D`ale gurii - REVISTA FERMIERULUI

La București, în zilele de 9 și 10 mai 2024, se desfășoară seminarul „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, eveniment de formare practică organizat în cadrul proiectului european AMR F&V. Sunt prezenți aproximativ 80 de fermieri și medici veterinari din țara noastră. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) și Colegiul Medicilor Veterinari din România sunt parteneri de diseminare. Sesiuni de formare practică sunt planificate în fiecare stat membru al Uniunii Europene în perioada 2024-2026.

Instruirea ar trebui să aibă ca rezultat o mai bună conștientizare a fermierilor și a medicilor veterinari care lucrează cu animalele producătoare de alimente cu privire la cel mai recent cadru legal și obligațiile acestora în ceea ce privește prescrierea și utilizarea antimicrobienelor.

seminar1

La evenimentul de la București, instruirea include sesiuni plenare cu prezentări privind actualizările legislative și sesiuni dinamice ale grupurilor de lucru axate pe specii specifice, împărtășind perspectivele, problemele și soluțiile fermierilor și medicilor veterinari, cu sesiuni de informare plenară și studii de caz identificate ale poveștilor de succes.

Obiectivul sesiunii de instruire

  • Informarea fermierilor și a medicilor veterinari cu privire la implicațiile Regulamentului (UE) 2019/4 privind furajele medicamentate și ale Regulamentului 2019/6 privind produsele medicinale veterinare în practica lor zilnică la fermă;

  • Facilitarea tranziției către o utilizare redusă a antimicrobienelor prin informarea fermierilor și a medicilor veterinari cu privire la măsurile care ar putea preveni apariția infecțiilor;

  • Încurajarea schimbului de bune practici care informează fermierii și medicii veterinari cu privire la posibilele abordări pentru reducerea utilizării antimicrobienelor în practica de zi cu zi.

„Câte lucruri avem zilnic de învățat, trebuie doar să fim receptivi. Ca părinte, niciodată nu mi-am pus problema de unde provine rezistența la un antibiotic, în cazul unei infecții bacteriene, știind că nu facem automedicație. Se vede treaba că nu este de ajuns ca noi să fim prudenți, ci și cei care ne asigură hrana. În cazul  bacteriilor, dacă am înțelege cât de repede se adaptează aceste microorganisme comparativ cu organismul uman, poate am fi mai prudenți atunci când am decide utilizarea antiobiticelor nu doar pentru consum uman, ci și veterinar. Participarea la acest seminar mi-a demonstrat încă o dată că, în România, avem fermieri responsabili, care cunosc prevederile sanitar-veterinare, le aplică în fermele lor și sunt interesați să afle noutățile din domeniu”, ne-a declarat Liliana Piron, director executiv LAPAR.

liliana piron

În perioada februarie 2024 - august 2026, în cadrul proiectului european „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, se organizează 30 de ateliere de formare practică, pentru a contribui la tranziția către o utilizare redusă a antimicrobienelor și, în special, la obiectivul „De la fermă la consumator” (F2F) de a reduce vânzările globale ale UE de antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură cu 50% până în 2030.

seminar2

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Plata subvenției de 100 euro/hectar, reprezentând ajutorul pentru sectorul vegetal pe cadrul de criză Ucraina, respectiv 100 euro/echivalent UVM pentru sectoarele suin și avicol, va demara pe 15 mai 2024, a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Așa cum am promis, fermierii vor primi 100 euro/hectar, respectiv 100 euro pentru UVM la porc și pasăre. Fermierii vor primi acești bani chiar dacă plafonul estimat inițial pentru plata despăgubirilor va fi depășit. În acest sens avem în vedere o suplimentare a bugetului, pentru a asigura cuantumul de 100 de euro tuturor beneficiarilor eligibili”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vor efectua plățile către toți beneficiarii eligibili imediat după aprobarea suplimentării bugetului necesar.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Campaniei 2024, termenul limită de depunere a Cererilor de Plată este data de 7 iunie a.c., inclusiv, reamintește Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Față de campaniile precedente, în Campania 2024 nu există perioadă de depunere cu penalități.

După data limită de depunere a cererii de plată (7 iunie 2024), fermierii trebuie să notifice în scris Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA-Online din versiunea internet.

Fermierii care nu desfăşoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafeţele/animalele neconforme.

Fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei) și pe tot parcursul anului de cerere.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu data de 9 mai 2024, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții, respectiv pentru: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR – 10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2024, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile indicate mai sus. Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile și măsurile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile și măsurile implementate de APIA prevăzute în Convenție.

Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Fermierii pot solicita eliberarea adeverințelor prin transmiterea unei cereri prin mijloace electronice către Centrele APIA.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Înaintea vaccinării, porumbeii trebuie să fie într-o stare perfectă de sănătate. Specialiștii recomandă o schemă „mecanică” de tratamente anterioare vaccinării, adresată în special columbofililor care nu au acces, din diverse motive, la un laborator de specialitate în patologia aviară și implicit columbofilă.

Ordinea efectuării tratamentelor este aleatorie. Ideal ar fi să se facă analize de laborator și să se trateze doar bolile diagnosticate. Prima parte a tratamentelor profilactico – curative, aici.

02 Endectocid

Ziua 16, 17: Vitaminoterapie + Dezintoxicare + Refacerea florei intestinale

Se administrează Nutri Vita-Min-Amino / Complex Polivitaminic Buvabil pentru porumbei / Vita B Complex / Bioenterom.

Ziua 18: Deparazitare internă + externă (simultan)

Varianta 1 – Endectocid (soluție care combate limbricii, capillaria, râia, păduchii hematofagi): 1 picătură / porumbel, la ceafă.

Varianta 2 – Rombendazol Super (conține avermectină și albendazol, nu se administrează în perioada de formare a penajului: năpârlire și tineret), combate, în plus, și teniile: 1 / 4 – 1 / 5 cp. / porumbel (1 cp. / 2,5 kg) sau la tot efectivul, pisate și amestecate pe boabe umezite.

Varianta 3 – Levorom pulbere: 1 g / 10 porumbei – 500 ml de apă/zi, doză mică, cu dietă alimentară. Levamisolul are și efect imunostimulator. Produsul Levorom conține levamisol care combate limbricii, capillaria, syngamus).

Ziua 19: Pregătirea și stimularea organismului înainte și după vaccinare

- se administrează Superform (imunostimulent cu iod, molibden, fier) 1 zi sau Aspirină / Salivet / Romergan – Alergotrat.

Ziua 20: Vaccinare contra paramixovirozei (PMV) sau/și salmonelozei (S) se efectuează cu:

- Paramixovacol (vaccin uleios contra PMV, 0,2 ml/porumbel; la adulți are efect protector de circa 1 an) sau

- Columbopolivac S (vaccin apos, mixt, contra PMV + S), 0,3 ml/porumbel, subcutanat, în treimea mijlocie a cefei.

03 Columbopolivac S

Atenționări

- Înainte de injectare, vaccinurile se vor încălzi la temperatura camerei, deoarece pot provoca șoc mortal dacă sunt injectate reci, direct de la frigider.

- Se recomandă administrarea de antialergice (ex.: Alergotrat), în scopul sedării porumbeilor emotivi și al prevenirii accidentelor postvaccinale.

- La adulții multivaccinați, de obicei, este necesară o singură vaccinare anuală contra PMV (indiferent de tipul de vaccin inactivat apos sau uleios).

- În cazul apariției PMV într-un anumit areal geografic, se recomanda 2, chiar 3 vaccinări anti-PMV, anuale, cu orice tip de vaccin inactivat, indiferent de producător, categoria de vârstă sau rasa păsărilor.

- La tineretul nevaccinat anterior, se recomandă vaccinarea precoce contra PMV la vârsta de 21 – 28 de zile, în funcție de situația epidemiologică locală.

Varianta I – În cazul situației favorabile, se vaccinează cu vaccin inactivat apos/uleios și se repetă vaccinarea după 6 luni.

Varianta II – În situația actuală a României, având în vedere incidența crescută a bolilor cu potențial imunosupresor (circoviroza, adenoviroza, micotoxicoza) sau/și a PMV, se recomandă vaccinarea la vârsta de 21 de zile (de preferat), cu vaccin viu Avipestisota (tulpina Lasota), administrat oculonazal (1 doză porumbel = 5 doze găină), urmat, după 2 – 3 săptămâni, de vaccinarea cu vaccin inactivat și repetat după 6 luni, precum și administrarea de King Herbs cu ocazia vaccinărilor.

- Înainte de apariția țânțarilor, se va efectua vaccinare contra diftero-variolei.

 

Articol scris de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șeful Laboratorului de Diagnostic Romvac Company SA

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024
Abonamente, AICI!

Silviana Petre-Badea este noul director general al Cramei SERVE, cel mai vechi și unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin din Dealu Mare, de la Ceptura – județul Prahova. După o experiență îndelungată în real estate, Silviana Petre-Badea a preluat responsabilitatea conducerii SERVE de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondator al primei crame private din România. Astfel, la trei decenii de la înființare, la Crama SERVE se face tranziția către noua generație.

serve vie

Silviana Petre-Badea a condus JLL Romania timp de opt ani, iar în prezent a rămas membru non executiv în Boardul CEE al iO Partners. „Fac tranziția la o industrie complet nouă, cu o piață extrem de competitivă și cu concurenți pentru care am un mare respect. Cei 20 de ani în domeniul consultanței m-au pregătit pentru multe și mai știu că, indiferent de domeniu sau de produs, ingredientele sunt aceleași: grija față de oameni și locul lor în ecosistemul în care funcționează, focus pe rezultat, inovație și excelență în fiecare detaliu și cât mai multă bucurie în fiecare zi și în fiecare proiect. Avem deja o echipă minunată în cramă și vie, cu o medie a retenției de peste 20 de ani, și am creat o echipă de vânzări și marketing de care putem fi mândri”, a declarat Silviana Petre-Badea.

Crama SERVE, situată în regiunea viticolă Dealu Mare, din județul Prahova, are o capacitate de producție de 500.000 de sticle de vin anual, iar în 2023 a înregistrat o cifră de afaceri de două milioane de euro, în creștere față de anul anterior.

serve vinuri

Silviana Petre-Badea este absolventă a Academiei de Studii Economice și are o experiență de 20 de ani în consultanță real estate, dintre care ultimii zece ani în top management. De la cârma afacerii familiei, ea va promova excelența în interiorul companiei, va face noi recrutări și va crea sisteme moderne, care să permită scalarea business-ului începând din 2025.

Mihaela Tyrel de Poix, mama Silvianei, îi va sta alături, rămânând implicată în afacere și va acompania tranziția. De asemenea, alături de noul director general de la Crama SERVE va fi și fratele Paul Badea. La rândul său, acesta din urmă a preluat poziția de Non Executive Partner, din care va gestiona relația cu anumiți clienți și parteneri strategici și va participa la creionarea strategiei pe termen lung a companiei.

Mihaela Tyrel de Poix

mihaela serve

„Ne propunem ca în cinci ani să devenim cel mai admirat business de vinuri din România, nu doar pentru vinurile, istoria și povestea noastră, dar și pentru valoarea pe care o aducem partenerilor cu care lucrăm - angajați, furnizori și clienți, mediului de afaceri, industriei de vinuri și societății în general. Vrem ca SERVE să rămână o companie pentru care oamenii să își dorească să lucreze și cu care partenerii să dorească să facă business. Avem forța să stăm alături de alți producători cu aceleași valori și viziune în a poziționa vinul ca brand de țară pentru România”, a mai spus Silviana Petre-Badea.

Compania explorează în prezent oportunități atât în zona de producție, cât și în cea de marketing și vânzări, respectiv cultura și vinul BIO, sustenabilitate și ESG în viticultură, inovație în packaging pentru reducerea amprentei de carbon, demistificarea vinului pentru consumatori și oenoturism.

servie butuc vie

Pe lângă tranziția către noua generație, Crama SERVE marchează anul acesta și 30 de ani de existență. În 1994, contele francez Guy Tyrel de Poix împreună cu Mihaela de Poix puneau bazele uneia dintre celei mai mari afaceri viticole, înființând prima firmă privată de vinuri din România.

Vinurile SERVE au obținut peste 250 de medalii începând cu anul 1996, când Merlot Chevalier de Dionys 1995 lua medalie de bronz la competiția Selections Mondiales din Canada. Totodată, Guy si Mihaela de Poix au readus soiul Fetească neagră în atenția viticultorilor și a iubitorilor de vinuri, iar SERVE este autorul primului vin Fetească neagră notat cu peste 90 puncte Parker.

serve baric

 

**********

Despre Crama SERVE
Crama SERVE - Societatea Euro-Română pentru Vinuri de Excepție - este cel mai vechi și unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin din Dealu Mare, regiune renumită pentru condițiile climatice ideale pentru cultivarea strugurilor roșii.
Crama SERVE deține și exploatează 65 de hectare de viță-de-vie în zona Ceptura, având o producție anuală de circa 500.000 de sticle de vin și o cifră de afaceri de circa două milioane de euro. Printre brandurile de vin produse se numără „Vinul Cavalerului”, „Terra Romana” și gama „Cuvee”.
serve struguri
Crama este în special cunoscută pentru produsele premium Cuvee Charlotte, Cuvee Guy de POIX, Cuvee Clemence, Cuvee Amaury, Cuvee Sissi și Cuvee Pacs, precum și pentru asocierea de soiuri autohtone precum Fetească neagră sau Fetească albă cu soiuri internaționale, în asamblaje excepționale.
Pe lângă producția de vin, Crama SERVE oferă clienților și experiențe de descoperire a lumii vinului, precum degustări de recunoaștere de soiuri, degustări verticale (vinuri din recolte din ani diferiți), experiențe de blending și experiențe legate de activitățile din vie.
 
Foto: https://www.serve.ro/
 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Maria Cîrjă, Marketing Manager pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience, a fost onorată cu premiul „Cel mai bun Manager de Marketing din România” la Gala de Excelență în Management organizată de revista Capital.

Evenimentul este dedicat recunoașterii realizărilor managerilor din companiile care activează pe piața românească și care conduc proiecte de succes în toate departamentele relevante, cum ar fi marketingul, vânzările, resursele umane și multe altele. Criteriile de evaluare au fost performanța managerilor, deciziile și acțiunile relevante pentru categoria la care s-au calificat.

„Este o onoare pentru mine să primesc acest premiu prestigios și sunt profund recunoscătoare pentru recunoașterea realizărilor și eforturilor făcute în cadrul Corteva Agriscience pentru promovarea inovației și sustenabilității în agricultură. La un eveniment care a devenit deja o tradiție în lumea afacerilor din România, Gala de Excelență, sunt mândră să mulțumesc echipei Corteva România pentru angajamentul ei și pentru realizarea acestui succes remarcabil. Contribuția noastră la industria agricolă din România este susținută de o viziune și o pasiune comune, iar acest premiu demonstrează o colaborare excelentă în cadrul industriei cu obiectivul de a asigura fermierilor tehnologia necesară pentru a aborda eficient și eficace provocările din câmp”, a declarat Maria Cîrjă.

Cu aproape 25 de ani de experiență, Maria Cîrjă este expertă în domeniul agricol, deținând un doctorat în studii de protecție a culturilor. A absolvit în 1993 și și-a început cariera la Institutul de Cercetare în Legumicultură și Floricultură Vidra, lângă București. După trei ani de activitate academică, și-a continuat călătoria în cadrul unei companii agricole multinaționale ca director tehnic și de dezvoltare, deținând această poziție timp de zece ani. S-a alăturat DuPont Pioneer, una dintre companiile fondatoare a Corteva Agriscience, în 2007 ca manager de produs, și patru ani mai târziu a fost numită director de marketing pentru România și Republica Moldova.

La Corteva, Maria Cîrjă susține excelența companiei în industria agricolă românească și este un promotor al practicilor agricole durabile prin furnizarea de soluții tehnologice performante și genetici avansate. În acest context, poziția de lider al Corteva pe piață este consolidată de rezultatele înregistrate în 2023 pe diverse segmente. De exemplu, conform Kynetec, liderul global în date, analize și informații în agricultură, în categoria semințelor, Corteva ocupă prima poziție pentru porumb, soia și rapiță. Mai mult, în protecția culturilor, compania își menține conducerea cu prima poziție pe piață în erbicide pentru cereale și rapiță, erbicide post-emergente pentru porumb și fungicide pentru viță de vie și cartof. Performanța pe piață a companiei subliniază angajamentul său neclintit față de excelență și inovație, pledând pentru utilizarea semințelor de calitate și a produselor de protecția culturilor pentru a maximiza productivitatea și a îmbunătăți randamentele pentru fermieri.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 02 Mai 2024 18:49

Luați-vă o clipă de liniște

Auzim cu toții, din ce în ce mai des, că omenirea este în criză, iar dacă luăm în calcul posibilitatea ca efectele schimbărilor climatice să fie atât de grave pe cât preconizează unii analiști, atunci sintagma este cât se poate de reală. Din păcate, la asta se adaugă propagarea fără precedent a informației care, pe lângă beneficiile incontestabile, aduce și un surplus de haos în mințile oamenilor.

Suntem bombardați cu informații pe care cu greu le mai putem discerne. Cele mai multe au un conținut apocaliptic și dezvoltă o spaimă și o angoasă cu care probabil oamenii nu s-au mai întâlnit până acum. Pentru că altfel istoria ne arată că de crize omenirea nu a dus lipsă. Sunt acum oameni care au lipsuri sau suferă nedreptăți? Au fost tot timpul, că altfel nu ar fi fost atâtea răscoale și revoluții. Despre război, ce să mai vorbim, până acum câteva secole războiul era principala ocupație a bărbaților.

Sunt acum oameni cu idei ce ni se par greșite? Istoria e plină de erezii. Așadar, nimic nou sub soare. O ducem de mii de ani din criză în criză. Acum însă le știm pe toate la un click distanță. Și asta ne sperie cel mai mult. Venind spre noi atât de multe informații, nu mai avem timp să le analizăm și le luăm ca atare. Dacă suntem mai conservatori, prima informație primită poate să se impună și să rămână, chiar dacă este greșită, dacă suntem mai liberali, haosul e mai pregnant, că ne schimbăm opiniile de la o secundă la alta, după cum ne impresionează ultima postare a vreunui „influensăr”, cum pare că se numesc toți postacii de meserie. Aceștia nici pe departe nu sunt niște savanți care ne spun vreun adevăr științific, ci niște păreriști care cred că pot să spună orice, ca și cum ar sta la o bere cu amicii. Necazul e că părerile lor ajung să fie preluate fără niciun discernământ și de oamenii care vremelnic ajung să decidă destinele multor semeni.

Așa că, să te ții bine când vezi ce decizii aiuritoare se iau la nivel înalt, în ciuda protestelor atâtor specialiști veritabili. Nu zic că nu trebuie găsite soluții la unele din problemele care în mod incontestabil sunt, dar nici să nu ne pripim ca prin acele presupuse rezolvări să producem alte probleme și mai mari, la care cine știe dacă vom mai găsi rezolvări.

Este grav că scoatem carbonul solid sau lichid din pământ și îl răspândim în atmosferă, dar este OK dacă vom produce munți de baterii pe care după folosire nu vom mai ști pe unde să le punem? Este normal să ne treacă prin cap să extirpăm specia bovină din exploatații pentru că nu știu cine a socotit că flatulențele acestora nu știu ce mare amprentă de carbon ar avea? Dar ale oamenilor au fost socotite? 

Dacă omul intervine în natură nu înseamnă neapărat că o și deteriorează, după cum crede iar o grămadă de păreriști. Dumnezeu a creat lumea și i-a dat-o în grijă omului, astfel că acesta din urmă devine lucrător al creației lui Dumnezeu. Nu ar exista inginerie genetică fără ajutorul harului lui Dumnezeu. Spun asta pentru cei credincioși, pentru că cei necredincioși nu văd ce argumente ar aduce împotrivă. Zic ei, unele etice. Etice în raport cu ce?

De ce nu cultivăm plante modificate genetic, dacă tot le consumăm pe cele produse de alții? Auzisem că nici ameliorarea nu ar fi prea etică, că producem rase care nu ar fi existat în mod natural. Dar oare în mediul sălbatic nu vorbim de selecție naturală?

Mă opresc aici pentru că nu mi-am propus să fac o enciclopedie a mulțimii de păreri aiuristice care circulă astăzi cu atâta ușurință. Vreau doar să vă rog să vă opriți puțin, să vă dați deoparte din calea vuietului informațional și să gândiți la ce e bine și la ce nu. Mai ales cei care sunteți puși de Dumnezeu în postura de a decide pentru cei mulți. Pentru ca și mâine, copiii și nepoții noștri să poată ciocni ouăle roșii și să mănânce un drob de miel de Paști. Ar fi trist să fim în postura de a le povesti acelora că au fost odată niște animale pe care le-am exterminat dintr-un motiv stupid.

Și dacă vă veți lua câteva clipe de liniște, veți avea timp să vă aduceți aminte și că Fiul lui Dumnezeu a venit să ia asupra lui starea de neputință a omului, să o treacă prin moarte și să îl readucă îndreptat la viața cea adevărată. 

Hristos a înviat!

 

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2024
Abonamente, AICI!

În perioada 5 martie – 15 aprilie 2024, au avut loc în ferme din toată țara demonstrații practice organizate de Mewi. La finalul acestor demonstrații de primăvară, compania furnizoare de tehnică agricolă performantă își propune să sintetizeze și apoi să publice informații concrete despre consumuri (de combustibil, de materiale, de energie umană), cantitate de substanțe chimice utilizate etc.

Locul în care se iau cele mai bune decizii pentru un potențial client este cel al demonstrațiilor practice, în câmp, unde fermierii văd utilajele la lucru. Pentru actualele demonstrații practice, Mewi a pregătit trei tandemuri, fiecare urmând să efectueze una dintre lucrările specifice de primăvară, respectiv protecția plantelor – fertilizare, erbicidare - și semănat.

 

Erbicidat, Horsch Leeb 4 AX și Valtra T

 

Horsch Leeb 4 AX, un aparat de erbicidat tractat, lansat la Agritechnica 2019, reprezintă o soluție optimă pentru fermele de dimensiuni mici și medii. Această mașină a mai fost inclusă în demonstrațiile de anul trecut, iar fermierii care au văzut-o în câmp și au testat-o spun că este un utilaj exact pe măsura așteptărilor, la care nu există nimic ce ar trebui modificat.

Aparatul de erbicidat Horsch Leeb 4 AX este mai accesibil din punct de vedere financiar, însă producătorul nu a făcut compromisuri acolo unde contează cu adevărat. Tehnologia cu care este echipat îl face ideal pentru terenurile denivelate, fiind astfel alegerea perfectă pentru fermele din zona Ardealului. Un aspect foarte important este faptul că necesarul de putere al tractorului utilizat pentru lucrările cu Horsch Leeb 4 AX se situează la doar 100 CP, grație masei sale reduse. Totodată, utilajul are un ecartament de la 1,50 m la 2,25 m, ceea ce înseamnă că poate fi folosit cu orice tractor. „Pe de-o parte, în România, sunt fermierii mari, care își permit tehnologia de vârf foarte sofisticată, dar sunt și fermierii care poate nu își permit investiții foarte mari, dar vor ceva în plus față de ceea ce le oferă piața. Iar soluția Horsch pentru aceștia din urmă este sistemul de control al lăncilor, cu care este echipat și Horsch Leeb AX, un aparat de erbicidat tractat mai accesibil din punct de vedere financiar. Leeb AX este foarte bine dotat, are o pompă cu membrane, proțap virator, sistem de GPS, Section Control, dar dacă aceste caracteristici se regăsesc și la alți producători, sistemul de control al lăncilor, apropierea de sol și stabilizarea în timpul lucrului sunt unice. Sunt împrumutate de la tehnologiile de vârf, de la Leeb GS și alte autopropulsate din gama de vârf Horsch”, precizează Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România.

ta 250 mewi 1

Horsch Leeb AX este un utilaj simplu, care are cerințe minime față de tractor (are nevoie doar de o priză de putere funcțională și de o cuplă de remorcare), dar la care înălțimea de aplicare este menținută cu strictețe. Are propria pompă de ulei, propriul circuit de ulei, permițând astfel lucrul cu orice tractor, fie el de ultimă generație, fie vechi de 30 de ani.

Mașina de erbicidat Horsch Leeb 4 AX este tractată de Valtra T. Despre tractorul din seria T, producătorul finlandez afirmă că „dacă ați putea proiecta și construi un tractor, cu siguranță ar arăta exact așa”. Meritele i-au fost recunoscute internațional, fiindu-i conferite nenumărate premii, mai ales de-a lungul ultimilor ani. De o adaptabilitate impresionantă, tractorul este potrivit pentru toate lucrările din fermă, indiferent de condițiile de lucru. 

Majoritatea caracteristicilor acestei serii de tractoare au fost create și perfecționate în urma discuțiilor purtate cu sute de clienți din întreaga lume și supuse apoi testelor timp de mii de ore. Valtra T este construit pentru a lucra în condiții dificile și a face față tuturor provocărilor întâlnite de-a lungul unei zile de muncă.

 

Horsch Maestro și Fendt 700 Vario, lucrări de semănat

 

La lucrările de semănat participă  două „vârfuri de lance” din portofoliul companiei Mewi: o semănătoare Horsch Maestro și un tractor Fendt din seria 700 Vario.

Horsch Maestro CV (sau DV, acestea fiind tipurile de semănători care intră în demonstrații), este o semănătoare la care distribuția seminței este „clasică”, cu sistem de vacuum și predare a seminței liber, prin propria greutate, în tubul de cădere.

Modelele din seria Fendt 700 Vario sunt cele mai vândute tractoare ale producătorului german, fiind utilizate de fermieri din întreaga lume. „Pentru inginerii Fendt a fost, așadar, o provocare să transforme ceva bun în ceva și mai bun. Factori precum consumul redus de combustibil, combinat cu performanța de până la 300 CP, conservarea solului și flexibilitatea maximă pentru diferite aplicații, sunt foarte importanți pentru clienții profesioniști din întreaga lume”, arată Leontin Coca, director vânzări Mewi.

Fendt 700 Vario încorporează cea mai nouă tehnologie dezvoltată de Fendt pentru tractoare, tehnologie care vine de la cele mai mari tractoare, cele din seria 1000, și care este disponibilă acum și pentru tractoarele din seria 700, desigur redimensionată pentru tractoare de la 200 la 300 CP. Motorul este complet nou și a fost dezvoltat integral de grupul AGCO, fiind un proiect exclusiv dedicat tractoarelor Fendt din seria 700.

ta 250 mewi 2

Noua serie Fendt 700 include șapte modele: 720, 722, 724, 726 și modelul de top 728, cu putere maximă de 283 CP, dar cu posibilitatea de a avea 20 CP în plus, deci puterea maximă pentru modelul Fendt 728 este de 303 CP. Tractoarele din noua serie 700 sunt mai grele, oferă o putere mai mare, precum și mai multă stabilitate și eficiență mai ridicată.

 

Rauch Axis și Fendt 300 Vario, la fertilizat

 

În domeniul protecției plantelor, precizia, completată de digitalizare, creează un echilibru armonios între mediu, durabilitate și randament. Distribuitoarele de îngrășăminte Rauch Axis sunt atât de evoluate din punctul de vedere al tehnologiei încât fac posibilă aplicarea îngrășămintelor cu o rată variabilă, în cazul distribuitoarelor cu disc, prin schimbarea punctului de aplicare, a vitezei discurilor și a cantității de dozare.

Sunt deja 25 de ani de când producătorul german Rauch a creat sistemul EMC, care a fost prezentat pentru prima dată publicului la Agritechnica 1999. În primul an de la lansare, inovația a câștigat patru medalii de aur. EMC este un sistem electronic inteligent de măsurare și control ale debitului de îngrășăminte, grație căruia se pot realiza economii substanțiale. Iar pentru că sumele cheltuite pentru îngrășăminte sunt uneori foarte mari, un sistem care permite controlarea mai eficientă a costurilor va fi mereu o investiție bună. Minimizarea cantității de îngrășăminte folosite are, totodată, un impact pozitiv asupra mediului.

Printre caracteristicile recunoscute și apreciate ale EMC se regăsesc: înregistrarea cantității de îngrășăminte distribuite; măsurarea cantității de îngrășământ din buncăr; măsurarea vitezei de înaintare grație senzorilor integrați; măsurarea cu o precizie înaltă a debitului de distribuire a îngrășămintelor; acţionarea electrică şi individuală a şuberelor; recunoașterea și înlăturarea blocajelor; reglarea automată a debitului de distribuire.

Distribuitoarele de îngrășăminte Axis asigură realizarea unor lucrări de mare productivitate, în condiții de siguranță și confort, în fiecare clasă de putere. Administrarea inteligentă a îngrășămintelor cu ajutorul sistemelor de precizie (precum hărți de cartare a solului, senzori de detecție pentru carențele nutriționale etc.) necesită echipamente de administrare performante precum cele ale companiei Rauch.

ta 250 mewi 3

Distribuitorul Rauch Axis evoluează împreună cu un Fendt din seria 300 Vario, tractor care a adus pe piață un sistem inovator – Dynamic Performance – care asigură putere suplimentară la efectuarea sarcinilor, inclusiv la cele staționare, dar care necesită priză de putere. Mediul de lucru din cabină este o altă caracteristică importantă care a beneficiat de îmbunătățiri, suprafața de afișaj fiind mărită prin adăugarea unor noi terminale. Platforma FendtOne, cu dispozitive de comandă și control ce pot fi personalizate, din interiorul tractorului, face posibilă sincronizarea „biroului” cu tractorul sau flota de tractoare în termeni de schimb de date și planificare a activităților.

Fendt 314 Vario a fost desemnat „Tractorul Anului 2020”, categoria Best Utility, de către juriul celei mai mari expoziții de tehnică agricolă din lume – Agritechnica.

 

Foto: Mewi

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024
Abonamente, AICI!

Nu putem vorbi de agricultură în lipsa pasiunii, mai ales dacă avem în vedere greutățile prin care trec fermierii în ultima vreme. Tot mai mulți renunță, un exemplu relevant fiind domeniul horticol, însă cu aceeași situație se confruntă și ceilalți fermieri. O mare parte a celor care făceau legumicultură a renunțat și au rămas cei care lucrează în acest domeniu de o viață.

Despre viitorul legumiculturii am discutat cu președintele Organizației Interprofesionale „Prodcom Legume – Fructe”, Gheorghe Vlad, și cu Valentin Moise, acasă la acesta din urmă, în localitatea Vidra, județul Ilfov. O vizită în care am aflat că Valentin Moise cultivă în solarul de 2.000 mp tomate, în două cicluri, pe care le alternează în funcție de cerere și cu alte culturi, alături de salata de pe timpul iernii. Cererea dictează structura culturilor, vizat fiind profitul. Dar la acesta se ajunge foarte greu. „De valorificat e cam greu... Vedem prețul care este pe la depozite, în general același de acum 20 de ani și foarte mic. Mai nou, încercăm la piața de angro, pentru că nu avem timp pentru valorificare. Nu mai are cine să rămână acasă să continue munca. Părinții au îmbătrânit, nu prea mai pot”, ne-a zis Valentin Moise, care lucrează alături de soția sa.

Valentin Moise

Valentin Moise

„România astăzi se cifrează pe trei cicluri de producție: culturile de salată, de ridiche, de ceapă verde. Când m-am apucat de legumicultură prin anii 2000, vindeam cu soția împreună salata cu 80 de bani, 1 leu, chiar și 1,20 lei. Astăzi este același preț”, a completat  Gheorghe Vlad.

 

Vremea și presiunea băncilor îngreunează activitatea

 

Cum este acest an pentru producătorii agricoli? Greu, chiar de impas, ne-au spus interlocutorii noștri. „Dacă se implica mai mult statul în ajutoare pentru fermieri, ar fi fost mult mai bine. E foarte greu în agricultură să răzbești. E gen loterie, e ca la „Loz în plic”, din o mie de culturi să nimerești una profitabilă. Muncim ca să avem ce pune pe masă cât de cât”, spune președintele Prodcom Legume – Fructe. Gheorghe Vlad crede că tinerii nu vor mai fi atrași spre acest sector din două motive, „nu-i mai interesează agricultura pentru că a ajuns cam nonprofit și, cel mai important aspect, fermierii nu sunt stimulați deloc”.

Printre motivele pentru care acest an este unul problematic se află seceta prelungită, de câțiva ani, care i-a făcut pe agricultori să coboare puțurile până la 45 de metri, ceea ce a dus la dublarea cheltuielilor de extragere, irigat și pompat apa. O altă problemă este faptul că vara cresc temperaturile și până la 50°C, iar noaptea coboară foarte mult, extreme care afectează atât plantele, cât și oamenii, creând dezechilibre. „Contăm pe o producție, dar, de fapt, la recoltare tragem linie și vedem că suntem la jumătate. Și un al treilea și cel mai grav aspect îl reprezintă băncile, care ne hăituiesc, practic, suntem vânați”, afirmă Gheorghe Vlad.

horti 250 legume 2

 

Tot mai puține suprafețe cultivate

 

În opinia interlocutorilor noștri, legumicultura este în scădere și din punctul de vedere al suprafețelor. Spre exemplu, în Vidra, din 800 de hectare intravilan cu construcții metalice de solarii, astăzi sunt cu aproximație 300 ha acoperite, și din acestea, 150 ha cultivate cu producție. „Eu m-am născut cu solariile în curte, ne împiedicam de roșii, iar când era de pus și de plantat roșiile, primăvara, ne cam învoiam de la școală. Astăzi n-am mai făcut trimitere către copii, dar ne punem întrebarea: de ce nu vom mai găsi marfă românească pe piață?”, întreabă Gheorghe Vlad.

Lipsa motivației financiare și volumul crescut de muncă nu îi mai atrag pe tineri spre acest domeniu. Dincolo de activitatea în solarii, este și aceea legată de desfacere, iar în acest context micul producător are de-a face cu monopolul marilor lanțuri de magazine, văzut ca distrugător al micului producător. „Politica supermarketului a fost ca să ne extragă tot ce înseamnă cash-ul din buzunar. Marele impediment al României este faptul că noi astăzi suferim consecințele Comunității Europene, pentru că Ministerul Agriculturii n-a știut să facă o armonizare a legislației europene la condițiile reale ale României. Vor să ne transforme într-un ritm foarte rapid privind digitalizarea și tehnologia modernă, dar nu se pune punctul pe „i”. La 14 milioane de hectare de teren fertil cât are România, 9,4 milioane sunt numai arabil. Imaginați-vă că legumicultura are astăzi 40.000 de hectare cu solarii cu tot. Dacă legumicultura ar avea patru milioane de hectare de legume, jumătate din Europa ar fi aprovizionată din România”, susține Gheorghe Vlad.

 

Necesarul de consum nu se asigură nici pentru 60 de zile

 

România este o țară cu un potenţial ridicat pentru producţia de legume în câmp, fapt datorat în principal fertilităţii naturale ridicate a solurilor şi diversităţii climei. Suprafaţa cultivată cu legume a scăzut continuu, de la 289,6 mii ha în 1989 la 151,9 mii ha la sfârşitul anului 2005, din informaţiile INS (Institutul Naţional de Statistică). „Astăzi avem 40.000 cu tot cu spații protejate. Ce să însemne? Grosso modo, în medie, este infim. România nu poate să-și asigure necesarul de consum nici pentru 60 de zile. Și-mi asum ceea ce spun. Fabricile de conserve sunt 13 construite, vreo 4-5 care funcționează la 30% din capacitate. Capacitatea lor de prelucrare este undeva la două milioane de tone pe toate fabricile de producție, de procesare. Am ajuns să luăm pastă din China și să vindem către consumatorul nostru un bulion pe care scrie: din concentrat de pastă. Iar o altă anomalie, fabricile de mezeluri nu folosesc usturoiul pe care-l avem în programul generat de Guvernul României, ci folosesc praful de usturoi, care tot din China vine”, afirmă Gheorghe Vlad.

horti 250 legume 4

 

Mari probleme cu dăunătorii și bolile

 

Fermierul român nu face diferențe între culturile dedicate comerțului și cele pentru consum propriu, deoarece corectitudinea îi rămâne o caracteristică, iar sănătatea este importantă pentru toți. „Avem mari probleme cu dăunătorii și bolile. În ianuarie avem capcane care sunt pline de insecte, pentru că sunt motivante și temperatura, și spațiul acoperit, dar am fost invadați de 15-20 de ani de anumite insecte care în România n-au existat. Sunt din astea alogene, invazive, care nu aparțin spațiului românesc. Dar nu avem posibilitatea de a le eradica, pentru că nici produsele, pesticidele, în general, nu fac față. Și nu numai la noi, în legumicultură, ci nici în cultura mare”, precizează Gheorghe Vlad, referindu-se la schimburile comerciale intracomunitare, care nu au adus doar legume și fructe, ci și tuta absoluta, de pildă.

Însă problema nu se limitează la tuta absoluta, ci și la restul dăunătorilor, cu atât mai mult cu cât există solarii, chiar și terenuri necultivate, pline de buruieni și dăunători. Una dintre soluții a reprezentat-o amplasarea unei plase pe lângă solarii. Dar asta a adus costuri suplimentare. „Ne-am reorientat cu multe: capcane cu feromoni, capcane lipicioase, capcane cu ultraviolete, cu neoane. Toate achizițiile la început de an, mă refer la sămânță, la îngrășăminte au început să crească chiar cu 15-20% la magazine de specialitate. Dar la noi, la producători, rămân aceleași prețuri”, a menționat Valentin Moise.

Intervenția statului ar fi benefică prin asigurarea de consultanță. „Am avut o agenție națională de consultanță și sunt țări în care aceasta face totul pentru fermieri, cu eficiență. El (fermierul român, n.r.) face astăzi și managementul, și contabilitatea, și planificarea, și munca fizică, practic este un generalist al tuturor lucrărilor dintr-o gospodărie. Funcționează ca un mecanism și, dacă s-a întrerupt ceva, pentru el este un cost în plus. La 2.000 de metri pătrați, faci cel puțin o intervenție a tratamentului săptămânal și nu cred că-l costă mai puțin de 500-600 de lei. Dozele sunt microambalate și mai intervine și faptul că nici concentrația nu e pe măsură”, explică Gheorghe Vlad.

horti 250 legume 1 

 

Soluții inedite la provocări

 

O altă provocare o reprezintă ambalajele. Unii legumicultori au găsit soluții inedite și folosesc baxurile de banane. „Ele sunt ambalajele noastre cele mai de preț pentru comercializarea legumelor. Astăzi, când vorbim, a ajuns undeva la 4-5 lei un bax de banane gol”, ne-a zis Valentin Moise. „Imaginați-vă că legătura de verdeață e 60 de bani. Să pui 60 de bani în 5 lei și să pui 10 legături. Care e mai scump, ambalajul sau leguma? Sunt ani în care legumele ajung de așa manieră încât preferi să le arunci, ca să nu pierzi ambalajul”, a adăugat Gheorghe Vlad.

Însă o soluție pentru a plăti un preț decent pentru cutiile de carton specifice rămâne asocierea mai multor legumicultori pentru o comandă consistentă către o fabrică producătoare din România, care ar scădea considerabil prețul de achiziție.

Provocările cu ambalaje se extind și la borcanele pentru conserve, mare parte fiind cumpărate din Turcia, Siria sau Ucraina. „Am cerut prin INVESTALIM (Schema de ajutor de stat - Program național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM 2023-2026, n.r.), în discuțiile cu MADR, să ne dea voie pe extindere de procesare să ne facem fabrici de ambalaje, în primul rând fabrică de borcane. Astăzi ne vinde Bulgaria, pentru că le «europenizează» Turcia în Bulgaria și noi le luăm la 1,30 lei, 1,37, 1,40, un borcan de 700 ml. Imaginați-vă că și ambalajele astea ar fi o gură de oxigen. Există o interpretare eronată când se zice că micul producător e marele evazionist. Nu, el nu poate să-și asigure nici traiul. Dar România trebuie să se reorienteze la condițiile reale ale ei, în Vidra să se facă legume, nu să găsim pomi, smochini și altele, așa cum programul „Tomata” a fost generat și la pensiunile de munte”, spune cu năduf Gheorghe Vlad.

Gheorghe Vlad

Gheorghe Vlad

 

Prețurile mari de la raft nu sunt din cauza producătorilor

 

La ora actuală, producătorii nu se află pe linia directă cu consumatorul, între ei fiind intermediarul, comerciantul. Iar acest fapt aduce cu sine o neînțelegere din partea cumpărătorului. „Suntem criticați, pe nedrept, că cer țăranii prețuri exorbitante. Nu, nu țăranul cere, ci cel care valorifică ultimul. Al doilea aspect, prețurile sunt în ascendență permanentă. Iar, astăzi, România se îndreaptă către prețuri mai crescute din cauza suprafețelor în scădere permanentă, din cauza neintervenției statului concret la condițiile reale în legumicultură, în pomicultură, a îmbătrânirii generațiilor”, susține Gheorghe Vlad.

O soluție pentru clarificare o reprezintă formarea prețului la raft care să specifice prețul producătorului și pe cel al distribuitorului, dar și implicarea statului pentru plafonarea adaosului comercial. „Intervenția statului poate să fie clară: n-aveți voie decât 20% adaos”, a exemplificat președintele OIPA Prodcom.

Legea nr. 170/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru producătorii agricoli de legume-fructe şi cartofi este în vigoare de la data de 18 iunie 2023 și instituie o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susţinerea activităţilor de sortare, ambalare, etichetare şi transport pentru producătorii de legume, fructe şi cartofi. Ajutorul de stat prin această schemă se acordă pe o perioadă de trei ani, pentru producţia autohtonă. Dar „Legea 170 nu are norme de aplicare. Deci, nu se poate aplica”, punctează Gheorghe Vlad.

 

Horticultura, Cenușăreasa agriculturii?

 

O doleanță a legumicultorilor este înființarea unei direcții de horticultură în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Micul producător a fost ca un fel de Cenușăreasă, nu s-a ocupat nimeni de segmentul horticultură. Livezile – nu vă mai spun! Avem accesate fonduri europene pe peste 4.000 de hectare, dar în vegetație și pe fructificare nu cred că avem astăzi 2.000 ha. Mulți le-au abandonat”, afirmă președintele OIPA Prodcom Legume – Fructe.

Gheorghe Vlad crede că fondurile ar trebui acordate cu precădere către profesioniștii din domeniul agricol. „Avem investiții de milioane de euro către bijutieri, către electroniști, către polițiști, către oameni care au lucrat în domenii care n-au legătură cu agricultura și sunt abandonate. Suntem criticați pe bună dreptate de către Comunitatea Europeană că banii n-au ajuns în agricultură. S-a dezvoltat cel care a fost aproape de intervenție, s-au accesat proiecte europene de valori incomensurabile, și România astăzi se regăsește într-un faliment al agriculturii.”

Programul „Tomata” și-ar fi atins scopul mult mai eficient dacă existau cerințe mai clare prin care agricultorul ar fi fost motivat să își mărească suprafața, iar în loc de bani, să se fi asigurat decontarea cheltuielilor. „De ce? Pentru că banii cash în programul «Tomata» au ajuns în faianță și în distracții. Iar dacă banii erau cu obligativitate ca anul următor să-ți extinzi suprafața cu 200 mp, cu 300 mp, astăzi România avea o extindere a suprafeței și o productivitate mai mare. Suntem însă invers, e o scădere a suprafeței și productivitatea este la jumătate. Avem import din luna ianuarie până în luna iunie de vreo sută de milioane de euro numai tomate din Turcia”, a explicat Gheorghe Vlad.

Agricultura are nevoie, dincolo de suportul structurilor statului, și de atenția consumatorilor, „să nu evite producătorul român, pentru că niciodată n-o să-l păcălească”.

În strategiile la nivel național trebuie avut în vedere încă un fapt, dacă avem ca prioritare continuitatea și dezvoltarea, mulți români care lucrează pământul nu sunt angajați cu carte de muncă și nu au plătite contribuțiile aferente. „Sunt undeva la 4,2 milioane de gospodării cu minimum doi cetățeni care se ocupă de gospodărie. Cu aceștia va fi o mare problemă, pentru că nu vor primi pensii. Când vor ajunge la vârsta de pensionare, vor fi asistații cui? Ai copiilor, neavând carte de muncă sau contribuțiile plătite. România va avea o mare problemă în contextul ăsta, pentru că e definită prin 87% rural”, a concluzionat Gheorghe Vlad realitatea din teren.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024
Abonamente, AICI!

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista