S-a încheiat perioada de depunere a cererilor de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin. Pentru cele două scheme, instituite în anul 2026 în contextul crizei din Orientul Mijlociu, au fost înregistrate în total 35.711 cereri, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Astfel, pentru sectorul bovin s-au depus la APIA 35.477 de cereri, pentru un efectiv de animale de 742.969. Cuantumul acordat este de 68 euro/cap de bovină sau bubalină.

Pentru sectorul suin s-au depus la APIA 234 de cereri, iar numărul de animale pentru care se solicită ajutorul de stat este de 1.205.621 capete porc gras și 126.679 capete animale de reproducție. Sprijinul este de 11,9 euro/loc de cazare la porc gras și 13,7 euro/loc cazare animale de reproducție.

Ajutorul pentru ambele sectoare se încadrează în limita plafonului maxim de 50.000 euro/beneficiar, calculat la cursul BNR din 1 martie 2026, de 5,0953 lei/euro.

Plățile se fac până la data de 31 decembrie 2026 și conform cadrului legislativ în vigoare, nu se pot face plăți ulterior acestei date. În situaţia în care valoarea totală a cererilor eligibile depășește bugetul alocat, cuantumul per cap animal/loc de cazare se va reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

În perioada următoare, APIA va desfășura verificările administrative și controalele prevăzute de legislația aplicabilă și de ghidurile aferente celor două scheme. În funcție de rezultatul verificărilor și de îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, cererile vor parcurge etapele necesare în vederea autorizării la plată.

Beneficiarii au obligația de a anunța orice modificare a datelor din cerere (schimbări de cont bancar, formă de organizare etc.) în termen de 5 zile lucrătoare de la apariția acesteia, dar nu mai târziu de data aprobării la plată.

Deciziile de plată sau notificările de respingere vor fi comunicate beneficiarilor după finalizarea controalelor administrative. Fermierii care se consideră vătămați pot depune contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, la centrul APIA unde s-a înregistrat cererea.

Resursele financiare alocate pentru implementarea schemelor de ajutor de stat sunt de 54,4 milioane de euro pentru sectorul bovin, respectiv 11,54 milioane de euro pentru sectorul suin, potrivit actelor normative care reglementează cele două scheme.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

O aprovizionare sigură cu alimente depinde de un flux constant de materii prime agricole, precum grâul și porumbul, care rămân produse esențiale pentru morărit, nutriția animalelor și procesarea alimentelor. Prin urmare, performanța culturilor la nivel de fermă determină volumele care ajung ulterior în aceste industrii. Fermierii reprezintă prima verigă a acestui lanț, iar capacitatea lor de a menține o producție stabilă de cereale în condițiile unei variabilități tot mai mari a vremii, disponibilității apei și condițiilor de utilizare a inputurilor are un impact direct asupra industriei alimentare și asupra aprovizionării pieței.

Pe măsură ce presiunea de a produce mai mult pe aceeași suprafață de teren continuă să crească, produsele biologice atrag tot mai multă atenție ca instrumente complementare care completează practicile agricole existente. Utilizate împreună cu restul programului de cultură, acestea ajută plantele să utilizeze mai eficient nutrienții disponibili, să își mențină echilibrul fiziologic și să susțină producția în condiții de stres. În acest mod, cultivatorii din țara noastră își pot consolida producția de cereale care stă la baza lanțului de aprovizionare cu alimente.

Un exemplu vine de la Prod Magi, o fermă de aproximativ 1.400 de hectare din județul Timiș, care funcționează din anul 2002. Ștefan Costea, șef de fermă, abordează noile soluții cu deschidere către inovație, testându-le mai întâi în câmp înainte de a le integra la scară mai largă în sistemul de producție.

În urmă cu trei ani, în ferma Prod Magi, Ștefan Costea a început să utilizeze Utrisha^® N, o soluție biologică pentru eficientizarea utilizării azotului din portofoliul companiei de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, la culturile de grâu și porumb. Produsul se bazează pe bacteria endofitică Methylobacterium symbioticum, care colonizează planta prin intermediul frunzelor și contribuie la disponibilitatea azotului pentru plantă pe parcursul sezonului de vegetație.

Inițial, Ștefan Costea a evaluat Utrisha^® N pe platforme experimentale de câte două hectare, iar rezultatele obținute au fost suficient de consistente pentru a justifica extinderea utilizării. La grâu, suprafețele tratate au înregistrat un spor de producție de 600 până la 680 de kilograme la hectar, iar la porumb ferma a obținut creșteri de până la o tonă la hectar comparativ cu alte sezoane când nu a utilizat produsul. După rezultatele obținute în loturile demonstrative, a extins utilizarea Utrisha^® N, iar în acest sezon a aplicat produsul pe întreaga suprafață de porumb de 50 de hectare, precum și pe 190 de hectare cultivate cu cereale.

În câmp, Ștefan Costea urmărește și vigoarea plantelor, culoarea acestora și uniformitatea dezvoltării culturii după aplicare, semne că planta utilizează eficient azotul și își menține o stare fiziologică bună. Totuși, în ferma sa, aceste observații nu sunt suficiente de unele singure. Factorul decisiv rămâne creșterea producției măsurată la recoltare. „O cultură mai viguroasă și o culoare mai bună îți arată că planta răspunde favorabil, dar ceea ce contează cu adevărat pentru mine este cantitatea suplimentară de grâu și porumb pe care o depozităm la final.”

Pentru Ștefan Costea, vigoarea culturilor și starea generală de sănătate a plantelor sunt indicatori importanți ai valorii pe care o soluție o aduce în câmp. Deși acordă o atenție deosebită culorii plantelor, uniformității și dezvoltării lor pe parcursul sezonului, cea mai puternică confirmare vine în momentul recoltării, atunci când aceste beneficii se reflectă în producții mai mari.

Experiența fermei Prod Magi reflectă interesul tot mai mare al cultivatorilor autohtoni de cereale pentru inovații practice care pot susține performanța culturilor în condiții dificile. Pe măsură ce sezoanele agricole devin tot mai greu de anticipat, fermierii continuă să caute noi soluții care să îi ajute să își mențină productivitatea și să contribuie la stabilitatea lanțului de aprovizionare cu alimente.

Material furnizat de Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În august, Autoritatea Națională Fitosanitară anunța despre prima detectare a dăunătorului Lycorma delicatula în Republica Moldova, într-o zonă industrială din Chișinău. La circa o lună distanță, dăunătorul este confirmat și în Ungaria, prima semnalare din Uniunea Europeană, specia fiind detectată acum în două țări vecine României, la est și la vest.

Pe 24 septembrie 2026, Oficiul Național pentru Siguranța Lanțului Alimentar din Ungaria (Nébih) a anunțat confirmarea prezenței Lycorma delicatula pe teritoriul țării. Potrivit Nébih, este prima confirmare a acestei specii pe teritoriul Uniunii Europene. A doua zi, Convenția Internațională pentru Protecția Plantelor a emis o alertă în cadrul sistemului POARS, dedicat dăunătorilor emergenți de interes global.

„Modul în care a fost descoperită merită reținut. Un locuitor din județul Bács-Kiskun, în sudul Ungariei, a observat în vara acestui an o insectă necunoscută pe proprietatea sa și a sesizat autoritatea, trimițând fotografii. Pe baza imaginilor, specialiștii au suspectat o nimfă în stadiu târziu. Laboratorul Nébih a confirmat apoi specia, iar autoritățile maghiare au început aplicarea măsurilor de carantină. Cu alte cuvinte, prima semnalare din Uniunea Europeană a pornit nu de la un inspector, ci de la un om care s-a uitat atent în curtea lui”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).

ANF subliniază că una dintre plantele-gazdă preferate ale acestui dăunător este Ailanthus altissima, cenușarul, o specie invazivă larg răspândită la noi pe marginea drumurilor, pe terenuri abandonate, pe terasamente feroviare, în curțile interioare din orașe. „Plantele-gazdă de care are nevoie Lycorma delicatula există deja în România, din abundență”, punctează ANF.

De asemenea, Lycorma delicatula se hrănește pe circa o sută de specii de plante, iar vița-de-vie se numără printre gazdele preferate, alături de nuc, arțar și salcie. Potrivit Nébih, în unele zone din America de Nord dăunătorul a provocat pierderi de până la 90% din recolta de struguri.

Cum se răspândește și cum arată în funcție de stadiu

„Pe cont propriu, insecta se deplasează puțin: nimfele merg pe jos, iar adulții zboară de obicei pe distanțe scurte, de cel mult câteva zeci de metri. Distanțele mari le parcurge altfel: în stadiul de ou.

Femela depune ponta nu doar pe scoarța arborilor, ci pe aproape orice suprafață netedă: containere, paleți, piatră de carieră, utilaje, șasiuri și roți de vehicule. O pontă are 30–50 de ouă, așezate în trei-cinci rânduri. Este acoperită cu o secreție ceroasă care, uscată, arată ca o pată de noroi crăpat, lungă de 2,5–5 cm. Pe o remorcă trece ușor neobservată.

Specia iernează în stadiul de pontă. Pe un obiect transportat, ponta poate parcurge distanțe foarte mari fără să aibă nevoie de o plantă vie. La destinație, eclozează”, explică Autoritatea națională Fitosanitară.

Aspectul se schimbă radical de-a lungul anului, motiv pentru care specia este ușor de ratat.

Recomandările ANF:

• Uitați-vă la cenușari. Este una dintre plantele pe care se adună cel mai des. Toamna, adulții sunt cei mai vizibili: 21–27 mm, cu aripile posterioare roșii, evidente în zbor;

• Verificați obiectele aduse din zone afectate: paleți, lemn, piatră, utilaje, rulote, remorci. Căutați pe suprafețele netede pete care par noroi uscat și crăpat, lungi de câțiva centimetri;

• Nu mutați obiectul suspect. Dacă găsiți ceva ce seamănă cu o pontă, lăsați-l pe loc și anunțați. Transportul este exact mecanismul prin care specia ajunge departe;

• Fotografiați și sesizați. Semnalarea din Ungaria a pornit de la fotografiile unui locuitor. Trimiteți imaginea și locul exact la oficiul fitosanitar județean sau la ANF, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Dacă puteți, puneți insecta într-un recipient închis, fără să o striviți și fără să o eliberați: confirmarea oficială se face pe exemplar.

Un dăunător urmărit la nivel global

De la prima sa alertă, în martie 2025, sistemul POARS al Convenției Internaționale pentru Protecția Plantelor a emis șase alerte. Trei dintre ele privesc Lycorma delicatula: Republica Moldova în august, Canada în septembrie și Ungaria pe 25 septembrie 2026. „Asta arată cât de atent este urmărită această specie de autoritățile fitosanitare din întreaga lume. Depistarea precoce poate face diferența între un focar izolat, care poate fi eradicat, și o instalare greu de oprit. Iar semnalările venite la timp de la public sunt o parte importantă a acestei depistări”, transmite ANF.

Lycorma delicatula este reglementată ca organism de carantină pentru Uniunea Europeană. Din 2021 este inclusă în anexa II, partea A a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072, lista dăunătorilor de carantină despre care nu se știe că sunt prezenți pe teritoriul Uniunii. Figurează și pe lista A1 a OEPP. Juridic, încadrarea rămâne aceeași până la o eventuală modificare a regulamentului. În fapt, specia a fost acum confirmată într-un stat membru. În România nu a fost semnalată până în prezent.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Inflația, costurile tot mai mari și presiunea concurenței îi determină pe producătorii din țara noastră să își schimbe modelul de business. Prin urmare, nu mai vor să vândă doar materie primă, ci construiesc afaceri conexe, prin care pot controla mai multe etape ale lanțului, de la producție și procesare până la brand și distribuție. Antreprenorii salvează astfel locuri de muncă și reduc exportul de materie primă. În același timp, își îndreaptă atenția spre exportul de produse finite. Modelul seamănă tot mai mult cu o cooperativă integrată, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiași ecosistem economic.

În loc să rămână concentrați pe o singură verigă a lanțului, tot mai mulți producători aleg să dezvolte activități complementare: procesare, ambalare, dezvoltare de produse, branding și distribuție. Motivația este în primul rând economică. Într-o perioadă în care costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă și materiile prime pun presiune pe marje, simpla producție poate deveni insuficientă pentru susținerea unei afaceri. Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obțină o valoare mai mare din aceeași resursă și să reducă dependența de intermediari.

În același timp, modelul contribuie la dezvoltarea unor lanțuri economice locale. Laptele, carnea, fructele, cerealele sau strugurii pot fi transformate în produse finite, comercializate sub brand românesc, în loc ca valoarea economică să fie realizată în principal în afara țării.

De la lactate și carne până la produse organice și vin, antreprenorii din România investesc în capacități și businessuri complementare pentru a crește producția, a reduce dependența de intermediari și a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată. Exemple precum Cooperativa Agricolă Csengo (Frumoasa - județul Harghita), Safala Organic Farm (Șinteu – județul Bihor), Brânzeturi de Hoghilag (Dumbrăveni – județul Sibiu), Ribon Kiss of Nature (Mădăraș – județul Harghita), De la Bâlea - Abatorul Câmpulung (județul Argeș) sau Josef Wines (Ghioroc – județul Arad) conturează o tendință care depășește simpla producție alimentară: construirea unor ecosisteme românești capabile să păstreze mai multă valoare în economia locală.

Aceste exemple nu sunt întâmplătoare. Producătorii menționați fac parte din cercetarea și documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani, perioadă în care au fost urmărite modele de business locale care reușesc să transforme producția într-un produs cu identitate, brand și valoare economică mai mare. O parte dintre acești antreprenori au fost identificați și aduși în premieră la București de Artisan Food Market, tocmai pentru a face vizibile modele care pot fi replicate și dezvoltate de alți producători.

Artisan Food Market este cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România, iar intenția organizatorilor este să-l facă cel mai important din Sud-Estul Europei. Ediția cu numărul XIII se desfășoară în perioada 16-18 octombrie la Biblioteca Națională a României din  București și reunește de 3 ori mai mulți expozanți de la noi din țară față de edițiile anterioare, precum și o secțiune nouă de producători străini.

La actuala ediție, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature și De la Bâlea - Abatorul Câmpulung expun pentru prima dată la București, în cadrul Artisan Food Market. Alți producători incluși în această cercetare au fost prezenți în premieră la edițiile anterioare ale evenimentului. Dincolo de expunerea comercială, participarea lor urmărește să creeze un spațiu în care producătorii să poată vedea concret cum poate fi construit un business, pornind de la resursa locală și ajungând la un produs finit, recognoscibil și scalabil.

Astfel, Artisan Food Market își propune să aducă în prim-plan nu doar produse, ci și modele de dezvoltare. Experiențele acestor producători pot deveni repere de bună practică pentru alți antreprenori locali care caută soluții pentru procesare, branding, distribuție și extinderea afacerii. Într-o piață în care mulți producători încă vând, în principal, materie primă, exemplele celor care au reușit să construiască produse și branduri pot reprezenta puncte reale de orientare pentru următoarea etapă de dezvoltare.

„Made in Romania”, de la producție la produse cu poveste și valoare adăugată

Un exemplu relevant este reprezentat de producătorii care aleg să transforme materia primă în produse finite și să construiască în jurul lor un brand. În cazul cooperativelor agricole, asocierea poate permite accesul la resurse și capacități care ar fi dificil de susținut individual. În alte situații, producătorii investesc direct în procesare sau în afaceri conexe, construind treptat un lanț propriu. Modelele sunt diferite, însă au un element comun: încercarea de a trece de la statutul de producător de materie primă la cel de creator al unui produs cu identitate proprie și valoare adăugată.

„Pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce. Când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveștii economice se poate întâmpla aici, în România. Este o schimbare de mentalitate: de la furnizor la producător integrat și, în final, la brand”, explică reprezentanții Safala Organic Farm din Șinteu, județul Bihor.

Creșterea costurilor îi determină pe antreprenori să caute soluții care să le ofere un control mai mare asupra afacerii.

„Integrarea verticală poate însemna investiții în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție, dar și dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeași bază de producție”, transmit și cei de la Brânzeturi de Hoghilag, județul Sibiu.

Avantajul este dublu: compania poate captura o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul și producătorul de origine.

În acest context, „made in Romania” începe să capete o semnificație economică mai amplă. Nu este vorba doar despre originea unui produs, ci despre cât din valoarea generată de acel produs rămâne în economia românească.

Integrarea, un răspuns la presiunea economică și un nou tip de economie locală

Extinderea acestor afaceri poate avea efecte dincolo de bilanțul unei singure companii. Un producător care procesează local generează activitate pentru furnizori, transportatori, angajați, ambalatori și alte servicii conexe. Pe măsură ce lanțul se dezvoltă, apare un ecosistem economic în jurul produsului.

„Credem că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse. O fermă, o fabrică de procesare, un brand și o rețea de distribuție pot funcționa împreună și pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar diferența este că această valoare se creează și se poate reinvesti aici, în România”, punctează Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.

Pentru ca astfel de modele să poată fi multiplicate și să formeze o piață matură, antreprenorii au nevoie însă și de un cadru de dezvoltare coerent, adaptat realităților producătorilor artizanali. O eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susținerea și dezvoltarea produselor artizanale românești, astfel încât inițiativele individuale să poată evolua într-un ecosistem economic predictibil.

Tendința arată și o schimbare în raportarea consumatorului la produsele locale. Originea, trasabilitatea, modul de producție și povestea din spatele unui produs devin elemente tot mai importante în procesul de alegere.

Pentru producătorii autohtoni, miza următorilor ani nu este doar creșterea volumelor, ci și capacitatea de a transforma resursele locale în produse finite, competitive și recognoscibile. Iar modelele care există deja în România arată că drumul de la fermă la brand nu este doar o poveste de marketing, ci poate deveni o strategie economică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!