Agricultura este un domeniu în continuă transformare, fermierii având nevoie de produse și soluții eficiente pentru a face față tuturor provocărilor ce apar pe parcursul unui sezon, fie ele tehnologice sau financiare. Eficiența produselor pentru nutriția plantelor a devenit o preocupare tot mai importantă, mai ales în contextul în care prețul îngrășămintelor i-a determinat pe mulți fermieri să-și regândească costurile pentru fiecare hectar.

În acest context, compania Corteva Agriscience încercă să aducă în piață produse inovatoare și sigure pentru a asigura sporuri de producție chiar și în condiții dificile. Un bun exemplu este produsul Utrisha™ N, biostimulatorul biologic bazat pe bacteria naturală Methylobacterium symbioticum, ce are capacitatea de a capta azotul atmosferic și de a-l transforma în formă asimilabilă pentru plante în mod continuu, pe tot parcursul perioadei de vegetație. Cu alte cuvinte, culturile beneficiază de o sursă biologică de azot, fără emisii suplimentare de gaze cu efect de seră și fără impact negativ asupra mediului. Produsul este omologat pentru diferite culturi, putând fi administrat la porumb, floarea-soarelui sau cereale, cartof, rapiță, dar și culturi pomicole, viticole sau legumicole.

Rezultatele obținute în urma administrării acestui produs au evidențiat sporuri de producție chiar și de 800 kg/ha în culturile de porumb. În continuare, vă prezentăm opiniile unor fermieri care au utilizat produsul în campaniile anterioare, unii dintre ei încă din primul an de la lansare, pentru a evidenția motivele și criteriile care i-au determinat să continue utilizarea Utrisha™ N și în sezoanele următoare.

Aurel Placinschi, un fermier cu multă experiență din zona Moldovei și unul dintre colaboratorii companiei Corteva Agriscience încă din primii ani pe piața din România, a ales să testeze Utrisha™ N la mai multe culturi din cadrul societății Agricola Țigănași din județul Iași, iar principalul motiv a fost acela de a descoperi dacă produsul va contribui la reducerea dozei de îngrășăminte administrate.

„În general, principiul nostru este să testăm în fermă orice produs nou, iar atunci când Corteva a adus pe piață un produs așteptat de fermieri, având în vedere ce se întâmplă în piața îngrășămintelor, am decis să-l testăm. Am făcut acest lucru pentru că orice produs ce ne ajută să reducem doza de îngrășământ este binevenit. Dacă reducem aplicările cu azot, care este destul de scump, dar și dificil de administrat pentru efectul lui maxim, este un lucru bun. Așa că am ales să aplicăm Utrisha™ N în culturile de porumb, floarea-soarelui și sfeclă. La porumb am văzut un efect imediat, am obținut un spor de producție foarte important într-un an dificil. Am aplicat produsul în stadiul de 6-8 frunze, vorbim despre cultură în irigat, așa că plantele aveau o stare de vegetație bună, erau sănătoase și pregătite să absoarbă produsul. De aceea spun că sporul de producție a fost obținut datorită azotului suplimentar, respectiv 712 kg/ha. Rezultatul ne-a convins să utilizăm Utrisha™ N în  mai multe sole și la mai multe culturi. Cred că poate fi un produs de bază în tehnologia pe care vrem să o aplicăm în fermă”, a arătat Aurel Placinschi, în primul an de utilizare a produsului.

Aurel Placinschi, video: https://www.youtube.com/watch?v=ld1lklvxr2c

Și în județul Botoșani, Utrisha™ N a trecut testele agricultorilor încă de la prima utilizare și a demonstrat faptul că este o soluție eficientă pentru orice fermă. „Este ceea ce ne trebuie nouă”, spune Alexandru Țicalo, societatea Rural Economy, care lucrează o suprafață de 600 ha în localitatea Mihăileni. Dumnealui a ales să utilizeze produsul pe două parcele diferite, aplicând Utrisha™ N doar pe jumătate din suprafața fiecăreia tocmai pentru a avea parte un test corect.

„Azotul are o importanță foarte mare mai ales în cultura porumbului, o cultură unde știm că se aplică destul de greu atunci când este necesar plantelor. Fiind situați într-o zonă foarte bună în ceea ce privește precipitațiile și având nevoie de azot pentru a abține o producție de boabe semnificativă, trebuie să-l aplicăm fazial pentru că altfel încep problemele. Din stratul culturii și până la final, porumbul are nevoie de azot. Am aplicat Utrisha™ N în cultura de porumb atunci când plantele aveau suficient foliaj, adică de la stadiul de 6-8 frunze până la 10 frunze, dar fără a apela și la alte produse, tocmai pentru a-i putea vedea efectul. Am observat chiar la 4-5 zile de la administrare faptul că plantele erau mai verzi față de cele care nu au primit produsul, iar pe parcursul vegetației erau mult mai viguroase, au legat mult mai bine, iar umplerea boabelor a fost integrală, e clar că au fost multe plusuri. Dacă planta este mai verde, mai sănătoasă, de acolo vine și producția, deci și profitul. Este ceea ce ne trebuie nouă pentru a aduce plus valoare culturii. Sporul de producție obținut a fost de circa 800 kg/ha în plus față de martor. Consider că este un produs care merită încercat 100%, iar din partea mea are  doar cuvinte de laudă”, a precizat Alexandru Țicalo.

Alexandru Țicalo, video: https://www.youtube.com/watch?v=1VgG_nLTfs4

Utrisha™ N s-a dovedit a fi un produs util încă de la prima utilizare și în fermele mixte. Un bun exemplu este ferma lui Mircea Dumitru, un important crescător de animale din județul Brașov, care lucrează și o suprafață de 300 ha. Porumbul pentru siloz ocupă o suprafață importantă și necesită atenție specială pentru a asigura hrană suficientă și de calitate animalelor.

„În principal noi producem furaje pentru animale, de aceea recolta de 65 tone porumb siloz/ha este una foarte bună pentru noi. Am folosit produsul companiei Corteva pentru prima dată pentru că am fost curios să văd ce știe să facă și pot spune că a dat rezultate bune. S-a văzut clar că e un plus de producție, aș zice cu minimum 30% mai mult. Am fost mulțumit de produs, cultura a fost verde pe tot parcursul vegetației, au fost știuleți mari, cu alte cuvinte am avut o producție de calitate. Ce pot spune despre produs este că l-am testat, a trecut proba și îl recomand fără probleme celorlalți fermieri”, a specificat Mircea Dumitru.

Mircea Dumitru, video: https://www.youtube.com/watch?v=QnSbkD_VdO8

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cuvintele din titlu îi aparțin tânărului fermier Matei Titianu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Recent, la AGRO TV, acesta a abordat mai multe subiecte arzătoare în agricultura autohtonă, pe care vi le prezentăm în rândurile ce urmează.

„Suntem a cincea forță agricolă a Uniunii Europene ca suprafață, dar ne permitem prea des să fim tratați ca un actor secundar. Din postura de președinte al LAPAR, consider că este timpul să vorbim deschis despre subminarea intereselor naționale în agricultură. O problemă pe care o simt zilnic în dialogul cu membrii LAPAR este modul în care agricultura este reprezentată la Uniunea Europeană de către autorităților noastre. De ce reprezentanții noștri la Bruxelles nu negociază cu aceeași fermitate cu care fermierii români muncesc pământul? Când acceptăm acorduri care ne dezavantajează direct sau când convergența externă rămâne un obiectiv mereu amânat, nu vorbim doar despre birocrație. Vorbim despre viitorul securității alimentare. La LAPAR, mandatul nostru este clar: să cerem o poziție demnă pentru România”, a spus Matei Titianu.

În opinia președintelui LAPAR, subvenția ar trebui privită ca o compensație, nu ca un ajutor. „Trebuie să înțelegem că atâta timp cât producem sub reglementări verzi stricte, subvenția doar echilibrează balanța în fața competitorilor globali (Mercosur, Ucraina).”

Matei Titianu a subliniat că prioritatea zero în acest moment o reprezintă protejarea consumatorului român și a producătorului local prin controale riguroase la graniță. „Frontierele au nevoie de laboratoare de testare. Nu putem accepta un dublu standard la siguranța alimentară.”

Liderul LAPAR a arătat paradoxul energiei și al finanțării. „Infrastructura de irigații devine inutilă dacă prețul energiei anulează profitul. Avem nevoie de o strategie națională pentru energie și de instrumente financiare solide, precum Creditul Fermierului, cu dobânzi fixe și garanții de stat”, a punctat Matei Titianu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de creșterea costurilor și de efectele secetei, Guvernul a adoptat, în ședința de luni - 4 mai 2026, o hotărâre care permite decontarea cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații aferentă anului 2025 până la 31 mai 2026.

Potrivit actului normativ, costurile cu energia electrică pentru irigații vor fi acoperite din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), în limita fondurilor alocate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în cotă de până la 50%.

De asemenea, hotărârea stabilește un calendar accelerat pentru efectuarea plăților:

• în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare, va fi emis ordinul ministrului Agriculturii pentru stabilirea cotei de decontare;

• ulterior, ANIF va solicita deschiderea creditelor bugetare necesare efectuării plăților către beneficiari. 

„Prin această hotărâre, asigurăm decontarea în cotă de până la 50% a cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații, o măsură concretă de sprijin pentru fermieri într-un context dificil. Chiar dacă facturile au fost transmise cu întârziere, garantăm că aceste costuri vor fi acoperite din bugetul alocat, astfel încât agricultorii să își poată continua activitatea fără blocaje financiare și să pregătească în bune condiții noul an agricol”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Conform MADR, decizia a fost necesară în contextul întârzierii transmiterii facturilor de energie de către furnizori și al constrângerilor bugetare din anul 2025, care au făcut imposibilă decontarea în cursul anului. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Schimbările climatice, accesul la finanțare, instabilitatea piețelor și presiunea tot mai mare a deciziilor europene asupra fermelor locale au fost subiectele discutate cu Mitică Dobrotă. Însă, cu fermierul din satul Neudorf – comuna Zăbrani, județul Arad, am vorbit și despre nou-înființata Uniune a Oierilor din al cărui Comitet Director face parte.

Mitică Dobrotă are o fermă mixtă, preponderent axată pe cultură mare, deși spune despre sine că se simte în largul lui mai ales când vorbește de zootehnie, în special despre oi, pentru că provine dintr-o familie de oieri. „Sunt prima generație de agricultori, eu provin dintr-o familie de zootehniști, de oieri, de ciobani de la Sibiu, am venit aici cu oile, în zona Banatului, cu părinții, încet-încet am trecut și pe cultură mare, din nevoia de furaje pentru animale, după aceea am mai cumpărat terenuri și așa am ajuns și agricultor. Acum am o fermă mixtă, am și animale, nu așa multe ca înainte. Când vorbim despre zootehnie și în special despre oi, sunt în largul meu. Aici simt că stăpânesc cel mai bine situația. În agricultură sunt un venetic, dacă pot spune asta, cu toate că-mi place foarte mult și agricultura, am îndrăgit-o, dar nu sunt atât de confortabil ca la oi.” El, ca probabil mulți alții, folosește termenii de agricultor și agricultură cu sensul de cultură mare, chiar dacă și zootehnia face parte din agricultură. Particularitățile sectoarelor agricole îi determină pe mulți să facă această demarcare, chiar dacă întrepătrunderea lor le clasează împreună.

Costuri mari și prețuri mici

Pentru mulți fermieri, ultimii ani au însemnat suprapunerea a mai multor crize. În primul rând chestiunea climatică, care s-a manifestat printr-o secetă prelungită, ce le-a afectat producțiile, apoi criza geopolitică care a determinat creșterea costurilor de producție și scăderea prețurilor la cereale, cu o consecință evidentă asupra profitului. „Toți muncim pentru bani. Vrem măcar să nu fim pe pierdere”, afirmă Mitică Dobrotă, rezumând o realitate resimțită de aproape toți cei implicați în agricultură. „Vedem atâtea firme mari care au intrat în insolvență, atâția traderi de cereale care la fel, sunt în incapacitate de plată, chiar parteneri cu care am colaborat și noi.” Iar când vorbim de costurile de producție nu ne referim doar la inputurile directe, ci și la investițiile consistente în utilaje, infrastructură și tehnologie, iar amortizarea acestora devine tot mai dificilă. „Venim după o vară foarte secetoasă, mai ales culturile de primăvară având mult de suferit, pe lângă seceta din ultimii trei ani a venit și o perioadă cu prețuri foarte mici, în care pur și simplu nu ne acoperim costurile de producție în primul rând. Pe lângă costurile de producție mai vin și amortizările, utilajele pe care le-am cumpărat și multe alte cheltuieli pe care le are o fermă.”

Irigațiile, investiția inevitabilă

Dacă în trecut vestul țării părea mai puțin vulnerabil la secetă, în ultimii ani aceasta a făcut ravagii și aici. Iată de ce necesitatea unor sisteme de irigații devine stringentă. Fermierul nostru recunoaște că până acum altele au fost prioritățile, mai ales că și-a construit ferma aproape de la zero. „În prima fază trebuie să ai teren, să ai utilaje cu care să lucrezi, după aceea să ai depozitare. Am investit într-o fermă. Acum zic eu că e momentul să investim și în irigații, dar vremurile nu sunt chiar cele mai propice. Trecem printr-o perioadă destul de tulbure a agriculturii românești.

Noi, ca observatori neimplicați, sperăm ca precipitațiile consistente din acest început de an agricol să nu le stopeze inițiativa de a investi în irigații pentru că deja i-a prins optimismul într-un an agricol de succes. „Sunt optimist de felul meu și sper să fie bine. Ne bucurăm în primul rând că Bunul Dumnezeu parcă ține cu noi mai mult în iarna asta, având multe precipitații, și azi noapte a plouat foarte mult și ne bucurăm de asta. Anul acesta am niște culturi de toamnă care arată foarte bine la ora actuală și sperăm să fie bine. În zona mea, unde lucrez terenul, avem un mare avantaj natural, pentru că terenurile majoritatea sunt pe malul Mureșului, sunt în discuții destul de avansate cu o firmă pentru a investi și în irigații”, ne zice Mitică Dobrotă, adăugând că va încerca să acceseze niște fonduri europene, deși până acum nu a făcut-o. „Utilajele pe care le-am luat în marea majoritate le-am luat pe leasing. De cele mai multe ori sunt deschis și oricine cred că este deschis la bani europeni, sunt foarte bine veniți, dar poate din cauza mea, pentru că n-am intrat într-o cooperativă, apoi eu am crescut destul de mult și într-un termen destul de scurt, având undeva aproape 1.000 de hectare pe firmă, la APIA, de cele mai multe ori m-am lovit de «prea mare»…, nu dau vina pe birocrație sau pe modul de distribuire a acestor fonduri, și poate am ales varianta mai grea, prin a cumpăra utilaje. Pot să spun că am utilaje foarte performante, și combine, și tractoare, și autopropulsate de ultimă generație, sunt deschis la digitalizare, funcționăm pe GPS, toate noile tendințe le-am aplicat în fermă, dar cu niște costuri mult mai mari pentru mine.”

Dincolo de regretul afirmat de a nu fi accesat fonduri europene trebuie să admirăm faptul că a reușit să construiască o fermă aproape complet tehnologizată prin eforturi proprii. Din fericire, ne permitem să glumim, vine din urmă noua generație. Fiul fermierului, student la agronomie, participă deja la alegerea investițiilor și își împinge tatăl spre accesarea fondurilor europene. „Pentru irigații, recent, am fost la discuții cu o firmă de consultanță, fiul meu vine din spate cu un apetit pentru investiții și pentru nou, este mult mai actualizat, este student în primul an la agronomie, am fost împreună la o firmă de consultanță, se dau acum bani și pentru energie, panouri solare, chiar cu finanțare sută la sută, am discutat despre asta, și pentru irigații parcă am vrea să facem pe bani europeni, încercăm, sper să și reușim.” Va încerca însă o investiție individuală nu prin asocierea la o organizație a utilizatorilor de apă. „Intenționez o investiție individuală, ca fermier. Localitatea mea e la începutul Câmpiei de Vest, sunt niște bariere naturale, în dreapta fiind Mureșul, în stânga Dealurile Lipovei, nu sunt așa de mulți fermieri, în localitatea mea majoritatea terenurilor o lucrez eu, deci mă gândesc la o investiție individuală și v-am spus, avem marele avantaj că avem apa.”

Nevoia unei singure voci în sectorul ovin

Deși administrează aproape o mie de hectare, Mitică Dobrotă se definește înainte de toate ca oier. Așa cum am spus, provine dintr-o familie de crescători de animale din zona Sibiului, ajungând la cultura mare din nevoia asigurării furajelor. „În cultura mare sunt, dacă vreți, un venetic. La oi mă simt cel mai confortabil”, spune fermierul. Și dacă în cazul producției de cereale nu a fost atras de asociere, fapt care l-a dat înapoi în dorința de a accesa fonduri europene, așa cum am vorbit mai sus, în ceea ce privește creșterea oilor are vechime în chestiunea asocierii. „Sunt de la începuturi în mediul asociativ în domeniul oilor, am înființat împreună cu colegi, cu prieteni de-ai mei, acum 20 de ani, când eram tinerel, o asociație, am fost destul de activ în mediul asociativ, am sprijinit și am ținut să fim toți o voce, dar din păcate Miorița e foarte actuală și acum, n-a fost doar o poveste, o baladă, probabil și atunci din realitate a fost transpusă în versuri”, ne lasă de înțeles Mitică Dobrotă de ce nu au funcționat până acum asociațiile. Iată de ce nu a stat pe gânduri și a aderat la inițiativa de a forma o uniune care să înglobeze, atât alte asociații, cât și crescători individuali.

Organizația profesională din al cărei Comitet Director face parte se intitulează Uniunea Oierilor din România și este o structură profesională constituită la Poiana Sibiului, cu obiectivul declarat de a reuni crescătorii de ovine într-o formulă de reprezentare comună. Locul ales, Poiana Sibiului, are o conotație istorică pentru asociație, iar pentru el, personal, una sentimentală. „Uniunea Oierilor și numele asociației a fost de a reînvia o uniune a oierilor care s-a înființat în Poiana Sibiului, în comuna mea natală, acum 90 de ani, în 1935. Avem acolo o istorie frumoasă despre bunicii și străbunicii noștri care au făcut atunci, chiar acum 100 de ani s-au întâlnit prima dată cu alt nume, și în 1945 au înființat Uniunea oierilor din România într-un congres la Sibiu unde au fost 2000 de participanți veniți din toată țara. Noi acum, împreună cu mai mulți colegi din țară, am hotărât să reînființăm această uniune a oierilor, care este pentru toți ciobanii – să zic pe direct ce suntem noi, și suntem mândri de cuvântul acesta de ciobani – s-o înființăm ca o reînnodare a trecutului, cu un sediu și onorific în Poiana Sibiului, este și în centrul țării deci mai la îndemână pentru toți.” Uniunea este un fel de federație dar care este constituită ca asociație tocmai pentru a permite intrarea și a fermierilor neasociați. „Nu o putem numi federație, fiindcă din punct de vedere juridic într-o federație nu poate să fie un membru persoană fizică. Sunt oierii destul de orgolioși, ca în toate domeniile probabil, și sunt unii care nu vor să intre în nicio asociație. Fiindcă unele asociații i‑au dezamăgit, și ei vor să intre pe persoană fizică, doar cu efectivul lor de oi, fără să facă parte dintr-o asociație. Atunci, dacă noi făceam o federație, aceste persoane care nu doresc să intre în alte asociații, nu puteau să intre în această uniune. Asociație până la urmă, că e pe legea asociațiilor.”

În prezent sectorul ovin românesc este reprezentat de federațiile ROMOVIS și PRO OVIS, precum și de mai multe structuri asociative implicate în gestionarea registrelor genealogice, în funcție de rasă, la care se adaugă foarte multe asociații locale și regionale, ceea ce duce la o fragmentare destul de mare, fapt care face ca potențialul de negociere unitară a crescătorilor să fie redus. Fondatorii Uniunii Oierilor din România pretind că încearcă reunirea acestor interese divergente și că nu intenționează să le concureze. „Suntem la început, suntem optimiști, vrem să nu mai repetăm greșelile care s-au făcut în celelalte asociații. Uniunea aceasta nu este împotriva celorlalte asociații, ba dimpotrivă, vrem să fim toți o voce în România, în sprijinul oierilor de peste tot. Îi așteptăm pe toți colegii noștri. I-am dat drumul. La București, în prima fază, la Indagra, au fost reprezentanți a aproximativ 60 de forme asociative, unii au spus pas, poate vor să vadă ce se întâmplă. Acum suntem 24, ca membri fondatori. Au fost și sărbătorile, mulți și-au manifestat dorința ca după ce ies actele să intre și ei în Uniune. Prima dată trebuie să demonstrăm că suntem la nivelul așteptărilor lor. Și eu sunt foarte optimist.”

Mitică Dobrotă a ținut să precizeze că nu are intenția de a lua registrele de la asociațiile care le dețin, el însuși făcând parte dintr-o asociație care are un registru. „Registrul trebuie să fie în paralel și în colaborare cu Uniunea. Așa văd eu, asta urmează să decidem, dar nu se poate să fie un singur registru la nivel național. Sunt atâtea probleme pe care le avem legate de export, de vânzări animale, de pășunat, probleme cu ITM-ul, probleme cu exportul în Europa, care este închisă, pesta rumegătoarelor mici, se dau bani pentru cumpărat de tineret ovin. Trebuie cineva să ne reprezinte acolo într-un mod cât mai bun și să negocieze. Să fim prezenți în legislativ, de a fi consultați. Pornind de la început, rolul nostru nu este de a ne certa pe internet, de a «înjura» – între ghilimele – autoritățile, noi vrem să avem alt mod de abordare: de a negocia într-un mod cât mai transparent și actualizat pentru vremurile astea. Nu de a ne face dreptate «cu bâta», cum e vorba în sectorul nostru. Nu exclud neapărat o formă de protest. Dar pentru a avea o forță în a protesta, când este nevoie, deși e ultima variantă «a protesta», trebuie să fim uniți, să fim toți o voce. Acum nu avem nicio șansă, fiindcă suntem divizați. Tocmai acesta este rolul Uniunii, am vrea să ne adunăm toți, fără orgolii, să lăsăm trecutul în spate și să nu ne mai aducem aminte de vechile neînțelegeri”, explică fermierul cum vede rolul noii asociații și adaugă și pe acela de informator al sectorului, pentru că el simte lipsa informațiilor. „Acesta este principalul rol al Uniunii Oierilor din România, spre a fi o voce și a fi informați și pregătiți pentru ce ne rezervă viitorul. Nu ai cum să fii informat dacă stai în fermă. Chiar dacă-ți faci foarte bine treaba, te trezești cu fel și fel de legi de care nici n-ai auzit. Sunt foarte multe provocări, războiul din Ucraina, Mercosur-ul, noi luăm informația doar de pe surse care de cele mai multe ori nu sunt corecte sau conforme cu realitatea și nu avem nicio pârghie, fiindcă eu, Dobrotă Mitică, dacă mă duc la minister n-o să fiu băgat în seamă, indiferent cât de mare fermier aș fi. Într-o formă asociativă, acum reprezentăm aproape 800.000 de oi, până la urmă aici sunt atuurile noastre. Eu zic că e foarte bine pentru început. Și în momentul când o delegație de-a noastră merge la Minister și ai în spate un număr de fermieri, reprezinți un număr de animale și de județe, eu zic că n-avem cum să nu fim luați în seamă și nu avem cum să nu putem negocia în mod favorabil pentru noi.”

Putem spune că așa cum evoluează de atâția zeci de ani fenomenul asociativ de pe la noi, Mitică Dobrotă este un optimist. De altfel, asta a spus de-a lungul dialogului nostru de nenumărate ori. Dar nu-l putem suspecta de un exces în această privință, pentru că este conștient de faptul că este greu. Este optimist pentru că începutul ăsta de an a adus vești bune, o ameliorare a vremii, prețuri mai bune la animale, piețe noi deschise, dar știe că sunt și mulți care nu privesc la fel. „Sperăm să fie un an bun și în zootehnie. În zootehnie putem spune acum că avem niște prețuri foarte bune, sunt prețuri bune la miei, a venit și Algeria, se deschid și alte piețe pe lângă UE, asta e foarte bine, în agricultură, să luăm partea plină a paharului, există apă, culturile arată bine, sperăm să avem un an bun. Sper ca la următoarea întâlnire să fiu și mai optimist sau să fie vremuri mai bune pentru că în jurul nostru e foarte mult negativism.  Chiar dacă nu sunt vremurile cele mai bune și nu auzim cele mai bune vești, rămânem optimiști, că de aia am investit în agricultură. Îți trebuie o doză de optimism să investești în agricultură.” Pentru mulți fermieri români, această combinație de realism și speranță rămâne poate cea mai importantă resursă într-o agricultură aflată permanent între risc și adaptare.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

În cadrul celei de-a 9-a ediții a Global Food Forum, organizată de Farm Europe, dezbaterile au reunit aproximativ 200 de fermieri și reprezentanți ai lanțului agroalimentar european, în prezența comisarului european pentru Agricultură, Christophe Hansen, precum și a miniștrilor agriculturii din Franța – Annie Genevard, Italia – Francesco Lollobrigida și Polonia – Stefan Krajewski, alături de mai mulți membri ai Parlamentului European.

La Global Food Forum au participat din partea Forumului APPR Alina Crețu – director executiv și Cristina Cionga – director adjunct, care au transmis mesajul organizației: „Agricultura este un pilon al autonomiei strategice a Uniunii Europene, iar viitorul său nu poate fi lăsat la discreția unor politici fragmentate sau subfinanțate”. Dincolo de bugetul „ring-fenced” de 300 miliarde euro propus pentru PAC, s-a subliniat necesitatea identificării a încă 120 miliarde euro pentru a susține investițiile structurale necesare adaptării și creșterii competitivității agriculturii europene.

În cadrul sesiunilor de lucru, Forumul APPR a subliniat că, dincolo de obiectivele generale privind decarbonizarea, digitalizarea sau bioeconomia, există două priorități absolut strategice pentru perioada 2028–2034: apa și gestionarea riscurilor.

Infrastructura de irigații și adaptarea la schimbările climatice

Forumul APPR a argumentat că fără o politică europeană coerentă și ambițioasă privind apa, autonomia alimentară și competitivitatea UE sunt puse în pericol. „Schimbările climatice au transformat episoadele de secetă și de exces hidric în realități recurente, iar investițiile în infrastructura de irigații, retenția apei, modernizarea sistemelor existente și eficiența utilizării resurselor trebuie să devină o prioritate strategică la nivel european”, a punctat Alina Crețu.

Nu este vorba doar despre adaptare climatică, ci despre securitate alimentară și stabilitate economică. Forumul APPR a susținut lansarea unei strategii europene integrate pentru apă în agricultură, finanțată atât prin PAC, cât și prin instrumente complementare (InvestEU, BEI, fonduri structurale), cu indicatori clari de performanță și criterii unitare la nivel UE.

Gestionarea riscurilor și a crizelor majore

Consolidarea mecanismelor europene de gestionare a riscurilor a fost un alt subiect abordat de Forumul APPR în cadrul Global Food Forum. „Solidaritatea europeană este mult mai eficientă și mai puțin costisitoare decât abordările fragmentate național”, a argumentat Cristina Cionga, care a adăugat că, rezerva de criză este un pas pozitiv, dar insuficient fără mecanisme clare și automate de declanșare; fără definirea responsabilităților între fermier, stat membru și UE; fără instrumente financiare robuste pentru acoperirea riscurilor climatice, geopolitice și de piață; cât și fără stabilitate bugetară pe termen lung pentru a proteja investițiile agricole.

Forumul APPR susține că lipsa predictibilității în gestionarea crizelor descurajează investițiile, afectează capitalizarea fermelor și fragilizează lanțurile agroalimentare europene.

„Este relevant faptul că atât comisarul Hansen, cât și miniștrii agriculturii invitați, din Franța, Italia și Polonia, au mers convergent către aceleași două direcții strategice: investiții în apă și consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor. Această convergență politică este un semnal important în perspectiva negocierilor pentru PAC 2028–2034. Rămâne esențial de urmărit în ce măsură aceste priorități se vor reflecta concret în: structura viitorului buget PAC; alocările dedicate investițiilor în infrastructura de irigații; arhitectura instrumentelor de gestionare a riscurilor; menținerea caracterului comun al PAC, evitând fragmentarea în 27 de strategii concurente”, spune Cristina Cionga.

Pentru Forumul APPR, miza este clară: fără investiții strategice în apă și fără un sistem european solid de gestionare a riscurilor, obiectivele privind creșterea producției, autonomia strategică și tranziția climatică rămân declarații politice, nu realități economice. PAC 2028–2034 trebuie să transforme aceste priorități în instrumente operaționale concrete.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Norofert Group, producător de inputuri organice și furnizor de biotehnologie pentru agricultură, anunță semnarea unui acord ce vizează preluarea pachetului majoritar al producătorului de semințe Expert Agribusiness, companie care activează în județul Călărași, la Fundulea.

Norofert a semnat un acord pentru achiziția a 60% din Expert Agribusiness SRL, companie cu peste 20 de ani de experiență în cercetarea și producția de semințe cu genetică românească. Tranzacția are o valoare de 100.000 euro și va fi achitată integral până în decembrie 2026.

Expert Agribusiness deține peste 17 brevete pentru porumb, floarea-soarelui, grâu și orz și a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 9,6 milioane lei și un profit net de 0,25 milioane lei.

„Integrarea acestei expertize ne permite să aducem în portofoliu genetică românească adaptată fermierilor locali. Preluarea pachetului majoritar al companiei Expert Agribusiness marchează un pas strategic important în consolidarea Norofert ca platformă integrată de soluții agricole sustenabile pentru fermieri. Expertiza în cercetare și multiplicare de semințe a doamnelor Mariana Olteanu și Georgeta Dicu reprezintă fundamentul pe care se bazează creșterea accelerată din următorii ani”, a declarat Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație al Norofert Group.

Prin această achiziție, Norofert își extinde portofoliul către fermierii mici și mijlocii, integrează genetică românească în oferta sa tehnologică și optimizează costurile prin mutarea producției semincere la ferma din Zimnicea, unde operează 1.000 ha cu infrastructură modernă de irigații și tehnologii avansate.

Grupul Norofert a fost fondat în anul 2000 de către familia Popescu. Cu un mix de linii de afaceri, Norofert a dezvoltat în ultimii ani capacități proprii de producție atât în aria inputurilor, cât și de farming agricol, linii care vor cunoaște dezvoltare în următorii ani. Cu 85 produse în portofoliu, compania se adresează atât fermierilor din agricultura convențională, cât și din cea ecologică, cu o nișă nouă a produselor convenționale lichide, cu cerere tot mai mare. Din 2020, compania este listată la Bursa de Valori București pe piața AeRO, iar din octombrie 2021 acțiunile Norofert sunt incluse în indicele BETAeRO.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 12 februarie 2026, în județul Brăila, Conferința Regională Sud-Est a Clubului Fermierilor Români a reunit peste 250 de participanți: fermieri, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor financiare, lideri economici de pe întregul lanț valoric agroalimentar și ai industriilor conexe agriculturii, pentru a contura viitorul agriculturii românești.

Clubul Fermierilor Români a organizat la Baldovinești - Brăila cea de-a patra conferință din seria AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035. Evenimentul a constituit o platformă de consultare directă cu fermierii din Regiunea Sud-Est, cu privire la reforma Politicii Agricole Comune post-2027, instrumentele de finanțare disponibile și provocările de competitivitate ale sectorului agricol românesc în deceniul următor.

Campania națională de consultare AGRI4FUTURE se desfășoară în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026 și cuprinde zece conferințe regionale, patru dintre acestea, Moldova-Nord, Sud-Muntenia, Banat-Vest și Sud-Est, confirmând interesul a peste 650 de lideri din sectorul agroalimentar, sectorul public și industrii conexe agriculturii. Concluziile și propunerile formulate în cadrul acestor evenimente sunt integrate în documentele de poziție ale Clubului Fermierilor Români transmise Comisiei Europene, Parlamentului României și Ministerului Agriculturii.

Seria conferințelor regionale AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035 continuă pe 5 martie 2026 la Brașov, cu Conferința Regională Centru.

Provocările PAC post-2027

Dezbaterea privind Politica Agricolă Comună post-2027 a evidențiat amploarea provocărilor cu care se va confrunta sectorul. Propunerea actuală a Comisiei Europene pentru PAC 2028–2034 prevede o alocare cu 17,6% mai mică față de bugetul PAC în vigoare. Față de 2020, reducerea reală depășește 38%, iar valoarea economică reală a finanțării agricole va fi, la finalul anului 2034, cu 54% mai mică decât cea din 2020. Clubul Fermierilor Români a prezentat un bilanț al implicării directe în procesul de reformă: peste 16 ajustări de reglementare obținute prin contribuțiile fermierilor membri în cadrul PNS 2023–2027.

„Rolul nostru, al Parlamentului, este să ducem mai departe punctele de vedere pe care fermierii le transmit Clubului, iar Clubul le transmite acolo unde este cu adevărat nevoie. Am susținut clar, inclusiv printr-un proces-verbal adoptat în plenul Senatului, că cei doi piloni ai PAC trebuie menținuți. Agricultura, alături de siguranța alimentară și securitatea militară, face parte din securitatea națională”, a spus Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României.

Senatorul Sorin Moise a ținut să precizeze că județul Brăila are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de irigații din țara noastră, fiind un avantaj construit în ani de investiții europene. „Dar infrastructura singură nu construiește competitivitate. Ceea ce lipsește este integrarea: de la producție la procesare, de la procesare la piață. Fermierii din această regiune au capacitatea să facă pasul următor. Rolul meu, în Comisia pentru Agricultură a Senatului, este să mă asigur că legislația le deschide calea, nu le-o blochează”, a subliniat Sorin Moise.

Rectorul Universității Dunărea de Jos Galați, prof. univ. dr. Marian Barbu, a precizat: „Universitatea Dunărea de Jos Galați este una dintre puținele instituții academice din România care formează specialiști în întregul lanț al industriei alimentare — de la materia primă la produsul finit. Avem laboratoare, avem cercetare aplicată, avem oameni. Ce avem nevoie este de un parteneriat real cu mediul de afaceri din agricultură. Inițiative precum AGRI4FUTURE sunt exact contextul în care universitatea și fermierii pot construi împreună soluțiile pe care politicile publice nu le pot genera singure”.

Agricultura, cel mai riscant sector în 2026

Finanțarea agriculturii a reprezentat cea mai densă sesiune a conferinței. România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din Uniunea Europeană, estimat la 11,43 miliarde de euro, din care aproximativ patru miliarde de euro sunt asociate exclusiv tinerilor fermieri.

Pe fondul retragerii progresive a băncilor comerciale din sector și al restricționării creditelor comerciale acordate de furnizorii de inputuri, Banca Națională a României, în raportul de riscuri sistemice publicat în decembrie 2025, a identificat agricultura drept cel mai riscant sector din economie în perspectiva anului 2026.

Conferința a propus soluții concrete: instrumentul de garantare de portofoliu al Băncii de Investiții și Dezvoltare, funcțional prin zece bănci partenere cu un plafon de 1,3 miliarde de euro până la finalul anului 2026, modelul de co-finanțare sindicalizată pentru investiții pe termen lung și mecanisme de reechilibrare bilanțieră pentru fermele aflate în dificultate.

„Termenul de subvenție trebuie eliminat din vocabularul public. Nu sunt ajutoare, sunt compensări pentru aplicarea unor măsuri care reduc competitivitatea în agricultură. Schimbând mentalitatea, schimbăm și modul în care oamenii din politică și administrație privesc lucrurile. Tema finanțării este prioritatea Clubului Fermierilor Români în 2026, iar soluțiile pe care le construim împreună cu instituțiile financiare trebuie să răspundă concret acestui deficit”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Digitalizarea agriculturii

Sesiunea dedicată transformării digitale a adus în prim-plan inițiative cu impact imediat: Portalul Unic al Fermierilor – proiect APIA cu contract semnat în iulie 2025 și digitalizare integrală preconizată pentru 2027; Academia de Digitalizare în Agricultură lansată în parteneriat de CFRO și Bayer, precum și participarea APIA la proiectul european AgriData Value, o platformă de monitorizare a datelor agricole în timp real.

Un studiu de caz notabil a fost prezentat de fermierul Alin Luculeasa din Vaslui, câștigătorul premiului întâi la Parlamentul European pentru cea mai digitalizată fermă din Uniunea Europeană, o recunoaștere construită pe zece ani de investiții graduale în imagini satelitare, drone, stații meteo și inteligență artificială, cu scopul inițial de a reduce costurile operaționale.

„Prioritățile noastre pentru perioada imediat următoare sunt bugetul, tehnologia și reglementarea dronelor agricole, un proiect de lege aflat acum la Camera Deputaților. Sunt 19 state OCDE care folosesc deja dronele în agricultură. Digitalizarea și reînnoirea generațională sunt direcțiile pe care Parlamentul și Ministerul trebuie să se focuseze”, a punctat Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Lanțul valoric agroalimentar

Ultima sesiune a conferinței a vizat competitivitatea lanțului valoric agroalimentar și a introdus în dezbatere un model de valorificare a produsului românesc, articulat pe trei direcții: un sistem de certificare națională în trei trepte – de la «Produs în România» la 100% ingrediente românești; o rețea de branduri regionale dezvoltate în parteneriat cu Agențiile de Dezvoltare Regională, precum și accelerarea înregistrării produselor cu Denumire de Origine Controlată, categorie în care România deține cel mai mic portofoliu din Uniunea Europeană.

Evenimentul din județul Brăila a beneficiat de participarea unor personalități de prim rang din mediul politic, diplomatic, instituțional și financiar, printre care Achim Irimescu - ministru plenipotențiar la Reprezentanța României pe lângă Uniunea Europeană (intervenție din Bruxelles), Adrian Pintea - secretar de stat MADR, Sebastian Cernic - președintele Comisiei pentru Agricultură a Senatului României, Sorin Moise - senator (Comisia pentru Agricultură), Jabbar Kanani - președinte Agricover Holding și membru în Consiliul Director al CFRO, Teodora Petre - director executiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare, Dragoș Porojan - director executiv Corporate BCR și Adina Păsărel - Senior Agriculture Specialist la Banca Mondială.

Mai mult, s-au desfășurat întâlniri de lucru între conducerea Clubului, membrii Consiliului Național de Coordonare și fermieri cu autoritățile locale (Francisk Iulian Chiriac - președintele Consiliului Județean Brăila, Iulian Timoftei - prefectul județului Brăila, Dragomir Viorel Marian - primarul orașului Brăila, precum și directorul general AFIR - Adrian Chesnoiu).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-un moment în care agricultura este tot mai expusă presiunilor climatice și economice, fermierii încearcă să se adapteze pentru că e singura șansă de supraviețuire. Am stat de vorbă cu dr. ing. Gheorghe Nițu și ing. Cătălin Matei la Ferma Prunaru, una dintre fermele Agrozootehnica Mihăilești, despre această necesitate.

Un prim semnal al adaptării la noua stare de lucruri vine din alegerea culturilor. Să elimini total porumbul, în condițiile în care aceasta era o cultură de bază și cu o pondere foarte mare, e o dovadă a puterii de adaptare de care fermierii au început să dea dovadă. Nici floarea-soarelui nu și-a găsit un loc prea mare, doar 10% în structura culturilor, care a fost dominată de grâu – 50% și rapiță – 40%. „Asolamentul a suferit și suferă mereu niște modificări, niște corecții, legate de schimbările climatice, ne adaptăm și noi la ele și punem culturile cu specific de consum de apă mai mic și cât se poate să beneficieze de capitalul apă din toamnă. Dar nu deranjăm total, avem un asolament echilibrat. De pildă, anul acesta, am crescut proporția la rapiță, la grâu, ceva secară, iar la culturi prășitoare, floarea-soarelui, dar în proporție mai redusă. Porumb chiar nu punem deloc, pentru că a deranjat mult de tot economic. Nu poți să te duci cu 3 tone să echilibrezi cheltuiala, care ar răspunde de la 6-7 tone în sus, cu toate că noi o ținem cum trebuie. Că cine n-are o gândire economică, degeaba, nu poți lucra cu 6/49”, spune dr. ing. Gheorghe Nițu despre alegerea culturilor. 

Tehnologie, da, dar cu discernământ

Într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre digitalizare și agricultură 4.0, cei doi interlocutori rămân lucizi. Tehnologia este un sprijin, nu un substitut. „Fără implicarea directă a omului, nu se poate”, afirmă ing. Cătălin Matei. Managementul culturilor se bazează pe cartare periodică, adaptare la specificul fiecărei sole, și mai ales pe prezența fizică a inginerului în câmp.

Tehnologia de cultură aplicată este una specifică locului și condițiilor, nefiind adepții unei tehnologii standard. „Noi ne-am echipat în urmă cu 15-20 de ani cu scarificatoare, respectiv tractoare de la 550 CP în sus. Dar nu poți să mergi unilateral, mai ales că trebuie să ai o compoziție a solului, să știi. Când ai cantitatea de argilă peste 35% și o altă structură, spargi harpanul la 3 ani, dar nu poți spune că mergi pe zero (no-till, n.r.). Noi îmbinăm toate aceste metode în funcție de anul respectiv. Pentru că trăim acolo. N-avem ferma la 3.000 de kilometri și ne ducem cu inteligența artificială. O fi și asta, dar prezența omului este necesară, ca și la medicină, or apărea ei roboți, dar robotul e altceva, aduce o pensetă, aduce aia, dar creierul uman decide totul și, bineînțeles, pregătirea lui agronomică. Dumneavoastră ați văzut la domnul inginer (ing. Cătălin Matei, n.r.) că stăpânește lucrurile, le spune, și modestia îl caracterizează, dar calcă terenul, îl vede”, ne explică Gheorghe Nițu cum văd ei pregătirea terenului.

Despre tehnologia no-till ei cred că încă nu e momentul. Se preferă o combinație de metode – scarificare, lucrări minime, arătură doar unde este necesară. Adaptarea, nu dogma, este principiul lor de lucru, considerând că nu e sănătos să treci unilateral la o anumită tehnologie standard. „Când treci unilateral e ca și când ai mânca un singur fel de mâncare. Constați pe tine, dar depinde cât de alimentat ești. De aceea noi avem și programe de nutriție ca lumea, și programe de combatere echilibrate, într-un management adecvat, ca să răspundă, că de aia faci businessul acesta, să scoți un leu. Deci sunt avantaje și dezavantaje. Trebuie să le cântărești. Din vorbe și din aplicații nu merge. Depinde de ce e la tine, de aceea noi și ce cultivăm întrebăm: ce e, vedem care e, cum e în spațiul geografic, are culturi comparative, și atunci nu trebuie să fii tu ăla care cumperi carburant în fiecare zi, că nu ți-l dă nimeni pe degeaba”, adaugă Gheorghe Nițu. 

De aceeași părere este și Cătălin Matei: „Nu zic no-till în niciun caz, dar nu acum. Noi suntem cumva la jumătate. Plugul mai puțin, pentru că, nemaiavând suprafețe mari de floare, de porumb, practic în vară nu poți să folosești, că e greu, folosim scarificator. Deci, la grâu, avem scarificator și semănat, semănătoarea noastră având pregătire”.

Omul nu poate fi înlocuit

Ei consideră că prezența omului nu poate fi exclusă din ceea ce înseamnă viitorul agriculturii. „Eu văd agricultura viitorului cu implicarea totală a omului. Dacă vorbim de viitorul apropiat, vorbim de hibrizi care să se adapteze cumva la condițiile ce urmează să vină, tehnologii noi. În viitorul apropiat cred că n-o să intru în nou foarte mult, pentru că uitați, dă rezultate până la proba contrarie, în următorii câțiva ani, iar ca să vorbim de viitorul îndepărtat, e mult. Noi o să folosim aceeași tehnologie în continuare”, spune inginerul Matei, iar domnul Nițu adaugă: „Sunt păreri și păreri, sigur trebuie luat noul, dar adaptat la ce știi. Dar fără om – nu există. Poți să-ți ușurezi munca, să iei alte măsuri, și depinde, dronele astea… Pe câte hectare, pe ce întinderi, ce fel de agricultură e aia, grădinărit? O agricultură de 50 de hectare? Ia gândiți-vă că ferma franceză, când are 200 de hectare, spune că e big. La noi, 2.000 – 3.000, 40.000 Insula Mare a Brăilei, așa că trebuie să ne gândim… Una e agricultura americană și alta agricultura italiană sau germană, fostul RDG are întinderi mari, fostul RFG are 50, 60, 80 de hectare”.

Tot legat de adaptarea tehnologiei la noile condiții este și alegerea momentului însămânțării. Au decis să semene rapița mai târziu decât se făcea în trecut. La jumătatea lui septembrie față de august: „Se întâmplă fenomenul în care să apară câteva mici ploi, care păcălesc cultura, și ne confruntăm cu o răsărire neuniformă. Și așa am hotărât, am urmărit meteo și am semănat la 15 septembrie. Am riscat puțin, dar cred că se vede că am câștigat anul acesta. La momentul prielnic de semănat, aici am câștigat cel mai mult, și apoi tratamentele specifice, vreo trei din toamnă, unul la începerea vegetației, în primăvară, și tot așa, din trei în trei săptămâni”, ne explică Cătălin Matei motivul acestei schimbări și tot domnia sa ne lămurește de ce e nevoie și de tratamente pentru protecția plantelor, de erbicide, fungicide, la o cultură precum rapița care, la vremea când aceasta a prins amploare în România, era ocolită de boli și de dăunători. „Din cauza asolamentului nu atât de puternic cum era în anii trecuți, când încă mergeau floarea și porumbul, vine la scurt timp, la 2-3 ani, și atunci gradul de infecție cu buruieni, cu dăunători, cu boli e mai mare. Maximum 3 săptămâni și, după caz, insecticidul musai.”

Într-adevăr, mulți fermieri au constatat că încă din perioada decembrie – ianuarie sunt probleme, în condițiile în care temperaturile au crescut. Adică nu mai avem acele ierni cu care eram obișnuiți înainte, care mai rezolvau o boală, un dăunător, printr-un îngheț pe o perioadă de câteva zile. Gheorghe Nițu insistă că prezența inginerului în cultură este esențială: „Managementul trebuie să fie unul sănătos, inginerul, de data aceasta, e… știință cu adevărat. Nu că am semănat și nu mă interesează și mai trec pe acolo nu știu când”.

Fertilizare echilibrată, pe baza istoricului solului

Și tot legat de managementul lucrărilor, aflăm că folosirea îngrășămintelor este în ferma Prunaru, ca în toate fermele de la Agrozootehnica Mihăilești, bine controlată. „S-a pornit de la o cartare adecvată, de la istoricul fiecărei sole în parte, iar inginerul nostru e aici, e prezență activă și a folosit substanțele de anul trecut. Ele erau aici, nu s-au dus la adâncime. Și le-a valorificat, dând o doză optimă economic”, spune domnul Gheorghe Nițu, iar inginerul Cătălin Matei completează punctual: „Am încercat să folosim mai puține anul acesta, pământul având o rezervă. Am folosit undeva la 150-180 kg la semănat, per total, și apoi două treceri, undeva în februarie și martie, cu 150 kg, vorbesc substanță comercială. Adică, față de anii trecuți mai puțin, dar rezultatul este cel așteptat”.

Faptul că poți estima necesarul vine din efortul de a face cartarea pedologică, pe care ei o fac periodic: „În general, o făceam din 4 în 4 ani, iar acum, când apar niște ani la care nu s-a folosit, este vorba și de experiența pe care o ai, dar facem pe anumite sole unde știm noi că a plouat mai puțin. Că vedeți și dumneavoastră că ploile nu sunt generale. Într-o parte a fermei te plouă 30 de litri, în altă parte, 5 litri. Și atunci trebuie să ai istoricul acesta peste tot, istoricul solei, nu al fermei. Și în total, când umbli în caietul acela, să-ți reamintească ce trebuie să faci. Pentru că toate inputurile, tot ce se dă, se dă cu bani. Noi alegem cele mai eficace molecule, substanța activă corectă, și cu gândul la economic. Ce dau – ce iese, pentru că nu te iartă nimeni”.

Piața, prețurile și presiunea economică

O problemă nerezolvată pentru mulți rămâne vânzarea producției. Din păcate, fermierii constată că după recoltare prețurile se prăbușesc, importurile intră în competiție neloială, iar munca de un an se vede speculată pe bursă de alții. Gheorghe Nițu atrage atenția asupra unei realități dureroase: „Ne jucăm cu munca oamenilor, cu sănătatea lor, pentru că depun efort acolo și financiar, și muncă intensivă zi și noapte ca să faci un produs adevărat”. El consideră că la fel de important ca munca și știința pe care o depui ca să obții un produs de calitate este și să știi să vinzi: „Toate sunt dificile. Și producerea produsului în sine, pe care trebuie să-l faci și mult, și de calitate, dar trebuie să știi și când să vinzi, pentru că ne speculează alții cu o pricepere negustorească fără măsură și cu jaf, și se joacă cu bursa respectivă, și noi trebuie să venim fracționat cu ea. Că nu putem să riscăm, că până la urmă ajungi să plătești recolta aia de trei-patru ori, când e s-o pui la loc în altă parte”. 

Pentru fiecare cultură există un prag de rentabilitate – sub care tot efortul se transformă în pierdere. În aceste condiții, gândirea antreprenorială și controlul costurilor devin esențiale. „Există un prag al rentabilității la fiecare cultură. Dacă la rapiță ai făcut sub 2.500, ești pe pierdere. Indiferent cât ai ține. Pentru că sunt unele strict obligatorii. La grâu, un prag de 4.500 – 5.000, cu creionul în mână și făcând selecție și participând la licitații cu firme. Că-ți dă un produs care nici nu e verificat, vine cu el în poarta fermei, dacă te prinde și cu gura căscată și te pune să semnezi de trei ori, și ți-a luat totul. La floarea-soarelui un 2.500 – 3.000, n-ai cum altfel, dar tot ținând costurile jos. Asta vorbind de minimum minimorum. Ce să faci la porumb cu 5-6 tone, să te scoți, când tu faci tehnologie de 2.000 de euro și faci 1.000? Și așa profitul, rata rentabilității în agricultură e mică, trebuie să fii cu ea în pas. Că ea, cultura, arată, îți dă zâmbetul ăla, îți dă sănătate când treci prin lan, dar ia să vedem cui i-o vând, cine mă speculează…”, arată dr. ing. Gheorghe Nițu.

În cazul lor, inginerul Matei estimează că vor putea să acopere cheltuielile, anul acesta: „Avem 40% rapiță, 50% grâu și 10% floare. Dacă vorbim de așteptări, ca producție, ca să acoperim costul, cum spunea și domnul Nițu, la grâu cred că 5 tone minimum, cu prețul de 80 de bani cât ar fi astăzi, la floare – avem foarte puțină –, ca producție, peste 2,5 tone ar trebui să fie, ca să acopere cheltuielile, dar să mai plouă și apoi vorbim de floare, iar la rapiță, care arată impecabil, e o speranță mai mare aici, cred că o să dea undeva la 4.000 kg, cu prețul de 2,20 – 2,30, cheltuiala e undeva la 5.000 lei maximum, deci cu 4 tone ar fi bine”. 

Să sprijinim produsul românesc

Un aspect reluat destul de des de Gheorghe Nițu este legat de susținerea produsului românesc. El atrage atenția asupra riscurilor alimentare aduse de importuri necontrolate, în timp ce marfa autohtonă este lăsată în umbră. În opinia sa, consumul produsului local nu doar că asigură un nivel superior de calitate, în special în cazul grâului pentru panificație, dar păstrează și capitalul în interiorul țării. „Noi respectăm restricțiile și de mediu, și pe cele legate de calitatea și sănătatea plantelor și primim din altă parte un grad de nocivitate fără nicio regulă. Ne plângem de deficit, dar noi primim roșie cu încărcătură de pesticide de 3-4 ori, și cea românească nu e luată în calcul, deși ar trebui musai, să devină un cult - produsul meu românesc. În primul rând, că ții banii în interior, nu te mai duci și te împrumuți să ajungi la niște cifre greu de pronunțat. Sperăm acum să se așeze lucrurile și să aibă responsabilitate, și când te duci la Comisia Europeană, că tot se pronunță că am ajuns toți la subvenția unitară pe suprafață – de unde? Nimic! Noi am primit mașinile aici, cu drag, câmpurile-s pline numai cu ele, de toate culorile, ba verzi, ba galbene. E un lucru plăcut, dar să ne uităm și la ce prețuri. Că dacă se făceau la Brașov, la Craiova, în tradițiile respective, unde erau fabrici muncitorești, puteai să le modernizezi. Acum tot vorbim despre deficit, să-l corectăm…” 

Trebuie spus că au ales să păstreze și soiuri românești în structura culturii de grâu. „Avem un raport de 70% soiuri franțuzești, care dau productivitate mai mare, și 30% românești, care oferă oricând o proteină, e panificabil oricând. Bineînțeles, tratat și având grijă de el. Iar costuri de înființare, la fel. Mai puține îngrășăminte, încă de la însămânțat, și, la fel, două treceri, una 150 cu nitrocalcar și cred că undeva la 180 cu uree. Grâul o să-l vedem, eu mă aștept undeva la 5.500 – 6.000”, spune ing. Cătălin Matei, iar dr. ing Gheorghe Nițu argumentează prezența soiurilor românești: „Numai grâul, dacă-l iei, pentru panificație, grânele românești sunt de neîntrecut. De aceea noi le păstrăm în structură, pentru a avea un echilibru financiar, ca plată, și nu mergem numai pe soiurile răspunzătoare la producții superioare, dar calitatea slabă. Dacă observați, sunt multe brutării și fabrici de pâine care țin la calitate, care respectă calitatea grânelor românești deosebită. În primul rând, totul pornește de la condițiile geografice și nu mai vorbim de amelioratorii noștri, care sunt de excepție”. 

E clar că agricultura nu e un exercițiu de rutină, ci un sistem deschis, care reacționează la tot: la climă, la economie, la alegeri politice, la lipsa infrastructurii sau la deciziile luate în grabă, fără discernământ. Cei care rezistă au înțeles că trebuie să schimbe ceva în fiecare an, uneori chiar în fiecare lună. Aleg altceva, seamănă mai târziu, renunță la o cultură, păstrează soiuri românești nu din nostalgie, ci pentru că știu ce oferă și nu lasă totul pe seama unei aplicații sau a unei scheme europene. Rămân acolo, în câmp, cu ochiul format și cu cifrele în mână. Nu tehnologia în sine, ci omul care știe când s-o folosească sau când s-o lase deoparte e singura formă reală de reziliență.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025 ‑ 2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul din regiunea Sud-Muntenia a reunit aproximativ 130 de fermieri, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra agriculturii românești la orizontul 2035.

Seria „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” va continua cu regiunea Moldova Nord pe 11 decembrie și în 2026 cu conferințe în celelalte regiuni. Fiecare întâlnire va aduce contribuții specifice privind adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea tehnologiilor și închiderea prăpastiei de finanțare.

„Prima conferință regională din Sud‑Muntenia a arătat că fermierii au competența și dorința de a găsi soluții. Tema celor patru sesiuni – reformă și competitivitate, acces la capital, tehnologie și digitalizare, lanț valoric și branding va sta la baza documentului final Obiectiv 2035 pe care îl vom prezenta Guvernului și Parlamentului. Invităm fermierii din toate regiunile să participe activ la următoarele evenimente și să contribuie la conturarea politicilor viitoare”, a spus Ciprian Olteanu, președintele Clubului Fermierilor Români.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a rezumat misiunea programului: „Prin AGRI4FUTURE construim o platformă de consultare profundă între fermieri, finanțatori și instituții. Vrem ca viitoarea politică agricolă să răspundă nevoilor fermierilor performanți, să asigure fonduri suficiente și să stimuleze digitalizarea și competitivitatea fermelor. Fără investiții în tehnologie, irigații și capital uman, România nu va putea reduce deficitul comercial și nu va atinge standardele competitivității europene”.

Reforma Politicii Agricole Comune 2028 ‑ 2034, provocări și lecții

Conferința a debutat cu o analiză a propunerilor Comisiei Europene privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2028 ‑ 2034. Raportul de însoțire al PAC arată că noua structură va desființa sistemul actual în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală) și va unifica fondurile într‑un Fond Național și Regional de Parteneriat. Suma rezervată plăților directe este de 293,7 miliarde euro, reprezentând doar 15% din viitorul buget multianual și o reducere de 17,6% față de cele 386,6 miliarde euro alocate fermierilor în PAC 2023 ‑ 2027.

Propunerea prevede o plată de bază degresivă și introduce un plafon de maximum 100.000 euro/fermă/an, concentrarea resurselor pe exploatațiile mici și de familie, tinerii fermieri și zonele cu constrângeri naturale, precum și obligații de mediu integrate într‑un sistem de „stewardship”.

Participanții au atras atenția că, deși noua PAC urmărește generarea unei agriculturi mai curate și echitabile, reducerea bugetului și redistribuirea sprijinului riscă să diminueze competitivitatea exploatațiilor performante. Fermierii au solicitat menținerea alocărilor consistente pentru investiții, irigații și digitalizare, eliminarea plafonării obligatorii și consultarea reală a fermierilor în definirea regulilor.

Discuțiile au plecat de la lecțiile învățate din Planul Național Strategic 2023 ‑ 2027, necesitatea prelungirii derogărilor pentru GAEC 7 și 8, diversificarea culturilor prin introducerea de specii adaptate (soia, muștar, hrișcă), acordarea de puncte suplimentare tinerilor fermieri cu studii agricole și flexibilizarea criteriilor pentru proiectele de irigații.

Finanțare și acces la capital, închiderea unei prăpăstii de 62 miliarde euro

Un alt punct central al conferinței a fost accesul la finanțare. Potrivit unui raport fi‑compass, în 2022 finanțarea neacoperită pentru agricultura UE‑24 a crescut la 62,3 miliarde euro, cu 33% mai mult decât în 2017. Cele mai mari deficite se înregistrează în România (11,4 miliarde euro), Italia (8,9 miliarde euro) și Polonia (7,8 miliarde euro). Raportul arată că România are un raport deficit/valoare adăugată brută de 89%, cel mai ridicat din UE.

Specialiștii prezenți au explicat că această „prăpastie de finanțare” se explică prin condiții bancare stricte, volatilitatea prețurilor, lipsa garanțiilor și orientarea majorității programelor către fermele mici. S‑a subliniat că 61% din deficitul de finanțare revine fermelor mici, iar 58% se referă la credite pe termen lung. Pentru a reduce această diferență, Clubul Fermierilor Români propune:

• Fonduri de investiții naționale și regionale pentru modernizarea fermelor, dezvoltarea lanțurilor de procesare și infrastructurii de irigații;

• Instrumente de garantare și transfer de risc în parteneriat cu Fondul European de Investiții, Fondul de Garantare a Creditului Rural și Banca Internațională de Dezvoltare;

• Programe de microfinanțare și credite verzi, care să permită fermierilor acces la finanțare pentru tehnologii de economisire a apei, producție regenerativă și reducerea emisiilor.

Intervențiile reprezentanților Băncii de Investiții și Dezvoltare și Agricover Credit IFN au evidențiat rolul microcreditării bine structurate în creșterea profitabilității și bancarizarea fermelor. S-au prezentat instrumentele de finanțare pe termen lung adaptate ciclului agricol.

Digitalizare și inovare, pregătirea unei agriculturi competitive

Secțiunea dedicată tehnologiilor a pornit de la realitatea că România concentrează 23% din forța de muncă agricolă a UE și că 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce accentuează problema îmbătrânirii forței de muncă și a adopției reduse de tehnologie.

Bogdan Chiripuci și Dan Grigore, reprezentanți ai Clubului Fermierilor Români, au explicat că digitalizarea reprezintă o componentă esențială a competitivității: adoptarea de drone, senzori IoT, sisteme de management al fermei și analiză big data sunt factori care pot crește productivitatea și pot reduce consumul de resurse.

Mai mult, Clubul este în proces de implementare al programului Specialist în Informatică Agricolă, care-și propune să formeze o nouă generație de tehnicieni agricoli care să susțină tranziția digitală a fermelor românești.

Studii de caz despre irigații eficiente, drone agricole și tehnologii satelitare au fost susținute de Virgil Corbea (Totagro), Marian Pașcu (Agridrone Tech) și Andi Lazăr (Terrasigna).

Studiul Federației Canadiene pentru Agricultură, citat de raportul CAPI, arată că agricultura digitală poate crește producțiile cu 10 - 20% și poate reduce consumul de apă sau îngrășăminte cu 15 - 30%.

De asemenea, s‑a discutat despre integrarea datelor meteorologice, a imaginilor satelitare și a platformelor de analiză pentru a anticipa seceta și bolile, precum și despre utilizarea platformei unice APIA pentru depunerea și monitorizarea cererilor de sprijin.

Lanțul valoric agroalimentar și deficitul comercial, de la materie primă la produse cu valoare adăugată

România are o balanță comercială negativă, iar deficitul total a ajuns la 33,4 miliarde euro în 2024, conform datelor INS citate de ministrul de finanțe. Importurile de alimente și animale vii au depășit 11,4 miliarde euro, în timp ce exporturile au scăzut la 6,5 miliarde euro, generând un deficit agroalimentar de 4,8 miliarde euro, cu 50% mai mare decât în 2023. Principalele surse de deficit sunt importurile de carne, lactate și dulciuri, în timp ce România exportă materie primă și subvenții.

În cadrul conferinței au fost prezentate soluții pentru construirea unor lanțuri valorice integrate:

• Crearea de branduri regionale și promovarea produselor locale pe piața internă și externă;

• Dezvoltarea de food hub‑uri pentru procesare, depozitare și distribuție, finanțate prin fonduri naționale și europene;

• Companii regionale de marketing și servicii care să gestioneze logistica, brandul și accesul pe piață;

• Stimularea cooperării între fermieri, procesatori, retaileri, turism și sectorul energetic, pentru a valorifica materiile prime în țară și a reduce importurile.

Președintele Clubului Fermierilor Români, Ciprian Olteanu, a subliniat importanța implicării fermierilor în definirea politicilor. În sesiunea dedicată politicilor agricole au intervenit Florian Ciolacu (director executiv al Clubului), Bogdan Chiripuci (manager Politici Agricole), Achim Irimescu (ministru plenipotențiar la Reprezentanța României pe lângă UE), Paul Kmen (director general adjunct APIA) și Adrian Chesnoiu (director general AFIR), care au analizat lecțiile PNS 2023 ‑ 2027 și impactul propunerilor pentru PAC 2028 ‑ 2034.

„Clubul Fermierilor Români își reafirmă angajamentul de a elabora politici publice bazate pe date, de a sprijini fermierii performanți și de a lucra cu autoritățile pentru transformarea agriculturii românești într‑un sector competitiv, rezilient și orientat către valoare adăugată”, a punctat directorul executiv Florian Ciolacu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Săptămâna trecută, pe 6 noiembrie 2025, Agricover Credit IFN, parte a Grupului Agricover, a inaugurat sucursala din Bacău, cea de-a doua unitate a companiei în regiunea Moldova și a douăsprezecea din țară. Noua sucursală Agricover Credit IFN Moldova Sud deservește fermierii din județele Bacău, Neamț și Vaslui. Evenimentul a avut loc în prezența autorităților locale, a reprezentanților companiei și a fermierilor din regiune.

Cu un portofoliu de clienți de 300 de fermieri, regiunea Moldova Sud reprezintă 4,67% din totalul finanțărilor acordate de Agricover Credit IFN în primele șase luni din 2025, respectiv 181 milioane lei acordați fermierilor din această zonă. Agricover Credit are o prezență semnificativă pe piața locală, lucrând cu aproximativ 50% din totalul fermierilor care operează suprafețe mai mari de 100 de hectare în această regiune.

„Exact acum 11 ani am deschis prima noastră sucursală în Moldova, la Iași. Faptul că astăzi suntem la Bacău, cu o echipă dedicată fermierilor din sudul regiunii, arată cât de mult credem în potențialul agricol al Moldovei și în nevoia de a fi aproape de cei care o cultivă zi de zi. Suntem mai mult decât un finanțator, suntem un partener pentru fermieri, indiferent de dimensiunea fermei lor”, a declarat Serhan Hacisuleyman, director general Agricover Credit IFN.

Bogdan Morariu, manager regional, a subliniat: „Prin portofoliul de finanțări, Agricover Credit IFN acoperă toate categoriile de nevoi ale fermierilor”.

Regiunea Moldovei rămâne unul dintre pilonii agriculturii românești, cu o pondere semnificativă în suprafața agricolă națională și o diversitate de culturi. În județele Bacău, Neamț și Vaslui, agricultura se bazează pe culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, completate de zootehnie și fânețe, ceea ce oferă un profil echilibrat între cultură mare și producție mixtă.

„Agricover Credit IFN Moldova Sud nu este doar un nou punct pe hartă, ci este un pas pe care trebuia să-l facem pentru a fi mai aproape de fermieri. Acum 11 ani se deschidea prima sucursală din Moldova, la Iași, iar de atunci numărul de fermieri cu care noi colaborăm a crescut, portofoliul de credite s-a dezvoltat, noi ne-am perfecționat cu ajutorul fermierilor și acest pas se impunea să-l facem. E o zonă cu multe provocări având în vedere că sunt trei județe cu un specific total diferit. Vaslui este județul cu cea mai mare suprafață din regiune, în care seceta ridică mari probleme. Neamț este un județ mult mai ofertant din punct de vedere al condițiilor climatice, cu ferme vegetale, zootehnice, mixte, iar județul Bacău este un mix între județele Vaslui și Neamț”, a precizat Stelică Șerban, director Agricover Credit IFN Moldova Sud.

Deși fermele din regiune au dimensiuni reduse, comparativ cu media națională, ritmul de modernizare este în creștere. Investițiile în utilaje, irigații și digitalizare agricolă devin tot mai frecvente și necesare. În acest context, accesul rapid la finanțare adaptată specificului local este esențial pentru continuitatea și competitivitatea fermierilor.

„Pentru noi, fermierii, inaugurarea sucursalei de la Bacău e un moment de bucurie, de liniște, că avem un partener serios lângă noi. Finanțarea a devenit cel mai important lucru după atâtea crize suprapuse. Fără finanțare nu te poți dezvolta. În ultimii ani, fermele s-au consolidat, iar consolidarea înseamnă investiții în tehnologie, în culturi, în utilaje. Toate acestea nu se pot realiza fără finanțare. Lucrez cu Agricover Credit IFN dinainte de a-și deschide sucursale în Moldova, de 13 ani lucrăm împreună și pot să spun că este un partener serios, corect, un partener care este specializat și cunoaște businessul fermierilor, cunoaște aproape toate greutățile prin care fermierul trece și cred că aceasta este cea mai importantă parte a finanțării. În acest moment, băncile își reduc finanțările către agricultură, de aceea e bine că există instituțiile financiare nebancare. Fiind un partener specializat în agricultură, riscurile sunt minime, dar și fermierul trebuie să fie mai riguros, mai serios. Este foarte important să-i spui finanțatorului când ai putea să-i plătești. Trebuie făcută o corelație între nevoie, costuri și capacitatea de a plăti, iar pentru a nu exista probleme, comunicarea cu finanțatorul este foarte importantă”, ne-a zis cunoscutul fermier Dan Hurduc, din județul Vaslui. Din același județ, un alt fermier, Dragoș Obreja, a adăugat: „Dacă nu ai finanțare nu poți să-ți continui activitatea. Finanțarea e totul, cu costuri cât mai mici dacă se poate și cu rapiditate foarte mare, ceea ce se întâmplă la Agricover Credit IFN. Aici găsești produse adaptate pentru fermieri și înțelegerea de care ai nevoie. E bine să ai unde să apelezi pentru orice urgență”.

Prin noua sucursală, Agricover Credit IFN își propune să aducă soluțiile de finanțare mai aproape de teren, oferind suport personalizat atât fermelor mari, cât și celor familiale sau de mici dimensiuni. Echipa Agricover Credit IFN va menține abordarea directă, continuând să meargă în ferme pentru a fi aproape de fermieri acolo unde aceștia își desfăsoară activitatea. Noua sucursală din Bacău va funcționa ca un catalizator, facilitând implementarea mai rapidă a soluțiilor de finanțare și crescând astfel eficiența operațională a echipei.

„Finanțarea este strategică pentru a asigura securitatea alimentară, mai ales în actualul context economic, când fermierul are mare nevoie de bani. La Agricover Credit IFN am găsit o echipă de profesioniști. Pe mine m-au surprins cu flexibilitatea lor și cu apropierea pe care au manifestat-o față de fermieri, având în vedere că venim după mulți ani grei în agricultură. Sunt un partener al echipei Agricover de mai bine de șase ani, iar în ultimele luni au venit cu foarte multe soluții pentru problemele agricultorilor. Sunt convins că va fi un parteneriat de lungă durată”, a conchis Ionuț Lupu, fermier din județul Neamț.

La nivel național, Agricover Credit IFN colaborează cu aproape 5.000 de fermieri, sprijinindu-i prin credite de capital de lucru, credite de investiții, scont și factoring, având o echipă mobilă de peste 80 de specialiști dedicați agriculturii. Se clasează în top 3 furnizori de soluții de creditare pentru agricultură, cu o cotă de piață de 7,8%.

Accesul rapid și simplu la finanțare rămâne principala nevoie a fermierilor. Agricover Credit IFN răspunde acestei provocări atât prin produsele sale tradiționale, cât și prin soluții dedicate, adaptate nevoilor din teren.

Cardul Fermier este primul card de credit din România creat special pentru fermierii mici și mijlocii, oferind finanțare rapidă și accesibilă exact atunci când este nevoie.

În plus, platforma digitală My Agricover, lansată anul trecut, aduce finanțarea la doar câteva click-uri distanță, simplificând procesul și oferindu-le fermierilor control deplin asupra propriilor finanțe.

Aceste soluții vin în completarea gamei de finanțări clasice și reflectă angajamentul Agricover de a aduce mai multă eficiență și flexibilitate în sectorul agricol. Rezultatele confirmă această direcție: compania a înregistrat în primul semestru din 2025 un profit operațional de 61,5 milioane lei (+2,2% față de aceeași perioadă din 2024), o cotă de piață de 7,8% în finanțarea agriculturii și o expunere totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 14,3% față de primul trimestru al anului trecut.

Agricover Credit IFN este parte din Grupul Agricover, care, de peste 25 ani, oferă fermierilor soluții inovatoare pentru dezvoltarea afacerilor. Pe lângă finanțarea operațiunilor și a investițiilor fermierilor, Grupul oferă și inputuri agricole prin cele două companii specializate - Agricover Distribution și Agricover Commodities.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!