din cauza taliei plantelor în special. Saftul pentru fermieri este să respecte perioada de combatere recomandată în alerta emisă deja. Decizia de combatere trebuie luată după verificarea culturilor. În acest moment, curba de zbor este în scădere. De asemenea, tratamentul pentru prima generație de Ostrinia va avea efect secundar asupra Helicoverpei armigera, dar și a altor noctuide prezente deja. Curba de zbor a Helicoverpei în acest moment este în scădere în toate zonele monitorizate.
Câmp cu capcane la Stațiunea Didactică Timișoara - USVT
Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și compania FMC Agro România (partenere în proiectul ARC™ farm intelligence), în urma monitorizării celor doi dăunători ai porumbului (Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera) în această perioadă, vă aduc în atenție informații importante cu privire la zborul înregistrat în regiunile monitorizate în anul 2024.
Banat
Zborul maxim al dăunătorului Ostrinia nubilalis s-a înregistrat la data de 11 iunie 2024 la Timișoara. Curba de zbor este acum în scădere. Primii fluturi au fost observați în Banat în ultima decadă a lunii mai (suma de grade la 29 mai 2024 a fost de 4570C (mult mai ridicată decât cea din anul 2023, când la aceeași dată au fost însumate 3200C).
Capturi de Ostrinia nubilalis la capcana Csalomon, tip borcan
Apreciem că zborul a început la începutul lunii mai. Primele ponte au fost notate tot în ultima decadă a lunii mai. Primele larve au eclozat în prima decadă a lunii iunie. Frecvența plantelor atacate de Ostrinia nubilalis în unele zone din Timiș este scăzută. Punem asta pe seama faptului că multe ponte s-au uscat din cauza temperaturilor înregistrate. Pontele uscate erau depuse pe partea superioară a frunzelor.
Ostrinia nubilalis, femelă
În cazul dăunătorului Helicoverpa armigera, maximul curbei de zbor s-a înregistrat la data de 30 mai 2024, după care numărul de capturi a început să scadă. Larve prin culturile verificate nu am găsit, deoarece prima generație de Helicoverpa armigera atacă porumbul accidental. Populațiile înregistrate nu au fost numeroase ca în alți ani. Este posibil ca cea de-a doua generație să fie mai numeroasă. Știm că generația a II-a de Helicoverpa este dăunătoare la porumb. În această perioadă, la capcanele de Helicoverpa armigera nu mai vin fluturi, decât sporadic. În perioada următoare posibil să observăm larve și prin culturile de porumb.
Helicoverpa armigera, 11.06.2024, Timișoara
Pontă de Ostrinia nubilalis
Crișana
În Crișana, maximul curbei de zbor în cazul Ostriniei nubilalis a înregistrat fluctuații în funcție de localitățile unde au fost amplasate capcanele. De aceea, s-a înregistrat maxim de zbor la data de 11 iunie 2024 (în unele localități), dar și la 6 iunie 2024 (Curtici, Șiria etc). Am observat că, în Crișana, există o decalare de aproximativ o săptămână comparativ cu regiunea Banat. Apreciez că, în Crișana, condițiile climatice au fost mai favorabile dezvoltării dăunătorului. Frecvența plantelor cu larve eclozate la data de 12 iunie 2024 era ridicată în zona Șiria, comparativ cu regiunea Banat.
Prin porumbul din Șiria alături de fermierul Ronny Trapletti (12 iunie 2024)
Zborul maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera a fost înregistrat la data de 3 iunie 2024. Cele mai multe capturi au fost raportate în zona Diosig. Populațiile sunt scăzute, în zona Diosig numărul de capturi a oscilat între 17 - 25/capcană la 3 iunie. La 14 iunie 2024, numărul de capturi tinde spre zero.
Larvă de Ostrinia nubilalis - Șiria, 12 iunie 2024
Dobrogea
În localitățile monitorizate, numărul de capturi de Ostrinia nubilalis care au venit la capcane a fost foarte scăzut comparativ cu alți ani. La multe capcane nu au fost capturați fluturi. În această zonă nu poate fi realizată o curbă de zbor reală. La Potârnichea, zbor maxim s-a înregistrat la data de 10 iunie 2024. Vom vedea în perioada următoare dacă larvele vor fi prezente în culturi.
Atac la frunză. Larva pătrunde în nervura principală iar frunza se frânge în final
Helicoverpa armigera a înregistrat zbor maxim la data de 4 iunie 2024, după care curba scade. De această dată, curba de zbor a putut fi realizată la capcana automată CropVue de la Ostrov, dar și la capcanele Csalomon tip borcan de la Potârnichea. În multe zone din Dobrogea numărul de capturi a oscilat între 0 și 2.
Muntenia
În această regiune, maximul curbei de zbor pentru Ostrinia nubilalis s-a înregistrat în perioada 10 - 11 iunie 2024 în aproape toate zonele. Se constată populații mai reduse în această regiune.
Atac la panicul
Dacă populațiile de Ostrinia au fost scăzute, Helicoverpa armigera iese în evidență în mai multe zone prin numărul mare de capturi care au venit la capcane. Maximul curbei de zbor s-a înregistrat la data de 4 iunie 2024 în zonele: Smirna (capturi între 120 - 160/capcană); Măicănești (capturi între 51 și 130/capcană); Iazu (capturi între 48 - 117/capcană); Kogălniceanu (capturi între 48 - 66/capcană).
Având în vedere abundența de fluturi de la capcane, prognozăm populații numeroase la cea de-a II-a generație de Helicoverpa armigera.
Oltenia
Curba maximă de zbor a dăunătorului Ostrinia nubilalis în această regiune s-a înregistrat în jurul datei de 11 iunie 2024 deși avem maxim și în datele de 5 iunie și 7 iunie. Este posibil ca, din cauza temperaturilor ridicate din Oltenia, să existe o decalare de o săptămână (mai devreme), la fel ca în regiunea Crișana.
Populațiile de Helicoverpa armigera din Oltenia au fost numeroase, dar nu la fel ca în Muntenia. Maximul curbei de zbor s-a înregistrat în perioada 2 - 4 iunie 2024 în regiunea Oltenia (capturi între 60 - 90/capcană).
Orificii produse de larvele de Ostrinia nubilalis la frunze
Moldova
Capturile de Ostrinia nubilalis au fost extrem de scăzute în această regiune. Ce înseamnă asta? La aproape toate capcanele, capturile au fost zero sau 1, mai rar 2. Un maxim s-a înregistrat (doar trei capturi) la capcana de la Tabăra, în data de 11 iunie 2024.
Maxim de zbor pentru Helicoverpa armigera s-a înregistrat în câteva zone din Moldova în perioada 7 - 11 iunie 2024. Cel mai mare număr de capturi a fost înregistrat la Tabăra (107) la 11 iunie 2024. Observăm că se suprapune peste maximul de zbor al Ostriniei nubilalis. Totodată, constatăm că populațiile de Helicoverpa armigera sunt mai mari decât cele de Ostrinia nubilalis. Știm că, în Moldova, temperaturile sunt mai scăzute comparativ cu alte regiuni din România, de aceea pot apărea aceste decalaje.
Capturi de Helicoverpa armigera la capcana automată CropVue
Transilvania
În această zonă nu s-a putut realiza o curbă de zbor deoarece monitorizarea a început mai târziu. Numărul de capturi de Ostrinia nubilalis a fost zero în toate zonele.
În cazul Helicoverpei armigera, maximul curbei de zbor s-a înregistrat la capcana automată CropVue la data de 2 iunie 2024 (15).
Larvă de Ostrinia după eclozare
Importanța maximului de zbor în combaterea celor doi dăunători
În cinci ani de monitorizare am tot scris despre importanta monitorizării dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera. Maximul curbei de zbor este un indicator că adulții speciei se află în plin proces de împerechere și depunere a pontei. În stabilirea datei optime de efectuare a tratamentelor chimice sau biologice se folosește în primul rând criteriul biologic. Asta înseamnă că, trebuie urmărită apariția adulților, apoi depunerea primelor ponte și apariția larvelor. Întotdeauna trebuie să efectuăm controale în câmp atunci când se înregistrează maxim de zbor.
La data emiterii alertei de către FMC ROMÂNIA în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara (14 iunie), apreciez că sunt îndeplinite cele trei criterii care stau la baza avertizării combaterii dăunătorului Ostrinia nubilalis:
-
Criteriul biologic (zbor maxim al adulților, ponte și larve pe plante). Numărul fluturilor capturați la capcanele cu feromoni nu oferă întotdeauna predicții fiabile cu privire la infestarea larvară ulterioară. Cu toate acestea, monitorizarea zborului oferă informații valoroase mai ales în ceea ce privește ovipoziția.
-
Criteriul ecologic (în Banat s-au însumat aproximativ 6000C până la data de 14 iunie, ceea ce înseamnă că larvele de vârsta I, II și III sunt prezente).
-
Criteriul fenologic (femelele depun pontele pe plantele avansate în vegetație, care au mai mult de 45 cm înălțime). Conform criteriului fenologic, culturile avansate în vegetație vor fi primele infestate. Din experiența anilor trecuți, vă pot spune că larvele primei generații pot fi observate în zona vârfului de creștere adică în verticilul plantei. Atacă frunzele, pătrunzând în nervura principală. La locul unde se hrănește, frunza se va necroza și se va frânge. O formă de atac deloc de neglijat a larvelor din prima generație este că perforează paniculul nedesfăcut. În perioada de apariție a paniculului, larvele sunt deosebit de active.
Analizând curbele de zbor din toate regiunile observăm că există diferențe între zone. Suma de grade acumulată la Timișoara este mai ridicată comparativ cu cea de anul trecut din aceeași perioadă. Asta înseamnă că, în acest an dăunătorii au apărut mai devreme cu o săptămână și chiar cu două în unele zone.
Pentru detalii privind combaterea celor doi dăunători, accesați Aplicația ARC™ farm intelligence, care poate fi descărcată de pe Google Play. Accesul la datele din aplicație este gratuit pentru toți fermierii din România.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Surprinzător, cariul scoarței este prezent la pomii tineri
Deși am mai scris despre acest dăunător, consider că trebuie să revin deoarece sunt probleme în sectorul pomicol. Cariul scoarței a fost identificat de curând la materialul de plantat destinat înființării unei livezi de măr în sistem ecologic. În acest moment, micuții gândăcei ies din scoarța pomilor, se împerecheză și depun ouă. Apar eșalonat din aprilie și pe tot parcursul verii. Cum este posibil ca pomii de plantat să vină infestați din pepinieră? Pomii în cauză sunt plantați acum, în luna iunie, conform tehnologiilor moderne (????). Din fericire nu toți au fost plantați. De asemenea, pe lângă Scolytus, sunt prezenți și patogeni care produc cancere. Despre ei într-un alt material.
Atrag atenția că o livadă ecologică trebuie să aibă un start foarte bun. Ce înseamnă asta? Pomii trebui să fie perfect sănătoși, fără boli și fără dăunători. Soiurile cultivate trebuie să fie rezistente la principalii patogeni ai speciei care se plantează. Se pare că în spațiul intracomunitar plantele sunt controlate doar pentru patogenii și dăunătorii de carantină. Restul patogenilor și dăunătorilor nu mai sunt luați în seamă. Tinerii pomi sunt infectați cu patogeni care produc cancere. Acești patogeni se instalează de regulă în livezile bătrâne. Cariul scoarței la fel, se intalează la pomii în declin, nu la cei tineri. Prezența cariului la pomii tineri este periculoasă. Pomii pot intra în declin rapid.
Mă întreb și eu, livezile ecologice sunt sortite pierii din start? Este posibil să fie înființate livezi ecologice în sistem intensiv și superintensiv, cunoscut fiind că speciile pomicole au o serie de dăunători și patogeni extrem de periculoși care cu ușurință trec de la un pom la altul și nu pot fi ținuți sub control prin metode biologice? Tehnologiile moderne și proiectele aprobate se pare că permit asta.
Ce știu eu despre aceste livezi? Știu că sunt sortite eșecului. Mai mult nu pot spune deoarece trebuie să păstrez confidențialitatea.
Când l-am deranjat a ieșit cu viteză. Foto realizată la 10 iunie 2024
Recomandarea mea este să verificați cu atenție materialul săditor înainte de a-l pune în pământ. Pomii trebuie să aibă scoarța fără răni sau umflături, fără modificări de culoare, fără dăunători de scoarță. Rădăcinile trebuie să fie sănătoase, fără brunificări, fără tumori și micelii.
Vă atrag atenția că, în această perioadă adulții de Scolytus ies masiv din scoarța pomilor. Este momentul să verificați livezile (indiferent de vârstă). Dacă observați orificii pe scoarță și gândăcei mici, negri, treceți la efectuarea unui tratament.
În cele ce urmează, readuc în atenție informații despre acest dăunător periculos al pomilor fructiferi.
Scolytus rugulosus – Cariul scoarței este un dăunător polifag ce poate fi întâlnit la măr, păr, prun, cais, cireș, păducel, cătină, nuc, mur, alun, carpen, fag, ulm etc. Este răspândit în Europa, Africa de Nord, Asia Mică, Rusia, Iran, America de Nord și de Sud etc.
Recunoașterea și biologia dăunătorului
Adultul are lungimea corpului cuprinsă între 1,4 - 3,2 mm. Corpul insectei este alungit și are culoare neagră mat. Culoarea elitrelor este brun - roșcată sau castanie. Corpul insectei este convex și spre vârf descrește. Antenele și picioarele au culoare brună. Larvele au culoare albă și sunt apode. Capul este de culoare brună, iar lungimea corpului variază între 2 - 3 mm [Roșca et al., 2011].
Dăunătorul poate avea o generație în zonele nordice și două în zonele mai calde. În România are două generații pe an. Iernează în stadiul de larvă matură în galeriile săpate în lemn. Studiile asupra biologiei acestui dăunător arată că stadiile de prepupă și pupă se formează la începutul primăverii (martie - aprilie). Primii adulți încep să apară la începutul lunii aprilie - mai. Ei pătrund sub scoarță mai ales prin zona mugurilor [Tezcan & Civelek, 1996].
Gândăcei de Scolytus rugulosus la puieți de măr. Foto din data de 10 iunie 2024
Femela sapă galerii mamă (maternale) longitudinale sub scoarță, de 1 - 2 cm, mai rar 3 cm și mici cavități în părțile laterale ale galeriei unde își depune ouăle. O femelă depune între 10 - 100 ouă. Ramurile lungi de 25 cm pot avea uneori până la 15 galerii mamă. Galeriile produse de larve sunt lungi, sinuoase și uneori se intersectează sau se suprapun. La capătul galeriilor, larvele sapă o celulă adâncită unde se vor retrage pentru împupare. Noii adulți vor ieși la suprafața scoarței prin mici orificii [Alford, 2016].
În livadă, adulții pot fi observați din mai și până în noiembrie, cu un maxim în lunile mai - iunie. Unii cercetători au raportat o apariție intensă a adulților în lunile iulie și septembrie [Özgen et al., 2012]. Aceste aspecte legate de biologia dăunătorului sunt mult influențate de condițiile climatice.
Daune produse
Dăunătorul atacă mai ales livezile abandonate și pomii bolnavi. Pomii devitalizați, bolnavi sunt predispuși atacului unor dăunători secundari așa cum este și Scolytus rugulosus. În 2 - 3 ani copacii infestați puternic se pot usca. În general sunt mai atacate livezile de sâmburoase.
În ultimul timp, Scolytus rugulosus își face simțită prezența și în livezile din România, mai ales la cais, cireș, măr. De obicei, dăunătorul este prezent în livezile mai vechi sau în care tratamentele nu se fac corect sau la momentele optime de combatere. Frunzele pomilor atacați se îngălbenesc, iar fructele rămân mici, pipernicite.
Larvă de Scolytus fotografiată în octombrie 2020
Acest gândac de scoarță (cariu) atacă scoarța interioară, minând zona floem - cambială a ramurilor, lăstarilor și trunchiurilor copacilor și arbuștilor fructiferi. În fisurile din scoarță se poate observa rumegușul rezultat în urma săpării galeriilor. Uneori rumegușul poate fi observat și pe pământ sau în pânzele de păianjen. Pe lângă rumeguș, prezența dăunătorului poate fi semnalată și după micile orificii din scoarță. Dacă detașăm scoarța cu orificii, vom observa scoarța interioară moartă, degradată, gândăcei noi, larve, galeriile săpate de larve și mult rumeguș. În lemn, după îndepărtarea rumegușului se pot vedea și celulele adâncite unde larvele se pregătesc de împupare. În caz de atacuri puternice, dăunătorul poate pătrunde și în fructe, în zona sâmburelui, unde sapă galerii [Özgen et al., 2012].
Scolytus rugulosus atacă frecvent pomii bolnavi, răniți, stresați din cauza secetei sau alte cauze. Acest dăunător poate contribui la declinul și moartea pomilor fructiferi.
Managementul integrat
În cadrul sistemului de combatere integrată trebuie să ținem cont de cele trei tipuri de măsuri: profilactice, chimice și biologice. Din păcate, cariul scoarței este destul de greu de controlat odată ce infestarea s-a produs.
Măsuri profilactice
Bhagwandin (1992) susține că igiena culturală este singura care poate da bune rezultate în managementul acestui dăunător. Se recomandă tăierea ramurilor și lăstarilor care prezintă atac și scoaterea lor rapid din plantație. Tot materialul lemnos scos din plantație trebuie distrus prin ardere. În cazurile în care trunchiul principal este infestat masiv, copacul trebuie eliminat din plantație și ars. În nici un caz ramurile rezultate în urma tăierilor nu trebuie lăsate în apropierea pomilor sănătoși.
Pentru a preîntâmpina atacul se recomandă menținerea stării de sănătate a pomilor din livadă, eliminarea factorilor de stres, executarea tratamentelor împotriva patogenilor și dăunătorilor la avertizare (momentele optime).
Prevenirea este cea mai eficientă metodă de control a gândacilor de scoarță. Așadar, evitați rănirea rădăcinilor și trunchiurilor în timpul executării lucrărilor de îngrijire în livadă. Irigați pomii în perioadele secetoase din vară (măcar de două ori pe lună).
Este foarte important momentul în care efectuăm tăierile la pomi. Trebuie evitată crearea rănilor proaspete în timpul zborului adulților. Se recomandă să nu se execute tăieri de eliminare a ramurilor infestate în perioada martie - septembrie.
După cum am menționat mai sus, materialul lemnos (ramuri, pomi) infestat trebuie scos rapid din livadă și distrus. Distrugerea se poate face prin ardere sau prin solarizare. Pentru protejarea mediului, este indicată solarizarea. Peste grămada de lemne se pune o folie de plastic mai groasă și se etanșează bine pentru ca gândacii să nu poată ieși. Este bine ca solarizarea să se facă într-o zonă însorită timp de câteva luni. Folia de plastic trebuie să fie transparentă, rezistentă la razele UV și de foarte bună calitate [Sanborn, 1996].
Măsuri chimice. Eficiente sau nu?
Deoarece gândăceii de Scolytus rugulosus sunt protejați de scoarță este destul de greu să îi combatem cu ajutorul insecticidelor. Tratamentele chimice pot avea succes doar atunci când livada este foarte bine monitorizată, pentru ca gândacii să poată fi omorâți din timp. Soluția trebuie pulverizată pe scoarță în așa fel încât gândacii să fie uciși înainte de a pătrunde dedesubtul ei. Odată intrați sub scoarță, cu greu mai pot fi omorâți.
De asemenea, tratamentele aplicate pomilor deja infestați nu sunt eficiente, deși ele mai pot reduce din populații dacă se fac în timpul zborului adulților. Apariția eșalonată a gândacilor pe toată perioada verii îngreunează foarte mult combaterea.
Studiile arată că nici insecticidele sistemice aplicate prin injectare sub scoarță sau la solul de sub pomi nu sunt eficiente în combatere. De altfel, multe insecticide sistemice, în prezent nu sunt recomandate pentru combaterea gândacilor de scoarță [Donaldson & Seybold, 1998].
Există studii care arată că și-au dovedit eficiența insecticide pe bază de acetamiprid, esfenvalerat, spinosad. În general, orice insecticid utilizat în combaterea dăunătorilor din pomicultură poate fi utilizat dacă este omologat și dacă este aplicat în timpul zborului maxim al adulților. Cele mai „eficiente” sunt insecticidele cu o perioadă mai lungă de persistență.
În Aplicația PESTICIDE din 2024 nu am găsit vreun insecticid omologat pentru acest dăunător, deși el există și produce daune.
Măsuri biologice
Gândacul de scoarță are dăunători naturali atât prădători, cât și paraziți. În reglarea populațiilor de gandaci sunt mai eficienți prădătorii decât paraziții. Totuși, lansările de prădători sau paraziți în livezile cu infestări majore nu au fost eficiente în combatere. Mortalitatea prin parazitism a acestei specii poate ajunge la aproximativ 16%.
Pentru detectarea timpurie a gândacilor pot fi utilizate capcane cu feromoni.
BibliografieAlford V. David, 2016. Pests of fruit crops: A colour handbook, second edition, 462 p..Bhagwandin H. O., 1992. The shothole borer: An ambrosia beetle of conara for chestnut orcharding in the Pacific Nortwest, p. 168 - 177. In 93rd Annual Report of the Northern Nat. Growers Assn., Western Chestnut Growers Assn.Donaldson, S. G. and S. J. Seybold. 1998. Thinning and Sanitation: Tools for the Management of Bark Beetles in the Lake Tahoe Basin. Reno: University of Nevada Cooperative Extension Fact Sheet FS-98-42 (PDF).Özgen, İ., Sarikaya, O. & Çiçek, H., 2012. Damage of Scolytus rugulosus (Müller, 1818) (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae) in the apricot fruits. Munis Entomology & Zoology, 7 (2): 1185-1187.Roșca I. et al., 2011. Tratat de Entomologie generală și specială, Editura Alpha MDN Buzău, p. 656.Sanborn, S. R., 1996. Controlling Bark Beetles in Wood Residue and Firewood. Sacramento: California Department of Forestry and Fire Protection, Tree Notes 3.Tezcan, S. & Civelek H. S., 1996. Investigations on the biology and damage of Scolytus rugulosus (Müller, 1818) (Coleoptera: Scolytidae) in cherry orchards of Kemalpaşa (İzmir) district of Turkey. III Turkish national congrees of Entomology, 24 - 28 september, 1996, Ankara, 135-141.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Naturevo intră în familia Alcedo
Naturevo, unul dintre distribuitorii importanți de produse și inputuri agricole, se alătură grupului Alcedo. Anunțul oficial va fi făcut în cadrul conferinței de presă „Împreună pentru fermierii iscusiți”, care va avea loc la București, joi – 20 iunie 2024.
Această achiziție marchează un moment semnificativ pentru fermierii din țara noastră, care vor putea beneficia de o gamă extinsă de produse și servicii, cât și de noi oportunități în cadrul industriei.
„Gândite după aceleași valori și principii, companiile noastre își reunesc cunoștințele, tehnologiile și portofoliile pentru același scop: o agricultură curată și inteligentă, păstrându-ne, totodată, identitatea distinctă pe piață”, transmite Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.
Compania Alcedo, înființată în anul 1990, este distribuitor național de inputuri, servicii și echipamente pentru agricultură, cu acoperire națională. Portofoliul Alcedo cuprinde atât produse pentru protecția plantelor și semințe de la cei mai mari jucători la nivel mondial, cât și îngrășăminte, servicii și echipamente dedicate agriculturii de precizie.
Naturevo există pe piață din anul 1999 și este distribuitor autorizat de produse și inputuri agricole (îngrășăminte, semințe, produse pentru protecția plantelor, fertilizanți, bioregulatori etc), oferind, de asemenea suport tehnic și know-how pe parcursul întregului proces agricol.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pentru o cultură de rapiță de succes, recomandări agrotehnice de la Syngenta
Orice cultură de succes pleacă de la sămânță, de la genetică. Numai că, în contextul schimbărilor climatice, o genetică bună nu mai reprezintă garanția unei recolte bogate, iar cunoașterea tehnologiei de cultivare poate face diferență.
În cele ce urmează, vom trece în revistă punctele importante, anumite recomandări pentru fiecare verigă tehnologică, pentru a obține o cultură de rapiță de succes.
Rotația culturii
Grâul de toamnă este principala plantă premergătoare pentru cultura de rapiță în toate zonele din România. Este de dorit ca rapița să revină pe același teren după minimum trei ani. Rotația de 3-4 ani este eficientă în reducerea presiunii unor boli, cum ar fi Putregaiul negru (Guignardia bidwellii) și Alternarioza. Leguminoasele pentru boabe și floarea-soarelui pot fi atacate de Sclerotinia sclerotiorum, iar din acest motiv, trebuie evitate în rotație.
Pregătirea terenului
Rapița este sensibilă la efectul remanent al unor erbicide, în special cele din grupa sulfonilureelor. Efectul remanent se poate manifesta de la răsărit până la înflorire și este mai mic atunci când, după aplicarea erbicidului, a căzut o cantitate mai mare de precipitații, sau atunci când se ară după recoltarea plantei premergătoare.
În timpul pregătirii terenului, în majoritatea zonelor, solul prezintă un deficit de apă, ca efect al secetei, astfel că aratul, urmat de una-două treceri cu discul greu și apoi efectuarea unei lucrări cu combinatorul pentru pregătirea patului germinativ, nu sunt deloc recomandate, dacă se dorește conservarea apei rămase în sol. Se recomandă o lucrare de dezmiriștire, imediat după recoltat, apoi o trecere cu cizelul la o adâncime de 20-25 cm, fără a se întoarce brazda, concomitent cu tasarea ușoară a solului, pentru a-i reface capilaritatea, bazându-ne pe umiditatea din profunzime.
Dacă discutăm despre lucrări în regim de min-till (lucrări minime), recomandarea Syngenta este hibridul SY Floretta, având sistemul radicular foarte bine dezvoltat, și o tulpină puternică, ce îi conferă toleranță foarte bună la cădere. Pe soluri ușoare, în orice tip de tehnologie, recomandarea de la Syngenta este hibridul SY Robot CL.
Densitatea
Densitatea recomandată la semănat este între 40-60 boabe germinabile/mp, în condiții optime, asigurând o acoperire ideală a terenului până la intrarea în iarnă, fără supraaglomerarea plantelor, dar existând totuși și o „rezervă de plante” în cazul lipsei de umiditate în momentul răsăritului, a unei ierni mai aspre, sau a unui atac masiv de dăunători.
Densitatea stabilește, în medie, aproximativ 50% din producția scontată. Densitățile sub 25 și peste 75 plante/mp la ieșirea din iarnă determină scăderi de performanță de până la 40%.
Atunci când vorbim despre densitate, nu putem să nu subliniem și importanța calibrării semănătorilor, care în mare parte sunt încă reglate pe kg/ha. Considerând că masa a 1000 de boabe (MMB) la semințele de rapiță variază destul de mult, cantitatea însămânțată poate fi de la 2 la 6 kg/ha. Recomandarea Syngenta este acordarea atenției loturilor (partidelor), chiar și de la același hibrid, pentru că pot exista diferențe a greutății masei la o mie de boabe.
Distanța între rânduri
Distanța se poate regla între 12,5 și 75 cm. Cele mai bune rezultate se obțin la distanțele cuprinse între 25 cm și 40 cm și, în unele cazuri, la 70 cm între rânduri. La distanțele mici între rânduri avem un control mai bun asupra buruienilor, și astfel nu sunt necesare prașilele. Avem o rezistență mai bună la cădere, iar recoltarea mecanizată va avea loc în condiții bune și foarte bune. Distanțele mari sunt recomandate doar în zonele cu soluri fertile și bine aprovizionate cu apă. Aici recomandarea Syngenta este SY Glorietta datorită capacității foarte bune de ramificare.
Alegerea distanței corespunzătoare influențează producția cu până la 20% din potențialul solei.
Perioada de semănat
Momentul de semănat este totul. Se consideră că, în condiții optime, fiecare zi întârziată la semănat reduce potențialul total de producție cu 1%. Cazul ideal este ca, din momentul semănatului și până la primele cinci zile cu temperaturi sub 20C, să fi trecut aproximativ 110 zile. Pentru a asigura germinarea și răsărirea semințelor de rapiță, necesarul acestora de precipitații este de aproximativ 5-10 mm în decurs de 5-10 zile.
Recomandarea Syngenta pentru semănatul timpuriu este SY Glorietta, deoarece hibridul are o dezvoltare lentă în toamnă, fără a exista riscul alungirii tijei. Dacă condițiile ne obligă la un semănat tardiv, cea mai bună recomandare este hibridul SY Floretta, care are un start exploziv în vegetație, cu o dezvoltare rapidă până în stadiul de patru frunze, iar pentru fermierii care folosesc tehnologia Clearfield®, cea mai bună recomandare este SY Robot CL. După răsărire, din stadiul de cotiledoane și până în stadiul de șase frunze, necesarul de precipitații al plantelor este de aproximativ 40-50 mm.
Dăunători
Principalii dăunători sunt puricii cruciferelor (Phyllotreta spp.) și viespea rapiței (Athalia rosae). Atacul lor este cu atât mai puternic cât timp avem o toamnă caldă și secetoasă. Pragul Economic de Dăunare (PEG) la ambii daunatori este de 2-3 indivizi pe plantă, în 70% din parcelă/solă. Este recomandat controlul dăunătorilor cu produsul Karate Zeon®, sau alți piretroizi sau insecticide sistemice.
Folosirea semințelor netratate sau întârzierea tratamentului poate provoca pierderi de producție de la 10% până la 20% sau compromiterea totală a culturii în cazul unor atacuri foarte puternice.
Buruieni
Presiunea buruienilor în toamnă, și în special a samulastrei de cereale paioase trebuie gestionată cu mare atenție. Se estimează că samulastra de grâu sau orz creează pierderi de producție de la 1% la 3% la o plantă/m2 și ajunge până la 18% în cazuri unde avem 16 plante/m2.
În cazul în care suntem într-o zonă în care avem anual o presiune puternică din partea buruienilor dicotiledonate în toamnă, Syngenta recomandă un hibrid performant pe segmentul Clearfield®, SY Robot CL. Aplicarea în toamnă a erbicidului Cleranda® se face din stadiul de cotiledoane, până în maximum opt frunze.
Bolile care își fac cel mai des apariția în condiții de toamnă caldă și secetoasă și care produc cele mai mari pagube sunt putregaiul negru (Guignardia bidwellii) și făinarea, deja din stadiul de cotiledoane. În cazul putregaiului negru, toți cei trei hibrizi de la Syngenta: SY Glorietta, SY Floretta și SY Robot CL prezintă toleranță, așa că trebuie să ne asigurăm că toți ceilalți factori agrotehnici au fost respectați, mai precis, semănatul în perioada optimă și aplicarea unui regulator de creștere, dacă există riscul de alungire. Pentru făinare nu există toleranță genetică, așa că atenție mare la semănat. Densitățile mari favorizează boala, iar în anumite cazuri trebuie făcut un tratament din toamnă.
Reluarea în vegetație
Rapița își poate relua ciclul de vegetație și în ferestrele iernii (cu temperaturi de 5-7 grade Celsius), ceea ce nu este de dorit. Ceutorhynchus napi atacă încă din februarie, atunci când temperaturile depășesc 9-12 grade Celsius. Femela depune ponta în interiorul tulpinii, iar larvele mănâncă interiorul acestora. Trebuie amplasate capcane, apoi se aplică insecticide pentru a controla adulții.
Odată cu alungirea tulpinii, încep să apară și inflorescențele. Înfloritul este determinat și de timpurietatea hibridului. În portofoliul Syngenta, avem hibrizi semi-timpurii, dar SY Glorietta se diferențiază prin faptul că înflorește cel mai târziu dintre hibrizii din portofoliu.
Atunci când vorbim despre talia plantelor, trebuie luate în considerare mai multe aspecte, cum ar fi: varietatea, condițiile meteo, tehnologia. Talia hibrizilor este în medie între 1,5 m până la 2 m. În portofoliul Syngenta avem hibrizi de talie medie, compacți, care se ramifică foarte bine și sunt ușor de recoltat (SY Glorietta, SY Floretta, SY Robot CL). Anul acesta, în zonele secetoase s-a observat o talie mai mică a hibrizilor din cauza lipsei de apă, fapt ce a dus și la o înflorire timpurie.
Un alt aspect cheie în tehnologia rapiței este rezistența la cădere, iar aici sunt câteva elemente cheie care trebuie discutate și luate în considerare:
-
Hibridul: Avem în portofoliul Syngenta hibrizi compacți, cu o toleranță foarte bună la cădere, iar aici amintim hibrizii SY Floretta și SY Robot CL;
-
Densitatea optimizată la condițiile de mediu: Densitate optimă la recoltat pentru SY Glorietta și SY Floretta este de 35-45 plante pe mp. O densitate prea mare ar putea duce la căderi;
-
Fertilizarea cu azot: o aplicare a unei fracții mari de azot în stadiile târzii de dezvoltare, poate crea o sensibilitate la cădere;
-
Controlul dăunătorilor: Controlul lui Ceutorhynchus napi trebuie considerat, încă din iarnă. Larvele golesc tulpinile pe interior, lucru care favorizează o cădere masivă a culturii. Totodată, în cazul în care sunt primăveri cu umiditate excesivă și temperatură optimă, se poate instala și Sclerotinia sclerotiorum, pe fondul leziunilor pe care le creează larvele deCeutorhynchus napi;
-
Aplicarea regulatorilor de creștere poate întări tulpina și micșora riscul căderii plantelor.
Coacerea uniformă este o caracteristică foarte importantă a hibrizilor din portofoliul Syngenta. Aceasta poate influența atât momentul recoltatului, cât și toleranța la scuturare. Hibrizii Syngenta au o coacere uniformă, iar în rețeaua de cercetare-testare, nu am observat o sensibilitate deosebită în ceea ce privește scuturarea. Totuși, trebuie avut în vedere maturitatea hibrizilor în momentul recoltatului. Un hibrid mai tardiv, așa cum este SY Glorietta, se va coace mai târziu, astfel că va avea o toleranță mai bună la scuturare. Din acest motiv, recomandăm în fermă cultivarea mai multor hibrizi, cu maturități diferite, pentru a putea realiza un recoltat eșalonat, în etape.
Material semnat de Răzvan Lupu, expert tehnic Semințe Syngenta România, în colaborare cu Alexandru Lavu, manager de produs semințe porumb și rapiță Syngenta România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cultură de cartof sănătoasă și profitabilă prin măsuri eficiente de prevenire și combatere
Cartoful este unul dintre alimentele de bază în hrana oamenilor, iar cultura acestuia devine tot mai provocatoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice.
Aparent o plantă puțin pretențioasă, cartoful are nevoie, pe lângă solul potrivit și apă, și de aplicarea soluțiilor necesare pentru o dezvoltare sănătoasă, iar compania Corteva Agriscience pune la dispoziția fermierilor o serie de produse care să-i ajute în obținerea recoltelor dorite. Insecticide, fungicide, erbicide, dar și un biostimulator revoluționar Utrisha™ care asigură cultura cu azot atunci când plantele au nevoie de el, sunt soluțiile din portofoliul companiei pe care trebuie să le cunoască orice producător de cartof.
„Nu mai este un secret pentru nimeni că avem produse deosebite și pentru ceea ce noi numim culturi speciale. Mă refer inclusiv la cultura cartofului, o cultură cândva foarte importantă în agricultura țării, pe care noi încercăm să o susținem și să oferim soluțiile potrivite pentru obținerea unor producții mulțumitoare pentru cultivatori. În acest moment cred că majoritatea cultivatorilor de cartofi au auzit de produsul nostru Zorvec™ Entecta®, cel mai eficient produs pentru controlul manei la cartof. Putem spune că acesta este produsul cel mai cunoscut și poate cel mai necesar pentru aceștia, deoarece mana poate fi devastatoare în această cultură. Despre eficiența lui, precum și a altor produse din portofoliul Corteva, cel mai bine vorbesc fermierii, de aceea cred că este important să îi cunoaștem și să le aflăm părerile”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager România & Republica Moldova.
Considerat de foarte multe ori „a doua pâine a țării”, cartoful este tot mai puțin cultivat la nivel național, fiind considerat o cultură riscantă, după cum spune Romulus Oprea, unul dintre cei mai importanți cultivatori de cartof de la noi din țară. Dumnealui își desfășoară activitatea în județul Covasna și a plantat în acest an 160 ha cu cartof, o bună parte din suprafață fiind dedicată producerii de sămânță, și a ținut să sublinieze că nu este vorba despre o cultură ușor de înființat, nici de întreținut. „Ne confruntăm cu lipsa ploilor în zonă, deci în acest moment nu se mai poate vorbi despre profitabilitatea culturii cartofului fără irigații. Bineînțeles că avem nevoie și de produse pe care să ne putem baza pentru a menține sănătatea plantelor, iar Corteva Agriscience ne pune la dispoziție produse pe care ne putem baza. Unul dinte ele este Titus 25 DF, un erbicid mai mult decât consacrat, pe care noi îl utilizăm frecvent în vegetație și fără de care ne-ar fi cam greu să controlăm buruienile în cultura de cartof. Însă, dacă ar fi să numim un produs pivot în această cultură, cu siguranță acesta ar fi Zorvec™ Entecta®. Este un fungicid care a devenit aproape obligatoriu în această cultură și îl pot numi nucleul programului de combatere și prevenire. Nu este eficient doar în controlul manei, ci și pentru Alternaria, boală care a devenit mai agresivă în ultima perioadă, de aceea acest produs este atât de important pentru noi, iar faptul că am reușim să mărim perioada de pauză între aplicări este un lucru extraordinar. Sunt produse de bază și de încredere, dar și comunicarea este foarte importantă, iar echipa Corteva este alături de producători și mereu ne prezintă noutățile”, precizează Romulus Oprea. Fermierul a adăugat că 2024 este un an timpuriu din punct de vedere al dezvoltării plantelor, dar din păcate majoritatea cultivatorilor se confruntă cu lipsa apei, motiv pentru care producerea cartofilor devine tot mai dificilă fără irigații.
Pentru a fi în sprijinul fermierilor, compania Corteva Agriscience cercetează, livrează produse și oferă fermierilor cele mai bune soluții pentru culturile lor. Echipa, așa cum preciza și domnul Oprea este extrem de importantă, iar în Centrul și Vestul țării, Árpád Jakab este cel care ține legătura cu producătorii și le oferă recomandările necesare. „Cultura cartofului este în scădere, an de an scad suprafețele cultivate. Noi încercăm să fim alături de producători cu produse eficiente, iar cel mai popular produs din portofoliul nostru este cu siguranță Zorvec™ Entecta®, soluția optimă pentru combaterea manei la cartof. Este cel mai popular și important produs pe care noi îl oferim cultivatorilor, dar nu trebuie să uităm nici de Curzate®, sau de insecticidele Laser™ 240 SC și Suvisio®, ori de fixatorul de azot Utrisha™ N și noile produse biologice de care sunt convins că fermierii vor și mulțumiți”, a arătat Árpád Jakab, Key Account Manager Specialty Crops Farms România Centru & Vest.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
DAR, o nouă gamă de vinuri de la Domeniile Alexandrion Rhein 1892
Domeniile Alexandrion Rhein 1892, parte din Alexandrion Group, membru al Nawaf Salameh Family Office, a lansat o nouă gamă de vinuri - DAR 1892, în cadrul unui eveniment organizat la crama din comuna Gura Vadului (Prahova), podgoria Dealu Mare. Au participat iubitori de vin din România și din străinătate.
Cu un istoric şi experienţă de peste 130 de ani, crama a trecut prin două procese de rebranding, din 2018 până în prezent. Denumirea Domeniile Alexandrion Rhein 1892 reflectă apartenenţa la Grupul Alexandrion și îi conferă o identitate distinctă și o poziționare clară în industria vinului, subliniind angajamentul puternic față de calitate și respectul pentru tradiție.
Dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator Nawaf Salameh Family Office, a declarat: „În 2018, când ne-am extins în segmentul de vinuri, ne-am propus să ducem mai departe tradiţia, calitatea şi renumele cramelor achiziţionate de la familia Halewood şi să amplificăm succesul vinurilor produse prin inovaţie şi premiumizare. Medaliile obţinute la competiţii internaţionale prestigioase confirmă că am reuşit să facem acest lucru într-un timp scurt. Iar acum, după procesul de tranziţie firesc în cazul unei preluări, a venit momentul să sărbătorim identitatea Domeniile Alexandrion Rhein 1892, alături de cei care ne apreciază produsele, oferindu-le un vin super premium, DAR 1892, care este imaginea cramei”.
Fiecare pahar de vin DAR 1892 îşi propune să stimuleze mintea și simțurile consumatorilor printr-o combinație armonioasă de culori captivante și arome vibrante, pline de bogăție şi reprezintă o invitație la o călătorie senzorială unică. „Obiectivul principal al gamei DAR este de a atrage consumatori entuziaști, care savurează vinul în ocazii variate. Gama se adresează celor dispuși să investească în produse superpremium, ce îmbină perfect tradiția, moștenirea și rafinamentul modern”, a spus Jean-François Joumier, Master Distiller & Oenolog.
Măiestrie în vinificație
Gama DAR 1892, include trei expresii - alb, rosé și roșu, reflectând cu fidelitate caracterul cramei, esenţa podgoriilor şi măiestria în vinificaţie.
DAR 1892 Alb
Acest vin alb este creat din patru soiuri de struguri: Chardonnay, Viognier, Tămâioasă Românească și Sauvignon Blanc. Fiecare înghițitură dezvăluie note subtile de vanilie, prospețime citrică și arome bogate de piersici coapte și ananas proaspăt. Maturarea în butoaie noi de stejar francez adaugă complexitate și rafinament, rezultând într-un vin alb echilibrat și captivant.
DAR 1892 Rosé
Pentru cei care apreciază eleganța unui vin rosé, această expresie combină armonios Shiraz, Fetească neagră și un strop de Cabernet Sauvignon. Vinul oferă o experiență rafinată, cu arome proaspete de fructe de pădure și note subtile de flori de primăvară. Este un vin perfect pentru momente de relaxare sau ocazii speciale, aducând o notă de prospețime și sofisticare.
DAR 1892 Roşu
Vinul DAR roșu combină soiurile Fetească neagră, Cabernet Franc, Shiraz și un strop de Cabernet Sauvignon. Maturat în butoaie noi de stejar francez, acest blend dezvăluie arome complexe de cireșe coapte și ciocolată neagră, completate de un echilibru fin între taninurile mătăsoase. Este un vin profund și elegant, perfect pentru a acompania mesele rafinate sau pentru a fi savurat în momente de contemplare.
Domeniile Alexandrion Rhein 1892Crama din podgoria Dealu Mare exploatează peste 250 de hectare de viță-de-vie. Prin participarea la competiții internaționale de prestigiu precum Concours Mondial de Bruxelles (Belgia), Vinarium (România) sau International Wines & Spirits Competition (Marea Britanie), vinurile produse la Crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892 au obținut recunoaștere și premii importante de-a lungul anilor, confirmând calitatea și excelenta acestora pe plan mondial.Pe o piață a vinului din România în continuă creștere, cu o producție de peste 90 de milioane de litri, Domeniile Alexandrion Rhein 1892 se remarcă prin varietatea și calitatea gamei sale de vinuri liniștite și spumante, printre care se numără Rhein Extra, Hyperion, Concert Prestige Rosé, Neptunus, Kronos, Theia, Byzantium și Prahova Valley. Astfel, Domeniile Alexandrion Rhein 1892 s-a impus ca unul dintre cei mai importanți producători români de vinuri, reușind să combine tradiția, calitatea și inovația în fiecare sticlă.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
Joaca de-a sprijinul cuplat
Mă mai minunez, câteodată, nu mereu, că la câte ieșite din comun se fac în țara noastră, nu am mai avea motive de mirare(!). Dar cazul de care vreau să vă povestesc astăzi este de-a dreptul direcționat a arunca la „groapa de gunoi a indolenței și nepăsării” munca de ani buni a mii de oameni. Că așa dorește cu ardoare, „să facă bine” pentru toată lumea, onor MADR. Nu-mi dau seama cine a avut o atât de mare influență asupra domnului ministru, astfel ca acesta, printr-un ordin, OMADR 106/19.03.2024, să modifice cadrul legislativ referitor la condițiile prin care se acordă SCVZ la ovine și caprine, la bovine rămânând aceleași. Cu alte cuvinte, după 14 ani de reglementare comună, acum ajungem la zicala „pentru unul mumă, pentru altul ciumă”, nefiind vorba doar despre discriminarea dintre specii, ci și de multe alte efecte cu implicații majore economice și sociale.
Toate bune și frumoase în OMADR 106, care stabilește modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condițiilor și altor cerințe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic (...) din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul 2024. Numai că, la articolele 101-104 din Ordin, apar problemele care afectează ovinele și caprinele, adică sprijinul urmează a fi acordat tuturor crescătorilor care dețin între 150 și 500 de capete/exploatație sau în zonele montane de la 60 până la 500 de capete/exploatație, înscrisă în BND (SNIIA), dispărând condițiile de eligibilitate pentru acordarea SCVZ din reglementarea de până acum și anume: existența adeverinței de tip A, eliberată de Registrul Genealogic pentru animalele de rasă pură cu certificate zootehnice, și a adeverinței de tip B, eliberată de oficiile județene ale ANZ pentru animalele ce asigură un raport de 35 de femele la 1 berbec/țap de reproducție de rasă pură. Pentru aceste criterii, sprijinul cuplat pentru venit ovine/caprine a fost de 16,94 euro/cap, din fonduri europene pentru peste 2.600.000 de ovine, 90.000 de berbeci și 217.000 de caprine, toate aflate în registre, deci justificate cu adeverință de tip A, la care se adaugă peste 1.800.000 de capete ovine și caprine, cu adeverință de tip B eliberată de OJZ-uri, aflate măcar într-un program de ameliorare.
Constatăm că, la un calcul rotund, ajungem la un efectiv eligibil de aproape 3 mil. de ovine și caprine în rasă pură, care au primit suma de 16,94 euro/cap, și, comparând cu datele publice ale INS din 2023, de 11.692.100 capete ovine și caprine, observăm că, aplicând noile reglementări din OMADR 106, avem un efectiv eligibil de aproape 4 ori mai mare. Oricum am împărți banii, în lumina textului din ordin, rezultă cu mult sub cei 12,54 euro/cap, cât este limita minimă „asumată”, tot de MADR, prin PNS 2023-2027. Nu spun că nu-i bine că vor primi SCVZ într-un an electoral (coincidență sau nu!?) și crescătorii care fac doar producție, dar este o capcană în urma căreia, de la anul, nu se va mai putea acorda SCVZ, pentru niciun tip de animal, în rasă pură sau nu, aflat într-un program de ameliorare sau crescut pur și simplu doar pentru producție. De ce? Pentru că acordarea unui sprijin/cap sub 12,54 euro înseamnă că acest ajutor și-a atins scopul și că, în consecință, nu mai este necesar a se acorda. Deci, niciun bănuț/cap de ovine sau caprine din 2025 până în 2027. Sau poate are ministerul vreo soluție să suplimenteze bugetul astfel încât să se depășească acest prag, o fi făcut deja notificare la Comisie, cine știe de unde sare iepurașul cu rezolvarea acestei dileme?
SCZ-ul între 2011 și 2023, actual SCV 2024, a fost acordat și acum negociat cu Comisia Europeană, în termeni foarte clari și fără echivoc, doar pentru animalele de rasă pură, înscrise atât în Registrele genealogice și aflate în Programele de ameliorare conduse de Registre, sau pentru animalele care îndeplinesc acele condiții minime de control al reproducției și producției, prin achiziția de berbeci/țapi din rasă pură și efectuarea de lucrări de control al producției.
După 14 ani, în urma unei selecții riguroase a animalelor, făcută doar pe baze științifice, conform rezultatelor Controlului oficial al producției, în baza existenței unui Program de ameliorare derulat de un Registru genealogic al rasei respective, cu o contribuție proprie de 30% din cheltuielile pentru COP, cu o serie de restricții privind creșterea animalelor, s-a ajuns astăzi, în urma aplicării magnificului ordin, să nu existe nicio diferențiere, la plată, între fermierii cu animale în rasă pură și cei cu animale doar pentru producție. Și care-i pericolul? vă veți întreba. Primul și cel mai grav, plata de anul acesta, suma întreagă adică, să o ceară Bruxelles-ul înapoi, pe motivul simplu de nerespectare a condiționalităților de acordare a sprijinului; pierderea sutelor de milioane de euro investiți de stat în a ajunge la 3 mil. de capete ovine/caprine în rasă pură prin desființarea Registrelor, prin lipsa unor programe de ameliorare, prin lipsa unui COP care să certifice evoluția genetică și productivă a animalelor, ieșirea crescătorilor din registru, pierderea a peste 2.500 de angajați specializați, ingineri zootehniști din cadrul Registrelor genealogice. De ce ministerul nu a acordat și celorlalte efective, pentru producție, în cazul de față, o susținere diferențiată? Și, astfel, toți crescătorii ar fi fost mulțumiți, fiecare primind o răsplată în funcție de investițiile făcute și de restricțiile de creștere respectate.
Nu știu cum se face sau cine-și bagă coada, că atunci când lucrurile încep să se miște bine într-un sector, trebuie făcut ceva pentru distrugerea lui sau aruncarea în derizoriu a progreselor de până acum. Așa și-n cazul nostru: 3 milioane de capete în rasă pură (aproximativ 12 mil. matcă în total, INS 2023), animale cu certificat de origine care pot fi vândute la prețuri corecte, putând concura de la egal la egal cu alte țări europene sau țări terțe. Sau poate exportul prin deschiderea piețelor arabe deranjează? Foarte bine! Să deranjeze! E și rândul fermierilor români să câștige, după cât muncesc sau investesc! Sau nu e voie? Că altfel nu înțeleg de ce un astfel de ordin al ministerului, care mai și modifică o hotărâre de Guvern din 2023 și prin care se anulează toată truda acestor fermieri din 2011 încoace, iar a altora chiar din 2005, nu are ca efect decât supărarea și revolta crescătorilor pe o astfel de nedreptate. Timp de modificare a ordinului ar mai fi, rămâne să vedem dacă există și voință.
Editorial de: ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2024Abonamente, AICI!
O platformă digitală completă, AgroBayer, pentru a răspunde nevoilor concrete ale fermierilor
Într-o lume în care tehnologia evoluează rapid, compania Bayer lansează AgroBayer, o platformă digitală inovatoare, concepută pentru a răspunde nevoilor concrete ale fermierilor. Această inițiativă subliniază angajamentul Bayer pentru sustenabilitate și eficiență în agricultură, oferind soluții pragmatice pentru provocările de zi cu zi.
AgroBayer facilitează accesul la o gamă largă de informații și instrumente, de la detalii despre produsele Bayer, inclusiv semințe și produse pentru protecția plantelor, până la resurse digitale precum cataloage și broșuri. Platforma este proiectată pentru a fi intuitivă și accesibilă de pe orice dispozitiv mobil, reflectând nevoia fermierilor de a obține rapid informații fiabile.
„Lansarea noului nostru website reprezintă un punct de cotitură în domeniul marketingului digital. Conceput cu utilizatorul în minte, acesta întruchipează vârful inovației și al sustenabilității, stabilind un nou standard pentru interacțiunea digitală. Această platformă nu este doar ușor de utilizat, ci și un aliat strategic pentru fermieri, îmbunătățindu-le semnificativ experiența digitală. Sunt mândru de realizările echipei din România, în parteneriat sinergic cu cea regională. Împreună am creat o platformă de excelență tehnologică al cărei impact va rasuna în întreaga industrie”, a declarat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative & Crop Science Country Group Head Romania, Bulgaria & Republica Moldova.
Platforma digitală AgroBayer are capacitatea de a personaliza experiența utilizatorului, oferind conținut relevant și actualizat, adaptat nevoilor specifice ale fiecărei culturi. În plus, platforma include funcții precum prognoza meteo localizată, care ajută la planificarea mai eficientă a activităților agricole.
Prin abonarea la newsletter-ul Bayer, utilizatorii primesc în mod regulat noutăți din domeniul agricol, menținându-se astfel informați despre ultimele tendințe și inovații. Acesta este un exemplu al modului în care AgroBayer își propune să creeze o comunitate de profesioniști bine informați și conectați.
AgroBayer reprezintă un angajament față de îmbunătățirea constantă a practicilor agricole, oferind soluții digitale care sunt nu doar avansate, dar și aplicabile în mod real. Este un pas înainte în direcția unei agriculturi mai informate și mai sustenabile.
Bayer, cu o tradiție îndelungată în domeniul științelor vieții, continuă să inoveze, punând la dispoziție produse și servicii care sprijină oamenii și planeta. Lansarea AgroBayer este o dovadă a dedicării companiei pentru o agricultură mai eficientă și mai responsabilă față de mediul înconjurător, contribuind astfel la realizarea misiunii sale de „Sănătate pentru toți, nimeni fara hrană”.
Pentru mai multe informații despre AgroBayer, vizitați cropscience.bayer.ro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Viitorul e aici. Confirmă New Holland CR11, cea mai mare și mai performantă combină din lume
Spre deosebire de industria auto, utilajele agricole sunt reproiectate doar atunci când există o inovație tehnică majoră care justifică schimbarea aspectului. Așa se întâmplă cu mașina de recoltat CR 11 de la New Holland, care, pe lângă că este cea mai mare realizată vreodată, stabilește și noi standarde în ceea ce privește productivitatea și reducerea pierderilor de cereale. În cadrul expoziției AgriPlanta-RomAgroTec 2024, compania AgroConcept, care reprezintă în țara noastră marca New Holland, a lansat combina CR11, înainte de a fi oficial lansată de către producător. Astfel, sute de fermieri din România au putut să o vadă și să afle toate detaliile tehnice.
Însă, combina cea mai mare din lume, noutate mondială, a fost văzută pentru prima dată de publicul larg la Agritechnica 2023, unde a fost premiată cu aur, fiind singura maşină de recoltat care a câştigat o medalie de aur la Hanovra (Germania), anul trecut. „Medaliile la expoziția Agritechnica sunt acordate în baza unor analize făcute de un juriu specializat, așa încât trebuie într-adevăr să vii cu ceva inedit pentru a câştiga aceste medalii. În decursul timpului, New Holland ne-a obişnuit cu dezvoltările, cu inovațiile, iar producţia acestei combine se bazează pe o experienţă de aproape 50 de ani în ceea ce priveşte tehnologia Twin Rotor, cu două rotoare longitudinale. În 1975, New Holland a introdus pentru prima dată în lume tehnologia Twin Rotor și de atunci au fost mai multe generaţii de combine. A fost combina TR, în 2002 a apărut combina CR care a fost dezvoltată în decursul acestui timp astfel încât să aibă productivităţi extrem de mari. Știm bine că în anul 2014 combina CR10.90 a câştigat recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore, 797 tone de grâu, şi de atunci niciun alt competitor nu a bătut acest record. Atunci, în 2014, New Holland a realizat că este responsabil să dezvolte în continuare combine mai performante şi în acea perioadă a început proiectarea acestui concept nou, CR11”, povestește Florin Marin, director tehnic AgroConcept.
Având experiență atât pe partea de tehnologie, cât şi pe partea de sisteme, New Holland a lansat pe piață o combină complet nouă, deoarece mașina de recoltat CR11 nu este o dezvoltare a platformei vechi, ci este o platformă complet nouă, 90% din componentele combinei CR11 sunt complet noi. „Au venit cu câteva soluţii inedite, în premieră în domeniul agri: motorul acestei combine este aşezat longitudinal, aşezat puţin lateral dreapta pentru a compensa greutatea tubului de descărcare în special atunci când tubul este deschis, lucrează cu hedere de capacităţi mari, până la 18 metri lăţime de lucru, drept urmare şi tubul de descărcare trebuie să fie capabil să transporte materialul într-o remorcă de transport utilizând aceste hedere mari. Sistemul de distribuţie a reziduurilor a fost complet regândit, împreună cu tocătorul, pentru a face faţă acestor lăţimi mari de lucru, pentru a împrăştia materialul tocat pe toată lăţimea de lucru a hederului şi pentru a-l împrăştia uniform, astfel încât în special pentru clienţii care utilizează tehnologia no-tillage sau minimum-tillage să poată oferi şanse egale fiecărei seminţe din cultura următoare. Acest sistem de împrăştiere a reziduurilor este echipat cu nişte senzori radar care au capacitatea să măsoare cantitatea de material împrăştiată indiferent de condiţiile de lucru, fie noaptea, fie în condiţii de praf excesiv, iar un sistem complet automat este capabil să regleze automat, astfel încât împrăştierea să se realizeze uniform pe toată lăţimea de lucru a combinei”, precizează Florin Marin.
775 cai putere și pierderi aproape de zero
Combina CR11, ai cărei cai putere trec de cifra 700, poate înlocui trei combine de o capacitate medie. Iar, important pentru fermieri, cu noua combină de la New Holland costurile se reduc pentru tona de cereale recoltate. „Combina aceasta este echipată cu un motor de 16 litri, 775 CP, are un buncăr de cereale de 20.000 litri, cu o capacitate de descărcare de 210 litri/secundă. Combina CR11 a venit pentru prima dată în România anul trecut, când noi am folosit-o deja la recoltatul porumbului. Asta este o dovadă a faptului că piaţa din România pentru New Holland este foarte importantă, ei ne-au pus pe harta celor mai importante ţări în ceea ce priveşte partea de testare, îşi doresc să dezvolte maşini care să se potrivească pentru condiţiile care sunt diferite de la o ţară la alta, iar anul trecut am avut un test în România. Acum, în campania de vară, începând cu luna iunie o combină va veni în țara noastră şi noi o vom folosi la câţiva dintre fermierii noştri, pentru a o arăta şi pentru a înţelege exact capacitatea reală a acestei combine. Începând cu anul 2025 va fi deschisă către vânzare”, arată directorul tehnic al companiei AgroConcept.
În România, sunt foarte mulţi fermieri care lucrează suprafeţe medii sau mari de teren și care utilizează în momentul de faţă mai multe combine. Însă, având în vedere problemele generate de lipsa forţei de muncă, fermierii îşi doresc să renunţe la două-trei combine mai vechi şi mai mici şi vor să achiziţioneze o combină mai mare, cu o productivitate crescută, astfel încât să reuşească să-şi recolteze culturile în cel mai scurt timp, în condiţii de calitate foarte bună şi cu un procent de pierderi cât mai mic. „În cazul combinei New Holland CR11, pierderile tind spre zero. Cu această nouă combină putem înlocui trei combine de o capacitate medie. Cu siguranţă vom avea un singur operator pe această combină şi practic ceilalţi doi care ne rămân îi putem folosi pentru alte lucrări, pentru că ştim bine, e important imediat după ce recoltăm cu combina să intrăm să pregătim terenul”, a afirmat Florin Marin.
Pe partea de tehnologie, combina New Holland CR11 este de ultimă generaţie, dar pe partea de operare este gândită în aşa fel încât să fie operată de marea majoritate a fermierilor. „Datorită sistemului IntelliSense, modelul CR11 poate fi utilizat chiar şi de operatori cu mai puţină experienţă, care pot folosi combina la capacitate maximă pentru că, prin intermediul sistemului de deblocare automată în cazul în care se înfundă, operatorii chiar şi mai puţin experimentaţi pot conduce combina cât mai aproape de limită sau chiar peste, fără grija că dacă se înfundă durează foarte mult să o desfunde. Prin acest sistem inteligent, maşina este capabilă să identifice în care zonă a apărut blocajul şi automat să deblocheze combina fără ca operatorul să fie nevoit să coboare din cabină, în doar câteva minute. În metoda tradiţională, operatorii erau speriaţi şi nu foloseau combina la capacitatea maximă pentru că aveau temerea că dacă o înfundă după aia pierd foarte mult timp pentru a o debloca. În momentul de faţă, New Holland s-a gândit la lucrul ăsta şi a reuşit să creeze acest sistem inteligent care îi face chiar şi pe operatorii mai puţin experimentaţi să se simtă confortabil şi să reuşească să atingă capacitatea maximă a combinei”, punctează Florin Marin.
Și pentru că este vremea strângerii recoltelor din câmp, ar mai trebui punctat că agricultura nu este doar despre a produce cereale, ci importantă este și partea economico-financiară, iar accentul trebuie pus pe costul total al lucrărilor agricole. „Costul total de exploatare, costul total de recoltare pentru fermieri este foarte important. La astfel de aspecte s-a gândit New Holland când a proiectat combina CR11. Au creat această combină eficientă, o combină care are o calitate foarte bună a grânelor, ceea ce înseamnă bani pentru fermier, cu un procent de pierderi aproape de zero, care în continuare înseamnă bani pentru fermier. Ideea este ca la final, când tragem linie, să ne coste cât mai puţin posibil pentru tona de cereale recoltate. Și, aici New Holland a făcut foarte bine treaba şi o să vedem în lucru combina CR11 în timpul verii, în fermele din România”, a încheiat Florin Marin, director tehnic AgroConcept.
Foto: AgroConcept/New Holland
Despre lansarea combinei CR11 New Holland la expoziția AgriPlanta-RomAgroTec 2024 puteți citi accesând link-ul: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/6178-combina-cr11-noutatea-mondiala-adusa-de-agroconcept-la-agriplanta-romagrotec-2024.html
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Panifcom, la centenar
În 2024, Panifcom, cel mai important producător din industria de panificație din inima Moldovei istorice, sărbătorește un moment deosebit în propriul parcurs, împlinirea a 100 de ani de tradiție. Centenarul este marcat cu un eveniment ce poartă semnătura „Panifcom: Rădăcini – Hărnicie și Statornicie de 100 de ani”. Timp de două zile, pe 13 și 14 iunie, invitații companiei din județul Iași vor parcuge „Drumul Pâinii”, un traseu al afacerii integrate, care cuprinde patru ramuri de activitate, interconectate dar independente: cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit și panificație.
Aniversarea unui secol de existență este mai mult decât un simplu eveniment, este o oportunitate de a reflecta asupra parcursului industriei alimentare și a contribuției marcante pe care Panifcom a avut-o la această evoluție. Centenarul nu este doar o ocazie de a sărbători trecutul, ci și un imbold de a privi cu optimism către viitor.
În cifre, afacerea Panifcom înseamnă peste 4.000 de hectare lucrate, peste 2.000 de vaci din rasa Holstein, peste 100.000 de pâini produse zilnic, mai mult de 350 de angajați și o cifră de afaceri care a trecut de 30 de milioane euro în 2023.
Rădăcinile și povestea Panifcom
La fel cum rădăcinile unei plante sunt ancorate profund în pământ pentru a-i oferi stabilitate și susținere, fiecare individ este modelat de rădăcinile sale, istoria sa, cultura sa, familia sa și experiențele sale de viață. Aceste rădăcini definesc oamenii și îi influențează în mod profund în ceea ce devin în viață.
Povestea Panifcom începe în 1905, când bunicul Mihail Holicov se afla pe cel mai mare vas de război al imperiului rus Potemkin. Suportând cu greu condițiile de pe vas, întregul echipaj format din 750 persoane s-a răsculat împotriva regimului. În consecință, porturile au fost închise pentru ei și după mai multe încercări nereușite de înțelegere au fost declarați trădători de imperiul rus, acostând în portul Constanța.
Mihail Holicov a ajuns în cele din urmă pe moșia boierului Mișu Ștefănescu (Goiești, județul Iași) găsindu-și de lucru ca mecanic la moara boierului. El își întemeiază o familie rămânând pe meleagurile Moldovei.
În 1924, moștenind tradiția în domeniul morăritului, Petru Holicov a plecat de la moara mică și a reușit să țină pasul dezvoltându-se într-un ritm dinamic, ajungând să dețină și să controleze mai multe mori din județul Iași.
În 1994, ștafeta a fost preluată de Ștefan Holicov și Liviu Bălănici, cei doi susținând financiar și managerial afacerea, dezvoltând ceea ce este astăzi Panifcom.
Agricultură, zootehnie, morărit și panificație
Agricultura la Panifcom înseamnă peste 4.000 ha lucrate, din care mai mult de o mie de hectare sunt irigate.
Aratul și toate lucrările cu potențial abuziv asupra solului au fost eliminate, pentru ca rezervele de carbon din sol să nu fie eliberate în atmosferă, utilizându-se așa-numita tehnologie no-till.
Cantitatea de îngrășăminte a fost redusă la jumătate, întrebuințându-se doar îngrășăminte lichide. Aplicarea acestora se bazează pe nevoile punctelor diferite din suprafața arabilă, tocmai pentru a evita folosirea lor în exces.
Tot ce putea fi digitalizat a fost digitalizat, așa încât se înțelege mult mai bine ceea ce se întâmplă în câmp, utilajele sunt urmărite, la fel condițiile meteo (prin propriile stații meteo), dăunătorii sunt urmăriți. Astfel, producția este optimizată, iar eventualele amenințări exterioare pot fi prevăzute cu precizie, luându-se măsuri din timp.
Cei de la Panifcom se folosesc de diversitatea și rotația culturilor, aceasta din urmă fiind o tehnică importantă pentru a menține solul sănătos și pentru a evita epuizarea completă de nutrienți. Presupune cultivarea de plante în diferite locații de-a lungul mai multor ani, astfel încât recoltele viitoare să ajute la refacerea substanțelor hrănitoare.
În anul 2021 s-a investit în sterilizarea gunoiului de grajd, iar astăzi îngrășămintele organice din ferma Panifcom ajung pe câmp.
Dozele de pesticide au fost reduse cu până la 33%.
Zootehnia Panifcom înseamnă peste 2.000 de taurine din rasa Holstein și 45 kg lapte/zi/vacă.
S-au făcut investiții considerabile în eficiența furajării, astfel încât animalele beneficiază de sistemul nutritiv Ecofeed. Raportul de hrană este diminuat, însă cu rezultate de producție mărite, fără un proces intensiv care ar putea stresa sau destabiliza animalul.
Ferma de bovine are un nutriționist dedicat adaptării nutrețului, precum și a bunăstării dietetice a animalelor. Din punct de vedere nutrițional, hrănirea este controlată atât ca nutrienți, cât și ca porție, pentru ca rasa care e crescută în ferma Panifcom, Holstein, să își păstreze caracteristicile genetice nealterate. De menționat că, un procent impresionant din animalele de la Panifcom face parte din elita mondială, însumând vârfurile genetice reprezentative ale rasei.
Pentru bunăstarea și confortul animalelor s-a implementat sistemul Flexfeed, care permite hrănirea fără stres și cu un grad ridicat de practicabilitate.
Energia vie, regenerabilă și sustenabilă, atât de utilă în procesul de producție, este susținută de parcul de panouri fotovoltaice, 1.078 la număr, care se află în incinta morii Panifcom.
Pâinea, la Panifcom, nu se face în laborator. Cu ajutorul tehnologiilor și a rețetelor străvechi, folosind dospirea lentă și maiaua, s-a reinventat procesul de fabricație industrial în panificație.
Materiile prime folosite sunt de cea mai bună calitate, iar întregul proces este controlat, de la sol, bobul de grâu, făină și până la colțul de pâine.
„Pâinea cu Rețetă curată”, cum o numesc cei de la Panifcom, înseamnă, de fapt, un întreg cumul, de pământ curat, etică, știință, observație, tehnologie, cercetare și cuvânt dat.
Acum, la împlinirea unui secol de existență a afacerii din județul Iași, îi urăm și noi viață lungă și bună. La mulți ani, Panifcom!
Foto: Panifcom (https://panifcom.ro/)
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
