Corteva, un lider global în tehnologia agricolă, și Pairwise, o companie tehnologică ce deschide noi drumuri în aplicarea editării genetice în alimentație și agricultură, anunță o colaborare pentru a accelera livrarea soluțiilor avansate de editare genetică către fermieri, aducând în cele din urmă beneficii atât mediului înconjurător, cât și consumatorilor de zi cu zi.

De reținut, editarea genetică folosește ADN-ul propriu al unei plante pentru ameliorări precise, oferind fermierilor un instrument esențial pentru a ține pasul cu provocările producției alimentare, inclusiv cele prezentate de schimbările climatice.

Colaborarea se bazează pe investiția de 25 de milioane de dolari a companiei Corteva Agriscience în capitalul Pairwise, realizată sub umbrela Corteva Catalyst, noua platformă de investiții și parteneriate a companiei, concentrată pe accesarea inovațiilor agricole pentru a genera valoare. Investiția are ca scop extinderea accesului și beneficiilor editării genetice pentru o varietate largă de culturi de bază și speciale.

În plus, Corteva și Pairwise au format un parteneriat de tip „joint venture” pentru a accelera și extinde livrarea tehnologiilor avansate de editare genetică, având ca obiectiv creșterea randamentului culturilor pentru producția de alimente, combustibil și fibre, în combaterea schimbărilor climatice în creștere.

Parteneriatul, care se va desfășura pe o perioadă de cinci ani, va valorifica capacitățile avansate de editare genetică ale ambelor companii pentru a accelera livrarea produselor editate genetic prin generarea și evaluarea unor modificări genetice unice în multiple trăsături ale unei game de culturi. Bazându-se pe tradiția îndelungată a Corteva în domeniul ameliorării și geneticii plantelor, companiile vor colabora la dezvoltarea și implementarea produselor editate genetic care sunt mai rezistente la evenimente meteorologice extreme și la schimbările climatice.

„Editarea genetică este o tehnologie revoluționară pentru agricultură, care va avansa reziliența climatică în agricultură și va stimula creșterea productivității fermelor necesare pentru a hrăni și alimenta populația în creștere a lumii. Fiind noi înșine un lider în tehnologia de editare genetică, suntem mândri să lucrăm cu Pairwise pentru a accelera beneficiile editării genetice nu doar pentru fermieri, ci și pentru toți cei care depind de disponibilitatea alimentelor crescute în mod sustenabil și accesibile – adică pentru toți noi”, a declarat Sam Eathington, directorul tehnologic și digital al Corteva.

„Editarea genetică este pe cale să revoluționeze agricultura, permițând cultivarea unor culturi mai adaptabile la schimbările climatice, mai nutritive și mai convenabile pentru consumatori, oferind totodată avantaje economice mai mari pentru fermieri. Prin Platforma noastră Fulcrum™, suntem mândri să fim în fruntea aplicării acestei tehnologii transformatoare în agricultură și, împreună cu parteneri precum Corteva, să accelerăm realizarea acestor beneficii pentru toate părțile interesate la nivel global”, a completat Tom Adams, CEO și co-fondator al Pairwise.

Pairwise este un lider în utilizarea editării genetice pentru a crea culturi diferențiate. Anul trecut, compania a lansat primul aliment CRISPR din America de Nord și are multiple produse în dezvoltare pentru culturi importante precum porumbul, soia, grâul, rapița, murele și altele. Platforma Fulcrum™ de la Pairwise include instrumente proprii de editare genetică care oferă capacitatea nu doar de a activa sau dezactiva o caracteristică, ci și de a o „regla” folosind editarea de bază și tehnologii conexe, pentru a găsi punctul optim de performanță maximă. Instrumentele inovatoare de editare ale Pairwise permit oamenilor de știință să adapteze cu precizie o gamă largă de variații genetice pentru a dezvolta noi soiuri de plante distincte mult mai rapid și mai eficient decât prin ameliorarea convențională.

Aceasta este prima asociere și investiție majoră de capital în editarea genetică făcută de Corteva Catalyst, noua platformă de investiții și parteneriate a companiei. Investiția reflectă aproape un secol de inovație susținută de Corteva (prin brandul său Pioneer) prin parteneriate, inclusiv cu comunitatea științifică globală.

CITEȘTE ȘI: Soluții durabile pentru a crește productivitatea culturilor, chiar și în condiții de secetă

Oportunitatea noilor tehnici genomice (NGTs)

Inovații revoluționare pentru o agricultură durabilă

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare, sărbătorită pe 29 septembrie, a fost inițiată de Organizația Națiunilor Unite pentru a sublinia importanța reducerii pierderilor alimentare la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la fermă la farfurie. Prin urmare, în fiecare an în această zi este punctată necesitatea tot mai mare de a reduce risipa alimentară și de a asigura rezervele globale de hrană.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat că 733 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamete în 2023, conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World” pentru 2024¹. Mai mult, în timp ce aproximativ nouă milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei și a bolilor asociate², aproximativ o treime din toată hrana destinată consumului uman este pierdută sau risipită.

„The Food Waste Index Report 2024”³ arată că aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite la nivel global în 2022 și evidențiază importanța măsurilor pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de reducere a fenomenului.

La nivel local, conform Indexului Global de Securitate Alimentară publicat în 2022, dezvoltat de Divizia de Cercetare și Analiză a Grupului Economist (UE) și sponsorizat de Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor de 92,9 comparativ cu media de 75,5 pentru criteriul pierderilor alimentare. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor

Risipa alimentară devine o problemă urgentă pe măsură ce populația globală crește. În timp ce consumatorii încep să reducă risipa acasă, provocarea mai mare se află în sectorul agricol, unde pierderile alimentare apar chiar înainte ca recoltele să fie strânse, în principal din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor. Spre exemplu, bolile fungice au un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, contribuind la pierderile alimentare și afectând securitatea alimentară. Pentru a face față acestei provocări, fermierii pot folosi fungicide inovatoare ca una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor și de reducere a pierderilor. Fungicidele nu doar protejează culturile de boli, ci contribuie și la obținerea unor producții mai mari și a unei calități mai bune, crescând astfel cantitatea de alimente care ajunge la consumatori.

Pentru a proteja și salva culturile pentru sezonul de recoltare, fermierii din România pot alege produse precum fungicidele bazate pe substanța activă Zorvec™ din portofoliul Corteva Agriscience.

Zorvec™ oferă o combinație specială de consistență și control, permițând fermierilor să gestioneze mai bine culturile și să îmbunătățească randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai abundente. Zorvec™ Endavia^® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv în obținerea eficacității maxime în combaterea manei la culturile horticole, iar Zorvec™ Zelavin^® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la vița-de-vie, oferind cea mai lungă perioadă de protecție.

Constantin Merei, fermier din județul Prahova (25 ha viță-de-vie): „Folosesc Zorvec™ Zelavin^® Bria de mulți ani cu rezultate foarte bune. De când l-am aplicat prima dată, l-am folosit exclusiv până la înflorire și l-am păstrat ca parte esențială a strategiei mele de gestionare a rezistenței la mana viței-de-vie. Prin includerea Zorvec™ Zelavin^® Bria, am redus eficient pierderile alimentare, asigurând vițe-de-vie mai sănătoase și mai rezistente, ceea ce contribuie la minimizarea risipei și la maximizarea randamentului culturilor. Această abordare a fost esențială în gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor, chiar și în condiții meteorologice dificile, datorită rezistenței ridicate la spălare a produsului, la mai puțin de o oră după aplicare”.

Alte soluții eficiente din portofoliul de protecție a culturilor Corteva Agriscience, cu acțiune de lungă durată, sunt Talendo^® și Verben™.

Produsul Talendo^® este specializat în combaterea făinării la cereale și viță-de-vie prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimularea mecanismului natural de protecție al plantei.

O altă soluție pentru culturile de cereale de toamnă și de primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg pentru controlul bolilor, cu o creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov, manager SC Picmar Prod: „Am decis să aleg Verben™ datorită celor două substanțe active inovatoare care ajută planta să combată bolile, în special făinarea. Prin utilizarea Verben™, am redus eficient pierderile alimentare, menținând culturi de cereale mai sănătoase și reducând risipa pe ferma mea. Pot spune cu încredere că Verben™ va fi întotdeauna o parte esențială a schemelor noastre de tratament pentru cereale, deoarece oferă performanțe constante și abordează eficient provocările, contribuind astfel la reducerea pierderilor alimentare și, în același timp, la îmbunătățirea randamentului culturilor”.

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 11 și 12 noiembrie, la Iași, va avea loc primul Concurs național de salamuri și mezeluri din România. Evenimentul este deschis participării tuturor producătorilor autohtoni și se derulează sub sloganul „WE ARE ROMANIA – YOU ARE WELCOME”, gazdă fiind Hotel Unirea – Sala Cuza.

„Obiectivele principale ale concursului național de salamuri și mezeluri sunt: ierarhizarea calității produselor realizate de marii producători, dar și la cei care manufacturează încă în acest domeniu; încercarea de a le explica importanța asocierii și creării unor reguli de producție care pot duce la un brand de țară, cel mai important obiectiv”, precizează Marian Timofti, președintele Federaţiei Naţionale a Degustătorilor Autorizaţi (FNDA).

Juriul concursului este compus din specialiști și degustători străini și români, respectiv două asociații ONAS – Italia și FNDA – România, însă o pondere importantă o are și opinia consumatorilor, exprimată în cadrul juriului de amatori și juriului presei din din țara noastră.

Regulamentul și formularul de înscriere pot fi accesate pe site-ul Federaţiei Naţionale a Degustătorilor Autorizaţi.

Marian Timofti menționează că tema specială a conferinței științifice de la finalul concursului de salamuri și mezeluri, cu participarea reprezentanților Primăriei Municipiului Iași, ai Consiliul Județean Iași, dar și ale altor instituții din țară, se referă la provocările care există în acest domeniu atât de important.

Diplomele și medaliile vor fi decernate la deschiderea Festivalului Vin la Cultură din Iași, în ziua de 22 noiembrie 2024.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Bayer anunță parteneriatul strategic cu AgriColumn, companie de prestigiu în analiza pieței agricole din România și din regiune. Prin intermediul acestui parteneriat, membrii programului de loialitate Bayer Fidelis beneficiază de o gamă extinsă de servicii profesionale, esențiale pentru optimizarea activităților agricole și maximizarea profiturilor din vânzarea recoltelor.

Gabor Raviczki, Head of Customer Marketing Country Group România, Bulgaria, Republica Moldova, subliniază importanța strategică a parteneriatului Bayer - AgriColumn: „Tranzacționarea grânelor reprezintă etapa finală în procesul de comercializare a recoltei. Selectarea momentului optim pentru vânzare poate influența semnificativ succesul încheierii sezonului agricol”.

Serviciile oferite de compania Bayer în colaborare cu AgriColumn includ:

• Consultanță individuală pentru analiza contextului de piață, identificarea momentului optim și a prețurilor de vânzare pentru diferite tipuri de cereale;

• Suport în mediere pentru situațiile de default contractual, asigurând protecție și sprijin fermierilor în negocierile contractuale;

• Rapoarte detaliate ale pieței pe trei niveluri - local, regional și global, acoperind cele șase categorii principale de produse (grâu, orz, porumb, rapiță, semințe de floarea soarelui și soia), oferind o viziune cuprinzătoare asupra dinamicii pieței;

• Acces la Masterclass în Agribusiness: un curs online structurat în 20 de episoade, disponibil printr-o platformă securizată, conceput pentru a oferi fermierilor cunoștințele necesare pentru a naviga cu succes în complexitatea pieței agricole.

Cezar Gheorghe, fondatorul AgriColumn, cu o experiență de peste 22 de ani în comerțul cu cereale, reiterează angajamentul său față de fermierii români: „România și fermierii săi înainte de orice! Țara noastră, regulile noastre!”. AgriColumn sprijină fermierii români prin furnizarea de soluții și strategii pentru adaptarea la noile realități ale pieței și pentru protejarea intereselor acestora, precum și a sectorului agricol românesc.

„La Bayer, misiunea noastră - Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană - ne motivează să transformăm agricultura și să asigurăm o producție durabilă de alimente. Prin această colaborare, reafirmăm angajamentul ferm față de fermierii români, oferindu-le instrumentele și resursele necesare pentru a-și valorifica potențialul și pentru a naviga cu succes pe piața agricolă dinamică și competitivă de astăzi”, transmite compania Bayer.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În rândurile de mai jos, opinia antreprenorului Jabbar Kanani, fondatorul grupului Agricover, cu privire la situația dificilă în care se află agricultura românească. Totodată, Jabbar Kanani face o perspectivă a măsurilor aflate în dezbatere publică și propune soluții pentru ca fermierii să poată continua ciclul agricol.

Vârful aisbergului este seceta, problema reală e alta

Agricultura românească se află, astăzi, într-un punct critic. Nu este prima oară când ne confruntăm cu secetă, dar provocările din acest an se adaugă unor probleme mult mai complexe care s-au acumulat de-a lungul ultimilor trei ani. Acest cumul de factori, de la volatilitatea prețurilor la perturbările lanțurilor de aprovizionare, a dus la o criză de lichiditate care amenință să destabilizeze întregul ecosistem agricol.

Sunt de peste două decenii în acest domeniu și am văzut cum agricultura a rezistat unor provocări majore, dar criza actuală este una care ne obligă să regândim abordarea. Dacă privim agricultura ca pe un ecosistem complex, observăm că fiecare jucător – fermier, bancă, furnizor de inputuri, instituție de leasing sau chiar statul – joacă un rol esențial. Nu putem discuta despre redresarea agriculturii fără să ținem cont de toți acești actori. Fără inputuri, fără finanțare, fără utilaje moderne, fermierul nu poate lucra pământul. Iar furnizorii de inputuri agricole nu își pot continua activitatea fără plata fermierilor. Este un sistem în lanț, iar orice blocaj are consecințe grave asupra tuturor.

Seceta este, de fapt, doar un factor agravant. Principala noastră provocare este lipsa de lichiditate. Este esențial să înțelegem că fermierii nu au mecanismele de protecție și de hedging specifice altor industrii. Ciclul agricol este lung, de un an, și dacă în această perioadă apar schimbări majore de prețuri sau condiții climaterice, fermierii sunt primii loviți. Ei nu pot absorbi aceste șocuri rapid.

Intervențiile punctuale dezechilibrează ecosistemul agricol

Există mai multe măsuri în discuție în prezent. Prima vizează ajutoarele pentru secetă și crearea unui fond de risc, o soluție necesară, dar insuficientă fără un sistem național de asigurare împotriva secetei. În ultimii zece ani, banii alocați pentru despăgubiri ar fi putut construi un astfel de fond, capabil să gestioneze riscurile climatice, precum în alte țări dezvoltate.

O altă măsură discutată este suspendarea plății datoriilor și dobânzilor cu rată de peste 2% + ROBOR până la sfârșitul lui 2025. Aceasta oferă un răgaz, dar adună penalități și datorii, împingând fermierii într-o situație financiară mai dificilă la finalul perioadei. În loc să echilibreze, această amânare creează un blocaj major în 2025, când fermierii vor trebui să facă față unor datorii cumulate. De asemenea, suspendarea datoriilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolvă problema esențială: lipsa de lichiditate și necesitatea de a menține ciclul agricol în funcțiune.

Expunerea totală în agricultură este de aproximativ 54 miliarde de lei, din care 58% sunt datorii bancare, 30% provin de la IFN-uri și leasinguri, iar doar 12% sunt furnizorii de semințe și produse fitosanitare. Majoritatea creditelor cu dobândă ROBOR + 2% sunt garantate de stat sau acordate grupurilor mari de ferme și firme din agricultură. La prima vedere, măsura în discuție ar proteja doar băncile care creditează în baza garanțiilor oferite de către stat, restul creditorilor și furnizorilor fiind blocați în recuperarea datoriei.

Acest blocaj poate avea două efecte negative: pământul va rămâne nelucrat, iar fermierii vor fi loviți de un tsunami la sfârșitul anului 2025. Fermierii vor fi în imposibilitatea de a începe un nou ciclu agricol, deoarece nici băncile, nici furnizorii nu vor putea oferi credite noi, peste cele restante. Credeți că 2025 va fi un an atât de bun încât fermierul va face producție de trei ori mai mare decât într-un an normal, pentru a putea să își acopere toate datoriile și toate penalitățile?  

Sunt de peste 25 de ani în agricultură și vă spun că eu nu cred că aceasta este soluția care va debloca ecosistemul agricol. Este necesară o soluție care să fluidizeze piața și să susțină continuarea activității agricole, esențială pentru economie și siguranța alimentară.

Soluția pentru agricultură: tăierea masivă a datoriilor fermelor și injectarea de lichiditate

Agricultura este un business pe termen lung, nu doar de la un an la altul. În ecosistemul agricol avem băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) care joacă un rol important. Acestea sunt instituții reglementate care funcționează în baza unor principii sănătoase și transparente, au instrumente prin care pot să gestioneze situații de criză, inclusiv posibilitatea de a rostogoli datorii de la un an la altul.

Nu vom ajuta fermierii dacă le blocăm capacitatea de a continua ciclul agricol. Abordările simpliste, care vizează doar una dintre verigile lanțului agricol, vor transfera problema la furnizorii de inputuri agricole, care trebuie să asigure semințe și produse fitosanitare fermierilor pentru noul ciclu de producție.

Propunerea mea este să implementăm un instrument clasic de scontare a facturilor, cu implicarea băncilor. Acestea ar putea cumpăra facturile furnizorilor de inputuri cu un discount de 50%, generând lichiditatea necesară în piață. Fermierii ar rămâne să plătească doar jumătate din datorii, eșalonate pe o perioadă de 5 ani, cu o dobândă rezonabilă.

Pentru fermieri această soluție vine să scadă povara la jumatate și să eșaloneze datoria rămasă pe termen lung. Pentru furnizorii de inputuri, încasarea imediată a facturilor, chiar și cu un discount de 50%, le permite să reia activitatea, pornind noul ciclu agricol. Pentru bănci este o oportunitate de finanțare și un instrument normal prin care plasează în piață o sumă de maximum trei miliarde de lei, pe cinci ani, cu dobândă.

Această soluție de injectare de lichiditate nu este o noutate. Piețele din întreaga lume apelează la astfel de măsuri atunci când contextul economic o impune. Statul poate avea rolul de mediator în discuțiile dintre părțile implicate, pentru a pregăti și implementa soluția.

Cred că singura cale de ieșire din această situație dificilă este colaborarea între toți jucătorii din ecosistem. Fiecare are un rol important, și trebuie respectat, indiferent de dimensiunea lui. Cea mai bună soluție este ca toate părțile – fermierii, furnizorii, băncile și autoritățile – să se așeze la aceeași masă pentru a găsi o rezolvare. Deciziile impuse fără consultare nu vor rezolva problemele, ba chiar le-ar putea agrava.

Agricultura românească nu poate fi privită izolat, este un ecosistem complex, interdependent, care necesită o abordare integrată, este un motor esențial al economiei, iar deblocarea acestui motor este crucială pentru siguranța alimentară a tuturor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Inițial, din curiozitate le-a gustat, apoi și-a spus că poate pune câteva caserole cu microplante, așa, doar ca să le aibă la îndemână pentru o salată. Abia mai târziu și-a dat seama că microplantele înseamnă sănătate și chiar o idee de afacere. În felul acesta, Robert Greschner  a reușit să pună la punct, la Moșnița Nouă, cea mai mare fermă de microplante din județul Timiș.

Suprafața microfermei este de o sută de metri pătrați, dar suprafața de cultură ajunge la 500 de metri pătrați, iar săptămânal se scot două cicluri de producție.

Pentru întreprinzătorul din Banat, intenția a fost ca el și familia lui să mănânce sănătos. Dar iată cum sintetizează Robert Greschner evoluția afacerii: „Inițial, am început să le facem ca hrană pentru noi. Toată lumea zice că doar le pui în ghiveci, la geam și ele cresc. Nu e chiar așa de simplu. Cu toții mergem la evenimente, pe la restaurante și vedem acele plăntuțe mici și verzi din farfurie – sau florile comestibile. Ei bine, pe alea le dăm prima dată la o parte, fără să știm că acele plante sunt, de fapt, cel mai sănătos lucru din farfurie. În general, acest business în România este destinat industriei HoReCa. Așa am pornit și noi afacerea, cu această destinație, dar, la un moment dat, un bucătar mi-a pus problema în felul următor: «De ce să cumpăr un produs, din moment ce 90% din farfurii se întorc în bucătărie cu microplantele în ele?». Asta mi-a fost ca un declic și am decis să reașez afacerea, nu doar pentru a face profit, ci și din dorința de a împărtăși ceva și celor din jur, și anume, posibilitatea de a se hrăni sănătos. Acum, pentru mine, restaurantele nu mai sunt atât de importante”.

Ce facem cu microplantele?

Aspectul lor delicat a consacrat microplantele în bucătăria modernă, acolo unde se pregătesc salate sofisticate sau pur și simplu sunt folosite ca decor. Microplantele înseamnă însă mult mai mult decât atât. „Primul stadiu de creștere al unei plante este cel de germene, însă în această fază plantele nu au scos tot ceea ce au de oferit. De-abia în stadiul următor, cel de microplantă, adică cel de vlăstar. Când plantele au 6-7 cm, acumulează concentrația maximă de vitamine, minerale, oligoelemente, uleiuri esențiale etc. Vă dau exemplu mazărea, este un produs excepțional pentru oase, în primul rând. Ei bine, în acest stadiu de dezvoltare, cel de microplantă, conține până la de 40 de ori mai multe substanțe nutritive decât mazărea pe care noi o cumpărăm din magazine sub formă de boabe. Și astfel, mâncând 100 de grame din aceste plante vii, echivalezi cu trei kilograme de mazăre boabe din magazin. Apoi, avem iarba de grâu care este foarte sănătoasă. Folosim grâu spelta. Gândiți-vă că 100 de grame de grâu conțin de cinci ori mai mult fier decât în 100 de grame de spanac sau vitamina C de 40 de ori mai mult decât 100 de grame de lămâi. Avem o varietate foarte mare de microplante pe care le cultivăm. Cultivăm  ridichea, lintea, fasolea mung, varză kale, varză roșie, gulie, rucola  ș.a.m.d., însă cea mai sănătoasă și apreciată cultură este cea de broccoli, o plantă extraordinar de sănătoasă. Conform unor studii, este mult mai puternică decât citostaticele, deci are efecte benefice în tratarea cancerului. Acum, luptăm pentru  schimbarea unei mentalități, aceea de a mânca mult. Ideea este să dezvoltăm un business pentru sănătate și am constatat un trend ascendent în această direcție. Sunt tot mai mulți oamenii care investesc într-un stil de viață sănătos”, arată Robert Greschner.

Sistem hidroponic cu substrat de cânepă și de iută

Micile plante nu ocupă suprafețe mari, deci investiția nu presupune achiziții costisitoare de terenuri agricole. Nu există nici problema forței de muncă, o singură persoană este suficientă pentru a îngriji mica fermă, însă microclimatul și condițiile de biosecuritate sunt extrem de stricte. În plus, microplantele se pot cultiva în sistem supraetajat, deci spațiul se poate multiplica în funcție de numărul de etaje pe care sunt dispuse microplantele.

La Moșnița Nouă, suprafața microfermei este de 100 mp, dar suprafața de cultură este de 500 mp. La prima vedere, pare extrem de puțin, dar dacă iei în calcul faptul că se scot două cicluri de producție pe săptămână, deja dimensiunile afacerii se modifică semnificativ. „Aici am avut o casă cu trei apartamente unde am avut chiriași. Fiind amplasată în zona periurbană a Timișoarei, chiar luam bani frumoși din chirie. Am decis însă să plec pe drumul ăsta, am renunțat la chiriași și am amenajat microferma, de fapt un adevărat laborator în care cultivăm microplantele. Este un spațiu închis, foarte bine întreținut, deoarece temperatura din interior nu poate fi mai mare de 22⁰ C și mai mică de 20⁰ C, în felul acesta reușim să le menținem perfect sănătoase. Există aparatură care menține această temperatură. Apoi, umiditatea trebuie menținută constant la 35– 40%, o treabă deloc ușoară, pentru că în acele tăvi în care se cultivă microplantele, apa cu care le irigăm vine în sistem flux-reflux, iar nivelul de umiditate este foarte ridicat, așa că dezumidificatoarele funcționează non-stop. De asemenea, lumina este foarte importantă, pentru că ele au nevoie de un spectru foarte bine definit. Sunt lumini pentru germinare, lumini pentru creștere, lumini pentru înflorire.” Întregul sistem este computerizat. El dă comanda la ce oră pornește și se oprește iluminatul sau irigatul. Există și ventilatoare speciale care plimbă aerul deasupra plantelor și, bineînțeles, un filtru prin care trebuie să treci atunci când vii de afară. „Mai întâi te speli, îți pui costumul pe tine și apoi intri, în așa fel încât să nu aduci în interior spori de la ciuperci. Ventilatoarele le împrăștie automat la toate culturile. Asta înseamnă că trebuie să oprești producția și să dezinfectezi inclusiv pereții, așa că mai bine previi.”

Inițial, Robert Greschner a mers pe cultura în sistem orizontal, pe substrat de pământ, însă i s-a părut destul de complicat, așa că a schimbat tehnologia. „Acum, folosim un sistem hidroponic cu substrat de cânepă și de iută, care este 100% biodegradabil. Dacă ne raportăm la agricultura clasică, deși se produc în sistem hidroponic, consumul de apă se reduce cu aproximativ 90%”, a precizat antreprenorul.

Ferma din bucătărie, sănătate-n farfurie

Ca orice afacere funcțională, și afacerea cu microplante de la Moșnița Nouă se bazează pe profit, iar mecanismele de piață nu sunt întotdeauna 100% accesibile. De la livrarea la domiciliu, până la accesul în supermarketuri, Robert Greschner ia în considerare fiecare variantă. Miza este pusă însă pe consumul pentru sănătate, mai cu seamă că brandul sub care se vând microplantele este „Sănătate din Banat”.

„Luăm în considerare și posibilitatea de a colabora cu anumiți retaileri, livrăm și la domiciliu. Ne adresăm celor care înțeleg că, dacă o masă pe zi este înlocuită cu o salată de microplante, câștigul organismului pe termen lung este fantastic. Ideea este de a dezvolta, pentru casnici, un concept de fermă pe care să o ai la tine în bucătărie. La acest moment, ceea ce livrăm se poate consuma fără probleme, plantele nu trebuie spălate, pentru că sunt crescute într-un mediu steril, se pot ține în frigider până la șapte zile, la o temperatură  de 4-7 grade Celsius. Avem diverse pachete, lădițe cu câte patru tipuri de plante, pe care le livrăm săptămânal, în baza unui abonament. Acum, nu știu ce înseamnă ieftin sau scump, știu însă că un set de patru plante, care costă 25 de lei, îmi asigură o salată, care poate însemna o singură masă, extraordinar de sănătoasă și sățioasă”, ne-a zis în încheiere Robert Greschner.

Europa clocotește deja de săptămâni bune. Fermierii din mai multe țări ale Uniunii Europene își strigă durerile în stradă. În Franța și Belgia protestele fermierilor sunt destul de violente. Agricultorii chiar au lăsat rafturile marilor lanțuri de magazine goale, furia fermierilor crescând cu fiecare zi de protest.

Ce a dus la actuala stare a agriculturii europene, totuși? Cel mai probabil, reformele impuse de la Bruxelles, gândite din căldura fotoliilor, fără a se cunoaște realitatea din teren. Green Deal, Farm to Fork, Biodiversitate sunt strategii nesustenabile, cel puțin la ora actuală, când se-ntâmplă atâtea pe planetă, pandemii, conflicte, războaie. Ca să nu mai pomenesc veșnica problemă, reglementările UE nu țin cont, așa cum ar fi normal, de specificul fiecărei țări.

Cu viteza luminii se elimină substanțe active de protecție a plantelor fără a exista înlocuitori. Suprafețe considerabile de teren agricol devin pârloagă, că așa vrea UE, dar fără a gândi un sistem de compensare pentru agricultori. UE nu vrea cultivarea plantelor modificate genetic, însă importă masiv produse finite care provin de la astfel de plante interzise în spațiul european. De pildă, soia.

Comisia Europeană vrea ca în UE cetățenii să trăiască sănătos, să consume bio și zice că i-a întrebat dacă vor alimente „mai curate”, „mai sănătoase”, iar oamenii au răspuns că da. Dar Comisia nu l-a întrebat pe cetățeanul european și dacă e dispus să plătească mai mult cu 40%-50% ori chiar 80% pentru hrană. Și câte și mai câte lucruri nerealiste sunt dictate și reglementate de Bruxelles, prin intermediul unor politicieni care nu au habar cu ce se mănâncă agricultura și nu numai.  

Cum era de așteptat, agricultorii din țara noastră au prins curaj și au ieșit pe străzi, la protest. La fel, cum era de așteptat, având în vedere firava asociere a sectorului, protestele fermierilor noștri sunt dezorganizate, iar lipsa unui conducător își spune cuvântul. Nu despre asta vreau, însă, să vorbesc. Ci doresc să accentuez dezbinarea românului.

Protestul fermierilor nu este doar despre ei, ci despre noi toți, cetățenii României. Poate fi un semnal de alarmă pentru guvernanții de toate culorile politice, că a venit vremea să înceapă să lucreze și pentru populație, nu doar pentru ei și prietenii lor.

Observ că sunt unii care tot au treabă cu subvențiile fermierilor. Păi, sunt un drept al lor, iar subvențiile se întorc în economia țării. Seringa aia care ajunge în spitale la preț de tractor nu deranjează pe nimeni? Sau învățământul gratis care ne costă mai mult decât ăla privat nu supără deloc?

Sunt unii, nu puțini, deranjați de protestele fermierilor și de faptul că aceștia își cer drepturile. În schimb, nu ne oripilează că infrastructura rutieră e la pământ pentru că guvernanții de toate culorile politice nu au reușit în peste 30 de ani să facă ceva din cauza prețurilor mari generate de… prea multe buzunare.

Agricultorii nu au ieșit la parada utilajelor, stau în frig pe drumurile patriei pentru că le-a ajuns cuțitul la os. Da, sunt tractoare, mașini de zeci, sute de mii de euro. Ce-ați fi vrut, ca în anul 2023 să se facă agricultură cu plugul tras de boi? Pentru sculele astea, scumpe, de altfel, fermierii muncesc de dimineață până noaptea și în cele mai multe cazuri nici măcar nu sunt ale lor, fiind cumpărate cu ajutorul creditelor bancare, leasingurilor. Și-au gajat casa, masa, nevasta/bărbatul, copiii, pământul ca să producă hrană.

Nu toți putem fi antreprenori și nici nu trebuie. Haideți să nu-i mai apostrofăm, să nu mai jignim fermierii! Așa cum noi ne dorim să avem în țara asta predictibilitate, stabilitate financiară, așa vor și agricultorii pentru afacerile lor.

Ar trebui să le fie rușine tuturor celor care sunt deranjați de protestele acestor oameni simpli, harnici, care-și produc banii, care mai dau de mâncare și altora (au angajați), care contribuie la bugetul țării și cărora acum le e greu și din cauza guvernanților din România, nu doar a celor de la Bruxelles.

Tuturor ne e greu din cauza clasei politice care e preocupată de propriile jocuri/interese.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Andermatt Biocontrol România a participat ca partener la cea de-a III-a ediție a evenimentului „Dezvoltarea și Consolidarea Sectorului Legumiculturii din România”, organizat de OIPA „ProdCom Legume-Fructe” pe 8 decembrie 2023, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură (ICDLF) Vidra - Ilfov. Andermatt Biocontrol România face parte din Andermatt Grup AG, una dintre cele mai importante companii de protecție biologică a plantelor la nivel mondial.

La evenimentul de la ICDLF Vidra au participat reprezentanți ai mediului de afaceri și asociativ, ai mediului academic și de cercetare, ai instituțiilor financiare, de asigurări, ai companiilor de consultanță, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice relevante pentru sectorul horticol.

„Colaborarea organizației noastre cu Andermatt Biocontrol România înseamnă fructe și legume sănătoase, pentru că vorbim de produse de protecția plantelor biologice, despre tratamente biologice în culturile convenționale și/sau ecologice în controlul bolilor și dăunătorilor, pentru obținerea de fructe și legume fără reziduuri”, a precizat Gheorghe Vlad, președintele OIPA „ProdCom Legume-Fructe”.

În calitate de organizație reprezentativă a sectorului, reunind 255 de organizații ale producătorilor de legume, fructe, flori, ciuperci, cât și procesatori, OIPA „ProdCom Legume-Fructe” susține și își propune să lanseze o serie de evenimente dedicate dezvoltării și consolidării legumiculturii și, totodată, formarea unei comunități de expertiză în domeniu.

Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România, a declarat: „Viziunea noastră este: Hrană sănătoasă și Mediu sănătos – pentru toți! Scopul companiei noastre este acela de înlocuire a pesticidelor chimice cu alternative biologice bune, cum ar fi produsele microbiene, substanțele naturale și baculovirusuri. În urmă cu mai bine de 30 de ani, Andermatt Grup AG a început prima producție de produse de protecție a plantelor pe bază de baculovirusuri. Astăzi, măsurile de control biologic sunt utilizate pe scară largă, și nu doar ca o soluție în agricultura ecologică, ci s-au dovedit a fi și un instrument extrem de eficient în cadrul programelor de combatere integrată în agricultura convențională, pentru o producție alimentară ecologică și fără reziduuri. Astfel menținem un mediu cât mai curat și mai sănătos. Ne propunem să aducem în România soluții de biocontrol deja consacrate și utilizate de fermierii din întreaga lume, soluții provenite atât din portofoliul Andermatt, cât și de la partenerii grupului”.

Produse biologice care răspund provocărilor actuale ale agriculturii

Este cunoscut că din ce în ce mai mulți consumatori solicită alimente fără reziduuri și în conformitate cu standardele care respectă mediul înconjurător. Datorită expertizei în domeniul cercetării și dezvoltării, grupul Andermatt oferă agricultorilor din întreaga lume produse și servicii biologice de înaltă calitate, reprezentând soluții alternative la pesticidele și îngrășămintele convenționale.

În cadrul evenimentului organizat de OIPA „ProdCom Legume-Fructe” la ICDLF Vidra au fost prezentate fungicidele biologice Vitisan^®, Vitiprotect^® și Botector^®  care au acțiune preventivă și curativă împotriva unei game largi de boli, fiind omologate la o serie de culturi fără riscul de apariție a rezistenței și fără reziduuri în producția recoltată.

Insecticidele biologice polivalente NeemAzal^®-T/S și NeemPro^®, pe bază de extras de azadiractină, controlează eficient un spectru larg de dăunători (afide, tripși, omizi, musculița albă, acarieni etc) fără a afecta organismele utile.

Spruzit^®, un nou insecticid care va fi lansat în 2024, produs pe bază de pyretrin, are efect de șoc asupra unei multitudini de insecte dăunătoare, inclusiv a acarienilor în toate stadiile de dezvoltare (ou, larvă și adult).

De asemenea, în 2024 vor fi lansate încă două produse biologice pentru toate culturile agricole și horticole, Sluxx HP^® și Menorexx^®, care fac parte din grupa moluscocidelor, pentru controlul melcilor și limacșilor.

Soluțiile biologice de protecția plantelor din portofoliul Andermatt vin în sprijinul cultivatorilor de legume și pot fi integrate în programele de tratament convenționale, asigurând o protecție optimă a plantelor cu obținerea unei recolte fără reziduuri, precum și menținerea unui mediu cât mai curat și sănătos.

*****

Despre Andermatt Grup AG:

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 12 octombrie 2023, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind instituirea unui mecanism de consultare şi reacţie coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole.

Prin acest act normativ se stabilesc măsuri temporare de instituire a unui acord de punere pe piață în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole, în vederea atenuării repercusiunilor negative imediate în sectorul producției primare și al procesării. Prezenta ordonanță de urgență se aplică până la data de 31 decembrie 2023.

Produsele agricole care fac obiectul importului reglementat prin prezenta ordonanță de urgență sunt: grâu și meslin; porumb; semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate; semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.

Produsele agricole pot fi importate numai pe baza unui acord emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru operatorii economici cu sediul social și punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care desfășoară activități în următoarele sectoare economice:

a) 1041 - Fabricarea uleiurilor și grăsimilor;

b) 1061 - Fabricarea produselor de morărit;

c) 1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă;

d)  014  – Creșterea animalelor.

Procedura de emitere a acordului

I. Operatorul economic care intenționează să importe produsele agricole din Ucraina, solicită la MADR eliberarea acordului, pe baza prezentării unui document din care să reiasă necesitatea de completare a stocurilor, precum și a altor acte necesare menționate în OUG.

II. MADR, pe baza raportului emis de o Comisie constituită în cadrul aceleiași instituții, eliberează acordul, după validarea de către autoritățile române a informațiilor prezentate de operatorii care solicită emiterea acordului.

III. Comisia este compusă din următorii reprezentanți:

a) un reprezentant al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

b) un reprezentant al Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA);

c) un reprezentant al Autorității Vamale Române;

d) un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

e) un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

IV. Operatorul economic prezintă un certificat de conformitate al produsului ce urmează a fi importat, eliberat de ANSVSA cu privire la respectarea normelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, în urma testării unei mostre din produsul agricol.

V. În baza acordului eliberat de MADR, operatorul economic român încheie un contract de vânzare cu un operator economic licențiat de către Ucraina pentru cantitatea de produs necesară prevăzută în acord, apoi se desfășoară operațiunile de import, sub supravegherea autorităților vamale române.

VI. Sigiliul vamal va fi desfăcut la destinație, respectiv la sediul sau la punctul de lucru al operatorului economic din România, în prezența reprezentanților Autorității Vamale Române și ai ANSVSA.

VII.  ANSVSA recoltează probe din produsul importat și verifică dacă acesta are aceleași calități prevăzute în certificatul de conformitate, iar în situația în care produsele sunt constatate neconforme, acestea se returnează la locul de origine pe cheltuiala exportatorului.

VIII. De asemenea,  prin actul normativ se reglementează:

- Regimul sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor actului normativ;

- Formularistica utilizată în aplicarea prevederilor ordonanței de urgență.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-un peisaj dominat de multinaționale, familia Zanc se ridică precum o mică rezistență, producând lactate și brânzeturi de calitate în România. Cei doi frați, Ambrozie și Călin Zanc, au pornit de la consultanță agricolă și au ajuns să înființeze Lactate Someșene Dej, o fabrică de lactate cu un brand distinctiv - „Țarina”. Cu o devotare deplină, aceștia se străduiesc să aducă în fața consumatorilor produse tradiționale și naturale, într-o piață dominată de produse procesate. Cu toate că întâmpină provocări din partea marilor lanțuri de supermarketuri și a lipsei de sprijin guvernamental, familia Zanc rămâne hotărâtă să promoveze tradiția și să aducă în continuare produse de calitate pe piața lactatelor românești.

Despre industria alimentară românească e destul de greu să spui că este românească, pentru că e dominată de multinaționale. Nu spunem că este doar situația României. Multinaționalele fac legea în multe țări, de aceea se și numesc așa. Procesul de mondializare este început de mult și își are ca principal instrument comunicarea din ce în ce mai facilă, iar ca motor, economia. Comunicarea, pentru că ne determină să dorim să trăim precum cel pe care îl vedem la televizor, pe internet, iar economia, pentru că „cineva” poate să vină în întâmpinarea acestei dorințe. Lucrurile sunt simple și nu trebuie să ne gândim la cine știe ce conspirație. Este un proces social cât se poate de natural. Ceea ce ne întristează este că foarte multe elemente din patrimoniul cultural al lumii se pierd pentru că un consumator nu poate să trăiască în două feluri, și așa cum vede, și este atras să o facă, și conform tradițiilor sale. Sunt societăți mai deschise la nou, dispuse la schimbare, ale căror tradiții sunt deja la muzeu, și altele mai conservatoare, ce par pentru cele dintâi „de pe altă planetă”. România este destul de echilibrată, din acest punct de vedere, dar presiunea este destul de mare și, pe plan economic, slăbiciunile administrative – administrația este singura care se poate opune unui proces monopolizator – au dus la situația actuală.

O mică rezistență în fața multinaționalelor

Și totuși, la fel ca în alte locuri ale lumii, există și o „rezistență”, de fapt o micro-piață a conservatorilor nostalgici care pot alimenta o parte din industria locală.

Beneficiara acestei evoluții este și fabrica de lactate și brânzeturi la care am poposit recent. Este vorba despre Lactate Someșene Dej, înființată de doi frați, Ambrozie și Călin Zanc, care au hotărât, la un moment dat, să nu se mai mulțumească cu statutul de colectori de lapte, adică de intermediari între crescătorii de animale și procesatori, și să devină capăt de linie.

Prima afacere cu care au început a fost de consultanță agricolă, lucrând pentru o mare multinațională cu care „am înființat peste 68 de ferme de vaci, în Transilvania, ferme foarte bine puse la punct. Am vrut să facem o trecere de la familia care crește vaci, deci practic de subzistență, către o fermă de familie, deci de la 2, 3, 4, 5 vaci la 30 de vaci. Și așa am început. După care am intrat în zona de colectare lapte, adunând laptele de la aceste ferme, și îl dădeam mai departe procesatorilor mari. Dar aveam o problemă în tot circuitul ăsta, că eram un tampon și am ajuns să avem din ce în ce mai puțin, iar atunci ne-am întrebat: de ce să nu procesăm noi laptele pe care-l colectăm? Am decis să facem această investiție, dar practic nu am avut bani, am început acest business cu un împrumut de la bancă pe care l-am girat cu un teren agricol mare… deci practic am început cu minus”, spune Călin Zanc.

Construim un brand, nu renunțăm

Au început pe minus, ca alți mulți curajoși. Curajoși sau inconștienți, cum le-ar spune unii, aceia trecuți deja prin noianul de piedici și greutăți inerente. De altfel, s-au convins și ei că nu e ușor. „Sincer, am crezut în acest sector și cred în continuare, dar la câte probleme am avut pe parcursul acestor investiții și al acestei construcții de brand, de business, de ceea ce facem noi, probabil trebuia renunțat la un moment dat, dar am spus că nu renunțăm și mergem înainte.”

Păi, în primul rând, nu te lasă „minusul” să renunți. Deși ne-a spus că sunt mulți cunoscuți ai lui care au făcut-o, pentru că nu au mai rezistat. „Nu vom renunța decât atunci când nu se va mai putea. La un moment dat poți ajunge în direcția aceea, noi cunoaștem mulți oameni care au investit în acest sector și au renunțat la un moment dat pentru că efectiv nu au putut să meargă mai departe. Asta, din cauza problemelor de finanțare, din cauza lipsei de interes a autorităților noastre. Nu i-au protejat deloc pe cei care au investit în aceste sectoare, ba din contră, au fost lăsați să fie exploatați la maximum.”

Așa cum spuneam, autoritatea administrativă a unei țări este singura care poate opune rezistență reală tendințelor de monopol pe care, în baza principiului de maximizare a profitului, orice societate comercială poate să o aibă.

Din fericire, ei par a fi pe drumul cel bun, deci departe gândul renunțării. Și spunem asta pentru că au ales nu doar să producă derivate din lapte, pe care doar să le vândă într-un fel, cum s-o putea, ci au ales să construiască un brand. Grea treabă, zice și Călin Zanc: „Este foarte greu să creezi un brand, o marcă, lucrăm de ani de zile la acest lucru, am început ușor-ușor să intrăm pe piață, dar este greu să pătrunzi, pentru că vă dați seama că ne luptăm cu niște coloși industriali, dacă-i putem numi așa”. E adevărat că pare inegală și oarecum necinstită această „luptă”, dar trebuie să înțelegem că aceia mari au fost și mici odată, cum mari pot ajunge și cei care sunt mici acum.

Calitate premiată

Dar probabil că frații Zanc nu se gândesc la asta și bine fac, pentru că acum se gândesc la ce pot face acum, de exemplu o marfă de calitate. „Vorbim despre acidofile, despre smântâna de bivoliță, smântâna de vacă, iaurtul de bivoliță, iaurtul de vacă, pe care le facem tot așa cum se făceau odată, și sunt bucuros când văd comentarii unde scrie: «Am gustat ceva ce n-am mai gustat de la bunicii mei». Telemeaua de oaie pe care am produs-o noi a câștigat Medalia de aur în Germania, la Institutul DLG, Telemeaua de bivoliță, Medalia de argint și Telemeaua de vacă, Medalia de bronz. Deci suntem cu niște produse de bună calitate pe piață, recunoscute internațional în acest moment. Au fost premiate sub brandul „Țarina”. Am ieșit cu aceste produse pe piață sub acest brand, „Țarina”, și suntem bucuroși că am câștigat și o să mai participăm și la alte tipuri de certificări în exterior, pentru că sunt recunoscute în UE și pentru noi este important acest lucru. Anul acesta în noiembrie, vom duce și celelalte tipuri de produse la degustat tot la acest institut, dar și la alte institute cu certificare afară, ca să fie o paralelă să vedem dacă într-adevăr sunt la nivelul pe care ni-l dorim.”

Nu încape vorbă, ar participa la asemenea concursuri și în țară, dar nu prea sunt. Căci, zice Călin Zanc, „momentan, nu prea avem specialiști care să deguste brânza în România, s-a discutat acest lucru și sperăm să reușească doamna Corina Mareș să facă acest lucru, că lucrează pentru a promova o echipă de degustători de brânzeturi și o școală pentru acest sector, pentru că este foarte important să cunoască producătorii mai mici, mai mari și chiar – de ce nu? – cei din gospodării ce înseamnă anumite lucruri în a procesa lactatele”.

Un lanț eficient de colectare a laptelui

Așa cum spuneam, fabrica despre care vorbim se află în Dej, un oraș aflat în apropierea graniței mai multor județe, astfel că atunci când domnul Zanc spune că „noi colectăm laptele din jur, din toate județele, de la Maramureș, Sălaj, Bistrița, Țara Lăpușului, Valea Someșului”, pare că au un bazin de colectare imens, dar în fapt colectarea se face de pe o suprafață relativ mică: „Nu ne-am îndepărtat foarte tare de Dej, ci undeva la o rază de 56-60 km maximum”. În schimb, procesul de colectare este unul foarte extins pentru că laptele provine de la foarte mulți furnizori. „Avem peste 150 de puncte de colectare. Ciobanilor, la stâne, le-am dat tancuri de răcire, deci am ajutat și am sprijinit mult crescătorii din zonă, suntem cunoscuți pentru colectarea de lapte din 2007, au încredere în noi, au mai încercat și în alte părți, au văzut că suntem totuși o firmă serioasă, ne-am respectat cuvântul pe care l-am dat, și contracte avem cu peste 1.880 de ferme de familie. Foarte multe, foarte greu, foarte mult de lucru…”. Într-adevăr, foarte mult de lucru, dar se pare că au și un avantaj, calitatea laptelui: „Avem un lapte bun, de calitate, și, putem spune – încă nu este certificat, dar va fi pe viitor –, că este un lapte natural, pentru că acești crescători de la care colectăm lapte nu cresc intensiv aceste animale, sunt oameni cu gospodării de subzistență, de la 3 la 10-15 capete, și le cresc într-un anumit fel.”

Acum procesează aproximativ 25.000 de litri de lapte pe zi, dar au loc de creștere, pentru că fabrica are o capacitate mult mai mare: „Capacitatea fabricii este mai mare, undeva la 60.000 de litri pe zi, dar colectarea noastră este de 25.000 pentru vară și avem în perioada în care este laptele de oaie în jur de 1.200.000 – 1.300.000 de litri de lapte de oaie pe sezon, la bivoliță este un pic mai puțin, undeva la 1.500-1.200 de litri pe zi, momentan. Colectăm lapte de vacă, lapte de bivoliță și lapte de oaie, în sezonul în care este lapte de oaie. Pentru oaie avem primăvara – mai, iunie, iulie, august –, bivoliță și lapte de vacă avem permanent”.

Investiții pentru viitor – fabrica „Grota de la Țaga”

Vorbeam mai devreme despre faptul că e greu să se mențină și că uneori trebuie să lupte cu gândul renunțării. Este remarcabil că, în pofida acestor frământări, frații Zanc acționează cu un curaj demn de admirat. Nu doar că nu dau înapoi, dar și fac pași înainte, achiziționând încă o fabrică. E adevărat, una cu potențial, fabrica de la Țaga. „Acolo avem o grotă unică în lume, care adăpostește o bacterie ce nu se poate reproduce în nicio altă parte a lumii. Prin urmare, produsele respective nu pot fi create în altă parte decât acolo. După maturare, aceste produse devin cu adevărat unice. Bacteriile din grotă își îndeplinesc funcția astfel: cu cât sunt mai multe produse puse la maturat în grotă, cu atât ele lucrează mai eficient și mai intens.”

Și nu doar că au achiziționat-o, încă de anul trecut, dar au și investit în modernizarea ei. „Am făcut o investiție mare acolo și este de actualitate. Doar la grotă nu am intervenit și nu vom interveni niciodată, deoarece  este așa de peste o sută de ani. În acea zonă deja efectuăm probe, deoarece suntem pe cale de a obține autorizația finală, practicăm producția unui produs tradițional și dorim să obținem Indicația Geografică Protejată (IGP) pentru acea regiune. Mai avem foarte puțin de lucru și vom deschide fabrica, deoarece am finalizat renovarea și retehnologizarea și am schimbat fluxul tehnologic.”

Acolo se va adăuga un nou bazin de colectare a laptelui. „În viitor, pentru noua fabrică pe care am achiziționat-o anul trecut, la Țaga, fosta fabrică «Grota de la Țaga», unde se produce renumita brânză Năsal, vom colabora și cu cooperativa Someș-Arieș, pentru că au acolo câteva ferme mici pe care de comun acord le îndrumăm spre noi, dorim să ajungă cât mai repede laptele materie primă la fabrică și, având în zonă, e foarte simplu pentru noi dacă suntem în colaborare cu ei. Sigur, în viitor ne gândim să colaborăm în funcție de ce capacitate vom vinde, putem colabora din ce în ce mai mult, că suntem colegi și prieteni cu cei din cooperativă și tot timpul participăm împreună la evenimente, pentru că are o mare influență în zonă cooperativa Someș-Arieș.”

De vândut, își vând produsele prin intermediul multinaționalelor, că nu prea există alte căi eficiente, în pofida inconvenientelor despre care o să și vorbim mai jos. Ei sunt mulțumiți că o pot face, considerând că acestea iau de la ei pentru calitatea bună a mărfii: „Avem contracte cu multinaționale care cumpără o cantitate foarte mare de produse, ceea ce ne face să credem că le achiziționează datorită calității superioare a acestora și faptului că respectăm un proces tehnologic strict, la care ne raportăm în mod riguros. Utilizăm doar materii prime de calitate, cum ar fi laptele, și toate celelalte inputuri necesare în procesul tehnologic. Deși, în ultimii doi ani, costurile s-au majorat semnificativ, referindu-mă la ambalaje, sare, cheaguri și culturi, noi nu am făcut niciun compromis în privința calității, ci am menținut același standard înalt”.

Provocările din industria lactatelor din România

Dar să vedem și care sunt aspectele care grevează această zonă de nișă a industriei laptelui. Unul dintre ele ar fi chestiunea prețului, despre care Călin Zanc zice că nu este corect repartizat între producătorii de lapte, procesatori și vânzători, aceștia din urmă luând „partea leului”. „Putem discuta de un lanț în care ar trebui ca producătorul de lapte să-și ia banii pe care-i merită, procesatorul de lapte să-și ia banii pe care-i merită și retailerii și cei care vând produsele lactate la fel. Pentru că produsele noastre ajung astăzi la raft cu un preț foarte mare, până astăzi nu au scăzut prețurile, deși noi și producătorii de lapte am scăzut prețurile și în acest moment nu intervine nimeni, doar la ședința de guvern s-a spus că trebuie să scădem prețul, dar nu retailerii care au un adaos foarte mare, ci producătorul și procesatorul de lapte… Și retailerul? Producătorul l-a scăzut foarte mult în momentul de față, că ați văzut, a ajuns de la 3 lei la 1,50 – 1,30, vine din Polonia laptele — și unde să-l mai scadă?, pentru că în momentul ăsta el este în deficit și nu are o eficiență economică la fermă”, spune Călin Zanc și din postura de producător, pentru că trebuie să spunem că este și președintele asociației de crescători de bivoli.

Și legat de raportul pe care procesatorul ar trebui să îl aibă cu producătorul de lapte, el face o remarcă de foarte mult bun simț, la care puțini se raliază: „Dacă producătorul de lapte dispare, procesatorul și-a dat seama că are o problemă: că odată vine laptele mai ieftin din afară, dar după ce aceia de afară își vor da seama că nu mai avem noi lapte, or să vină cu el mult mai scump. Și atunci iar avem o altă problemă. Deci, de aceea eu zic că ar trebui menținut acest lanț și să creștem sectorul zootehnic, și să-l ajutăm să producă din ce în ce mai mult, nu mai puțin și să ne dispară fermele an de an”.

Cel mai expus la extincție este sectorul creșterii bivolilor, susținut acum doar de o mână de pasionați. „Vor dispărea odată cu acești crescători pasionați, care sunt în vârstă, și aceste animale, cu excepția cazului în care reușim să convingem tinerii în următorii ani că este un animal ce merită să continui să-l crești și să obținem pentru acest sector, bubalinele, o eficiență mai mare.”

Prinși la mijloc

Este conștient că nu se poate fără cei trei parteneri din lanț, producători, procesatori, comercianți, dar consideră că marile lanțuri de supermarketuri pun o presiune prea mare pe procesator, care se vede constrâns să facă stocuri. Aceste stocuri reprezintă o altă problemă majoră cu care se confruntă chiar și marii procesatori. Cauzele sunt, pe de o parte, venite, așa cum spuneam, de la comercianți. „Supermarketurile cer prețuri la un anumit nivel, se pun niște condiții foarte dure și dacă ne uităm la colegii noștri din această industrie a laptelui, majoritatea au probleme în partea de lanțuri de supermarketuri, și acolo prețul final este foarte mare în comparație cu prețul care pleacă de la noi, și presiunea cea mai mare întotdeauna se pune pe procesator. Suntem la mijloc, suntem presați de aceste două tampoane. Dacă nu ar fi producătorul de lapte, nu am avea din ce să producem lactatele, dacă nu avem lanțurile care vând produsele lactate, nu avem unde să le vindem. Pentru că la un nivel nu mai poți să vinzi doar tu, pe rețelele tale proprii.”

Problema cu stocurile este că acestea trebuie conservate și asta necesită eforturi financiare suplimentare, pe care nu le pot suporta și pentru care nici nu primesc credite din partea băncilor. „Cea mai mare problemă a noastră este finanțarea stocurilor pe care le avem. Pentru că noi acum avem stocuri foarte mari și este normal, eu trebuie să asigur permanent, lunar, brânza, telemeaua de oaie maturată, pe care noi o facem în patru luni și s-o ținem un an și șase luni până vine celălalt lucru de anul viitor, și atunci noi trebuie să facem stocuri mari pe care trebuie să le depozităm. La noi, în România, încă nu avem o bancă să te împrumute pentru stocuri și să-ți ia stocurile ca garanție. La noi trebuie să te duci cu absolut tot ce ai, să girezi peste, și aici este o problemă destul de mare.”

E nevoie de colaborare

Nemulțumirea interlocutorului nostru este dată și de paradoxul pe care-l sesizează. Cu toate că suntem o țară importantă în Europa în ceea ce privește agricultura, nu reușim să influențăm deciziile care se iau în domeniu la Comisia Europeană. „Pe tot acest lanț avem reprezentanți, avem europarlamentari în Comisia pentru agricultură și nu suntem o țară cu puțini, că suntem a cincea în UE și avem destul de mulți reprezentanți.” Ceea ce este mai grav, în opinia sa, este că nu se iau decizii competente pe plan local. „Trebuie doar să adaptăm ceea ce este în alte țări și în țara noastră. Sunt multe lucruri care nu se potrivesc, dar se pot adapta la ceea ce avem noi în țară. Dacă nu intervenim cu sprijinul de la Uniune, guvernamental, dacă organizațiile nu stau la masă și nu ajung la un consens cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse, vom avea o gravă problemă. Companiile vor dispărea involuntar. Cele mai multe companii românești cu branduri mari au fost achiziționate de multinaționale din străinătate. Ele au știut ce să facă cu ele, noi nu putem. Aici putem învăța multe din alte țări, unde fermierii s-au confruntat cu nemulțumiri și au ieșit în stradă, dar au găsit întotdeauna soluții pentru a merge mai departe. Așadar, ar trebui să găsim împreună aceste soluții – asociații, cooperative, toți procesatorii – toți acești actori ar trebui să stea la masă și să colaboreze, inclusiv cei din multinaționale care vând produsele finale, deoarece și pentru ei ar fi mai simplu să vândă produse procesate în România decât produse importate din afară.”

Pasiunea merge mai departe

Familia Zanc nu doar că a reușit să creeze o afacere solidă în industria lactatelor, dar a reușit și să transmită pasiunea și cunoștințele generației viitoare. Călin Zanc a dezvăluit că unul dintre nepoții săi este implicat activ în afacere și îi oferă sprijin în cadrul companiei. „Am și un nepot care e tot timpul alături de noi și ne sprijină cu multe lucruri în firmă, și practic cred că aici a fost un plus pentru noi, că suntem doi frați care pot să se sprijine unul pe altul, când unul cedează, vine celălalt și spune: hai să facem ceva, nu se poate, reușim cumva.”

De asemenea, el a menționat că fiica fratelui său a urmat o facultate în domeniul științelor agricole și se specializează în industria alimentară, iar fiica sa se pregătește în domeniul turismului internațional și are planuri de a dezvolta o ofertă de agroturism în zona Țaga. Toate acestea evidențiază angajamentul familiei Zanc de a continua tradiția în industria lactatelor și de a aduce inovație și dezvoltare în acest domeniu. „Noi vrem să continuăm să vedem cât de departe o să mergem. Ca familie, cred că este mai simplu un pic, că v-am spus că este un sprijin întotdeauna, când nu poate unul, vine celălalt și ajută.”

 Vom sta și noi să urmărim cât de departe or să meargă, deși nu putem decât să fim optimiști în privința acestei „construcții”, mai ales că ea are viitor și dincolo de „mâine”.

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU