Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile – inclusiv Pachetul 7 - angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR-10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2026, solicitând finanțare pentru intervențiile indicate mai sus. Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația AGI online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile implementate de APIA prevăzute în Convenție. Adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Mecanismul de garantare a acestor credite este asigurat de instituții specializate, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM).

APIA reamintește fermierilor că dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 8%. În acest context, APIA recomandă fermierilor o analiză atentă a ofertelor de finanțare disponibile, cu accent asupra costurilor totale asociate (inclusiv comisioane), în vederea selectării soluțiilor optime, adaptate necesităților individuale de finanțare.

În vederea simplificării procedurilor administrative, optimizării fluxurilor de comunicare și reducerii impactului asupra mediului, solicitarea adeverințelor poate fi realizată și prin mijloace electronice, prin transmiterea cererilor către centrele APIA.

5 iunie 2026, termenul limită pentru depunerea Cererilor de plată

În cadrul Campaniei 2026, termenul-limită pentru depunerea Cererilor de plată este 5 iunie, inclusiv. Până în prezent, au fost depuse 389.020 de cereri, pentru o suprafață de 2.454.956 ha.

Pentru a evita aglomerarea din ultimele zile și eventualele întârzieri, APIA recomandă fermierilor să respecte programările stabilite de funcționarii Agenției și să depună cererile în timp util.

Reamintim că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localităţi sau judeţe. Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii completează declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția asupra impactului tot mai accentuat pe care actualele politici europene privind piața îngrășămintelor îl au asupra fermierilor și solicită o recalibrare urgentă a mecanismelor existente, în condițiile în care costurile de producție continuă să crească, iar competitivitatea agriculturii este afectată.

Analizele prezentate la nivel european confirmă faptul că dificultățile actuale nu sunt doar rezultatul contextului geopolitic, ci reflectă probleme structurale ale modului în care este construită tranziția către o economie cu emisii reduse. Integrarea îngrășămintelor în sistemul ETS și aplicarea mecanismului CBAM au condus, în practică, la o creștere constantă a costurilor pentru fermieri, fără a crea în paralel alternative viabile.

Efectele sunt deja vizibile: o parte semnificativă a capacității de producție de îngrășăminte din Uniunea Europeană a fost închisă sau suspendată, suprafețele cultivate s-au redus, iar proiectele dedicate fertilizanților cu emisii reduse întâmpină dificultăți majore sau sunt abandonate.

În acest context, Forumul APPR subliniază că modelul actual, bazat în principal pe creșterea costurilor pentru a accelera tranziția, nu produce rezultatele așteptate. Dimpotrivă, acesta transferă presiunea asupra fermierilor, fără a stimula suficient investițiile și fără a susține adoptarea soluțiilor cu emisii reduse. „Ne aflăm în fața unei crize care depășește conjunctura actuală. Fermierii sunt puși în situația de a susține costurile tranziției, în lipsa unor instrumente economice care să le permită adaptarea reală. În aceste condiții, competitivitatea agriculturii europene este direct afectată”, arată Forumul APPR, ai cărui reprezentanți consideră că este necesară o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a tranziției la nivelul lanțului îngrășăminte - cereale. Revizuirea mecanismelor ETS și CBAM înainte de 2030, precum și dezvoltarea unui sistem alternativ de stabilire a prețului CO₂ sunt esențiale pentru a crea un cadru credibil și funcțional.

În același timp, cadrul european de certificare a carbonului (CRCF) poate juca un rol important în această tranziție, prin crearea unor mecanisme care să permită remunerarea reducerilor de emisii realizate în ferme și integrarea fermierilor în piețele de carbon.

Forumul APPR atrage atenția și asupra necesității de a elimina barierele de reglementare pentru fertilizanții organici, soluții deja disponibile care pot contribui la reducerea emisiilor și la creșterea sustenabilității sistemului agricol. „Fără o recalibrare rapidă a politicilor, există riscul continuării pierderii capacității de producție în Uniunea Europeană și al creșterii dependenței de importuri. Tranziția verde trebuie construită împreună cu fermierii, prin politici care să îmbine obiectivele de mediu cu viabilitatea economică a fermelor”, subliniază Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Luni, 16 februarie 2026, a avut loc Adunarea Generală a Federației Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la care au participat toate organizațiile membre cu drept de vot.

De astăzi, 16 februarie 2026, LAPAR are un nou președinte, votat în unanimitate de cei prezenți. Este vorba de tânărul fermier Matei Titianu, care a declarat: „Mulțumesc tuturor reprezentanților asociațiilor membre LAPAR pentru încrederea și susținerea acordate. Votul lor mă onorează și mă obligă, în egală măsură, să acționez cu responsabilitate, fermitate și consecvență pentru apărarea intereselor fermierilor și pentru consolidarea rolului organizației în dialogul național și european. Voi rămâne permanent deschis dialogului și colaborării, deoarece consider că forța unei organizații este dată de coeziune, de capacitatea de a valorifica energia noii generații de fermieri și, în același timp, de a respecta și integra experiența acumulată de-a lungul anilor în acest domeniu. În mod special, doresc să îi mulțumesc domnului dr. ing. Nicu Vasile pentru activitatea și contribuția semnificativă aduse în perioada mandatului său. Expertiza și experiența sa reprezintă un capital important pentru organizație, motiv pentru care îmi doresc să continuăm colaborarea într-o relație de tip președinte – consilier onorific, în beneficiul LAPAR și al sectorului agricol românesc”.

Matei Titianu administrează o fermă de cultură mare, circa 700 ha, în județul Brăila, alături de familie. Noul președinte LAPAR va împlini 29 de ani pe 21 februarie.  

Adunarea Generală a desemnat noul Consiliu Director LAPAR, format din șase membri titulari și doi membri supleanți, care își încep mandatul cu responsabilitatea de a coordona activitatea organizației în anul agricol 2026: Bogdan Furfurică, Fazakas Miklos, Alexandru Dragănescu, Laurențiu Mocanu, Andrei Popescu, Adrian Leca, Mădălin Jenaru, Radu-Codruț Nițulescu. Totodată, Elena Vișănescu a fost revalidată în funcția de Cenzor al Federației LAPAR.

Se remarcă prezența tinerilor în componența Consiliului Director, fapt care demonstrează disponibilitatea noii generații de fermieri de a se implica activ, de a investi timp și energie în consolidarea organizației și în reprezentarea profesionistă a sectorului agricol.

„LAPAR își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, echilibrat și consecvent în dialogul cu autoritățile naționale și instituțiile europene, promovând unitatea și colaborarea în interiorul organizației și în cadrul structurilor asociative din care face parte. Organizația va continua să susțină competitivitatea fermierilor români și dezvoltarea durabilă a agriculturii, într-un context european și global aflat în permanentă schimbare”, transmite Federația Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

2025, un an marcat de presiuni economice și legislative

Raportul de Activitate pentru anul 2025 al LAPAR evidențiază un volum consistent de demersuri instituționale la nivel național și european, participarea activă în grupurile de lucru Copa-Cogeca, implicarea în cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, precum și contribuții la proiecte europene de cercetare și inovare.

Anul 2025 a fost caracterizat de un context complex pentru agricultura românească, marcat de presiuni economice și legislative. În aceste condiții, LAPAR a desfășurat o activitate susținută, realizată cu resurse limitate, dar cu determinare și responsabilitate instituțională, în interesul fermierilor membri.

Noi organizații în LAPAR

Adunarea Generală a aprobat în unanimitate cererile de adeziune depuse de: Raiffeisen Agro România – RWA Agro; Asociația Producătorilor Agricoli din Bucovina – APAB; Asociația „Gustă din Bucovina”; SC Cerlit SRL – membru fără drept de vot, conform statutului; INCDS „Marin Drăcea” – membru onorific. Prin aceste noi aderări, LAPAR își consolidează reprezentativitatea în sectorul agricol, reunind organizații relevante și extinzându-și capacitatea de dialog și expertiză în relația cu instituțiile naționale și europene.

Recunoștință pentru mandatul încheiat

Adunarea Generală a adresat mulțumiri fostului președinte, dr. ing. Nicu Vasile, pentru timpul, energia și dedicarea oferite organizației în perioada mandatului său. Sub conducerea domniei sale, în anul 2020, LAPAR, împreună cu Federația PRO AGRO, a inițiat demersurile pentru constituirea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, structură de reprezentare unitară sub umbrela căreia România este prezentă la nivelul Copa-Cogeca.

Începând cu anul 2021, LAPAR a devenit membru al CNIPMMR, implicându-se activ în taskforce-ul dedicat agriculturii, iar din martie 2024 organizația a devenit membru al EURAF – European Agroforestry Federation, consolidându-și astfel prezența în structurile europene relevante.

Mandatul lui Nicu Vasile a fost caracterizat prin consolidarea relațiilor instituționale și prin apropierea mediului asociativ de institutele de cercetare și structurile academice, contribuind la integrarea expertizei științifice în dialogul privind politicile agricole. Federația LAPAR își exprimă aprecierea pentru contribuția adusă în această etapă de dezvoltare a organizației.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În această perioadă în care se dezbate viitoarea Politică Agricolă Comună, propunerile reformei PAC venite dinspre Comisia Europeană nemulțumind agricultorii din întreaga Uniune Europeană, am vrut să aflăm de la un lider de organizație profesională cum vede viitorul agriculturii europene și, totodată, al celei românești. Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), așteaptă multe schimbări, însă nu le vede într-o lumină favorabilă agriculturii din România.

Reporter: Cum vedeți viitorul agriculturii europene?

Nicu Vasile: Mi se pare că priorităţile Europei diferă de priorităţile fermierului român. Mă refer la un sector prioritar în România, agricultura, ceea ce nu există în Europa de Vest. 47% dintre români locuiesc în mediul rural. În Vestul Europei, în ţările membre UE fondatoare, discutăm de undeva sub 20% din populaţie care lucrează şi locuiește în mediul rural. Prin urmare, România are nevoie de alte politici decât cele din Comunitatea Europeană.

34% din totalul fermierilor la nivel european este în România, unde găsim cea mai mică productivitate a muncii, dovadă fiind procentul de 3,2% din valoarea produsului agroalimentar la nivel naţional. De pildă, olandezii n-au decât 0,5% din totalul fermierilor la nivel european şi realizează 7% din valoarea produselor agroalimentare, aducând 27% la PIB-ul Olandei.

Noul buget european 2028-2034 înseamnă o diminuare a bugetului per total, de la 0,4, cât am primit în exerciţiul financiar până în 2027, la 0,15% din PIB-ul european. În afară de lucrul acesta, prin plafonările veniturilor pe ferme, mai mult de patru milioane de hectare de teren ale sectorului agricol românesc vor pierde aceste subvenţii. Ce se va întâmpla? Voi avea un cost de producţie mult mai mare. În 2025 faţă de 2024, fermierul din România înregistrează un cost de producţie mai mare cu 9% în comparaţie cu media europeană, unde avem o scădere cu 3% a costurilor de producţie.

Reporter: Și ajungem la ceea ce ne lipsește, strategia...

Nicu Vasile: Da, sunt foarte multe date care trebuie puse într-o strategie de ţară pe termene, lung, mediu şi scurt. Dar în timp am constatat că e destul de greu pentru noi să facem lucrul acesta. Singura strategie de ţară am văzut-o la Academia Română în 2015, dar nici măcar n-a avut curiozitatea careva să o deschidă și să o citească. Adică, discutăm de vreo 1.055 de pagini, cu 33 de pagini de cuprins.

Trebuie să discutăm de o strategie sectorială, multisectorială, iar când mă refer la agricultura României, discut de un sector dependent de alte economii, de industria chimică, petrochimică, constructoare de maşini.

Apoi, mai avem o mare problemă, demografică. Nimeni nu discută sau nu vrea să abordeze acest subiect: demografia în România. La 600 de decese sunt doar 19 naşteri. Procentul este dezastruos şi alarmant, va trebui să luăm măsuri urgente pentru dezvoltarea economică.

Ce se întâmplă în clipa de faţă, văd o constrângere economică la nivelul sectorului agricol, în afara faptului că fiecare kilogram de grâu pe care noi îl vindem înseamnă 80% bani care vin din alte economii sau ajutăm alte economii. De ce? Noi nu ştim să gândim unitar şi naţional. Să revenim la mediul rural, la dezvoltarea mediului rural, la mediul educaţional. Sunt multe lucruri de spus, aştept multe schimbări, dar, din păcate, nu le văd într-o lumină favorabilă agriculturii din România, dacă vrem să fim corecţi.

Reporter: Ce trebuie să facă România în context european, pentru a-şi salva interesul?

Nicu Vasile: Se numeşte lobby. În România nu putem discuta, dar la Bruxelles sunt peste 10.000 de organizaţii de lobby care fac lobby pentru ţările respective. Ce trebuie să facă România? Dacă stau şi mă uit că am 178 de acorduri comerciale la nivel european de liber-schimb cu ţări din întreaga lume, şi la nivel global avem 193-195 de ţări, e clar că eu pot să export produs înalt tehnologizat şi să aduc materie primă. Ăsta este cel mai bun business. Nu de a participa pe o bursă, ci de a participa în aceste schimburi comerciale. A fost încheiat şi acel acord cu ţările Americii de Sud, Mercosur, unde voi aduce foarte multă materie primă. După cum observăm, europeanul nu mai mănâncă zahăr din sfeclă de zahăr, mănâncă din trestie de zahăr. De ce? Randamentul este mult mai bun, costuri de producţie mult mai bune, dovadă România, din 400.000 de hectare de sfeclă, cât aveam cândva, şi 36 de fabrici de zahăr, nu mai avem decât Bodul, care ambalează zahăr din Ucraina, iar suprafeţele de sfeclă nu mai sunt decât 15.000 de hectare. Cam despre asta discutăm.

Trebuie să facem lobby. Luăm produse din vestul Europei şi le vindem global, cu aceste acorduri. România nu beneficiază de niciun fel de acord de liber-schimb, că nu avem produs finit. Nu mai discutăm de rezervele statale, nu mai discutăm de alte lucruri.

„Să mori cu dreptatea în mână” și „să moară capra vecinului”, două expresii aparent fără legătură una cu cealaltă, dar în realitate reprezintă esența stării de fapt a agriculturii românești.

Când asculți fermierii, constați că în măsură de 90% problemele noastre sunt comune, deci există un numitor comun în baza căruia să te apuci să le rezolvi. Problemele sunt în mod evident legate de subvenții tot mai mici, de impredictibilitate fiscală, de prețuri tot mai mari la îngrășăminte, pesticide, semințe, tehnică și tehnologie etc, însă cel mai important punct comun, pe care toți, dar absolut toți fermierii îl pomenesc, este „nu suntem uniți”. Adică, asocierea.

Urmează acum partea dureroasă și, cred eu, motivul real pentru care nu pot fi uniți fermierii. Și anume, lipsa de încredere între oameni, rezistența de-a accepta alte idei noi, pentru că fiecare are dreptate, iar restul sunt niște proști, culminând cu dorința și satisfacția de-a vedea pe cineva eșuând.

Realitatea e că fermierii nu se prea înghit unii pe alții, aici, în România. Fermierii mici nu se suportă cu fermierii mari și viceversa, cultura mare cu zootehnia și viceversa, românii cu străinii și, de cele mai multe ori, românii cu românii. Culmea e că și această situație e văzută ca o problemă de cei mai mulți fermieri, care tot timpul dau vina pe alte entități și auzi mereu expresii ca „UE ne vrea dezbinați”, „politicienii și politica ne dezbină”, „e un plan mondial să fim sclavii pământului nostru”.

Purul adevăr este că noi, fermierii, suntem singurii vinovați că suntem dezbinați. În rarele situații în care fermierii se mai unesc, o fac atunci când cuțitul a ajuns deja la os. Păcat că doar în acele momente se simte un aer de unitate, momente în care își jură prietenie și dragoste pe viață, mai ceva ca niște elevi la banchetul de final de liceu, dar imediat ce valul a trecut, toată lumea revine la individualismul anterior.

În România sunt zeci de mii de fermieri activi, există sute de mii de oameni care lucrează în agricultură direct sau indirect și milioane de oameni care trăiesc în mediul rural. Nu vin nici Ursula, nici Putin, nici Xi sau Trump să le șoptească la ureche fermierilor să nu cumpere la comun pesticide sau îngrășăminte, nu le ia nimeni mâna să scrie inepții pe Facebook sau TikTok și, în mod cert, nimeni nu îi oprește să citească literatură de specialitate, reviste de agricultură, ori să urmărească emisiuni agricole cu scop educativ.

Pâine și circ ofereau romanii poporului când se agitau spiritele, iar acum, după 2500 de ani, ne mulțumim doar cu circ, căci pâinea ne-o cumpărăm singuri, scump, după ce grâul îl vindem ieftin.

Editorial de: ALEXANDER DEGIANSKI

Agra Asigurări atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3 - 13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a provocat daune semnificative culturilor de porumb din județele Călărași, Ilfov și Giurgiu. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deteriorare estimat între 30% și 70%, în funcție de stadiul de vegetație al culturilor.

Furtunile și vântul intens rămân, în continuare, printre riscurile cel mai puțin luate în calcul de fermieri, deși produc în fiecare an pagube semnificative. Porumbul aflat în diverse stadii de dezvoltare, de la lapte-ceara, în cazul porumbului irigat, la aproape maturitate, în cazul celui neirigat, s-a dovedit a fi extrem de vulnerabil la efectul mecanic al vântului, plantele fiind puse la pământ sau răsucite. În suprafețele de teren neirigate, greutatea știuleților și fragilitatea tulpinilor au amplificat pierderile, reducând vizibil potențialul de producție și îngreunând recoltarea.

Chiar dacă culturile sunt protejate împotriva secetei prin irigații, celelalte riscuri climatice care pot apărea nu ar trebui neglijate. „În ultimele sezoane observăm un paradox. Deși fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, riscurile precum furtuna sau vântul sunt încă tratate superficial. Culturile culcate la sol pierd brusc potențial productiv, iar fermierii descoperă prea târziu că aceste daune pot fi asigurate. Evenimentul din octombrie ne confirmă încă o dată necesitatea unei protecții complete, pentru a asigura continuitatea producției agricole la nivel național”, arată Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

Echipele Agra Asigurări prezente în teren au constatat diferențe importante între fermierii care au încheiat polițe complete și cei care nu beneficiază de acoperire. „Când vorbim despre furtună, fermierii se gândesc adesea la grindină, însă vântul este cel care produce frecvent pagube semnificative, mai ales la culturile înalte. În teren, am constatat diferențe clare între terenurile asigurate și cele neasigurate. Cei protejați au putut gestiona mult mai eficient situația și au avut acces rapid la despăgubiri”, explică Eugen Cîrstea, manager regional Centru Sud-Est.

Pe lângă efectele directe ale vântului asupra culturilor, furtunile din perioada analizată au favorizat și apariția unor fenomene secundare, precum formarea crustei la suprafața solului și spălarea acestuia în zonele cu precipitații intense. Crusta limitează aerarea solului și afectează răsărirea uniformă, în timp ce spălarea solului poate duce la pierderea materiei organice și la eroziune, cu efecte vizibile asupra viitoarelor cicluri de cultură. Aceste fenomene sunt distincte de secetă și necesită abordări specifice, fiind incluse în mod separat în polițele de asigurare oferite de Agra Asigurări.

„Agricultura românească traversează o perioadă în care schimbările climatice nu mai sunt o excepție, ci o regulă. Fermierii trebuie să-și protejeze culturile de riscuri multiple, nu doar de secetă. Rolul nostru este să le oferim soluții transparente, flexibile și adaptate realităților din teren”, subliniază Horia-Adrian Lupu.

Prin portofoliul său de polițe dedicate, Agra Asigurări oferă fermierilor instrumentele necesare pentru a gestiona eficient urmările fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească, de la furtună și vânt - riscuri încă subestimate - până la grindină, secetă sau îngheț. Evenimentele din luna octombrie reconfirmă necesitatea unei abordări proactive și a unei protecții adecvate pentru culturile agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 28 octombrie 2025, la Bruxelles, a avut loc întâlnirea Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA, unde Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de către Radu Mihailov (președinte al Cooperativei BIO TOP România) și Florentin Bercu (director executiv UNCSV).

Au avut loc alegeri pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ale Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA, care au loc odată la doi ani. A fost un candidat pentru poziția de președinte și trei candidați pentru poziția de vicepreședinte.

România, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare l-a desemnat candidat pentru poziția de vicepreședinte Grup de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA pe Radu Mihailov, președintele Cooperativei BIO TOP România, acesta, cu 75 de voturi, clasându-se pe locul 1 din numărul de voturi exprimate. Daniel Rossi a obținut 65 voturi și Ambra Raggi 63 voturi.

Prin alegerea lui Radu Mihailov în funcția de vicepreședinte al Grupului de Lucru Cercetare și Inovare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare își consolidează poziția la nivelul COPA-COGECA, având atât un vicepreședinte care să reprezinte organizațiile cooperativelor agricole din România la COGECA, cât și trei vicepreședinți la grupurile de lucru COPA-COGECA: Plăți Directe - Liliana Piron (LAPAR); Cereale, Oleaginoase și Proteaginoase - Alexandru Țachianu (PRO AGRO), precum și Cercetare și Inovare – Radu Mihailov (UNCSV).

Declarația lui Radu Mihailov, vicepreședinte Grup de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA:

„În cadrul actual al PAC, competitivitatea agricultorilor europeni depinde de capacitatea noastră de a coopera, de a conecta cercetarea, cunoștințele și practica într-un ecosistem funcțional și viu. Pentru mine, contribuția nu înseamnă doar participare, ci și proiectarea în comun a viitorului. Agricultorii și cooperativele trebuie să fie co-creatori de inovare, nu utilizatori finali pasivi.

În cadrul viitorului program FP10 – succesorul programului Orizont Europa – trebuie să ne asigurăm că agricultorii și cooperativele sunt pe deplin integrați în procesul de cercetare, de la idee la punere în aplicare. Aceasta înseamnă că trebuie să consolidăm rolul agricultorilor și al cooperativelor în proiectele de cercetare ale UE, poziționându-i ca parteneri strategici în programele actuale și viitoare Orizont și în alte programe de inovare. În acest context, ar trebui să continuăm să promovăm abordarea multi-actor și să asigurăm un schimb eficient de cunoștințe între statele membre, astfel încât rezultatele cercetării să se traducă în aplicații practice în exploatațiile agricole. Coerența politicilor și sinergiile sunt esențiale.

Europa are nevoie de un sector agricol competitiv și rezilient, iar acest lucru nu va fi posibil fără o Politică Agricolă Comună puternică și un buget dedicat cercetării în domeniul agriculturii și silviculturii. Trebuie să continuăm să lucrăm și să milităm împreună pentru un fond dedicat cercetării și inovării în domeniul agriculturii și silviculturii, precum și pentru sinergii puternice cu PAC, inclusiv AKIS. Conectarea fermierilor, cooperativelor, mediului academic și industriei într-o rețea activă axată pe impactul concret este esențială pentru atingerea acestor obiective.

Misiunea noastră comună este de a transforma cunoștințele în competitivitate, cooperarea în forță colectivă și responsabilitatea socială în durabilitate pe termen lung. Agricultorii și cooperativele europene, indiferent de dimensiunea sau zona geografică, trebuie să aibă acces echitabil și egal la cercetare, inovare și finanțare.

Sunt om de echipă, gata să discutăm, colaborăm, să identificăm obiective comune, să construim împreună și să ne sprijinim reciproc.”

În cadrul ședinței Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA a avut loc o masă rotundă la care s-a discutat situația actuală a noului program Orizont Europa și a Fondului European pentru Competitivitate. A participat Orsolya Frizon-Somogy, șef adjunct de unitate DG AGRI F.2 - Cercetare și inovare.

Au fost prezentate proiectele:

• Creăm viitorul împreună (Co-Creating the Future): Abordarea multi-actor și inovarea în agricultură - prezentare susținută de Mario Béjar Fuentes, CEJA;

• Digifarm2all - Provocările majore pentru digitalizarea incluzivă a fermelor prin cooperativele agroalimentare - experiența Portugaliei - studiu de caz prezentat de Cátia Pinto, CONFRAGRI (Portugalia);

• Foodture - Sistemele agricole în fața provocărilor aduse de analiza ciclului de viață (rezultate preliminare) - prezentare susținută de Michele Contel, CONFAGRICOLTURA (Italia).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni, 27 octombrie 2025, Clubul Fermierilor Români a lansat seria a VII-a a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, un demers dedicat formării noii generații de fermieri, pentru transformarea agriculturii românești. Cu această serie, programul depășește pragul de 500 de cursanți activi și absolvenți, atingând jumătate din obiectivul de 1.000 de tineri formați până în 2027.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” răspunde unei provocări majore: îmbătrânirea accelerată a forței de muncă din agricultură. În România, peste 44% dintre fermieri au peste 65 de ani, iar mai puțin de 10% dintre fermierii activi au sub 40 de ani. În lipsa unui transfer generațional planificat, riscul pierderii competitivității și al fragmentării fermelor este tot mai ridicat.

„Prin Tineri Lideri pentru Agricultură, construim o rețea de tineri care nu doar preiau ferme, ci devin lideri de opinie și decizie în sector. Ei sunt generația care înțelege importanța datelor, a digitalizării și a cooperării. Investind în educația lor, investim în viitorul competitiv al agriculturii românești și în capacitatea noastră de a rămâne relevanți în piața europeană”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul este susținut de Grupul Agricover și oferă tinerilor fermieri instrumente moderne de leadership, management și reprezentare, pregătindu-i să devină vectori ai schimbării în sectorul agroalimentar.

„Agricultura europeană are nevoie de o nouă generație de fermieri care nu doar să producă, ci să conducă. Programul Tineri Lideri pentru Agricultură reprezintă o investiție strategică în acești oameni, profesioniști care combină inovația, sustenabilitatea și leadershipul pentru a transforma agricultura într-un motor de progres”, subliniază Jabbar Kanani, membru fondator al Clubului Fermierilor Români și președinte al Consiliului de Administrație Agricover.

Liviu Dobre, director general Agricover Holding a adăugat: „Astăzi, agricultura nu mai e doar despre muncă în câmp, ci despre decizii inteligente, tehnologii noi, adaptare continuă și o competiție globală tot mai intensă. Agricover susține programul încă de la prima ediție, pentru că România are nevoie de o nouă generație de fermieri-lideri, pregătiți să transforme provocările în oportunități și să ducă agricultura la nivelul următor”.

Lansarea noii serii, care a avut loc la Centrul de Inovare și Formare pentru Tineri Lideri și Antreprenori în Agricultură, a reunit tineri fermieri, absolvenți ai programului, reprezentanți ai mediului financiar, academic și instituțional.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, prezent la eveniment, a declarat: „România are nevoie de programe ca Tineri Lideri pentru Agricultură, pentru că ele construiesc competență, responsabilitate și viziune. Formarea tinerilor lideri este o investiție în viitorul rural și în competitivitatea lanțului agroalimentar. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va căuta modalități concrete de susținere a dezvoltării formării și a competitivității acestui sector strategic pentru economia națională”.

Printre invitați s-au mai numărat prof. univ. dr. Dan Costin Nițescu - consilier al Guvernatorului Băncii Naționale a României; Gabriela Nicoleta Andrei - director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA); Dan Sandu - director general al Băncii de Investiții și Dezvoltare.

În cadrul evenimentului au fost prezentate și proiectele dezvoltate de tinerii absolvenți din Maratonul de Business TLA și inițiativele Think Tank-urilor Agrinnovator, prin care participanții contribuie activ la identificarea de soluții inovatoare pentru digitalizare, finanțare și sustenabilitate în agricultură.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” are o durată de șase luni și include module de leadership, management de fermă, politici agricole, negociere, comunicare publică și inovație digitală. Cursurile se desfășoară la Centrul de Inovare și Formare pentru Tineri Lideri și Antreprenori în Agricultură (Voluntari – Ilfov).

Tinerii fermieri interesați pot afla mai multe despre program pe site-ul oficial: https://tinerilideripentruagricultura.ro/, unde se pot și înscrie în program.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, eforturile constante investite în toată gama de echipamente i-a adus producătorului austriac Brantner recunoașterea oficială a DLG (Societatea Germană de Agricultură) pentru remorca de împrăștiere TA24078 Power Spread+ cu sistem ISOBUS integrat. Iar această recunoaștere nu este deloc întâmplătoare, după cum veți vedea în rândurile de mai jos, mai ales că Brantner, unul dintre cei mai mari producători de remorci agricole din Europa de Vest și unul dintre cei mai reputați producători de remorci la nivel european, a dorit încă de la începuturile sale, din 1948, să ofere clienților săi finali produse de calitate.

Pereții laterali din oțel de 3 mm cu o înălțime de 1200 mm și interior absolut neted, fac din remorca TA24078 Power Spread+ o alegere ideală pentru fermele care doresc să econominisească cea mai importantă resursă - timpul, dar și să beneficieze de o exploatație cu costuri eficientizate.

Sistemul ISOBUS asigură nu numai o precizie de excepție, dar și o planificare corectă și eficientă, înlesnind munca operatorului, cât și transmiterea de informații relevante. Prin intermediul sistemulu ISOBUS se pot controla funcțiile de încărcare, ale peretelui de contenție, ale protecției unității de împrăștiere, ale vitezei rolelor distribuitoare cu ajutorul unui terminal amplasat în cabina tractorului sau al terminalului propriu.

Pereții laterali ai remorcii sunt prinși cu șuruburi pe cadru în două direcții, ceea ce facilitează montarea ulterioară a unor pereți suplimentari dacă acest lucru este dorit, iar construcția acesteia este de tip conic spre capătul posterior.

Recunoșterea DLG

CSP2-2 este o unitate universală de împrăștiere cu doi tamburi de frezare orizontală, cu diametru de 650 mm, suporturi pentru degetele de împrăștiere de 10 mm și degete de  frezare de 12 mm din Hardox. Această unitate beneficiază de protecție la înfășurare, ax tambur de împrăștiere de 60 mm, disc de împrăștiere cu diametrul de 1000 mm cu 6 palete de împrăștiere reglabile, cutie de viteze a discului de împrăștiere cu arbore solid cu diametrul de 60 mm și acționare a împrăștietorului cu transmisie principală prin arbore de acționare cu diametrul de 45 mm. Rezultă astfel o funcționare lină și rezerve mari de putere. Rezultatele obținute la testele independente DLG vorbesc de la sine.

Reamintim faptul că, remorca Brantner TA2078 Power Spread+, pentru condițiile de împrăștiere de gunoi de grajd de 10 t/ha și 30 t/ha, a reușit să primească calificatul de (++) foarte bine și (+) bine pentru materialul distribuit transversal, precum și (+) bine pentru distribuția în plan longitudinal.

Despre teste și multe alte detalii puteți citi pe site-ul DLG, aici: https://www.dlg.org/tests/landtechnik-betriebsmittel/pruefberichte/test-hans-brantner-sohn-universalstreuer-ta-24078-power-spread-pro.

Podeaua remorcii TA24078 Power Spread+

Podeaua remorcii este construită dintr-o platformă de oțel de 4 mm, design conic, astfel încât să fie ușor de golit chiar și dacă materialele de împrăștiat utilizate sunt de densitate specifică scăzută. Cele patru tronsoane de lanț sunt prevăzute cu lanț rotund de oțel cu dimensiunea de 14 x 50 mm și au o sarcină de rupere de 24 de tone per lanț.

De asemenea, remorca este prevăzută cu sisteme de tensionare automată ale lanțului. Arborele lanțului transportor este realizat din oțel de înaltă rezistență 42CrMo4 cu un diametru continuu de 65 mm, iar acționarea recletei pentru podea este de tip hidraulic, prin angrenaj în baie de ulei și protecție hidraulică la suprasarcină. Lanțul revine prin șine de glisare din plastic.

Mentenanța remorcii se poate realiza facil, întrucât aceasta este prevăzută cu bloc central de lubrifiere pentru toate punctele de lubrifiere de pe podeaua racletei.

Fără compromisuri, poate cea mai rezistentă la uzură remorcă de pe piață

Unul dintre realele avantaje pe care Brantner le oferă este acela că produsele sale sunt fiabile și au o rezistență la uzură de excepție. Or, tocmai rezistența la uzură este unul dintre factorii de importanță majoră atunci când se decide achiziția unui astfel de utilaj, mai ales că materia primă utilizată în procesul de împrăștiere variază de la gunoi de grajd, la pulberi diverse.

Ca să poată oferi această rezistență sporită, Brantner folosește o tehnică cu adevărat inovatoare - KTL (vopsire catodică). Însă nu doar procesul de vopsire este unul cu adevărat inovator, ci întreg procesul premergător este, de asemenea, la cele mai înalte standarde. Totul începe cu sablare cu granule a șasiului și caroseriei, urmează apoi curățarea chimică umedă prin pulverizare și imersare, fosfatarea cu zinc și apoi acoperirea KTL (vopsire catodică). Astfel, cavitățile sunt acoperite prin imersare și  vopsire în câmp electrostatic la 160-180°C.

Dar, pentru că Brantner dorește ca fiecare client al său să fie mulțumit, nu doar că oferă calitate și servicii la cel mai înalt nivel, însă oferă posibilitatea fiecărui fermier să își personalizeze remorca exact așa cum își dorește, putând alege între nuanțele standard: verde HB sau negru, dar și culoarea care îl reprezintă cel mai mult, posibilitățile fiind variate și numeroase.

Așa că, dacă te afli la Hanovra, la cea mai mare expoziție de tehnică agricolă – Agritechnica, și vrei să afli mai multe despre Brantner și remorca lor TA24078 Power Spread+, planifică o vizită în Hala 4, standul B20, unde Saša Perišić vă stă la dispoziție și poate fi contactat la numărul de telefon: +43 (0) 664 790 9310 (valabil și pentru comunicarea pe WhatsApp și Viber), dar și la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. De asemenea, puteți vizita pagina de internet a producătorului din Austria: https://www.hb-brantner.at/en/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Gradul de afânare optimă a solului asigură regimul aerohidric, termic și de nutriție cel mai favorabil pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

O afânare redusă și numai în partea superioară a solului nu asigură circuitul normal al apei și aerului în sol, o activitate microbiologică normală și o bună înrădăcinare a plantelor pentru a valorifica un volum mai mare de sol.

Nici afânarea exagerată nu este indicată, deoarece apa se infiltrează repede, peste nivelul înrădăcinării plantelor, iar aerul circulă prin sol și antrenează apa care se evaporă.

În același timp, afânarea exagerată intensifică procesele de mineralizare a materiei organice a humusului din sol, cu eliberarea de elemente nutritive peste nivelul de consum al plantelor, și surplusul se pierde prin levigare, volatilizare și eroziune, provocând poluarea mediului.

Într-un sol tasat-compactat, chiar dacă dispune de cantități importante de materie organică și humus, acestea nu pot fi valorificate deoarece aici au loc procese de descompunere lentă cu acumularea de gaze toxice.

Printr-o afânare corectă se mobilizează fertilitatea potențială a solului și aceasta poate avea loc pe solurile cu structură stabilă și prin lucrări numai la umiditatea optimă, care este cuprinsă între 8 și 26% pe solurile nisipoase, 12 și 22% pe solurile lutoase și 19 și 21% pe solurile argiloase.

În aceste condiții, solul se desface pe linia de minimă coeziune și se „varsă” în urma uneltelor, nu prin rupere, tăiere, zdrobire, comprimare când se distruge structura, se transformă în praf care astupă porii solului, apa nu se poate infiltra, se scurge provocând eroziune, băltește, se evaporă, se pierde.

Gradul de afânare a solului se poate determina astfel:

1. Prin determinarea porozității solului, care se consideră favorabilă pentru plante atunci când porozitatea totală este 48-60%, iar porozitatea capilară 30-36% și cea necapilară (de aerație) 18-24%. Acest spațiu lacunar este bine să fie ocupat 2/3 cu apă și 1/3 cu aer.

2. Prin măsurarea densității aparente (DA), care este favorabilă culturilor agricole între 1,0 și 1,40 g/cm³. Terenurile tasate-compactate au DA peste 1,50-1,60 g/cm³. Plantele care au partea recoltabilă în sol (morcov, cartof, sfeclă) pretind 0,9-1,2 g/cm³. Sistemul radicular crește nestingherit la DA 1,0-1,40 g/cm³, iar procesul de nitrificare se desfășoară normal la DA 1,11-1,15 g/cm³.

3. Prin măsurarea vitezei de infiltrare a apei în sol. Se consideră bună la 3-10 cm/oră. Peste 10 cm/oră se pierde în adâncime.

4. Prin măsurarea rezistenței la penetrare (cu penetrometru) la solul nisipos este mai mică de 15 daN/cm², la solul lutos este între 15 și 50 daN/cm², iar la cel argilos, 50-150 daN/cm².

5. Gradul de afânare a solului se mai poate aprecia și după creșterea și dezvoltarea plantelor, după producția obținută. Fenomenul de tasare-compactare a solului se poate manifesta la diferite adâncimi în sol și anume:

• la 20-30 cm când arătura se execută în fiecare an, la aceeași adâncime. Se poate distruge cu plugul prevăzut cu scormonitori care afânează solul la 10-12 cm sub fundul brazdei;

• la 30-40 cm când se poate distruge prin lucrări cu cizelul;

• la 50-70 cm când se poate distruge prin lucrarea cu scarificatorul.

În acțiunea de afânare adâncă a solului ar fi indicat ca aceasta să constituie o fază de tranziție spre agricultura conservativă, adică: un an arat adânc, un an folosit grapa cu discuri, un an semănat direct, iar în al patrulea an folosit scarificatorul, după care, trei ani, se pot efectua lucrări minime.

Afânarea adâncă mai este necesară pe terenurile inundate, după ploi torențiale și grindină, pe suprafețele lucrate cu utilaje grele la un grad de umiditate ridicat.

Avantajele afânării adânci constau în:

• Crește porozitatea de aerație a solului. Porozitatea este considerată mică la 5-12%, mijlocie la 12-20% și mare la 20-30%;

• Se intensifică procesele microbiologice din sol cu formarea de humus și nutriția necesară plantelor;

• Se favorizează o ușoară infiltrare a apei în sol, dar nu peste 10 cm/oră, pentru că se pierde în adâncime;

• Prin afânare se stimulează aerisirea și încălzirea solului în special în perioada de primăvară, când favorizează germinarea semințelor;

• Se direcționează raportul humificare/mineralizare menținându-l în echilibru;

• Se reduc eroziunea și pierderile de sol, deoarece în solul afânat apa se infiltrează, nu se scurge la suprafață;

• Lucrarea de afânare are productivitate mai mare decât arătura;

• Se reduce consumul de combustibil cu până la 60%;

• Se pot obține sporuri de producție de 25-30%.

O bună afânare a solului se poate realiza și prin cultivarea lucernei, care este socotită un scarificator natural, precum și prin prezența râmelor, când sunt 80-100 râme/m², prezența cârtițelor și a altor viețuitoare din sol. Pentru afânarea adâncă, la 50-70 cm, există diferite tipuri de scarificatoare cu organe active rigide, elastice sau vibratorii, care pot reduce forța de rezistență cu 40%. Organele active pot fi simple sau prevăzute cu aripioare. La adâncime mai mare, se lucrează fără aripioare. Prezența aripioarelor asigură și o afânare laterală, fără întoarcerea brazdei. Organele active sunt dispuse pe trei rânduri pentru a ușura trecerea resturilor vegetale. În spate se montează diferite tipuri de tăvălugi, de regulă tăvălugi cu țepi care sfărâmă și presează bolovanii, rezultând o suprafață netedă, bine lucrată.

Schimbarea anuală a adâncimii de lucru și a utilajelor folosite este cheia menținerii solului sănătos, cu potențial de producție ridicat, cu cheltuieli reduse și fără poluarea mediului.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Atenție la lucrările pe terenurile în pantă

Aspecte ale fenomenelor de ofilire (veștejire) și șiștăvire (zbârcire) la plantele agricole

Schimbările climatice și sterilitatea la porumb