Fungul Septoria tritici a fost prezent în culturile de grâu și în anul 2023, producând pagube serioase în unele zone din țară. În acest articol veți găsi informații utile despre biologia patogenului, patografia și strategia de combatere pentru a nu avea pagube în producție.

Condițiile climatice din prima decadă a lunii martie 2024 sunt foarte asemănătoare cu cele de anul trecut (aceeași perioadă) în zona de vest a țării și mai ales în județul Timiș. Ne aducem aminte că, septorioza frunzelor a făcut ravagii anul trecut prin culturile de grâu din Timiș și nu numai, deoarece a fost multă umiditate (septorioza este condiționată de umiditate). Ani la rând, septorioza a fost o boală a începutului de primăvară după care se oprea din evoluție deoarece nu mai avea umiditate. Rezerva de inocul din primăvara 2023 a dus la apariția acestui patogen în culturile de grâu încă din toamnă, când intensitatea și frecvența plantelor cu simptome a fost ridicată, pe fondul climatic favorabil (în Banat a plouat mult peste media multianuală care este de 600 mm/an). Iarna blândă a susținut infecțiile, conducând astfel la creșterea sursei de inocul pentru viitoarele infecții din primăvară.

În această perioadă, în solele de grâu verificate, patogenul este prezent pe toate plantele (la soiurile sensibile mai ales). Umiditatea existentă (a plouat suficient) și temperaturile înregistrate susțin dezvoltarea acestui patogen, de aceea, dumneavoastră fermierii trebuie să fiți foarte atenți la culturi. În acest sens, recomand verificarea cu atenție a culturilor de grâu și aplicarea unui prim tratament dacă situația din teren impune asta (depășirea pragului economic de dăunare - PED). Primul tratament în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. În acest interval, în urma controalelor fitosanitare puteți alege momentul optim, funcție de nivelul infecției. Fungicidele trebuie alese cu mare atenție mai ales când vremea este umedă. Alegeți acele fungicide care sunt compuse din mai multe substanțe active (contact și sistemice). Acestea pot proteja plantele mai mult timp. După cum știți, fungicidele omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale au spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni (complex de boli foliare, boli ale tulpinii și ale spicului).

Simptome produse de Septoria tritici. Pata mai veche este deja necrozată, restul sunt galbene și fără picnidii la suprafață

Recunoașterea simptomelor

Simptomele pot fi recunoscute foarte ușor. Ele pot apărea încă din toamnă și chiar în timpul iernilor blânde.

Tabloul simptomatic al bolii este următorul:

• Pe frunze apar pete care pot avea diferite forme: ovale, alungite, neregulate. Cel mai adesea, petele au formă dreptunghiulară, limitate de nervurile frunzelor;

• Inițial, culoarea petelor este verzuie – galbenă, iar pe măsură ce patogenul evoluează capătă culoare maro;

• La atacuri masive, întreaga frunză poate fi acoperită de pete maronii care în stadiu avansat devin cenușii și mor;

Simptom tipic. Pete dreptunghiulare cu două margini drepte delimitate de nervuri și două difuze

• Uneori, de jur împrejurul petelor apare un halou clorotic;

• Tabloul simptomatic este întregit de prezența pe suprafața petelor a unor spori negri numiți picnidii, care pot fi observați cu ochiul liber. Aceste fructificații sunt așezate în șiruri paralele cu nervurile frunzei;

• Uneori, pe teci și pe pai pot apărea pete alungite, clorotice, care în final se brunifică [Hatman et al., 1989; Popescu, 2005; Murray et al., 2009].

Realizarea infecțiilor

Primăvara, primele infecții sunt realizate de ascosporii aduși de vânt din zonele unde au iernat după care infecțiile secundare sunt preluate de picnosporii din picnidii. După Popescu (2005), infecțiile primare pot fi produse și de miceliile care iernează în camera substomatică și care, primăvara, în condiții favorabile de climă, vor forma picnidiile cu picnospori. În teren, adeseori pseudoteciile sunt confundate cu picnidiile, de aceea analizele de laborator sunt necesare pentru stabilirea exactă a sursei de inocul.

Picnidii de Septoria tritici care în prezența apei expulzează o masă mucilaginoasă albicioasă plină de conidii (responsabile de infecțiile secundare)

Când infecția se transmite prin sămânță, după semănat, în timpul germinării, miceliul ciupercii trece din tegument în coleoptil. În această fenofază, coleoptilele infectate se vor brunifica și vor muri. Toamna, tinerele plăntuțe pot fi infectate de picnosporii din picnidii și chiar de ascosporii din pseudotecii. Pseudoteciile care eliberează ascospori pot fi găsite pe resturile vegetale în iernile blânde [Eyal et al., 1987; Popescu, 2005]. În prezent, din cauza sistemelor agricole bazate pe monocultură, rotații scurte și lipsa diversității plantelor cultivate într-o fermă, Septoria tritici trece foarte ușor de pe samulastră în noile culturi.

Supraviețuirea patogenului peste anotimpul de iarnă

Ciuperca supraviețuiește în sezonul rece pe resturile vegetale infectate, pe miriște sub formă de miceliu, picnidii cu picnospori și pseudotecii, rezistând la temperaturi scăzute. La aceste surse de inocul se adaugă sămânța. Prin miceliul din tegument și picnidiile din șanțulețul ventral și smocul de perișori al cariopselor, boala poate fi transmisă în sezonul următor [Popescu, 2005]. Picnidiile pot supraviețui în miriște câteva luni, chiar 20 de luni, timp în care își păstrează capacitatea de infecție [Hess & Shaner, 1985; Eyal et al., 1987; Popescu, 2005].

Condiții climatice favorabile infecțiilor

Septoria tritici este un fung care are nevoie de prezența umidității în toate fazele infecției (germinare, penetrare, dezvoltare). Numeroase studii arată că perioadele de umiditate trebuie să fie de aproximativ 72 de ore pentru ca patogenul să realizeze infecția. După Fournet (1969), picnosporii sunt eliberați din picnidii atunci când apa persistă pe frunze mai mult de 30 de minute. În momentul expulzării, picnosporii se află grupați într-o masă gelatinoasă, lipicioasă care îi protejează de uscăciune, mărindu-le viabilitatea. În condiții favorabile de temperatură ei vor germina. Picnosporii pot germina la temperaturi minime cuprinse între 2 - 3⁰C. După Popescu (2005), germinarea sporilor și infecțiile se pot realiza la temperaturi minime cuprinse între 6 - 8⁰C și umiditate relativă a aerului de 85% timp de 12 ore. Temperatura optimă este cuprinsă între 20 - 25⁰C, iar cea maximă între 33 - 37⁰C [Hilu & Bever, 1957]. Acest patogen are capacitatea de a se dezvolta într-un interval larg de temperaturi, dar este condiționat de prezența apei. Dacă nu sunt precipitații, infecțiile nu se realizează. Primele simptome apar pe frunze după 6 - 7 zile de la realizarea infecției, iar ciclul se încheie la 11 - 15 zile.

Epidemiologia bolii

Transmiterea sau răspândirea sporilor pe distanțe mari se face cu ajutorul vântului. Comparativ cu picnosporii care nu pot fi dispersați pe distanțe mari (stau în masa mucilaginoasă), ascosporii pot parcurge distanțe lungi cu ajutorul curenților de aer.

Masa gelatinoasă plină de conidii este expulzată de picnidii în prezența apei

Perioadele de timp lipsite de ploaie opresc evoluția patogenului. În astfel de situații patogenul rămâne în zona bazei tulpinii, progresia bolii către etajele superioare fiind oprită. De asemenea, răspândirea bolii pe verticală și orizontală este încetinită când condițiile climatice nu sunt favorabile și rapidă atunci când temperaturile din timpul nopții sunt cuprinse între 8 - 10⁰C și precipitațiile sunt prezente [Eyal et al., 1987].

Epidemiile de septorioză sunt favorizate de vremea umedă întreținută de ploi continue, de temperaturile moderate, de soiurile sensibile, tehnologiile aplicate și existența sursei de inocul [Eyal et al., 1987].

Managementul integrat al septoriozei frunzelor de grâu

Septoria tritici este un patogen important al culturilor de grâu, capabil să producă pagube serioase în primăverile umede (între 30 - 50% la soiurile sensibile). De aceea, în cadrul sistemului de management trebuie să ținem cont de toate măsurile care pot preveni instalarea patogenului: măsurile preventive, măsurile chimice și măsurile biologice (dacă este posibil).

Factorii de risc sunt: utilizarea soiurilor sensibile; iernile blânde și umede, primăverile cu vânt; vremea umedă întreținută de ploi continue (mai și iunie); semănatul timpuriu [Popescu, 2005].

Măsuri profilactice

Aceste măsuri au importanță majoră în gestionarea patogenului Septoria tritici. Prin urmare, se recomandă:

• Utilizarea soiurilor rezistente și a semințelor sănătoase, certificate;

• Rotații corecte (duc la diminuarea sursei de inocul). Rotațiile de 3 - 5 ani la grâu au redus mult incidența septoriozei frunzelor [Shearer et al., 1974];

• Distrugerea samulastrei;

• Tehnologii de cultură care se bazează pe lucrările solului (arături), mai ales în anii cu infecții masive;

• Îndepărtarea resturilor vegetale duce la diminuarea sursei de inocul [Popescu, 2005].

Măsuri chimice

Chimioterapia deține ponderea în cadrul sistemului de combatere integrată. Tratamentele pot fi făcute preventiv și curativ.

Tratarea semințelor cu fungicide sistemice este obligatorie. În România sunt omologate pentru tratarea semințelor de grâu mai multe fungicide care protejează tinerele plăntuțe de atacul patogenilor specifici, între care și septoriozele. Amintesc aici: fludioxonil; difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol; fludioxonil + sedaxan; difenoconazol + fludioxonil +sedaxan; fludioxonil + teflutrin [după aplicația Pesticide 2.24.2.2, 2024].

Fungicidele amintite sunt omologate în general pentru Septoria nodorum. Rareori, Septoria tritici poate fi găsită pe semințe. În partea de vest a României este predominantă Septoria tritici, de aceea în acest material sunt prezentate informații despre acest patogen. Fungicidele omologate combat ambele septorioze.

În vegetație tratamentele trebuie efectuate când PED-ul a depășit 10% intensitate de atac [Popescu, 2005]. Tratamentele preventive pot fi realizate atunci când plantele de grâu se află în stadiul „al doilea nod vizibil” sau când „frunza steag este vizibilă” [Eyal et al., 1987] .

Alte PED - uri (praguri economice de dăunare) de care se poate ține cont (corelate cu fenologia plantelor):

• Înfrățire - intensitate 30 - 50% sau 1% frunze cu fructificații;

• Alungirea tulpinii - intensitate 15 - 20% sau 1% frunze cu fructificații;

• Înspicat - 10% intensitate la frunza steag sau 1% frunze cu picnidii.

Recomandări importante

Combaterea patogenului se realizează în perioada de vegetație, atunci când PED-ul (pragul economic de dăunare) este atins și depășit, adică >10% intensitate de atac. Funcție de fungicidul ales, tratamentele pot fi efectuate până la începutul înfloritului (dacă sunt infecții masive).

Primul tratamentul (T1) pentru controlul septoriozei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 32 (apariția frunzei 3) - acest tratament asigură control maxim pentru frunza 3 și bun pentru frunza 2.

Al doilea tratament (T2) pentru controlul septoriei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 39 - este foarte important și asigură control maxim pentru frunza steag și oprește infecțiile care eventual s-au instalat pe frunza 2.

Despre tratamentul T0 (cu 2 sau 4 săptămâni înainte de T1), studiile arată că rareori este eficient.

Momentul optim pentru aplicarea primului tratament trebuie ales cu mare atenție, ținând cont de starea fitosanitară a culturilor și de prognoza climatică. Primul tratament pentru combaterea septoriozei ar trebui efectuat în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard” adică BBCH 30 - 39.

Fungicidele omologate în România pentru combaterea septoriozei la grâu (dar și pentru alți patogeni ai cerealelor) sunt: Azoxistrobin; bixafen +spiroxamină + trifloxistrobin; Protioconazol + tebuconazol; protioconazol + spiroxamină; protioconazol + trifloxistrobin; protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; bixafen + tebuconazol; Difenoconazol; Piraclostrobin; Fluxapyroxad; fluxapiroxad + piraclostrobin; fluxapyroxad + metconazol; fluxapyroxad + mefentrifluconazol; mefentrifluconazol + piraclostrobin; Mefentrifluconazol; Metconazol; Protioconazol; Tebuconazol; bixafen + protioconazol; boscalid + kresoxim metil; difenoconazol + tebuconazol; difenoconazol + fluxapiroxad; bromuconazol + tebuconazol; Proquinazid + protioconazol; Folpet; Kresoxim - metil + mefentrifluconazol [după aplicația PESTICIDE 2.24.2.2, 2024].

IMPORTANT!

Când intensitatea atacului este ridicată, fungicidele trebuie alese cu atenție. În astfel de situații se recomandă utilizarea fungicidelor compuse din mai multe substanțe active cu moduri diferite de acțiune (contact și sistemice). Combinațiile de mai multe substanțe active asigură protecție pentru o perioadă mai lungă de timp. Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale au spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni.

Când apa nu este prezentă, masa gelatinoasă plină de conidii ia forma unor cârcei

Într-un sezon de vegetație este foarte important să alternați substanțele active pentru a evita apariția fenomenului de rezistență. De asemenea, respectați dozele recomandate de producători (se observă o tendință a fermierilor de a supradoza). Nerespectarea dozelor recomandate de producători duce la instalarea fenomenului de rezistență. Tratamentele fitosanitare trebuie aplicate în zile fără vânt și cu temperaturi mai mari de 5 0C (atât noaptea cât și ziua). Utilizarea echipamentelor de protecție este obligatorie (pesticidele pot produce boli grave). Respectați timpii de pauză (la unele fungicide este de 61 de zile).

Măsuri biologice

Combaterea acestui patogen cu ajutorul agenților biologici nu este posibilă în prezent (patogenii în general sunt mai greu de combătut). Totuși, agenții biologici sunt în atenția cercetătorilor. Se testează intens bioagenții Trichoderma spp., Bacillus megaterium, Pseudomonas sp., Gliocadium roseum, Sporotrichum mycophillum [Popescu, 2005; Ponomarenko, 2011]. Unele studii raportează rezultate foarte bune în cazul agentului biologic B. megaterium. S-a constatat că, acesta oprește dezvoltarea septoriozei cu până la 80%. Pe lângă B. megaterium, se cercetează bacteriile antagonice din genul Pseudomonas, mai ales că dezvoltarea lor nu este stânjenită de fungicidele utilizate. Testele se fac pe suprafețe mici sau în spații protejate de aceea, de multe ori rezultatele sunt foarte bune. Aplicate pe suprafețe mari, rezultatele nu mai sunt cele scontate (influența factorilor climatici, pedologici etc).

În consecință, aceste biofungicide trebuie mai mult testate în câmp pentru a-și dovedi eficacitatea [Ponomarenko, 2011]. În fermele ecologice din Timiș, semințele de grâu sunt tratate cu produse pe bază de Trichoderma spp., Bacillus subtilis, micorize arbusculare și extract de alge (am asistat la astfel de tratamente). Aceste produse asigură o protecție destul de bună în primele stadii de vegetație ale plantelor.

Cu sprijinul parteneriatului dintre compania Bayer și USV „Regele Mihai I” din Timișoara am adus în atenția dumneavoastră informații importante despre prezența fungului Septoria tritici.

Bibliografie

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) anunță că a devenit membru European Agroforestry Federation (EURAF), organizație europeană recunoscută pentru implicarea activă în politici și proiecte europene care vizează domeniul agroforestier.

European Agroforestry Federation (EURAF) a fost înființată ca ONG în Franța, în 2012, și își derulează activitățile din Bruxelles, reprezentând asociațiile agroforestiere din 23 de țări, între care state membre ale Uniunii Europene, Elveția, Serbia, Ucraina, Marea Britanie și Israel.

Organizația numără peste 600 de membri individuali activi în mediul academic și în sectorul agricol/agroforestier, fermieri, consilieri agricoli și cetățeni interesați de acest domeniu.

„România are una dintre cele mai mari zone agricole din Europa și poate juca un rol crucial în contribuția la obiectivele UE de producție alimentară sustenabilă, realizată în condiții prietenoase cu mediul. Suntem încântați să le urăm bun venit colegilor din România reprezentați de LAPAR, cel mai nou membru EURAF”, a declarat Judit Csikvari, președinte EURAF.

Vicepreședintele EURAF, Patrick Worms, a completat: „Organizația noastră reunește o diversitate de membri, cu toții fascinați și interesați de interacțiunea dintre arbori, culturi agricole și animale. În contextul provocărilor cauzate de schimbările climatice, concluzia analizelor științifice devine inevitabilă: sistemele agrosilvice sunt viitorul!”.

Sistemele agrosilvice, soluții pentru mediu și agricultură

Printre principalele direcții de acțiune ale EURAF se numără implicarea în analiza politicilor europene și elaborarea de recomandări privind politicile care vizează domeniul agroforestier; activități de diseminare și networking pentru agrosilvicultură, agricultură sau silvicultură; colaborarea cu toate părțile interesate pentru a maximiza impactul activităților proiectelor derulate.

În calitate de asociație-umbrelă ce reprezintă comunitatea agrosilvică din UE, EURAF are asigurată participarea la cinci dintre grupurile de dialog civil la nivelul Uniunii Europene: Planurile strategice PAC și aspectele orizontale, Mediul și schimbările climatice, Producția animalieră, Agricultura ecologică, Aspectele internaționale ale agriculturii.

Organizația face parte, de asemenea, din DG ENV-DG AGRI „Platforma părților interesate din domeniul agroforestier și forestier”.

Cu ocazia aderării LAPAR la federația europeană EURAF, Nicu Vasile, președintele Ligii, a transmis: „Ne bucurăm că prin parteneriatul cu EURAF avem oportunitatea să reprezentăm domeniul agroforestier din România. Împreună, suntem convinși că vom derula proiecte valoroase pentru România, cu implicații la nivel european, pentru a promova folosirea arborilor în ferme și a dezvolta și consolida domeniul agroforestier în țara noastră, în condițiile în care este bine știut că România avea una dintre cele mai extinse rețele de perdele forestiere la nivel european”.

Liliana Piron, director executiv LAPAR a punctat faptul că, devenind membru EURAF, fermierii vor avea acces la resursele organizației, la grupurile de lucru, la informații și bune practici. „Sunt aspecte care vor contribui semnificativ la modul în care lucrăm și la demersurile de reprezentare și comunicare pe care le facem la nivelul autorităților pentru a promova obiectivele legate de sectorul agroforestier. Un exemplu în acest sens îl reprezintă informarea fermierilor și autorităților locale cu privire la fondurile și condițiile pentru înființarea de perdele de protecție, care sunt prevăzute ca investiții în PNRR, pentru că Submăsura 8.1 din PNDR nu mai este în vigoare”, arată Liliana Piron.

EURAF derulează în mod curent cinci proiecte Horizon Europe, în timp ce membrii EURAF sunt implicați în peste 30 de proiecte regionale la nivelul Uniunii Europene. Cele cinci proiecte Horizon Europe vizează strategii privind diminuarea și adaptarea la schimbările climatice (DISTENDER), obiectivele privind clima, biodiversitatea și sustenabilitatea fermelor (DigitAF), alianțe pentru reziliența afacerilor agricole și forestiere în bazinul mediteraneean (ResAlliance), construirea încrederii într-o agricultură credibilă a carbonului în sol în UE (CREDIBLE), precum și implementarea soluțiilor ecosistemice privind îmbunătățirea solului și subsolului (DeepHorizon).

EURAF interacționează cu fermieri din toată Europa în cadrul „Farmers Engagement Technical Group” (FETG) și colaborează îndeaproape cu cadre universitare de top în domeniul agroforestier, care fac parte din Comitetul Științific al organizației.

„Asociațiile și societățile comerciale din agricultură, precum și persoanele fizice care sunt interesate și active în domeniul agroforestier și care doresc să devină membri EURAF în România, prin LAPAR, sunt invitate să solicite mai multe informații prin e-mail transmis la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, a precizat Liliana Piron.

*****

LAPAR este o organizație profesională, neguvernamentală și independentă, constituită în anul 2001 prin asocierea voluntară între asociații profesionale și societăți comerciale. LAPAR reprezintă interesele producătorilor agricoli în relația cu instituțiile Administrației centrale, precum și cu alte asociații și federații, interne și internaționale, responsabile cu gestionarea politicilor și programelor pentru agricultură, respectiv cu atragerea fondurilor destinate activității din agricultură. LAPAR este co-fondator Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membru fondator OIPA Cereale și membru în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Pentru informații suplimentare vizitați site-ul: www.lapar.ro

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grupul CNH Industrial a preluat, la finele anului 2021, compania americană Raven Industries, specializată în agricultură digitală, pentru a oferi, la nivel global, soluții moderne pentru agricultura de precizie și instrumente performante de management al datelor pentru fermieri.

Soluțiile tehnologice oferite de Raven cresc eficiența agricolă, asigurând aplicarea inputurilor cu precizie, în locul și la momentul potrivit, reducând risipa prin tratarea precisă a fiecărei plante. Acestea pot fi folosite atât pentru plantare și semănat, cât și pentru protecția culturilor sau managementul solului.

Raven oferă atât echipamente GPS integrate din fabrică pe modele New Holland, cât și produse aftermarket. Produsele și soluțiile tehnologice realizate de Raven pot transforma orice tractor într-unul inteligent.

Produse și soluții oferite de Raven Industries prin AgroConcept:

• o gamă variată de monitoare de teren: CR7, CR12, VIPER4+;
• GPS și ghidare (hardware): RS1, 700S, 500S;
• VSH – ghidare pe bază de cameră video, “ochi digitali”;
• tehnologii de aplicare pentru erbicidat: dozator, sistem de duze Hawkeye – cel mai precis sistem de control al duzelor din industrie, radar, adaptor.

Raven Industries aduce, în premieră în România, și senzorul de câmp Augumenta^®, o tehnologie de maximă precizie în procesul de mapare a hărților de aplicare cu rată variabilă, în timp real.

Tehnologia Augumenta^® dispune de o cameră multispectrală, ce se poate monta foarte ușor pe orice tractor sau sprayer, cu o rază vizuală de până la 42 de metri, prin care sunt analizate plantele, una câte una, pentru a decide automat cantitatea și locul în care se va aplica îngrășământul, fie lichid, fie granulat. Pentru ca imaginile să fie transformate în informații agronomice și să ofere, în timp real, cea mai precisă aplicare cu rată variabilă (VRA), analizând factorii de mediu specifici, sunt utilizate calcule de vârf, CVML (computer vision and machine learning) și inteligența artificială.

Caracteristicile-cheie ale tehnologiei Augumenta^®:

• economii de inputuri de 5-8%, în funcție de condițiile culturii, rate de aplicare, etc.;
• îmbunătățiri ale randamentului cu 2-5%;
• sustenabilitate îmbunătățită, pe termen lung, și siguranță alimentară;
• minimizarea risipei de substanțe chimice;
• instalare ușoară - un senzor montat pe cabina tractorului;
• un câmp vizual de până la 42 de metri;
• până la cinci algoritmi specializați LiveVRA - aplicare azot în sezon, fungicide, reglatori de creștere a plantelor, agenți la recoltare și azot în mai multe zone;
• vizualizarea rezultatelor de oriunde, cu aplicații în cabină și pe web;
• obținerea datelor de sănătate a culturii, instantanee de înaltă definiție și analize, inclusiv rapoarte de indice de sănătate și hărți de fertilizare virtuală.

Unul dintre obiectivele pentru care Raven colaborează cu New Holland este „autonomia”. Un concept pe care nu-l consideră o destinație a agriculturii, ci mai degrabă „o călătorie” de-a lungul căreia fermierii vor putea implementa pas cu pas niveluri de tehnologie autonomă și o automatizare graduală, pe măsură ce agricultura progresează către dimensiunea totală a eficienței și productivității - Autonomia.

Raven Industries a fost fondată în 1956 în Dakota de Sud, SUA, și are în prezent cca 900 de angajați specializați în analiză, dezvoltare de software și inginerie. Este o companie-etalon în domeniul său, iar colaborarea cu New Holland a adus plusvaloare și o arie de noi oportunități de dezvoltare și inovație în zona soluțiilor de precizie integrate și a automatizării în agricultură.

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa, județul Buzău, are loc, pe 2 martie 2024, a doua ediție a concursului „Cel mai bun viticultor din România”, organizat de Wines Of Romania, platformă dedicată vinului.

Prin această competiție națională de tăiat vița-de-vie în uscat se dorește susținerea și promovarea rolului viticultorului în provocatoarea călătorie a vinului de la strugure în pahar.

Așa cum bine știm, vinul bun începe în vie. Prin urmare, Concursul „Cel mai bun viticultor din România” s-a născut din dorința de a aduce în prim plan o categorie de specialiști aflați rareori în lumina reflectoarelor, dar a căror muncă în vie este extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă obținerea vinului.

„Pentru a le onora munca atât de importantă pentru rodul viei, platforma Wines of Romania a lansat competiția dedicată viticultorilor români, un concurs de tăiat vița-de-vie în uscat. Dacă inițial ne-am propus să ne deplasăm și să fim prezenți în fiecare an la o altă universitate, pentru că SCDVV Pietroasa aparţine de USAMV București, ne-am hotărât să rămânem la Pietroasa, pentru că este aproape de București și pentru că are o plantație suficient de generoasă pentru a putea găzdui un concurs cu o asemenea amploare. Ca la ediția precedentă, și în 2024 profesioniștii și amatorii care iubesc via și vinul se vor întrece în concursul „Cel mai bun viticultor din România”. Menționez că, participanții vor utiliza foarfecile proprii, cu condiția să fie exclusiv foarfeci mecanice, nu electrice, pneumatice sau hibride”, a precizat Marinela Ardelean, fondatorul platformei Wines Of Romania (www.winesofromania.com), expert în vinuri și spirtoase, co-organizator al festivalului RO-Wine.

Competiția are două secțiuni, una dedicată profesioniștilor, a doua rezervată studenților, iar fiecare lucrare din cele două secțiuni, va fi analizată și apreciată de un juriu internațional, format din specialiști recunoscuți pe plan mondial.

Specialistul în viticultură Marian Ion este și la această a doua ediție președinte al juriului care desemnează „Cel mai bun viticultor din România - 2024”. Marian Ion are peste 30 de ani de experiență, este inginer și doctor în științe, coordonator de proiecte de cercetare viti-vinicolă, organizator de sesiuni științifice și dezbateri naționale, workshop-uri și microsesiuni la SCDVV Valea Calugărească.

Mai multe detalii, în link: https://winesofromania.com/concursviticultura/

Foto: Wines Of Romania

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!