Unelte importante în agricultură, auditul de carbon și analizele de sol
Agricultura este un punct cheie pentru reducerea gazelor cu efect de seră deoarece ea este responsabilă pentru 20% din totalul gazelor cu efect de seră globale, potrivit Parlamentului European. Programul companiei Alcedo, MyAlcedo Carbon oferă soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice tot mai prezente și mai severe cu care ne confruntăm.
MyAlcedo Carbon oferă „robustețe” analizelor de mediu pentru a accelera adoptarea și întreținerea practicilor de agricultură regenerativă.
Beneficiile fermierului prin intrarea în MyAlcedo Carbon:
-
Audit de carbon al fermei realizat printr-o metodă robustă și precisă;
-
Bilanț de carbon detaliat pus la dispoziție în cel mai scurt timp;
-
Posibilitatea obținerii unor credite de carbon de valoare pe piața carbonului;
-
Sprijin în vânzarea certificatelor de carbon;
-
Propuneri pentru îmbunătățirea amprentei de carbon și calificarea pentru credite de carbon în anii următori.
MyAlcedo Carbon propune un program dedicat fermierilor iscusiți care, prin vânzarea certificatelor de carbon, pot accesa o sursă suplimentară de venit.
Seceta pedologică instalată în România de câțiva ani în anumite zone i-a făcut pe fermieri să încerce să-și conserve apa prin mai puține treceri cu agregatele asupra solului. Prin lucrări de minimum tillage care reduc trecerile și nu tasează excesiv solul, se reduce consumul de combustibil. Asta înseamnă și reducerea emisiilor de carbon în atmosferă. Astfel, unii fermieri își reduc amprenta de carbon de la un an la altul prin reducerea cantității de combustibil utilizat.
De asemenea, prin aplicarea de îngrășăminte, cu rată variabilă, în urma analizelor de sol, fermierii pot utiliza mult mai eficient îngrășămintele, în special cele azotoase, responsabile la rândul lor de emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă.
Alegerea momentului potrivit pentru prelevarea probelor de sol este esențială pentru obținerea informațiilor corecte și relevante.
Analizele de sol reprezintă un instrument esential pentru agricultori, oferind informații valoroase pentru optimizarea procesului de cultivare a plantelor. Aceste analize aduc numeroase beneficii, inclusiv eficiență crescută în utilizarea nutrienților, optimizarea costurilor de fertilizare, contribuția la sustenabilitate și determinarea corectă a necesarului de fertilizare.
Pregătirea corectă a solului înainte de înființarea culturilor agricole este foarte importantă pentru asigurarea unei creșteri sănătoase a plantelor și pentru obținerea unui randament optim. Prelevarea și analiza probelor de sol înainte de însămânțare sunt importante din mai multe motive:
-
Cunoașterea fertilității solului și stabilirea necesarului de îngrășăminte, pentru a compensa eventualele deficiențe;
-
Dozarea corectă a îngrășămintelor, pentru a evita aplicarea excesivă sau insuficientă;
-
Optimizarea pH-ului solului, creând condiții mai bune pentru creșterea și dezvoltarea plantelor;
-
Prevenirea eroziunii solului și îmbunătățirea drenajului acestuia, asigurând o bună aerisire a rădăcinilor.
Pentru a evita risipa de îngrășăminte și a cunoaște ce carențe și nevoi are solul tău, apelează la specialiștii ALCEDO din zona ta pentru a realiza analizele de sol în laboratorul certificat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
ALCEDO oferă fermierilor cel mai complex pachet de analize de sol unde sunt analizați 17 parametri (microelemente principale, secundare, meterie organică, echilibrul chimic, etc), iar în aplicația #MyAlcedoSoil poți vedea cartograma fiecărei parcele, memoriul tehnic și planul de fertilizare.
Articol furnizat de ALCEDO
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Rapița, cultura care poate prospera în condiții climatice dificile
Conform datelor recente furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO)1, țările europene au experimentat condiții severe și prelungite de secetă de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme și a lipsei de precipitații. La nivel local, fermierii din România sunt, de asemenea, afectați de acești factori, confruntându-se cu provocări continue în ceea ce privește productivitatea și profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor soluții specializate pentru a-i ajuta să prospere.
Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al țării noastre, fermierii trebuie să se adapteze și să selecteze culturi care pot prospera în aceste condiții dificile, cum ar fi rapița. Rezistența rapiței la diverse condiții climatice o face o alegere ideală pentru multe regiuni agricole din țară, iar ciclul său de creștere relativ scurt permite fermierilor să utilizeze eficient terenul.
Rapița este foarte profitabilă pentru fermieri. Cu toate acestea, este esențial să se ia în considerare rezistența silicvelor de rapiță la scuturare în timpul recoltării. Alegerea hibrizilor de rapiță potriviți este o decizie importantă pentru fermierii care doresc să își maximizeze potențialul de producție și să minimizeze pierderile din cauza deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recoltării.
Corteva Agriscience înlesnește fermierilor accesul la soluții precum hibrizii de rapiță Pioneer®, adaptați la condițiile specifice de sol și climat din regiune. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturii datorită trăsăturilor genetice avansate. Hibrizii de rapiță Pioneer® sunt concepuți pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condițiile de secetă și a se stabili rapid în sezonul de creștere.
De pildă, hibrizii de rapiță PT314 și PT315 oferă o eficiență superioară a utilizării azotului, un conținut ridicat de ulei și o rezistență puternică la boli. În plus, hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat de fermieri pentru rezistența sa excepțională la Sclerotinia.
Roland Heilman, fermier din Tărian, județul Bihor, lucrează 600 de hectare în cadrul societății sale Mady Speed Int SRL, iar 100 ha le-a avut semănate cu rapiță în toamna anului 2023. Hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector, semănat după o cultură de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha. „Am început recoltarea la sfârșitul lunii iunie 2024, iar producția a fost excelentă. PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am fost norocoși cu ploaia și am plantat 100 de hectare de rapiță, în întregime cu hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și PT313”, a arătat Roland Heilman.
Noutatea Pioneer® este hibridul PT312 Sclerotinia Protector, care oferă, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezistență la scuturare, productivitate ridicată, toleranță excelentă la boli, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat târziu.
Prin angajamentul față de inovație și sustenabilitate, fermierii din România pot depăși provocările agricole actuale și viitoare, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience sprijină această misiune oferind acces la cele mai noi și mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapiță din 2024.
1 EDO European Drought Observatory (europa.eu)
Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Fermierul Sandor Darabont este noul președinte al Clubului Fermierilor Români
Începând cu 1 iulie 2024, Sandor Darabont a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021. Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele.
În luna noiembrie 2023, Clubul a creat o nouă structură de coordonare la nivel național formată din membrii fondatori și câte alți doi reprezentanți locali la nivel de regiune, fermieri performanți din toate regiunile țării, cu scopul de a consolida activitatea de informare și reprezentare a agriculturii românești.
Noul președinte al Clubului, Sandor Darabont, reprezintă regiunea Nord-Vest, iar pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale președintelui în exercițiu sunt:
-
Promovarea unei inițiative de politică publică: Politica Agricolă Integrată a României (PAI), prin întâlniri cu partidele politice și alte asociații de profil – PAI este un angajament transpartinic, de lungă durată, al Parlamentului și Guvernului României, stabilind prioritățile agriculturii, indiferent de componenta politică a Guvernului și de durata ciclurilor electorale.
-
Continuarea demersurilor pentru Crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri și Antreprenorilor în Agricultură - cu rol principal în formarea tinerilor și antreprenorilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și implicarea proactivă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural.
-
Continuarea discuțiilor cu europarlamentarii de la Bruxelles și inițierea dialogurilor cu toți candidații aleși la nivel local și național - pentru a gândi și implementa o strategie de susținere a sectorului agricol.
-
Activarea unei comunități de antreprenori în grupurile de reflecție Agrinnovator, deja existente - înființarea unui grup de lucru format din membrii Consiliului Național de Coordonare al Clubului, care va avea ca scop identificarea problemelor la nivel de fermă și elaborarea unor strategii de soluționare, coroborate cu strategia PAC și pe care să le putem propune la nivel ministerial pentru o abordare transpartinică și pentru a putea fi introduse în PNS-ul următor.
Sandor Darabont (stânga) și Florian Ciolacu - director executiv Clubul Fermierilor Români (dreapta)
„Mă simt onorat să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români, reprezentând o oportunitate de a contribui activ la dezvoltarea agriculturii la nivel național, dar și de a pune în valoare potențialul regiunii Nord-Vest pe care o reprezint. În calitate de fermier, înțeleg provocările și nevoile colegilor mei și voi lucra pentru a susține inițiative care vizează modernizarea agriculturii, voi continua demersurile pentru Crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor și Antreprenorilor în Agricultură și totodată, voi pune accent pe creșterea participanților proveniți din zona Nord-Vest în programele de formare organizate de Club. În aceeași măsură, voi promova strategia de Politică Agricolă Integrată a României, reprezentată de un angajament transpartinic, pe termen lung, care stabilește prioritățile agriculturii, indiferent de componenta politică și de durata ciclurilor electorale. Vom continua să lucrăm împreună pentru a aduce un plus de valoare agriculturii românești, asigurându-ne că nevoile și perspectivele fermierilor din toate regiunile țării sunt reprezentate și promovate corespunzător”, a declarat Sandor Darabont, președinte în exercițiu al Clubului Fermierilor Români.
Sandor Darabont preia mandatul de la Maniu Vonica, care a deținut funcția în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024. „În încheierea mandatului meu, sunt încrezător că Sandor Darabont va aduce o nouă energie și viziune în conducerea Clubului Fermierilor Români. Îi doresc succes în toate inițiativele sale și am încredere că va conduce organizația spre noi realizări”, a afirmat Maniu Vonica, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.
În județul Bihor, la Biharia, Sandor Darabont exploatează o suprafață de circa 3.000 de hectare și, totodată, se ocupă cu comercializarea de cereale, la care a adăugat, cu trecerea timpului, comercializarea de îngrășăminte și pesticide.
Afacerea agricolă a fost pornită în anul 1995 împreună cu soția, iar investițiile noului președinte al Clubului Fermierilor Români s-au îndreptat și către zootehnie, într-o fermă de taurine pentru carne.
O altă investiție, mai recentă, este în sectorul vitivinicol. Plantația de viță-de-vie cu struguri pentru vin are peste 40 de hectare, iar în crama Familia Darabont se produc vinuri premium.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Submăsura 4.1.1: Mai sunt bani doar pentru investițiile formelor asociative și pentru cultura de sfeclă de zahăr
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță epuizarea fondurilor disponibile pentru investiții în dotarea cu utilaje și echipamente pentru toate tipurile de culturi, exceptând sfecla de zahăr și formele asociative, finanțate prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, componenta 4.1.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
De la deschiderea sesiunii pe 25 iunie 2024 și până la acest moment când s-au epuizat fondurile alocate, fermierii au depus prin sM 4.1.1, componenta toate culturile, un total de 1.130 de cereri de finanțare, însumând 312,9 milioane de euro, față de o alocare disponibilă de 198 milioane de euro. Reamintim că, termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare era stabilit pentru 24 septembrie 2024.
Rămân deschise celelalte două componente ale submăsurii 4.1.1, destinate investițiilor realizate de formele asociative (altele decât cele din sectorul sfeclei de zahăr) și pentru cultura de sfeclă de zahăr. Astfel, pentru aceste tipuri de investiții cererile de finanțare pot fi depuse în continuare până la data închiderii sesiunii, 24 septembrie 2024, sau până la epuizarea fondurilor.
Pentru investițiile în utilaje destinate culturii sfeclei de zahăr, până în prezent, au fost depuse trei proiecte în valoare de două milioane de euro, iar pentru formele asociative din celelalte sectoare au fost depuse 16 proiecte cu o valoare totală de peste 21 milioane de euro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
AFIR a încheiat 104 contracte de finanțare prin PS 2023 – 2027, din care 82 sunt semnate cu fermieri tineri
Pentru perioada de programare financiară 2023 – 2027 din cadrul Planului Strategic, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a încheiat primele 104 contracte de finanțare, cu o valoare totală de peste 26 milioane de euro.
Din totalul de 104 contracte, șase sunt încheiate pentru finanțare prin DR-27 „Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă”, având o valoare cumulată de peste cinci milioane de euro (5.551.528 euro).
Pe linia de finanțare DR-28 „Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural”, au fost încheiate în această primă etapă 16 contracte, în valoare totală de peste 15 milioane de euro (15.045.471 euro).
În ceea ce privește linia de finanțare DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, au fost semnate 82 de contracte de finanțare, având o valoare totală de 5.740.000 euro.
„Suntem încântați că am trecut și de etapa de contractare a acestor prime proiecte de investiții, care reflectă angajamentul nostru ferm de a sprijini dezvoltarea rurală și agricolă în România. Astfel, putem deschide și etapa de plată a cererilor de finanțare pentru implementarea în bune condiții a proiectelor. Prin aceste investiții, nu doar că îmbunătățim infrastructura și condițiile de viață din mediul rural, dar și încurajăm tinerii să se implice activ în agricultură, contribuind astfel la revitalizarea acestui sector vital”, declară George Chiriță, director general AFIR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În contextul schimbărilor climatice, respectarea tehnologiei la orzul hibrid este importantă
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă agricultura modernă. În acest context, respectarea tehnologiei în cultivarea orzului hibrid devine crucială pentru a asigura o producție sustenabilă și eficientă.
Schimbările climatice au generat modificări semnificative în modelele meteorologice, determinând fluctuații ale temperaturilor, schimbări în regimul de precipitații și creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme. Aceste modificări au un impact direct asupra culturilor agricole, inclusiv asupra orzului hibrid. Creșterea temperaturilor medii și schimbările în regimul de precipitații pot afecta negativ dezvoltarea și randamentul culturilor de orz hibrid, punând în pericol securitatea alimentară și sustenabilitatea sistemelor agricole.
Rolul tehnologiei în adaptarea la schimbările climatice
Hyvido®, orzul hibrid de la Syngenta, reprezintă un alt nivel de tehnologie și profitabilitate în cultura orzului datorită potențialului excelent de producție, ideal în condiții de tehnologie intensivă.
Comparat cu orzul convențional, Hyvido® are plante mai viguroase, cu o creștere și dezvoltare rapidă, sistem radicular bine dezvoltat și o capacitate de înfrățire foarte bună (între 5 și 10 frați fertili). Capacitatea fotosintetică crescută și abiliatea de a utiliza eficient nutrienții și apa disponibilă duc la creșterea numărului de boabe pe spic și a indicilor de calitate.
Datorită caracteristicilor sale îmbunătățite, orzul hibrid necesită o abordare agrotehnică diferită pentru a atinge potențialul maxim de producție. Protocolul recomandat de Syngenta acoperă etapele importante în tehnologia orzului pentru a eficientiza investițiile și a crește productivitatea și profitabilitatea culturii.
Pregătirea terenului
Orzul hibrid are cerințe speciale legate de pregătirea solului, patul germinativ trebuie bine pregătit, fără resturi vegetale, lucru esențial pentru o bună dezvoltare a plantelor în primele faze de vegetație și asigurarea numărului optim de frați din toamnă.
Sămânța și semănatul
Spre deosebire de tehnologia clasică unde sămnâța este calculată la KG/HA, pentru orzul hibrid norma de semănat este calculată în boabe germinabile la metrul pătrat, Hyvido® fiind ambalat în saci de 500.000 de semințe.
Cantitatea de sămânță la hectar se calculează după formula: 
unde:
Ns = norma de semănat (boabe necesare/ha), D = densitatea, P = puritatea fizică, G = germinația
Pentru o dezvoltare optimă a culturii, este necesar să avem minimum 180 de plante răsărite la m2. În condiții normale, 200 boabe la m2 (4 saci de Hyvido® la hectar) sunt suficiente pentru a asigura cele 180 de plante răsărite, dar trebuie să avem în vedere specificul climei din toamnă.
Adâncimea de semănat
Atenție! Hyvido® se seamănă la 3 cm adâncime, depășirea acestei adâncimi poate duce la reducerea numărului de frați pe plantă, excepție făcând terenurile nisipoase unde se seamănă la 4 cm pentru a evita riscul de dezrădăcinare (descălțare) în primăvară.
Epoca optimă de semănat este 1 - 15 octombrie, în funcție de zona geografică.
Fertilizarea
Este importantă efectuarea unor analize de sol și a unei cartări agrochimice pentru a stabili corect norma de îngrășăminte chimice.
Consumul specific al orzului pentru 100 kg boabe, plus producţia corespunzătoare de paie, este de: 2,4-2,8 kg N; 1,1-1,3 kg P2O5; 1,75-2,1 kg K2O.
În toamnă se recomandă o doză de îngrășământ în funcție de aprovizionarea solului cu fosfor și potasiu. Pe solurile bine aprovizionate cu potasiu se poate aplica un îngrășământ pe bază de P și N, de exemplu DAP 18-46, cu încorporare. Pe solurile cu conținut slab de potasiu se poate aplica un îngrășământ NPK complet, de exemplu 15-15-15.
Fertilizarea în primăvară
În tehnologia Hyvido® se recomandă ca fertilizarea cu azot să se facă în 2 sau 3 tranșe în funcție de stadiul culturii, precipitații, fertilitatea solului, astfel că:
- Pentru majoritatea regiunilor:
30% din azot la începutul înfrățirii ( BBCH 21-25)
50% din azot la primul – al doilea internod (BBCH 30-31)
20% din azot până în frunza stindard (BBCH 32-37)
- Pentru zonele secetoase:
30% din azot la începutul înfrățirii (BBCH 21-25)
70% din azot la primul – al doilea internod (BBCH 30-31)
Aplicarea regulatorului de creștere
În tehnologia orzului hibrid, aplicarea regulatorului de creștere este de importanță majoră având beneficii asupra arhitecturii plantei prin îngroșarea paiului și scurtarea internodiilor, reducând riscul de cădere a lanului. Se recomandă aplicarea regulatorului de creștere la al doilea interod al culturii de orz.
Controlul bolilor și dăunătorilor
Pentru ca orzul hibrid să își exprime potențialul de producție, este esențial să ținem cont de o altă verigă importantă: controlul bolilor și dăunătorilor.
La atingerea pragului economic de dăunare, recomandăm aplicarea insectidelor ori de câte ori este nevoie, iar produsul ales poate fi sistemic sau de contact, în funcție de specificul atacului dăunătorului.
În cazul aplicării fungicidelor, trebuie aleasă o schemă de tratament care să includă minimum două tratamente T1 și T2, iar în cazul unei presiuni de infecție mare, chiar și T3.
Semănatul devreme în toamnă a orzului hibrid, înainte de epoca optimă de semănat recomandată, presupune aplicarea unui fungicid și insecticid și chiar a regulatorului de creștere .
Beneficiile respectării tehnologiei în cultivarea orzului hibrid
Respectarea tehnologiei în cultivarea orzului hibrid aduce numeroase beneficii, atât din perspectiva producției agricole durabile, cât și din cea a adaptării la schimbările climatice. Utilizarea de semințe hibride de înaltă calitate poate crește rezistența plantelor la stresul termic și la schimbările în regimul de precipitații. Prin implementarea practicilor agricole sustenabile și a tehnologiilor de protecție a plantelor, fermierii pot reduce riscul de pierderi cauzate de boli și dăunători, asigurând o producție consistentă și de calitate.
Hibrizii de orz Hyvido® de la Syngenta
SY Dakoota: hibrid semi-timpuriu cu un potențial de producție foarte ridicat și producții stabile în diferite condiții pedoclimatice. Are toleranță bună la temperaturile scăzute din timpul iernii și la principalele boli foliare. Se pretează pentru tehnologia de lucrări minime ale solului (minimum-till). În condiții intensive, indicii de calitate sunt ridicați, cu un conținut de proteină mai mare de 12% și MMB mai mare de 47g.
SY Dooblin: hibrid semi-timpuriu, cu o stabilitate excelentă în diferite condiții de climă și tehnologie. Toleranță foarte bună la boli (Ryncosporium, Ramularia), la cădere și în special la ruperea spicului. În condiții optime de tehnologie hibridul asigură o calitate superioară a boabelor cu o masă hectolitrică mai mare de 64 kg/hl și conținutul de proteină de peste 12%.
Jallon: hibrid semi-timpuriu, tolerant în condiții de secetă, cu o adaptabilitate bună în diferite condiții de tehnologie și producții ridicate și stabile. Recomandat și pentru producerea de siloz sau biogaz datorită cantității mari de biomasă.
Syngenta va aduce pe piața din Europa Hyvido®Neo - noua generație de hibrizi de orz Syngenta care conferă plantelor rezistență la trei serotipuri ai virsurului gălbenirii și piticirii orzului (BYDV, Barley Yellow Dwarf Virus).
În concluzie, respectarea tehnologiei în cultivarea orzului hibrid este esențială în contextul schimbărilor climatice. Adoptarea de practici agricole moderne și utilizarea de tehnologii avansate pot contribui la creșterea rezilienței culturilor de orz hibrid și la asigurarea unei producții durabile. Fermierii trebuie să fie conștienți de importanța respecării tehnologiei și să investească în inovație și produse de ultimă generație pentru a asigura producția alimentară în contextul provocărilor climatice.
Articol de: RODICA POP, expert tehnic Semințe Syngenta România & SILVIAN MORARI, expert tehnic Semințe Syngenta România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Productivitate optimă la floarea-soarelui cu ajutorul tehnologiilor inovatoare
Protecția eficientă a semințelor este esențială pentru recolte de succes, de aceea este fundamentală în etapele timpurii ale culturilor. Prin investirea în semințe tratate cu produse de înaltă calitate, fermierii își pot spori semnificativ șansele de a obține o productivitate optimă.
Tehnologia aplicată semințelor (SAT) oferă fermierilor un avantaj, asigurând semințelor protecția necesară împotriva dăunătorilor și bolilor încă din momentul semănatului. Această tehnologie se aplică direct pe semințe și nu necesită produse suplimentare de protecția plantelor. Datorită cantității minime de substanță activă pe suprafața seminței și a zonei precise de aplicare, sănătatea celor care manipulează semințele este protejată, iar presiunea asupra solului este prevenită. Prin urmare, această protecție este foarte importantă pentru metode durabile precum agricultura fără arătură (no-till) și agricultura cu lucrări reduse (reduced-till), precum și pentru semănatul timpuriu.
SAT reprezintă o abordare precisă pentru fermieri, ajutând la diminuarea impactului asupra mediului și la eficientizarea costurilor de muncă și combustibil, prin alegerea soluției potrivite pentru a face o diferență semnificativă în productivitatea și calitatea culturilor.
Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, reprezintă un reper în direcția dezvoltării tehnologiilor inovatoare aplicate semințelor, care asigură atingerea potențialului genetic optim al culturilor, sprijinind în același timp practicile agricole durabile. Aceste tehnologii nu numai că protejează semințele de boli și dăunători, dar le și sporesc vigoarea și uniformitatea, conducând la culturi mai sănătoase și productivitate mai mare. Tehnologia LumiGEN™, aplicată exclusiv pe semințele Pioneer®, întărește sistemul radicular, îmbunătățește toleranța la stres și facilitează o creștere mai rapidă. Această tehnologie este deosebit de benefică pentru culturile de floarea-soarelui din România, ajutând fermierii să reducă riscurile de producție și să obțină o dezvoltare sănătoasă a plantelor.
Lumisena™ 200 FS, un fungicid sub umbrela LumiGEN™, exemplifică eficacitatea tehnologiei aplicate semințelor. Oferă protecție culturilor de floarea-soarelui, chiar și în condiții dificile, datorită substanței active oxathiapiprolin, care are un efect fungicid extins. Aceasta asigură protecția culturilor împotriva bolilor, sporind randamentul și reducând sensibilitatea la stresul climatic.
Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov (manager Picmar Prod), a împărtășit experiența sa pozitivă cu tehnologia LumiGEN™: „Utilizarea LumiGEN™ anul trecut pentru culturile de floarea-soarelui de la ferma noastră a asigurat o emergență și o vigoare puternică. Lumisena™ 200 FS a oferit o protecție excelentă în stadiile incipiente și a controlat eficient Plasmopara halstedii, rezultând într-o productivitate mai bună și culturi mai rezistente la stresul climatic.”
Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides and SAT Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Viermele vestic al rădăcinilor de porumb, un dăunător care poate produce pagube importante
În materialul de față aduc în atenția fermierilor informații despre „viermele vestic al rădăcinilor de porumb”, un dăunător care poate produce pagube importante la porumb, mai ales în zonele unde se practică monocultura. Se cunosc zone în țară unde porumbul se cultivă în monocultură chiar și de 15 ani. În acele zone, densitatea larvelor în sol este foarte mare, iar plantele pot fi distruse când sunt tinere (8 - 10 frunze).
Pentru a putea gestiona eficient acest dăunător important al porumbului, în rândurile de mai aveți la dispoziție date despre biologia, daunele produse și managementul integrat.
Importanța economică
Diabrotica virgifera virgifera este un dăunător al porumbului cu importanță economică ridicată, fiind considerat specie invazivă în Europa [Mahmoud et al., 2016; Lemic et al., 2016].
Tehnologiile actuale bazate pe monocultură și rotații scurte duc la pierderi importante în producție deoarece populațiile de Diabrotica virgifera virgifera au condiții de dezvoltare favorabile.
Confruntare. Diabrotica versus un păiajen prădător
În România, cele mai mari pierderi au fost raportate la începutul anilor '90. Pierderile produse de viermele vestic al rădăcinilor de porumb sunt foarte mari. Se apreciază că, anual, se pierde peste un miliard de dolari din cauza producțiilor scăzute și a costurilor cu tratamentele [Wessler & Fall, 2010; Deitloff et al., 2016]. Atacul sever al larvelor poate produce pagube cuprinse între 11 - 34% [Estes et al., 2015].
Într-o comunicare personală, Grozea (2020) arată că, Diabrotica virgifera virgifera este prezentă în vestul României, mai ales în județul Timiș. Se constată în prezent că, deși populațiile sunt ridicate, totuși pagubele sunt mai scăzute comparativ cu cele înregistrate în perioada 1997 - 2010. După 2010 populațiile au crescut în vestul țării, dar răspândirea în areale noi este lentă [Antonie et al., 2008; Grozea et al., 2014; Manole et al., 2017].
Cele mai mari pierderi se înregistrează în fermele unde se practică monocultura de porumb timp îndelungat.
Recunoașterea daunelor
La porumb, daune produc atât adulții, cât și larvele, dar mai ales larvele. În afară de porumb, dăunătorul se poate hrăni pe un număr mare de specii de plante (22 de specii) - [Moeser & Hibbard, 2005; Cvrković, 2006; Grozea et al., 2010; Roșca et al., 2011]. La densități mari, larvele sunt mult mai dăunătoare în comparație cu adulții.
Atac la porumbul în 6 frunze. Aceste plante nu se mai dezvoltă, fiind distruse complet de larve
Adulții se hrănesc cu frunze, polen și mătase tânără, proaspătă și chiar cu boabe în faza de lapte. Mătasea poate fi retezată total de către adulți. Adulții pot fi extrem de dăunători la densități mari, mai ales în perioada de dinaintea polenizării. De obicei, ei pot crea probleme în culturile care au fost semănate în afara epocii optime și acolo unde se practică monocultura [Vidal et al., 2005; Roșca et al. 2011; Grozea et al. 2015].
Atacul larvelor este considerat foarte periculos. De regulă, către sfârșitul lunii iunie pot fi observate în culturi plante atacate care au rădăcinile secundare distruse și chiar rădăcina principală în cazurile grave (atac în vetre). Când sunt tinere, larvele se hrănesc cu perișorii radiculari și partea exterioară a rădăcinilor. Pe măsură ce se dezvoltă pătrund în rădăcini pe care le distrug complet. Tulpinile de porumb atacate capătă aspectul gâtului de gâscă (plantele încearcă să se redreseze). Dacă solurile sunt fertile și există umiditate suficientă, plantele de porumb își pot regenera sistemul radicular. În cazurile grave, plantele atacate pot cădea chiar la sfârșitul lunii iunie. Din cauza atacului, rădăcina de porumb nu mai poate asigura plantei nutrienții necesari, nici apa, iar producțiile vor fi mici [Pereira et al., 2015]. Pagubele pot fi mari mai ales în condiții de secetă și în solele îmburuienate [Roșca et al., 2011; Grozea et al., 2015].
Dezvoltarea adulților este influențată de condițiile climatice (temperatură și precipitații). În anii ploioși, populațiile scad simțitor (Grozea et al., 2009].
Larvă de Diabrotica virgifera virgifera în rădăcină de porumb
Biologia dăunătorului
Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (viermele vestic al rădăcinilor de porumb) are o singură generație pe an și iernează în stadiul de ou. Cu cât iernile sunt mai blânde, cu atât numărul de ouă care vor supraviețui va fi mai mare. Eclozarea ouălor poate începe pe la mijlocul lunii mai, iar numărul cel mai mare de larve pe rădăcini poate fi observat pe la sfârșitul lunii iunie. Până la începutul lunii august larvele pot fi observate în câmp. În unii ani favorabili s-a observat apariția masivă a larvelor la sfârșitul lunii mai [Sivčev & Tomašev, 2002].
Adulți de Diabrotica virgifera virgifera la împerechere
Larvele eclozate se deplasează prin sol și caută rădăcinile de porumb. Distanța pe care se pot deplasa larvele este de aproximativ 0,5 m. După Toepfer & Kuhlman (2006), perioada de deplasare este critică pentru larve (mai ales dacă nu găsesc rădăcinile de porumb), mortalitatea putând depăși chiar 90%.
Cei mai mulți autori susțin că porumbul este gazdă primară pentru larvele de Diabrotica virgifera virgifera [Clark & Hibbard, 2004; Wilson & Hibbard, 2004; Grozea et al., 2015]. Monocultura de porumb favorizează creșterea populațiilor de Diabrotica. Ajunse la maturitate, larvele se împupează în sol, în apropierea rădăcinilor. Stadiul de pupă durează aproximativ 10 zile (uneori 7 zile). Primii adulți apar undeva către sfârșitul lunii iunie. Apariția masivă a adulților are loc la mijlocul lunii iulie și se poate întinde până la jumătatea lunii august. De la jumătatea lunii august se observă o scădere a populațiilor de adulți. Până în luna octombrie, adulții de Diabrotica pot fi observați în culturi [Bača et al., 1995; Roșca et al., 2011].
Adulți în paniculul nedesfăcut
La aproximativ șapte zile de la apariție, adulții se pot împerechea. Noile ponte vor fi depuse la jumătatea lunii iulie cu un maxim în luna august, exclusiv în culturile de porumb. Numărul de ouă depus de o femelă poate ajunge chiar la 1000. Adâncimea la care sunt depuse ouăle este de 15 - 20 cm [Bača et al., 1995; Schroeder et al., 2005].
Înainte de înflorit, adulții pot fi observați pe frunzele de porumb, iar în perioada înfloritului pe panicul și știuleții de porumb, în zona mătăsii [Vidal et al., 2005]. După ce înfloritul trece, adulții stau ascunși în număr mare la axila frunzelor. În axila frunzelor se adună polenul, pe care insectele îl consumă cu plăcere, în special femelele (asigură o producție mare de ouă). După înflorit, dacă nu mai au ce consuma, femelele pot migra în alte culturi pentru alimentație suplimentară, dar vor reveni pentru ovipoziție în cultura de porumb. De obicei, lanurile de porumb cu înflorire târzie atrag un număr mare de adulți. Astfel de culturi vor fi infestate masiv. Viața adulților se întinde pe o perioadă de 5 - 6 săptămâni [Roșca et al., 2011; Sivčev et al., 2012].
Mătase mărunțită de adulții de Diabrotica virgifera virgifera
Managementul integrat al viermelui vestic al rădăcinilor de porumb
În zonele unde porumbul se cultivă în monocultură, dăunătorul este greu de ținut sub control chiar și cu substanțe chimice. Foarte importante în strategiile de management sunt măsurile profilactice urmate de cele chimice și biologice.
Tratamentele se stabilesc în urma monitorizării populațiilor dăunătorului cu ajutorul capcanelor cu feromoni și lipici. În România, capcanele pentru Diabrotica virgifera virgifera sunt produse la Institutul de Chimie Raluca Rîpan de la Cluj. Acestea se amplasează în câmp în lunile iulie - august. Numărul de capcane se stabilește în funcție de mărimea parcelelor. Zoltan et al. (2001) recomandă amplasarea a 12 capcane/câmp din 20 în 20 metri.
Metode profilactice
Dăunătorul poate fi ținut sub control prin câteva măsuri agrofitotehnice:
-
Rotația culturii este o măsură foarte importantă în controlul dăunătorului. Monocultura este cea care favorizează foarte mult creșterea populațiilor de Diabrotica virgifera virgifera. Specialiștii recomandă rotația culturii la patru ani.
-
Nu este indicată cultivarea porumbului după soia, deoarece insectele depun ouă în ambele culturi [Gerber et al., 2005; Gray et al., 2009].
-
Baufeld (2009), susține că rotația culturilor este esențială în eradicarea sau ținerea sub control a dăunătorilor în Uniunea Europeană.
Radăcină distrusă de larve
Metode chimice
Atunci când porumbul se cultivă în monocultură timp îndelungat sau pragurile economice de dăunare sunt atinse ori depășite se recomandă efectuarea tratamentelor chimice:
-
Efectuarea unui tratament la sol la semănat sau la prima prașilă. În cazul tratamentelor la sol (pentru controlul larvelor), insecticidele pot fi aplicate înainte de semănat, la momentul semănatului și după semănat (în vegetație). Formulările granulate s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele lichide [Ostlie & Noetzel, 1987]. Tratamentele aplicate la semănat au fost cele mai eficiente. Pragul economic sugerat în cazul larvelor este cuprins între 8 - 10 larve în stadiul III/rădăcină (în urma evaluării făcute în câmp). Se analizează între 10 și 20 de rădăcini pe suprafețele mai mici de 5 hectare [Hills & Peters, 1971].
-
Tratarea semințelor înainte de semănat poate asigura protecție o perioadă de timp, deși s-a constatat că nu întotdeauna eficacitatea este mulțumitoare [Furlan et al., 2009].
-
Combaterea adulților cu ajutorul insecticidelor pentru diminuarea populațiilor. Tratamentele efectuate împotriva adulților pot conduce la reducerea populațiilor. Astfel, ovipoziția va fi scăzută, iar daunele din anul următor prevenite. De regulă, sunt necesare două tratamente. În practică nu se fac tratamente împotriva adulților din cauza costurilor. În loturile de producere sămânță pot fi necesare tratamente pentru combaterea adulților. Pragul economic sugerat de unii autori pentru adulți este cuprins între 5 - 10 adulți/plantă [Toepfer & Kuhlmann, 2004]. După Baca et al. (2005), adulții se numără vizual pe câte cinci plante în zece puncte dintr-o parcelă. Tratamentul se execută atunci când mătasea este verde și polenizarea nu a început. Când mătasea se brunifică nu se mai recomandă efectuarea unui tratament. Tratamentul împotriva adulților ar trebui să surprindă femelele înainte de ovipoziție [Hills & Peters, 1971].
-
Cele mai bune rezultate se obțin atunci când insecticidele sunt aplicate la sol în momentul semănatului.
În România sunt omologate pentru combaterea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb câteva insecticide pe bază de: Clorantraniliprol + lambda - cihalotrin; Cipermetrin; Deltametrin; lambda - cihalotrin; Acetamiprid + lambda - cihalotrin; Teflutrin (diferite formulări: tratament sămânță, tratament la sol prin încorporare, în brazdă, pe rând în momentul semănatului) - Aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024.
Respectați dozele recomandate și momentele optime de efectuare a tratamentelor (funcție de stadiul care se dorește a fi combătut).
Gât de găscă
Metode biologice
Combaterea biologică trebuie să facă parte din managementul integrat al acestui dăunător, atât cât este posibil.
Dăunătorul poate fi controlat cu preparate biologice pe bază de:Steinernema feltiae (nematozi); Bacillus thuringiensis ssp. tenebrionis [Roșca et al., 2011]; Beauveria bassiana și Metarhizium anisopliae (aplicare la sol). Studiile arată că nu sunt atât de eficiente [Rudeen et al., 2013].
Se testează în prezent preparate care creează confuzie în populațiile de Diabrotica virgifera virgifera, împiedicând împerecherea. Astfel, femelele nu vor mai depune ouă, iar populațiile vor fi diminuate.
Bibliografie
Antonie, V. I., Tanase, M., Neagu, M., 2008. The within control of the populations of Diabrotica virgifera virgifera Le Conte in the Mureș county. Acta Univ. Cibiniensis Agric. Sci., 1, 20 – 28.Bača F, Camprag D, Keresi T, Krnjajic S, Manojlovic B, Sekulic R et al., 1995. [Western corn rootworm Diabrotica virgifera virgifera.]. In: Drustvo za Zastitu Bilja Srbije, Belgrade.Baufeld P., 2009. Lessons learned from eradication and containment campaigns in Europe. Abstracts EPPO Workshop on Eradication, Containment and Contingency Planning, Nova Gorica, Slovenia, pp. 23 - 24.Cvrkovic T., 2006. Ishrana i razvoj larvi kukuruzove zlatice Diabrotica virgifera virgifera Le Conte na alternativnim biljkama. Magistarska teza. Univerzitet u Beogradu, Poljoprivredni fakultet, Beograd.Clark T. L., Hibbard B. E., 2004. Comparison of nonmaize hosts to support western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae) larval biology. Environmental Entomology, 33: 681 - 689.Deitloff, J., Dunbar, M. W., Ingber, D. A., Hibbard, B. E., Gassmann, A. J., 2016. Effects of refuges on the evolution of resistance to transgenic corn by the western corn rootworm, Diabrotica virgifera virgifera Le Conte. Pest Management Science, 72 (1), 190 - 198.Estes, R. E., Tinsley, N. A., Gray, M. E., 2015. Evaluation of soil-applied insecticides with Bt maize for managing corn rootworm larval injury. Journal of Applied Entomology, 140 (1 – 2), 19 - 27.Furlan L., Canzi S., Di Bernardo A., Edwards C. R., 2006. The ineffectiveness of insecticide seed coatings and planting-time soil insecticides as Diabrotica virgifera virgifera LeConte population suppressors. Journal of Applied Entomology, 130: 485 - 490.Gerber C. K., Edwards C. R., Bledsoe L. W., Obermeyer J. L., Barna G., Foster R. E., 2005. Sampling devices and decision rule development for western corn rootworm (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte) adults in soybean to predict subsequent damage to maize in Indiana. In: Vidal S., Kuhlmann U., Edwards C. R., eds. Western Corn Rootworm: Ecology and Management, 169 - 187.Gray M. E., Sappington T. W., Miller N. J., Moeser J., Bohn M. O., 2009. Adaptation and invasiveness of western corn rootworm: intensifying research on a worsening pest. Annual Review of Entomology, 54: 303 - 321.Grozea, I., Stef, R., Carabet, A., Virteiu, A. M., Dinnsen, S., Chis, C., Molnar, L., 2009. The influence of weather and geographical conditions on flight dynamics of WCR adults. Communication in Agricultural and Applied Biological Science, 75 (3), 315 - 322.Grozea, I., Stef, R., Vîrteiu, A. M., Carabeț, A., 2010. Development of partial maps of WCR spreading in accordance with environmental factors. Research Journal of Agricultural Science, 42(2) 44 - 49.Grozea, I., Trusca, R., Stef, R., Molnar, L., Fericean, M., Prunar, S., Mazare, V., Dobrin, I., 2014. Is Diabrotica virgifera virgifera Still Considered a Dangerous Pest From Crops Of Romania? Bull. UASVM Hortic., 71, 351 – 352.Grozea, I., Stef, R., Virteiu, A. M., Molnar, L., Carabet, A., Puia, C., Dobrin, I., 2015. "Feeding behaviour of Diabrotica virgifera virgifera adults on corn crops". Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Horticulture. 72 (2).Grozea, I., 2020. Banat’s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Temisvar, Romania. Personal communication, 2020.Lemic, D., Mikac, K. M., Kozina, A., Benitez, H. A., Mclean, C. M., Bažok, R., 2016. Monitoring techniques of the western corn rootworm are the precursor to effective IPM strategies. Pest Management Science, 72 (2), 405 - 417.Manole, T., Chireceanu, C., Teodpru, A., 2017. Current Status of Diabrotica virgifera virgifera Le Conte, 1868 (Coleoptera: Chrysomelidae) in Romania. Acta Zool. Bulg., 9, 143 – 148.Mahmoud, M. A. B., Sharp, R. E., Oliver, M. J., Finke, D. L., Ellersieck, M. R., Hibbard, B. E., 2016. The effect of western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae) and water deficit on maize performance under controlled conditions. Journal of Economic Entomology, 109 (2), 648 - 698.Miller N., Estoup A., Toepfer S., Bourguet D., Lapchin L., Derridj S., Kim K. S., Reynaud P., Furlan L., Guillemaud T., 2005. Multiple transatlantic introductions of the western corn rootworm. Science (Washington), 310:992.Moeser J., Hibbard B. E., 2005. A synopsis of the nutritional ecology of larvae and adults of Diabrotica virgifera virgifera (LeConte) in the new and old world – nouvelle cuisine for the invasive maize pest Diabrotica virgifera virgifera in Europe? In: Western Corn Rootworm: Ecology and Management (Vidal S., Kuhlmann U., Edwards C.R., eds.), CABI Publishing, UK, pp. 41 - 65.Ostlie K., Noetzel D., 1987. Managing Corn Rootworms. Minnesota Extension Service, University of Minnesota AG-FO 3281, pp. 1 - 4.Pereira, A. E., Wang, H., Zukoff, S. N., Minke, L. J., French, W. B., Siegfried, B. D., 2015. Evidence of field-evolved resistance to bifenthrin in western corn rootworm (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte) populations in western Nebraska and Kansas. Plos One, 10 (2).Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011. Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 - 296;Rudeen M. L., Jaronski S. T., Petzold - Maxwell J. L., Gassmann A. J., 2013. Entomopathogenic fungi in cornfields and their potential to manage larval western corn rootworm Diabrotica virgifera virgifera. Journal of Invertebrate Pathology, 114(3): 329 - 332.Schroeder, J. B., Ratcliffe, S. T., Gray, M. E., 2005. Effect of four cropping systems on variant western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae) adult and egg densities and subsequent larval injury in rotated maize. Journal of Economic Entomology, 98 (5), 1587 - 1593.Sivčev I., Tomašev I., 2002. Distribution of Diabrotica virgifera virgifera LeConte in Serbia in 1998. Acta Phytopathologica et Entomologica Hungarica, 37: 145 - 153.Sivčev, I., Kljajić, P., Kostić, M., Sivčev, L., Stanković, S., 2012. Management of western corn rootworm (Diabrotica virgifera virgifera). Pesticidi i fitomedicina, 27 (3), 189 - 201.Toepfer S., Kuhlmann U., 2006. Constructing life-tables for the invasive maize pest Diabrotica virgifera virgifera (Col.; Chrysomelidae) in Europe. Journal of Applied Entomology, 130: 193 - 205.Turpin F. T., Maxwell J. D., 1976. Decision-making related to use of soil insecticides by Indiana corn farmers. Journal of Economic Entomology, 69(3):359 - 362.Vidal, S., Kuhlman, U., Edwards, C., 2005. Western corn rootworm: Ecology and management. London: CABI Publish Series.Zoltan I., Toth M., Szarukan I., Gazdag T., Szeredi A., 2001. Comparison of performance of different trap types for monitoring of Diabrotica virgifera. IOBC/IWGO Newsletter, 22:7.Wesseler, J., & Fall, E. H., 2010. Potential damage costs of Diabrotica virgifera virgifera infestation in Europe - the 'no control' scenario. Journal of Applied Entomology, 134 (5), 385 - 394.Wilson T. A., Hibbard B. E., 2004. Host suitability of nonmaize agroecosystem grasses for the western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae). Environmental Entomology, 25, 1167 - 1172.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Bayer: Pierre-Etienne Couture preia conducerea staţiei de procesare a seminţelor din Sinești - Ialomița
Începând din luna iulie 2024, Pierre-Etienne Couture este noul Site Lead al staţiei de procesare şi condiţionare a seminţelor din localitatea Sinești, județul Ialomița, stație care aparține companiei Bayer.
Cu o experiență vastă în domeniu, Pierre-Etienne Couture și-a început cariera la Monsanto în 2013, ocupând diverse poziții, printre care cea de Plant Manager al fabricii din Peyrehorade, Franța, Distribution & Warehousing Lead la nivelul EME și Commercial Area Manager. Înainte de a se alătura companiei, el a dobândit experiențe valoroase în cadrul unor companii din domeniul agricol, cum ar fi Labeyrie® și Bonduelle®.
Pierre-Etienne Couture a absolvit Facultatea de inginerie agronomică și industrie alimentară (2005-2011) din cadrul Institutului Politehnic Lasalle Beauvais din Franța. El se va muta în România împreună cu familia sa.
„Sunt încântat și onorat să îmi asum responsabilitatea pentru staţia noastră din Sinești. Având deja o echipă extraordinară la fața locului, obiectivul meu principal este de a continua și de a extinde remarcabila tradiție instituită aici cu peste cincisprezece ani în urmă, în special în contextul dinamic de astăzi. În centrul misiunii noastre se află menținerea celor mai înalte standarde de calitate a semințelor, ținând cont în permanență atât de clienții noștri, cât și de sustenabilitatea acțiunilor noastre. Ne angajăm să ne asigurăm că eforturile noastre contribuie în mod pozitiv la satisfacția și succesul clienților noștri”, a declarat Pierre-Etienne Couture în momentul desemnării sale.
Producția de semințe este o activitate importantă pentru compania Bayer. Staţia din Sinești, județul Ialomița, poate procesa, într-un singur sezon, semințe de porumb de pe o suprafață de 8.000 de hectare. Semințele de porumb produse aici anual ar putea acoperi întregul necesar al României. Aceste semințe sunt distribuite în 22 de țări din întreaga Europă și nu numai, menținând în mod constant o calitate ridicată, indiferent de destinație. Aproximativ 40% din totalul semințelor produse sunt rezervate fermierilor români. În prezent, staţia de producție din Sinești este cea mai avansată unitate de producție Bayer din regiunea EME.
În exercițiul fiscal 2023, Bayer avea aproximativ 100.000 de angajați și a înregistrat vânzări de 47,6 miliarde de euro. Cheltuielile alocate cercetării și dezvoltării înainte de dezvoltarea soluțiilor speciale s-a ridicat la valoarea de 5,8 miliarde de euro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Sprijinul financiar pentru sectorul apicol în 2024
Până la 31 iulie 2024, inclusiv, apicultorii pot depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) cererile de plată şi documentele doveditoare pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2024 din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat.
Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2024 este de 12.163.260 euro, din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, de la bugetul de stat. Pentru plăţile anului 2024 cursul de schimb este stabilit la valoarea de 4,9756 lei.
APIA va face plata sprijinului financiar după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul la fața locului, centralizarea sumelor eligibile în vederea încadrării în cuantumul unitar planificat și plafonul alocat pentru fiecare intervenţie accesată conform PS PAC 2023-2027 și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.
Cheltuielile aferente intervenţiilor apicole se realizează de către solicitanţi în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, inclusiv, a anului de cerere.
Solicitanţii trebuie să depună o singură cerere de plată la Centrele APIA, direct sau prin intermediul persoanei împuternicite notarial/reprezentantul legal, însoţită de documentele justificative. Formularele cererilor de plată pot fi printate accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2024/. Totodată, APIA pune la dispoziţia beneficiarilor formularistica şi documentaţia necesare implementării intervenţiilor aferente sectorului apicol.
Solicitanții care au făcut achiziții de produse/servicii înainte de publicarea în M.O.F 538 din 10.06.2024 a O.M.A.D.R. nr.228/2024, trebuie să respecte condițiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului „Sprijin financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul planului strategic PAC 2023-2027” ISA-PS 2023, ediția I, care poate fi consultat accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2023/.
Important, se păstrează și se arhivează toate documentele care au legătură cu intervențiile aferente sectorului apicol 2023-2027 pe o perioadă de cel puțin cinci ani de la întocmirea acestora.
Intervențiile în sectorul apicol pentru care se pot depune cereri de plată în anul 2024
A. Intervenții apicole pentru formele asociative
1. Intervenţia IS-A-02 „Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole”, din care: Intervenția IS A-02-01 „Promovarea apiculturii și a produselor apicole”.
2. Intervenţia IS-A-03 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni”, compusă din:
- Intervenția IS A-03-01 „Achiziţia de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali”;
- Intervenția IS A-03-02 „Achiziţia de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii”.
B. Intervenții apicole pentru apicultori
1. Intervenția IS-A-04 „Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, din care achiziţie de produse medicinale veterinare”, din care: Intervenţia IS-A 04-01 „Achiziţionarea de produse medicinale veterinare pentru tratarea varoozei și nosemozei”.
2. Intervenția IS-A-05 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru raţionalizarea transhumanţei”, compusă din:
- Intervenția IS A-05-01 „Achiziţionarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral”;
- Intervenția IS A-05-02 „Achiziţionarea de accesorii apicole”;
- Intervenția IS A-05-03 „Achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie”;
- Intervenția IS A-05-04 „Achiziționarea de vehicule tractabile, respectiv remorci apicole, precum și echipamente de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral”.
3. Intervenţia IS-A-06 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea
albinelor”, compusă din:
- Intervenția IS A-06-01 „Achiziţionarea mătci și/sau familii de albine”;
- Intervenția IS A-06-02 „achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.
4. Intervenţia IS-A-07 „Acţiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivităţii, precum şi a substanţelor cu potenţial toxic pentru albine”, din care: Intervenţia IS A-07-01 „Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
„Creditul fermierului”, buget suplimentat
În ședința de Guvern din 21 iunie 2024 a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea OUG nr.7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi pentru modificarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin instrumente financiare de garantare şi creditare, precum şi pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă.
Pe 2 mai 2024, Comisia Europeană a adoptat modificarea Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prin care prelungește până la data de 31 decembrie 2024 posibilitatea statelor membre de a acorda ajutoare de stat sub forma granturilor suportate de la bugetul național pentru beneficiarii din sectorul producției agricole primare.
Astfel, prin prezentul act normativ se prelungește schema de ajutor de stat prin prorogarea termenului de încheiere a acordurilor de finanțare până la 31 decembrie 2024 și a termenului de plată a grantului până la 31 decembrie 2030. Bugetul schemei de ajutor de stat se majorează cu 646 milioane lei (de la 815,5 milioane lei, la maximum 1.461,5 milioane lei).
Tot în contextul prelungirii Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a fost necesară modificarea corespunzătoare a termenului pentru plata ajutoarelor către fermieri, din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor la cultura de tomate în spaţii protejate şi cultura de usturoi.
MADR reamintește că prin această schemă de ajutor de stat, Ministerul Agriculturii acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 luni, fără a depăși cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanțare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro/beneficiar. Rata dobânzii aferentă creditelor este rata dobânzii formată din ROBOR la 3 luni, plus o marjă de maximum 1,95% pe an.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Din 25 iunie, AFIR primește solicitări de finanțare pentru achiziții simple de utilaje agricole
Începând cu data de 25 iunie și până pe 24 septembrie 2024, inclusiv, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește solicitările de finanțare pentru achiziții simple de utilaje agricole, prin submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Sesiunea care va fi lansată de AFIR pe 25 iunie 2024 are o alocare financiară de 310.515.188 euro, împărțită pe trei componente. Astfel:
-
198.000.000 euro pentru toate culturile, dar cu excepția culturii de sfeclă de zahăr și investițiile realizate de formele asociative;
-
61.000.000 euro pentru sfecla de zahăr;
-
51.515.188 milioane de euro pentru formele asociative, altele decât cele din sectorul sfeclă de zahăr.
În cadrul acestui apel de cereri de proiecte se pot depune prin pachetul 4.1.1 proiecte de achiziții simple de utilaje agricole în cazul în care exploatația cuprinde culturi de câmp, inclusiv culturile furajere destinate pentru hrana animalelor și plantele tehnice, precum și culturile horticole, inclusiv cele în spații protejate.
„Intensitatea sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect. Valoarea finanțării nerambursabile este cuprinsă între 350.000 de euro și poate crește, în funcție de dimensiunea economică a exploatației și de tipul de beneficiar, până la 1.500.000 de euro (pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători)”, a precizat George Chiriță, directorul general AFIR.
Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (25 iunie – 24 iulie 2024) este de 90 de puncte pentru toate culturile, de 75 de puncte pentru sfeclă de zahăr și de 88 de puncte pentru forme asociative, ulterior acesta scade treptat, până la pragul minim de 56 de puncte/32 de puncte/44 de puncte pe fiecare componentă, în ultima etapă lunară a sesiunii (25 august – 24 septembrie 2024).
Solicitanții trebuie să aibă în vedere dimensionarea corectă a parcului de utilaje, în conformitate cu anexa la Ghidul solicitantului privind corelarea puterii maşinii cu suprafaţa fermelor pentru achiziționarea de mașini agricole.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Rapița și eficiența utilizării azotului
Având în vedere provocările agriculturii și nevoia găsirii unui echilibru între obligațiile de mediu ce decurg din politiciile agricole și interesul maximizării profitului fermierilor printr-un management bun al culturilor, toți agricultorii caută soluții, noi alternative, care să le aducă beneficii, dar cu costuri mai scăzute.
Eficiența utilizării azotului de către planta de cultură (sau în limbă engleză, Nitrogen Use Efficiency) este un concept asupra căruia ne concentrăm atenția din ce în ce mai mult, acest lucru și datorită faptului că azotul este unul din principalele elemente necesare dezvoltării plantelor.
La prima vedere eficiența utilizării azotului pare a fi un concept simplu, dar în realitate este unul complex datorită unui număr mare de factori:
-
variatelor surse de azot care contribuie la producția finală - fertilizanții organici și chimici, materia organică din sol, fixarea biologică, azotul disponibil în atmosferă;
-
mișcarea, mobilitatea lui în mediul înconjurător (disponibilitate, transformare, stocare, mișcare și pierdere);
-
condițiile edafice, asociate caracteristicilor solului;
-
genetica hibridului;
-
impactul lucrărilor solului.
Compania Syngenta aduce această experiență și studiează acești factori și în câmpurile de testare, deoarece este cea mai simplă modalitate de a afla cât azot este extras de plantă până la recoltat, din totalul de azot pe care planta îl are la dispoziție, atât cel aplicat, cât și cel disponibil în sol.
Ce urmărim prin aceaste experiențe în câmpurile de testare?
-
Cum diferă răspunsul hibrizilor de rapița Syngenta la diferite tipuri de fertilizare cu azot;
-
Ce se întâmplă în sol cu activitatea microbiană și cu rădăcina în raport cu azotul disponibil;
-
Cum influențează anumiți factori precum tipul seminței, adâncimea de semănat, tipul de fertilizant, timpul aplicării, etc, eficiența utilizării azotului.
Rolul azotului în dezvoltarea și creșterea plantei
Azotul este cel mai limitativ nutrient pentru producția de rapiță. De aceea, o bună înțelegere a ciclului acestuia, a rolului acestuia în dezvoltarea și creșterea plantei este necesar pentru a maximiza producția obținută și a reduce riscurile.
Rapița, ca multe alte culturi, are nevoie de o cantitate mare de azot, fiindcă acesta joacă un rol important în multe componente ale plantei, inclusiv în producția de aminoacizi și proteină (pentru a forma enzime), la nivelul materialului genetic (nucleotide și acidul nucleic), în anumite componente ale mebranelor celulare, ajutând la formarea coenzimelor. Majoritatea azotului existent în plantă se regăsește ca proteină enzimatică în cloroplaste, unde ajută la formarea clorofilei, iar până la recoltat acesta se va transfera în proteina din semințe. Proporția relativă de azot din plantă se va schimba de-a lungul stadiului de vegetație.
Nivelul de azot din planta de rapiță este mai ridicat în prima parte a perioadei de vegetație datorită înmagazinării materiei uscate în frunze, scăzând odată cu ajungerea ei la perioada de înflorit, datorită pierderii frunzelor. La maturitate, tulpina plantei va conține 0,5-1,5% N, pe când semințele vor conține 3,4-4% N, raportat la masa uscată a plantei.
Cel mai evident impact al azotului este reprezentat de creșterea vegetativă (creșterea în înălțime și dezvoltarea frunzelor). Această stimulare a plantei apare în primele stadii de vegetație și continuă până la stadiul reproductiv.
Extragerea azotului de către planta de rapiță este direct proporțional și cu apa pe care aceasta o are disponibilă, deoarece apa este principalul conductor al fertilizantului în plantă. Deficitul apei în fazele critice ale creșterii plantei poate limita extragerea și utilizarea acestuia de catre plantă, ducând la o reducere a răspunsului ei față de fertilizant. Faza cea mai critică este începutul înfloritului, atunci când planta își determină numărul de semințe.
Potrivit estimărilor, consumul specific al plantei de rapiță este de 80 kg substanță activă N pentru fiecare tonă de semințe. De aceea, pentru a obține 2-3 tone, ceea ce este un nivel normal de producție pentru zonele cu precipitații medii, planta are nevoie de 160-240 kg N din rezerva solului și fertilizarea aplicată. Chiar dacă deseori este sugerat că aplicarea azotului trebuie făcută ținând cont de analizele solului, de aprovizionarea cu apă și de cerințele fenofazelor ale plantei, de obicei fermierii aplică azotul în funcție de considerente logistice.
Totuși trebuie ținut cont în primul rând și de cerințele plantei, asta pentru că planta de rapiță este o plantă cu o creștere nedeterminată, iar dezvoltarea silicvelor și dezvoltarea semințelor se suprapun. Aceste procese se desfașoară simultan, sincronizate, și ambele necesită azot, iar aplicarea azotului cât mai aproape de această fenofază poate avea un efect diferențial asupra numărului de silicve și a numărului de semințe.
Producția finală a rapiței poate fi afectată atât de limitări în partea de creștere activă, cât și de limitări în partea de dezvoltare a semințelor, toate acestea fiind influențate de momentul aplicării fertilizantului.
Fertilizarea cu azotului poate crește suprafața foliară, durata în care frunza rămâne verde, înălțimea plantei, rata de creștere, numărul de ramificații, numărul și dimensiunea silicvelor și producția finală. De aceea, o bună fertilizare cu azot în prima perioadă de vegetație este necesară pentru ca planta să poată dezvolta o frunză cu o suprafață foliară mare, cu o activitate fotosintetică eficientă, care va putea ajuta planta să dezvolte un număr mai mare de inflorescențe, silicve, rezultând o producție mai ridicată.
De asemenea, aplicarea azotului în cantitate foarte mare, concomitent cu semănatul, poate duce la o elongare a tijei mai devreme față de normal, ceea ce poate provoca o sensibilitate crescută față de deformarea tulpinii și față de fenomenul de cădere.
Aplicarea unei doze foarte mari în primăvară, poate duce la o dezvoltare mult prea rapidă a plantei, la crăpări ale tulpinii, fapt ce va deschide porți de intrare în plantă pentru unii agenți patogeni.
Aplicarea unei doze de azot în stadiul de rozetă-buton floral influențează pozitiv numărul de semințe, deoarece stimulează dezvoltarea zonelor de creștere activă înainte de înflorit, rapița fiind sensibilă la cantitatea de azot în stadiul de formare a silicvelor.
Glorietta, hibridul care utilzează eficient resursele de azot
Din cadrul portofoliului de rapiță Syngenta, SY Glorietta este hibridul care gestionează cel mai eficient utilizarea azotului disponibil.
SY Glorietta este un hibrid semitimpuriu ce a confirmat deja producții excelente în toate zonele de cultură a rapiței. Utilizează foarte eficient resursele de azot din îngrășămintele din sol, având cel mai bun randament pe cantitatea de fertilizant aplicat. Acest hibrid este tolerant la Phoma lingam și Sclerotinia, și este adaptat tuturor condițiilor de tehnologie, oferind producții record, dar și un conținut foarte bun de ulei. În toamnă, SY Glorietta are o creștere vegetativă medie, ceea ce face să avem un risc scăzut de emitere a tijei florale.
Material semnat de: NELIANA ARCUȘ, expert tehnic Semințe Syngenta România, în colaborare cu ALEXANDRU LAVU, manager de Produs semințe porumb și rapiță Syngenta România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Presă de balotat cu înfoliator Mascar Multiwrap
Presele de baloți cilindrici ale producătorului italian Mascar au fost create pentru a permite transformarea în hrană pentru animale a oricărui material aflat în brazdă, de pe orice tip de sol, asigurând întotdeauna o calitate ridicată a lucrării.
Rapidă, compactă și fiabilă, Multiwrap este o presă concepută pentru a răspunde nevoilor celor care lucrează cu o mare varietate de material recoltat, acordând o atenție deosebită furajelor de cea mai bună calitate, ne-au precizat specialiștii Mewi, companie care reprezintă în țara noastră marca Mascar.
Există două modele de prese de balotat cu cameră fixă Mascar Multiwrap. La ambele, dimensiunea balotului este de 130 x 120 cm, necesarul de putere de la tractor fiind de 120 CP. Diferențele sunt la sistemul de tăiere: Multiwrap 130 CUT are 15 cuțite, iar Multiwrap 130 CUT.25 are 25 de cuțite.
Ridicarea materialului din brazdă, presarea acestuia, adică formarea baloților și legarea lor, sunt operații pe care echipamentul le realizează într-o singură trecere. Totodată, posibila contaminare a furajelor, prin contactul cu solul, poate fi evitată. Sistemul de înfoliere cu brațul dublu satelit completează ciclul de mai sus, distribuind folie uniform și rapid pe toată suprafața balotului, pentru a se obține un produs perfect sigilat.
Presa Mascar Multiwrap este gândită chiar și pentru lucrări în pantă, sistemul presă + înfoliator fiind o combinație perfectă ce face posibilă utilizarea a mai puține resurse și creșterea productivității la oră.
Principalele avantaje:
-
baloți uniformi;
-
productivitate ridicată;
-
viteză mare de ridicare a materialului din brazdă;
-
facilitate în exploatare;
-
costuri reduse.
Înfolierea baloților, recomandată
Se recomandă înfolierea baloților deoarece, prin uscare, proteinele prezente în plantă se reduc. Furajele înfoliate păstrează un conținut mai mare de proteine și, totodată, acestea au un gust mai bun și sunt mai ușor de digerat. În plus, este asigurat un aport nutrițional consistent pe tot parcursul anului și se reduce riscul de deteriorare legat de condițiile climatice.
Pe de altă parte, un balot înfoliat este mai puțin manipulat, reducându-se astfel riscul contaminării bacteriene și cel al pierderii frunzelor, atunci când se lucrează cu material recoltat delicat. Toate cele de mai sus înseamnă animale mai bine hrănite, care vor putea asigura un produs final de calitate superioară.
Un alt aspect important este faptul că alegerea unui echipament presă plus înfoliator face posibilă reducerea timpului petrecut în câmp, precum și a numărului de persoane implicate în îndeplinirea tuturor acestor sarcini.
Sistemul de tăiere, camera de balotat, operarea, legarea și înfoliatorul
Roțile pick-up-ului sunt fixe sau rabatabile (opțional) și sunt echipate cu sistem de reglare rapidă a înălțimii, ceea ce permite urmarea perfectă a brazdei.
Alimentatorul rotativ este format din „stele cu trei vârfuri” dispuse elicoidal. Acest lucru permite o alimentare constantă în orice condiții, evitând vârfuri de absorbție.
Rotația balotului este asigurată de 18 role, 17 dintre ele având o nouă suprafață cu profile care asigură o bună rotire și o bună stabilitate, iar prima rolă de la bază este alcătuită din opt plăcuțe sudate care forțează pornirea rapidă a rotației balotului.
Toate rolele și cadrele sunt proiectate și optimizate conform FEA (finite element analysis) pentru a atinge nivelul maxim de rezistență și totodată o greutate redusă.
Presa Mascar Multiwrap este prevăzută cu una dintre cele mai intuitive interfețe electronice disponibile pe piață, terminalul M 700, responsabil atât pentru monitorizarea presei, cât și a înfoliatorului. Acesta este unul dintre punctele forte ale utilajului, creat special pentru a combina performanța ridicată și confortul în utilizare.
Sistemul de legare al presei poate avea două role de plasă, unul aflat în lucru și unul de rezervă. Ambele role au o tijă de susținere, nefiind nevoie de o placă-suport în interior. Legarea cu plasă face parte din dotarea standard. Opțional, se poate alege legarea cu sfoară a baloților.
În ceea ce privește înfoliatorul presei Mascar Multiwrap, geometria și poziția dispozitivului de întindere a foliei au fost astfel proiectate încât să minimizeze dimensiunile utilajului. De asemenea, a fost îmbunătățit modul de întindere a foliei pentru a se obține o foarte bună acoperire a balotului și a se reduce pierderile. Dacă se dorește, se poate lucra cu un singur cartuș de folie.
Mascar Multiwrap, de reținut:
-
Programarea reviziilor: reamintire
-
Curățarea automată a cuțitelor: se setează după câți baloți formați să aibă loc curățarea automată a lăcașurilor cu cuțite.
-
Gresarea automată (opțional): se setează durata în minute dintre fiecare gresare.
-
Sistem antiblocare cu indentare automată: în caz de blocare/înfundare, un simplu buton activează baza și o funcție automată o închide atunci când rotorul începe să se rotească din nou.
-
De la ridicarea din brazdă a materialului recoltat până la descărcarea balotului este doar un click: un ciclu complet automat!
-
Un singur monitor supraveghează atât operațiile presei, cât și pe cele ale dispozitivului de înfoliere.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2024Abonamente, AICI!
Publicitate
Revista
