Afişez elemetele după tag: exploatatie

La începutul unui nou an agricol, Agricover a invitat presa la un dialog deschis și informal despre agricultură. Presiunea în ferme rămâne ridicată, iar finanțarea continuă să fie o problemă. Astfel, au fost trecute în revistă ultimele tendințe din piață și ce arată cifrele după prima jumătate a anului 2026. Liviu Dobre - CEO Agricover Holding și Stelian Vezentan - director financiar, au prezentat rezultatele financiare ale grupului pentru primele șase lui ale anului și au răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Din perspectiva producției, agricultura autohtonă se găsește într-o situație mai bună, dar în continuare este expusă presiunilor generate de costurile ridicate, inflație și accesul la finanțare. Pentru a doua jumătate a anului și sezonul agricol 2026 - 2027, evoluția costurilor cu energia, îngrășămintele și motorina va rămâne un factor important. „Pe măsură ce efectul inputurilor achiziționate anterior la prețuri mai reduse se diminuează, fermierii pot deveni mai expuși la noile niveluri de cost. În acest context, Agricover continuă să urmărească o creștere disciplinată, susținută de accesul fermierilor la finanțare și inputuri agricole și de gestionarea prudentă a riscului”, subliniază Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

Referitor la Grupul Agricover, acesta încheie S1 2026 cu un profit net în creștere cu 30% și un portofoliu de finanțare mai mare cu 16,8%.

Principalii indicatori de performanță

• Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate: 4,49 miliarde lei, +16,8% față de 30 iunie 2025

• Cotă de piață în finanțarea agriculturii: 8,7% la 30 iunie 2026, față de 7,8% la 30 iunie 2025

• Venituri Agribusiness: 872,6 milioane lei, +2,9% față de S1 2025

• Profit net consolidat: 81,2 milioane lei, +30% față de S1 2025

• Fermieri deserviți la nivel de Grup: 11.189, +9,4% față de perioada de 12 luni încheiată la 30 iunie 2025

Grupul Agricover a încheiat primul semestru din 2026 cu o evoluție pozitivă a principalilor indicatori de business și cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Segmentul Agrifinance a avansat într-un ritm superior pieței, susținut de extinderea bazei de clienți, iar Agribusiness și-a îmbunătățit considerabil marjele printr-un mix de produse mai favorabil, controlul riguros al costurilor și gestionarea eficientă a riscului de credit.

Profitul operațional al Grupului a ajuns la 100,1 milioane lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 36% față de aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net consolidat s-a situat la 81,2 milioane lei, cu 30% peste nivelul raportat în S1 2025. Evoluția a fost susținută atât de extinderea activității de finanțare, cât și de îmbunătățirea profitabilității operaționale în segmentul Agribusiness.

Perspective mai bune de producție, presiuni persistente asupra costurilor

Primul semestru din 2026 a adus o evoluție mixtă pentru agricultura românească, susține Liviu Dobre. A fost printre puținele sectoare care au evitat scăderea, deși economia României a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru al anului.

Perspectivele pentru recoltele din România au rămas relativ favorabile comparativ cu alte piețe europene. Randamentele estimate pentru grâu, orz și rapiță se situează peste mediile pe termen lung, în timp ce porumbul și floarea-soarelui rămân mai expuse temperaturilor ridicate, dar cu randamente prognozate peste nivelurile din 2025.

În același timp, fermierii au continuat să opereze într-un mediu economic dificil. „Inflația anuală din România a ajuns la 9,2% în iunie 2026, față de 5,8% în iunie 2025 și de 2,9% la nivelul Uniunii Europene. Evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au amplificat presiunea asupra costurilor. La finalul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al prețurilor îngrășămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%”, arată Liviu Dobre.

Impactul asupra fermierilor a fost parțial atenuat în prima jumătate a anului de faptul că o parte importantă din îngrășămintele utilizate fusese achiziționată înainte de majorarea prețurilor. În paralel, creșterea cu aproximativ 10% a prețului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părți din costurile suplimentare.

Însă, o mare provocare rămâne accesul la lichiditate. Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menținut o abordare prudentă față de sector.

„Primul semestru din 2026 confirmă că agricultura românească rămâne un sector rezilient, iar fermierii continuă să lucreze într-un mediu cu presiuni semnificative asupra costurilor și lichidității. Perspectivele de producție sunt mai bune decât în anii anteriori, însă inflația, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor și accesul mai dificil la finanțare continuă să influențeze deciziile din ferme. În acest context, rezultatele Agricover reflectă atât nevoia reală de finanțare și soluții integrate din piață, cât și disciplina cu care ne-am gestionat creșterea, costurile și riscul. Vom continua să ne concentrăm pe susținerea fermierilor și pe dezvoltarea unui model de business sustenabil, capabil să performeze pe termen lung într-un sector care rămâne esențial pentru economia României”, a punctat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding

Agrifinance: creștere peste ritmul pieței

Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate clienților Agrifinance a ajuns la 4,49 miliarde lei, în creștere cu 16,8% față de 30 iunie 2025, de trei ori mai mult față de avansul de 4,5% al pieței finanțării agricole. Cota de piață a Agricover în finanțarea agriculturii a crescut la 8,7%, de la 7,8% cu un an înainte.

Creșterea portofoliului a fost susținută în principal de extinderea bazei de clienți. „Numărul clienților Agrifinance a crescut la 5.376, de la 4.849, în timp ce expunerea medie per client a avansat cu 5,3%. Venitul net din dobânzi a crescut cu 8,5%, la 133,3 milioane lei, iar profitul înainte de impozitare a ajuns la 64,5 milioane lei, în creștere cu 4,9%. Rata creditelor neperformante a crescut la 4,22%, de la 3,21%, dar se situează sub nivelul de 6,1% înregistrat la 31 martie 2026 pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor pe piața locală. Gradul de acoperire cu garanții a crescut la 58%, de la 55% cu un an înainte”, a precizat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.

Agribusiness: îmbunătățire semnificativă a profitabilității

Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 872,6 milioane lei, în creștere cu 2,9% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul operațional a ajuns la 41,0 milioane lei, față de 17,1 milioane lei în S1 2025, iar marja operațională a crescut la 4,7%, de la 2,0%.

Evoluția a reflectat un mix mai bun de produse, un control riguros al costurilor și o gestionare eficientă a riscului de credit. Produsele de nutriție a culturilor au înregistrat o creștere de 12,1% a veniturilor, susținută inclusiv de o creștere cu 3,7% a volumelor vândute. Profitul brut al segmentului a crescut la 59,3 milioane lei, față de 31,5 milioane lei, iar marja brută s-a îmbunătățit de la 3,7% la 6,8%.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În România, rapița a devenit mult mai mult decât o simplă cultură inclusă în rotație. Pentru mulți fermieri, reprezintă una dintre primele oportunități ale sezonului de a genera venituri, de a-și consolida profitabilitatea și de a da tonul pentru întregul an agricol. Importanța sa a continuat să crească pe măsură ce agricultorii caută culturi capabile să ofere rezultate economice constante și să se adapteze unor condiții climatice tot mai variabile.

Perspectivele pentru sezonul 2026 sunt încurajatoare. Potrivit estimărilor preliminare ale Comisiei Europene, România ar urma să obțină o producție medie de rapiță de aproximativ 3,08 t/ha.¹ În spatele acestui rezultat se află o combinație de expertiză agronomică, condiții favorabile și numeroase decizii luate pe parcursul sezonului. Dintre acestea, alegerea hibridului rămâne una dintre cele mai importante. Pe măsură ce presiunile climatice se intensifică, iar costurile de producție continuă să crească, fermierii recunosc tot mai mult faptul că genetica potrivită poate face o diferență semnificativă atât în ceea ce privește productivitatea, cât și profitabilitatea.

„Genetica superioară ne oferă un avantaj important, susținând productivitatea, sănătatea culturilor și profitabilitatea, în timp ce ne ajută să gestionăm provocările generate de secetă, boli și modele meteorologice din ce în ce mai imprevizibile”, afirmă Ingrid Staver, proprietara Agrostaver SRL, o fermă de 1.400 de hectare care activează în județele Galați și Brăila.

Experiența sa din ultimele două sezoane ilustrează modul în care genetica poate influența performanța în câmp. În 2025, în ciuda unei semănări târzii și a altor provocări, Ingrid Staver a obținut o producție de peste 5 t/ha la rapiță și a constatat că nicio altă cultură nu a oferit un nivel similar de profitabilitate în condițiile respective.

Acest rezultat s-a bazat pe hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315. Deși au aceeași bază genetică, cei doi hibrizi se completează prin caracteristici diferite de formare a producției. PT315 dezvoltă, de regulă, un număr mai mare de silicve, în timp ce PT314 produce silicve mai mari, cu un număr superior de semințe. Potrivit lui Ingrid Staver, ambii hibrizi au demonstrat o toleranță excelentă la secetă și stres termic, însă comportamentul lor în timpul unui episod sever de îngheț de primăvară a fost cu adevărat remarcabil.

„Ceea ce ne-a impresionat cel mai mult a fost rezistența lor la îngheț. În perioada înfloririi, am avut o săptămână întreagă cu temperaturi nocturne de până la minus 7°C, iar acești hibrizi și-au revenit mai bine decât orice altă varietate de rapiță pe care am cultivat-o”, arată Ingrid Staver.

Experiența pozitivă a determinat ferma să își extindă suprafața cultivată cu rapiță în acest an. Chiar și după două furtuni puternice, dintre care una a provocat pagube semnificative în loturile de producere a semințelor de porumb din zonă, cultura de rapiță și-a menținut integritatea, silicvele rămânând închise, iar plantele rezistând până la recoltare. Producțiile finale au ajuns la 6,4 t/ha pentru PT315 și aproximativ 6 t/ha pentru PT314, aproape dublu față de media estimată de Uniunea Europeană pentru România în 2026.

Exemple precum cel al fermei Agrostaver demonstrează de ce genetica joacă un rol tot mai important în agricultura modernă. În spatele hibrizilor de rapiță de astăzi se află decenii de inovație în ameliorare, menite să îi ajute pe fermieri să obțină nu doar producții mai mari, ci și o stabilitate superioară în fața incertitudinilor climatice.

„Acest angajament definește brandul Pioneer^® de 100 de ani la nivel global și de 50 de ani în România. Prin investiții continue în cercetare, ameliorare genetică și expertiză agronomică, echipa Pioneer^® a ajutat generații de fermieri să se adapteze provocărilor în continuă schimbare și să valorifice la maximum potențialul terenurilor lor. Astăzi, portofoliul său de rapiță combină genetică avansată cu o testare extinsă în condiții locale, oferind fermierilor români hibrizi proiectați să livreze productivitate, reziliență și constanță sezon după sezon. Pe măsură ce agricultura continuă să evolueze, genetica va rămâne unul dintre cele mai importante instrumente pentru menținerea competitivității, iar Pioneer^® își continuă misiunea de a transforma un secol de inovație științifică în valoare practică pentru fermieri, direct în câmp”, subliniază Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

¹ https://circabc.europa.eu/rest/download/d5db7f03-9cfb-4c3e-a206-33073dfa1101

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii se confruntă cu o presiune tot mai mare de a-și îmbunătăți eficiența, pe fondul creșterii costurilor cu inputurile, al disponibilității tot mai reduse a apei și al condițiilor meteorologice din ce în ce mai greu de anticipat. În acest context, produsele biologice atrag tot mai mult interes ca instrumente complementare care pot ajuta culturile să utilizeze mai eficient resursele disponibile și să susțină performanța generală a fermei.

Un exemplu vine din județul Tulcea, unde Gabriel Pavel, administratorul Agropav SRL, exploatează aproximativ 2.000 de hectare în Nalbant, o zonă în care deficitul de precipitații a devenit o provocare recurentă, fermierul analizând fiecare decizie agronomică prin prisma performanței și a eficienței economice.

Interesul lui Gabriel Pavel pentru soluțiile biologice a început în urma unui test realizat anul trecut într-o cultură de porumb. Acesta a aplicat Utrisha™ N, o soluție biologică destinată creșterii eficienței utilizării nutrienților și susținerii performanței generale a plantelor, ajutând culturile să valorifice mai bine resursele disponibile pentru a-și maximiza potențialul de producție și calitate. Produsul face parte din portofoliul companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience. Aplicarea a fost realizată pe 40 de hectare dintr-o parcelă de 45 de hectare, lăsând cinci hectare netratate ca martor.

La recoltare, diferența de producție a fost semnificativă. „Am înregistrat un spor de producție de peste 800 de kilograme la hectar. Acest rezultat m-a convins. De atunci, nu am mai păstrat suprafețe martor netratate. Am folosit produsul pe întreaga suprafață cultivată”, afirmă Gabriel Pavel.

Rezultatul a transformat un simplu test de câmp într-o decizie tehnologică pe termen lung. Pe baza experienței din cultura de porumb, fermierul a extins utilizarea produsului și la alte culturi. În acest sezon, a aplicat Utrisha™ N pe întreaga suprafață cultivată cu floarea-soarelui, respectiv 492 de hectare, împreună cu biostimulatorul Kinsidro™, care contribuie la o dezvoltare mai rapidă în primele faze de vegetație.

Experiența este cu atât mai relevantă cu cât ferma operează în condiții specifice unei zone afectate de secetă. De aproape trei ani, Agropav utilizează un sistem de lucrări minime ale solului (minimum tillage), conceput pentru conservarea umidității. „Ne-am dat seama că trebuie să conservăm apa și să o direcționăm către zona rădăcinilor”, explică Gabriel Pavel.

Din acest motiv, aplicarea la floarea-soarelui a fost realizată în stadiul de 6-8 frunze, iar efectele au devenit rapid vizibile printr-o creștere vegetativă mai viguroasă și o stare generală mai bună a culturii. „Din momentul aplicării și până acum, am observat un proces foarte intens de fotosinteză și o colorare excelentă a frunzelor. Per ansamblu, plantele arată sănătoase și viguroase.”

În opinia lui Gabriel Pavel, valoarea produselor biologice devine evidentă atunci când acestea sunt integrate într-o strategie agronomică mai amplă și contribuie la creșterea eficienței utilizării resurselor disponibile. Pentru managerul Agropav, performanța rezultă din combinarea diferitelor tehnologii astfel încât plantele să folosească mai eficient nutrienții, apa și condițiile de creștere disponibile. „Biostimulatorii și fertilizanții se completează reciproc. Obținem un sistem radicular mai puternic, o dezvoltare mai bună a aparatului foliar, iar întregul mecanism metabolic al plantei funcționează la capacitate maximă. Cu un sistem radicular mai bine dezvoltat, putem exploata mai eficient și nutrienții din sol”, precizează Gabriel Pavel.

Experiența fermei Agropav reflectă o tendință mai amplă, tot mai vizibilă în sectorul agricol. Pe măsură ce presiunea asupra costurilor și resurselor continuă să crească, tot mai mulți fermieri analizează soluții care îi pot ajuta să obțină o valoare mai mare din investițiile deja făcute, iar produsele biologice sunt evaluate din ce în ce mai mult pe baza rezultatelor demonstrate în câmp.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile – inclusiv Pachetul 7 - angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR-10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2026, solicitând finanțare pentru intervențiile indicate mai sus. Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația AGI online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile implementate de APIA prevăzute în Convenție. Adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Mecanismul de garantare a acestor credite este asigurat de instituții specializate, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM).

APIA reamintește fermierilor că dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 8%. În acest context, APIA recomandă fermierilor o analiză atentă a ofertelor de finanțare disponibile, cu accent asupra costurilor totale asociate (inclusiv comisioane), în vederea selectării soluțiilor optime, adaptate necesităților individuale de finanțare.

În vederea simplificării procedurilor administrative, optimizării fluxurilor de comunicare și reducerii impactului asupra mediului, solicitarea adeverințelor poate fi realizată și prin mijloace electronice, prin transmiterea cererilor către centrele APIA.

5 iunie 2026, termenul limită pentru depunerea Cererilor de plată

În cadrul Campaniei 2026, termenul-limită pentru depunerea Cererilor de plată este 5 iunie, inclusiv. Până în prezent, au fost depuse 389.020 de cereri, pentru o suprafață de 2.454.956 ha.

Pentru a evita aglomerarea din ultimele zile și eventualele întârzieri, APIA recomandă fermierilor să respecte programările stabilite de funcționarii Agenției și să depună cererile în timp util.

Reamintim că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localităţi sau judeţe. Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii completează declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția asupra impactului tot mai accentuat pe care actualele politici europene privind piața îngrășămintelor îl au asupra fermierilor și solicită o recalibrare urgentă a mecanismelor existente, în condițiile în care costurile de producție continuă să crească, iar competitivitatea agriculturii este afectată.

Analizele prezentate la nivel european confirmă faptul că dificultățile actuale nu sunt doar rezultatul contextului geopolitic, ci reflectă probleme structurale ale modului în care este construită tranziția către o economie cu emisii reduse. Integrarea îngrășămintelor în sistemul ETS și aplicarea mecanismului CBAM au condus, în practică, la o creștere constantă a costurilor pentru fermieri, fără a crea în paralel alternative viabile.

Efectele sunt deja vizibile: o parte semnificativă a capacității de producție de îngrășăminte din Uniunea Europeană a fost închisă sau suspendată, suprafețele cultivate s-au redus, iar proiectele dedicate fertilizanților cu emisii reduse întâmpină dificultăți majore sau sunt abandonate.

În acest context, Forumul APPR subliniază că modelul actual, bazat în principal pe creșterea costurilor pentru a accelera tranziția, nu produce rezultatele așteptate. Dimpotrivă, acesta transferă presiunea asupra fermierilor, fără a stimula suficient investițiile și fără a susține adoptarea soluțiilor cu emisii reduse. „Ne aflăm în fața unei crize care depășește conjunctura actuală. Fermierii sunt puși în situația de a susține costurile tranziției, în lipsa unor instrumente economice care să le permită adaptarea reală. În aceste condiții, competitivitatea agriculturii europene este direct afectată”, arată Forumul APPR, ai cărui reprezentanți consideră că este necesară o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a tranziției la nivelul lanțului îngrășăminte - cereale. Revizuirea mecanismelor ETS și CBAM înainte de 2030, precum și dezvoltarea unui sistem alternativ de stabilire a prețului CO₂ sunt esențiale pentru a crea un cadru credibil și funcțional.

În același timp, cadrul european de certificare a carbonului (CRCF) poate juca un rol important în această tranziție, prin crearea unor mecanisme care să permită remunerarea reducerilor de emisii realizate în ferme și integrarea fermierilor în piețele de carbon.

Forumul APPR atrage atenția și asupra necesității de a elimina barierele de reglementare pentru fertilizanții organici, soluții deja disponibile care pot contribui la reducerea emisiilor și la creșterea sustenabilității sistemului agricol. „Fără o recalibrare rapidă a politicilor, există riscul continuării pierderii capacității de producție în Uniunea Europeană și al creșterii dependenței de importuri. Tranziția verde trebuie construită împreună cu fermierii, prin politici care să îmbine obiectivele de mediu cu viabilitatea economică a fermelor”, subliniază Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Luni, 16 februarie 2026, a avut loc Adunarea Generală a Federației Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la care au participat toate organizațiile membre cu drept de vot.

De astăzi, 16 februarie 2026, LAPAR are un nou președinte, votat în unanimitate de cei prezenți. Este vorba de tânărul fermier Matei Titianu, care a declarat: „Mulțumesc tuturor reprezentanților asociațiilor membre LAPAR pentru încrederea și susținerea acordate. Votul lor mă onorează și mă obligă, în egală măsură, să acționez cu responsabilitate, fermitate și consecvență pentru apărarea intereselor fermierilor și pentru consolidarea rolului organizației în dialogul național și european. Voi rămâne permanent deschis dialogului și colaborării, deoarece consider că forța unei organizații este dată de coeziune, de capacitatea de a valorifica energia noii generații de fermieri și, în același timp, de a respecta și integra experiența acumulată de-a lungul anilor în acest domeniu. În mod special, doresc să îi mulțumesc domnului dr. ing. Nicu Vasile pentru activitatea și contribuția semnificativă aduse în perioada mandatului său. Expertiza și experiența sa reprezintă un capital important pentru organizație, motiv pentru care îmi doresc să continuăm colaborarea într-o relație de tip președinte – consilier onorific, în beneficiul LAPAR și al sectorului agricol românesc”.

Matei Titianu administrează o fermă de cultură mare, circa 700 ha, în județul Brăila, alături de familie. Noul președinte LAPAR va împlini 29 de ani pe 21 februarie.  

Adunarea Generală a desemnat noul Consiliu Director LAPAR, format din șase membri titulari și doi membri supleanți, care își încep mandatul cu responsabilitatea de a coordona activitatea organizației în anul agricol 2026: Bogdan Furfurică, Fazakas Miklos, Alexandru Dragănescu, Laurențiu Mocanu, Andrei Popescu, Adrian Leca, Mădălin Jenaru, Radu-Codruț Nițulescu. Totodată, Elena Vișănescu a fost revalidată în funcția de Cenzor al Federației LAPAR.

Se remarcă prezența tinerilor în componența Consiliului Director, fapt care demonstrează disponibilitatea noii generații de fermieri de a se implica activ, de a investi timp și energie în consolidarea organizației și în reprezentarea profesionistă a sectorului agricol.

„LAPAR își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, echilibrat și consecvent în dialogul cu autoritățile naționale și instituțiile europene, promovând unitatea și colaborarea în interiorul organizației și în cadrul structurilor asociative din care face parte. Organizația va continua să susțină competitivitatea fermierilor români și dezvoltarea durabilă a agriculturii, într-un context european și global aflat în permanentă schimbare”, transmite Federația Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

2025, un an marcat de presiuni economice și legislative

Raportul de Activitate pentru anul 2025 al LAPAR evidențiază un volum consistent de demersuri instituționale la nivel național și european, participarea activă în grupurile de lucru Copa-Cogeca, implicarea în cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, precum și contribuții la proiecte europene de cercetare și inovare.

Anul 2025 a fost caracterizat de un context complex pentru agricultura românească, marcat de presiuni economice și legislative. În aceste condiții, LAPAR a desfășurat o activitate susținută, realizată cu resurse limitate, dar cu determinare și responsabilitate instituțională, în interesul fermierilor membri.

Noi organizații în LAPAR

Adunarea Generală a aprobat în unanimitate cererile de adeziune depuse de: Raiffeisen Agro România – RWA Agro; Asociația Producătorilor Agricoli din Bucovina – APAB; Asociația „Gustă din Bucovina”; SC Cerlit SRL – membru fără drept de vot, conform statutului; INCDS „Marin Drăcea” – membru onorific. Prin aceste noi aderări, LAPAR își consolidează reprezentativitatea în sectorul agricol, reunind organizații relevante și extinzându-și capacitatea de dialog și expertiză în relația cu instituțiile naționale și europene.

Recunoștință pentru mandatul încheiat

Adunarea Generală a adresat mulțumiri fostului președinte, dr. ing. Nicu Vasile, pentru timpul, energia și dedicarea oferite organizației în perioada mandatului său. Sub conducerea domniei sale, în anul 2020, LAPAR, împreună cu Federația PRO AGRO, a inițiat demersurile pentru constituirea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, structură de reprezentare unitară sub umbrela căreia România este prezentă la nivelul Copa-Cogeca.

Începând cu anul 2021, LAPAR a devenit membru al CNIPMMR, implicându-se activ în taskforce-ul dedicat agriculturii, iar din martie 2024 organizația a devenit membru al EURAF – European Agroforestry Federation, consolidându-și astfel prezența în structurile europene relevante.

Mandatul lui Nicu Vasile a fost caracterizat prin consolidarea relațiilor instituționale și prin apropierea mediului asociativ de institutele de cercetare și structurile academice, contribuind la integrarea expertizei științifice în dialogul privind politicile agricole. Federația LAPAR își exprimă aprecierea pentru contribuția adusă în această etapă de dezvoltare a organizației.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În această perioadă în care se dezbate viitoarea Politică Agricolă Comună, propunerile reformei PAC venite dinspre Comisia Europeană nemulțumind agricultorii din întreaga Uniune Europeană, am vrut să aflăm de la un lider de organizație profesională cum vede viitorul agriculturii europene și, totodată, al celei românești. Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), așteaptă multe schimbări, însă nu le vede într-o lumină favorabilă agriculturii din România.

Reporter: Cum vedeți viitorul agriculturii europene?

Nicu Vasile: Mi se pare că priorităţile Europei diferă de priorităţile fermierului român. Mă refer la un sector prioritar în România, agricultura, ceea ce nu există în Europa de Vest. 47% dintre români locuiesc în mediul rural. În Vestul Europei, în ţările membre UE fondatoare, discutăm de undeva sub 20% din populaţie care lucrează şi locuiește în mediul rural. Prin urmare, România are nevoie de alte politici decât cele din Comunitatea Europeană.

34% din totalul fermierilor la nivel european este în România, unde găsim cea mai mică productivitate a muncii, dovadă fiind procentul de 3,2% din valoarea produsului agroalimentar la nivel naţional. De pildă, olandezii n-au decât 0,5% din totalul fermierilor la nivel european şi realizează 7% din valoarea produselor agroalimentare, aducând 27% la PIB-ul Olandei.

Noul buget european 2028-2034 înseamnă o diminuare a bugetului per total, de la 0,4, cât am primit în exerciţiul financiar până în 2027, la 0,15% din PIB-ul european. În afară de lucrul acesta, prin plafonările veniturilor pe ferme, mai mult de patru milioane de hectare de teren ale sectorului agricol românesc vor pierde aceste subvenţii. Ce se va întâmpla? Voi avea un cost de producţie mult mai mare. În 2025 faţă de 2024, fermierul din România înregistrează un cost de producţie mai mare cu 9% în comparaţie cu media europeană, unde avem o scădere cu 3% a costurilor de producţie.

Reporter: Și ajungem la ceea ce ne lipsește, strategia...

Nicu Vasile: Da, sunt foarte multe date care trebuie puse într-o strategie de ţară pe termene, lung, mediu şi scurt. Dar în timp am constatat că e destul de greu pentru noi să facem lucrul acesta. Singura strategie de ţară am văzut-o la Academia Română în 2015, dar nici măcar n-a avut curiozitatea careva să o deschidă și să o citească. Adică, discutăm de vreo 1.055 de pagini, cu 33 de pagini de cuprins.

Trebuie să discutăm de o strategie sectorială, multisectorială, iar când mă refer la agricultura României, discut de un sector dependent de alte economii, de industria chimică, petrochimică, constructoare de maşini.

Apoi, mai avem o mare problemă, demografică. Nimeni nu discută sau nu vrea să abordeze acest subiect: demografia în România. La 600 de decese sunt doar 19 naşteri. Procentul este dezastruos şi alarmant, va trebui să luăm măsuri urgente pentru dezvoltarea economică.

Ce se întâmplă în clipa de faţă, văd o constrângere economică la nivelul sectorului agricol, în afara faptului că fiecare kilogram de grâu pe care noi îl vindem înseamnă 80% bani care vin din alte economii sau ajutăm alte economii. De ce? Noi nu ştim să gândim unitar şi naţional. Să revenim la mediul rural, la dezvoltarea mediului rural, la mediul educaţional. Sunt multe lucruri de spus, aştept multe schimbări, dar, din păcate, nu le văd într-o lumină favorabilă agriculturii din România, dacă vrem să fim corecţi.

Reporter: Ce trebuie să facă România în context european, pentru a-şi salva interesul?

Nicu Vasile: Se numeşte lobby. În România nu putem discuta, dar la Bruxelles sunt peste 10.000 de organizaţii de lobby care fac lobby pentru ţările respective. Ce trebuie să facă România? Dacă stau şi mă uit că am 178 de acorduri comerciale la nivel european de liber-schimb cu ţări din întreaga lume, şi la nivel global avem 193-195 de ţări, e clar că eu pot să export produs înalt tehnologizat şi să aduc materie primă. Ăsta este cel mai bun business. Nu de a participa pe o bursă, ci de a participa în aceste schimburi comerciale. A fost încheiat şi acel acord cu ţările Americii de Sud, Mercosur, unde voi aduce foarte multă materie primă. După cum observăm, europeanul nu mai mănâncă zahăr din sfeclă de zahăr, mănâncă din trestie de zahăr. De ce? Randamentul este mult mai bun, costuri de producţie mult mai bune, dovadă România, din 400.000 de hectare de sfeclă, cât aveam cândva, şi 36 de fabrici de zahăr, nu mai avem decât Bodul, care ambalează zahăr din Ucraina, iar suprafeţele de sfeclă nu mai sunt decât 15.000 de hectare. Cam despre asta discutăm.

Trebuie să facem lobby. Luăm produse din vestul Europei şi le vindem global, cu aceste acorduri. România nu beneficiază de niciun fel de acord de liber-schimb, că nu avem produs finit. Nu mai discutăm de rezervele statale, nu mai discutăm de alte lucruri.

„Să mori cu dreptatea în mână” și „să moară capra vecinului”, două expresii aparent fără legătură una cu cealaltă, dar în realitate reprezintă esența stării de fapt a agriculturii românești.

Când asculți fermierii, constați că în măsură de 90% problemele noastre sunt comune, deci există un numitor comun în baza căruia să te apuci să le rezolvi. Problemele sunt în mod evident legate de subvenții tot mai mici, de impredictibilitate fiscală, de prețuri tot mai mari la îngrășăminte, pesticide, semințe, tehnică și tehnologie etc, însă cel mai important punct comun, pe care toți, dar absolut toți fermierii îl pomenesc, este „nu suntem uniți”. Adică, asocierea.

Urmează acum partea dureroasă și, cred eu, motivul real pentru care nu pot fi uniți fermierii. Și anume, lipsa de încredere între oameni, rezistența de-a accepta alte idei noi, pentru că fiecare are dreptate, iar restul sunt niște proști, culminând cu dorința și satisfacția de-a vedea pe cineva eșuând.

Realitatea e că fermierii nu se prea înghit unii pe alții, aici, în România. Fermierii mici nu se suportă cu fermierii mari și viceversa, cultura mare cu zootehnia și viceversa, românii cu străinii și, de cele mai multe ori, românii cu românii. Culmea e că și această situație e văzută ca o problemă de cei mai mulți fermieri, care tot timpul dau vina pe alte entități și auzi mereu expresii ca „UE ne vrea dezbinați”, „politicienii și politica ne dezbină”, „e un plan mondial să fim sclavii pământului nostru”.

Purul adevăr este că noi, fermierii, suntem singurii vinovați că suntem dezbinați. În rarele situații în care fermierii se mai unesc, o fac atunci când cuțitul a ajuns deja la os. Păcat că doar în acele momente se simte un aer de unitate, momente în care își jură prietenie și dragoste pe viață, mai ceva ca niște elevi la banchetul de final de liceu, dar imediat ce valul a trecut, toată lumea revine la individualismul anterior.

În România sunt zeci de mii de fermieri activi, există sute de mii de oameni care lucrează în agricultură direct sau indirect și milioane de oameni care trăiesc în mediul rural. Nu vin nici Ursula, nici Putin, nici Xi sau Trump să le șoptească la ureche fermierilor să nu cumpere la comun pesticide sau îngrășăminte, nu le ia nimeni mâna să scrie inepții pe Facebook sau TikTok și, în mod cert, nimeni nu îi oprește să citească literatură de specialitate, reviste de agricultură, ori să urmărească emisiuni agricole cu scop educativ.

Pâine și circ ofereau romanii poporului când se agitau spiritele, iar acum, după 2500 de ani, ne mulțumim doar cu circ, căci pâinea ne-o cumpărăm singuri, scump, după ce grâul îl vindem ieftin.

Editorial de: ALEXANDER DEGIANSKI

Agra Asigurări atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3 - 13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a provocat daune semnificative culturilor de porumb din județele Călărași, Ilfov și Giurgiu. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deteriorare estimat între 30% și 70%, în funcție de stadiul de vegetație al culturilor.

Furtunile și vântul intens rămân, în continuare, printre riscurile cel mai puțin luate în calcul de fermieri, deși produc în fiecare an pagube semnificative. Porumbul aflat în diverse stadii de dezvoltare, de la lapte-ceara, în cazul porumbului irigat, la aproape maturitate, în cazul celui neirigat, s-a dovedit a fi extrem de vulnerabil la efectul mecanic al vântului, plantele fiind puse la pământ sau răsucite. În suprafețele de teren neirigate, greutatea știuleților și fragilitatea tulpinilor au amplificat pierderile, reducând vizibil potențialul de producție și îngreunând recoltarea.

Chiar dacă culturile sunt protejate împotriva secetei prin irigații, celelalte riscuri climatice care pot apărea nu ar trebui neglijate. „În ultimele sezoane observăm un paradox. Deși fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, riscurile precum furtuna sau vântul sunt încă tratate superficial. Culturile culcate la sol pierd brusc potențial productiv, iar fermierii descoperă prea târziu că aceste daune pot fi asigurate. Evenimentul din octombrie ne confirmă încă o dată necesitatea unei protecții complete, pentru a asigura continuitatea producției agricole la nivel național”, arată Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

Echipele Agra Asigurări prezente în teren au constatat diferențe importante între fermierii care au încheiat polițe complete și cei care nu beneficiază de acoperire. „Când vorbim despre furtună, fermierii se gândesc adesea la grindină, însă vântul este cel care produce frecvent pagube semnificative, mai ales la culturile înalte. În teren, am constatat diferențe clare între terenurile asigurate și cele neasigurate. Cei protejați au putut gestiona mult mai eficient situația și au avut acces rapid la despăgubiri”, explică Eugen Cîrstea, manager regional Centru Sud-Est.

Pe lângă efectele directe ale vântului asupra culturilor, furtunile din perioada analizată au favorizat și apariția unor fenomene secundare, precum formarea crustei la suprafața solului și spălarea acestuia în zonele cu precipitații intense. Crusta limitează aerarea solului și afectează răsărirea uniformă, în timp ce spălarea solului poate duce la pierderea materiei organice și la eroziune, cu efecte vizibile asupra viitoarelor cicluri de cultură. Aceste fenomene sunt distincte de secetă și necesită abordări specifice, fiind incluse în mod separat în polițele de asigurare oferite de Agra Asigurări.

„Agricultura românească traversează o perioadă în care schimbările climatice nu mai sunt o excepție, ci o regulă. Fermierii trebuie să-și protejeze culturile de riscuri multiple, nu doar de secetă. Rolul nostru este să le oferim soluții transparente, flexibile și adaptate realităților din teren”, subliniază Horia-Adrian Lupu.

Prin portofoliul său de polițe dedicate, Agra Asigurări oferă fermierilor instrumentele necesare pentru a gestiona eficient urmările fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească, de la furtună și vânt - riscuri încă subestimate - până la grindină, secetă sau îngheț. Evenimentele din luna octombrie reconfirmă necesitatea unei abordări proactive și a unei protecții adecvate pentru culturile agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 28 octombrie 2025, la Bruxelles, a avut loc întâlnirea Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA, unde Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de către Radu Mihailov (președinte al Cooperativei BIO TOP România) și Florentin Bercu (director executiv UNCSV).

Au avut loc alegeri pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ale Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA, care au loc odată la doi ani. A fost un candidat pentru poziția de președinte și trei candidați pentru poziția de vicepreședinte.

România, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare l-a desemnat candidat pentru poziția de vicepreședinte Grup de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA pe Radu Mihailov, președintele Cooperativei BIO TOP România, acesta, cu 75 de voturi, clasându-se pe locul 1 din numărul de voturi exprimate. Daniel Rossi a obținut 65 voturi și Ambra Raggi 63 voturi.

Prin alegerea lui Radu Mihailov în funcția de vicepreședinte al Grupului de Lucru Cercetare și Inovare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare își consolidează poziția la nivelul COPA-COGECA, având atât un vicepreședinte care să reprezinte organizațiile cooperativelor agricole din România la COGECA, cât și trei vicepreședinți la grupurile de lucru COPA-COGECA: Plăți Directe - Liliana Piron (LAPAR); Cereale, Oleaginoase și Proteaginoase - Alexandru Țachianu (PRO AGRO), precum și Cercetare și Inovare – Radu Mihailov (UNCSV).

Declarația lui Radu Mihailov, vicepreședinte Grup de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA:

„În cadrul actual al PAC, competitivitatea agricultorilor europeni depinde de capacitatea noastră de a coopera, de a conecta cercetarea, cunoștințele și practica într-un ecosistem funcțional și viu. Pentru mine, contribuția nu înseamnă doar participare, ci și proiectarea în comun a viitorului. Agricultorii și cooperativele trebuie să fie co-creatori de inovare, nu utilizatori finali pasivi.

În cadrul viitorului program FP10 – succesorul programului Orizont Europa – trebuie să ne asigurăm că agricultorii și cooperativele sunt pe deplin integrați în procesul de cercetare, de la idee la punere în aplicare. Aceasta înseamnă că trebuie să consolidăm rolul agricultorilor și al cooperativelor în proiectele de cercetare ale UE, poziționându-i ca parteneri strategici în programele actuale și viitoare Orizont și în alte programe de inovare. În acest context, ar trebui să continuăm să promovăm abordarea multi-actor și să asigurăm un schimb eficient de cunoștințe între statele membre, astfel încât rezultatele cercetării să se traducă în aplicații practice în exploatațiile agricole. Coerența politicilor și sinergiile sunt esențiale.

Europa are nevoie de un sector agricol competitiv și rezilient, iar acest lucru nu va fi posibil fără o Politică Agricolă Comună puternică și un buget dedicat cercetării în domeniul agriculturii și silviculturii. Trebuie să continuăm să lucrăm și să milităm împreună pentru un fond dedicat cercetării și inovării în domeniul agriculturii și silviculturii, precum și pentru sinergii puternice cu PAC, inclusiv AKIS. Conectarea fermierilor, cooperativelor, mediului academic și industriei într-o rețea activă axată pe impactul concret este esențială pentru atingerea acestor obiective.

Misiunea noastră comună este de a transforma cunoștințele în competitivitate, cooperarea în forță colectivă și responsabilitatea socială în durabilitate pe termen lung. Agricultorii și cooperativele europene, indiferent de dimensiunea sau zona geografică, trebuie să aibă acces echitabil și egal la cercetare, inovare și finanțare.

Sunt om de echipă, gata să discutăm, colaborăm, să identificăm obiective comune, să construim împreună și să ne sprijinim reciproc.”

În cadrul ședinței Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA a avut loc o masă rotundă la care s-a discutat situația actuală a noului program Orizont Europa și a Fondului European pentru Competitivitate. A participat Orsolya Frizon-Somogy, șef adjunct de unitate DG AGRI F.2 - Cercetare și inovare.

Au fost prezentate proiectele:

• Creăm viitorul împreună (Co-Creating the Future): Abordarea multi-actor și inovarea în agricultură - prezentare susținută de Mario Béjar Fuentes, CEJA;

• Digifarm2all - Provocările majore pentru digitalizarea incluzivă a fermelor prin cooperativele agroalimentare - experiența Portugaliei - studiu de caz prezentat de Cátia Pinto, CONFRAGRI (Portugalia);

• Foodture - Sistemele agricole în fața provocărilor aduse de analiza ciclului de viață (rezultate preliminare) - prezentare susținută de Michele Contel, CONFAGRICOLTURA (Italia).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!