Cu o populație globală estimată să ajungă la aproximativ 10,3 miliarde până în anii 2080¹, agricultura are oportunitatea nu doar de a hrăni o populație în creștere, ci și de a juca un rol vital în promovarea unui viitor mai rezilient. Prin adoptarea unor metode sustenabile și orientate spre viitor, fermierii au puterea de a produce alimente sănătoase și hrănitoare, contribuind în același timp la cultivarea unei planete prospere pentru generațiile următoare.

Fermierii sunt supuși unei presiuni tot mai mari de a produce mai mult cu resurse mai puține, protejând totodată mediul și asigurând viabilitatea pe termen lung a terenurilor lor. Una dintre strategiile-cheie în această transformare este reducerea inputurilor fără a sacrifica performanța, mai ales în ceea ce privește utilizarea erbicidelor. Rata redusă de aplicare înseamnă o oportunitate de a reduce riscul de apariție a rezistenței buruienilor în procesul de creștere a plantelor și de a minimiza impactul asupra mediului. Această abordare este deosebit de importantă în culturile de cereale, unde presiunea buruienilor este intensă, iar ferestrele de aplicare sunt adesea limitate din cauza vremii imprevizibile.

Buruienile rămân o provocare majoră, reducând randamentele și afectând calitatea alimentelor. În plus, în contextul reglementărilor mai stricte și al cererii tot mai mari pentru practici durabile, fermierii au nevoie de soluții de combatere a buruienilor care să răspundă acestor provocări, oferind eficiență și performanță în condiții variabile. Spre exemplu, erbicidele auxinice sunt de încredere pentru fermieri datorită structurii chimice tot mai complexe.

Arylex™, unul dintre cei mai eficienți agenți activi inovatori ai companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, este primul membru al unei noi clase structurale de ingrediente active auxinice sintetice. Acesta pătrunde ușor în plantă, se acumulează în punctele active de creștere și nu este semnificativ afectat de temperatură, făcând din el o opțiune flexibilă pentru combaterea buruienilor în culturile de cereale.

„În ferma noastră, căutăm mereu modalități de a maximiza inputurile fără a sacrifica producția. Eficacitatea moleculei Arylex™ la doze mai mici de aplicare înseamnă că pot viza precis buruienile și pot reduce încărcătura chimică totală asupra solului. Este o modalitate mai inteligentă de a gestiona riscul de apariție a rezistenței și de a menține un microbiom sănătos al solului, ceea ce eu consider o investiție directă în productivitatea pe termen lung a acestui teren. Integrarea produselor pe bază de Arylex™ din portofoliul Corteva în programul postemergență a fost o schimbare esențială în gestionarea valurilor timpurii de buruieni cu frunză lată, fără sensibilitatea la temperatură cu care mă confruntam primăvara târziu”, a declarat Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov (SC PICMAR), după utilizarea produselor de protecție a plantelor din portofoliul companiei.

Fermierii din România pot utiliza produse adecvate de la Corteva pe bază de Arylex™ pentru combaterea unui spectru larg de buruieni dificile, cu frunză lată, inclusiv turița, ciocul berzei și fumărița, atât în culturile de cereale de primăvară, cât și în cele de toamnă, fiind astfel o soluție eficientă pentru gestionarea rezistenței buruienilor.

De pildă, soluțiile postemergență lansate la începutul acestui an, Rexade™ și Tarzec™, sunt două erbicide complexe pentru grâu care oferă performanță pură prin combaterea eficientă a buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate. În plus, erbicidele cu Arylex™ au o fereastră largă de aplicare, oferindu-le fermierilor mai multă flexibilitate în gestionarea timpului și resurselor.

Sustenabilitatea în agricultură este o necesitate pentru viitorul aprovizionării globale cu alimente, iar Corteva Agriscience oferă fermierilor cele mai avansate soluții de care au nevoie pentru culturile lor, fără a compromite mediul.

¹ World Population Prospects 2024: Summary of Results - World | ReliefWeb

Articol de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ghidul oficial al programului „Rabla pentru Tractoare”, publicat recent în Monitorul Oficial, a stârnit controverse majore după ce autoritățile au modificat în mod esențial și netransparent definiția eligibilă a „tractorului”, excluzând din program tocmai subcategoriile T1a, T1b, T2a, T2b, T3a  și T3b, adică exact acele vehicule care, potrivit legislației europene, sunt tractoare agricole sau forestiere, mai accesibile pentru fermierii mici și mijlocii.

Excluderea din program a celor șase categorii de tractoare de dimensiuni mici și medii și păstrarea doar a celor de categorie mare și pe șenile (categoria C) defavorizează exact segmentul cel mai numeros din domeniul agricol, cel al fermelor mici și mijlocii, care nu vor avea astfel acces la ajutorul acordat de stat prin programul „Rabla”.

„În același timp, în forma sa actuală Ghidul favorizează atât marii fermieri, cu un potențial financiar mai mare, cât și importatorii de tractoare și utilaje agricole de mari dimensiuni”, explică Asociația Importatorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM), prin reprezentantul său Ivan Sebastian. Acesta arată că, Regulamentul (UE) nr. 167/2013 stabilește clar, la art. 3 pct. 8, că: „Tractor înseamnă orice vehicul agricol sau forestier cu motor (...) a cărui principală funcție constă în puterea sa de tracțiune”, iar în art. 4 detaliază categoria T ca fiind destinată tractoarelor pe roți, inclusiv cu indicele „b”, adică tractoare care ating viteze peste 40 km/h.

În forma sa supusă consultării publice, ghidul nu conținea nicio mențiune despre excluderea celor șase categorii. Modificările au fost adăugate doar în forma finală, fără reluarea consultării publice, fapt ce contravine dispozițiilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. „Nu poți schimba o definiție stabilită printr-un regulament european printr-un ghid administrativ și să excluzi din legalitate o categorie omologată. Tractoarele T1a, T1b, T2a, T2b, T3a și T3b sunt omologate la nivel european și recunoscute în legislația națională. A le scoate din eligibilitate echivalează cu o discriminare mascată în normă tehnică”, avertizează juriștii specializați în drept administrativ și legislație tehnică.

Fermierii și distribuitorii de tractoare și vehicule de uz agricol (alte utilaje decât tractoarele, folosite în fermele mici și mijlocii pentru lucrările de mici dimensiuni efectuate pentru creșterea plantelor sau animalelor) solicită emiterea de urgență a unui nou ordin, care să:

• suspende aplicarea prevederilor actuale până la clarificarea legală;

• corecteze definițiile în conformitate cu alinierea la Regulamentul (UE) nr. 167/2013;

• includă explicit în cadrul eligibilității a tuturor vehiculelor omologate legal în categoriile T și subcategoriile aferente, cu respectarea principiului liberei concurențe și al egalității de tratament între beneficiari.

În lipsa unui răspuns oficial, se ia în calcul acționarea în contencios administrativ pentru anularea parțială a ghidului, în baza art. 1 alin. (6) din Legea 554/2004, pentru încălcarea principiilor de legalitate și transparență.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Testarea independentă realizată de Institutul Arvalis arată rezultate superioare ale Solatenol (substanța activă principală din fungicidul Elatus™ Era) față de principalii competitori și în 2024.

Institutul Arvalis este o instituție de renume din Franța, înființată în 1934, specializată în testarea tehnologiilor agricole pentru culturi de câmp (cereale, porumb, sorg, cartof). Astăzi, acest institut de renume numără 26 de centre de testare în toată Franța, 450 angajați (dintre care 215 ingineri și 165 tehnicieni) și peste 400 membri (fermieri și profesioniști în agricultură).

Testările Arvalis pentru culturile de câmp sunt realizate în diferite condiții meteorologice de pe întregul cuprins al Franței, iar analizele și datele prezentate de acest institut sunt urmărite cu interes de fermierii din întreaga Europă.

La cerealele păioase, Arvalis realizează testări pentru verificarea eficacității diferitelor substanțe active, componente ale fungicidelor, erbicidelor și insecticidelor, la grâu și orz, rezultatele și datele publicate prezentându-se ca o medie a acestor testări.

La grupa de fungicide din clasa SDHI (inhibitori ai succinat dehidrogenazei) și la alte generații de clase de fungicide, rezultatele Institutului Arvalis pe 2024 arată o eficacitate aproape maximă, mult superioară, pentru substanța activă Solatenol (benzovindiflupir) în combaterea bolilor la grâu și orz, la o doză de 75 grame substanță activă pe hectar. Conform rezultatelor prezentate, Solatenol obține 3 stele (aproape maxim) pentru controlul Septoria spp., ruginii galbene și brune la grâu, și 3 stele la orz în combatarea rincosporiozei și a ruginei.

Ghidul Arvalis, Combaterea Bolilor 2024, Lutte contre les maladies https://www.arvalis.fr/editions/pack-protection-des-cereales-paille-2024

În plus, față de aceste rezultate independente, obținute în cadrul testelor efecuate în 2024 de Institutul Arvalis, rezultatele testelor oficiale realizate de Syngenta pentru Elatus™ Era sunt pe măsura așteptărilor fermierilor, și anume:

Eficacitate sporită de 92,94% în controlul ruginii brune la cultura de grâu

• Elatus™ Era în doză de 0,8 litri/ha are 92,94% eficiacitate în combatarea ruginii brune

Spor de producție în T2 la cultura de grâu

• Elatus™ Era a adus un spor de producție de 210 kg si 390 kg de grâu la hectar, comparativ cu aplicarea principalelor două produse competitoare.

• Sporul de producție obținut în cazul aplicării Elatus™ Era versus martor este de 2,02 tone/ha, în aceleași testări realizate în Ungaria, în 2024.

• În Franța, după calculul mediei a patru teste realizate în 2024, rezultatele arată ca fungicidul Elatus™ Era, la doza de 0,75 litri/ha, a performat mult mai bine în comparație cu un alt fungicid pentru T2: pentru controlul ruginii galbene, o medie a eficienței la diferite momente de evaluare, situată la 74,2% pentru Elatus™ Era versus 47,2% pentru competitorul din grupa SDHI.

Concluzia unui număr mare de specialiști agronomi independenți și interni arată că Elatus™ Era este un fungicid de referință pentru combaterea principalelor boli în cultura de cereale păioase, cu rezultate demonstrate în câmp, în testări oficiale și independente.

Pe lângă combaterea bolilor, sporul de producție și calitatea  recoltei, Elatus™ Era asigură și alte beneficii fermierilor comparativ cu alte fungicide existente în România:

• Determină o fotosinteză prelungită, pe o perioadă mai lungă de timp (rezultă un spor de producție);

• Are o perioadă mai mare de acțiune în plantă (până la 60 de zile în condiții normale de cultivare) datorată pătrunderii produsului în stratul de ceară și apoi a eliberării treptate pe o perioadă lungă de timp;

• Reduce evapotranspirația (determină un consum mai redus de apă de către plantă – foarte benefic în perioadele secetoase).

Elatus™ Era este alegerea potrivită a fermierilor din întreaga lume, iar în Europa, anual, acest fungicid este folosit cu încredere de fermieri, acoperind peste două milioane de hectare, asigurând rentabilitatea investiției și profit.

În România, în 2025, tehnologia de vârf  Elatus™ Era este și mai accesibilă fermierilor. Astfel, pe lângă un discount de 43 lei/hectar, dacă fermierii se înscriu pe www.campaniisyngenta.ro și achiziționează Elatus™ Era împreună cu alt produs Syngenta pentru cereale, fiecare pentru 100 ha, primesc direct în cont un extra 3.500 lei pentru cele 200 ha. Regulamentul campaniei „Tratează din plin-2025” poate fi accesat la adresa https://www.syngenta.ro/regulamente.

Material realizat de: SILVIU CAIMAC, manager marketing pentru protecția plantelor la cultura de cereale păioase și tratament semințe Syngenta România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Distribuitorii de inputuri agricole au încheiat anul 2024 după cum a fost și cel al fermierilor: greu și foarte greu. Deși sunt speranțe pentru o recoltă bună în 2025, datoriile acumulate de fermieri în ultimii ani de secetă nu sunt deloc ușor de depășit. În rândurile de față vă arătăm cum este văzută situația de Mihai Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia, companie înființată în anul 2009, astăzi fiind un distribuitor important în piața de inputuri agricole. Agro-Est Muntenia, la nivel regional, prin echipa de vânzări acoperă toată zona de sud, sud-est și sud-vest a României, iar prin colaboratori/distribuitori acoperă la nivel național distribuția produselor pe care le comercializează în exclusivitate. Portofoliul cuprinde produse de protecție a plantelor, îngrășăminte granulate, fertilizanți foliari, tratament semințe, biostimulatori, adjuvanți, inhibitori și regulatori de creștere, biocide, raticide, pentru toate culturile agricole și toate problemele tehnologice.

Reporter: Trebuie să le spunem cititorilor că Mihai Moraru este și președintele unei organizații profesionale înființată toamna trecută, Asociația Input Agro. Așadar, 2024 a fost un an plin de provocări...

Mihai Moraru: Cele mai multe provocări.

„N-ai producţie, n-ai bani. E simplu. Fermierii au strâns datorii. Pare incredibil să ai o afacere şi să ai zero venit într-un an. Dar mulţi fermieri aici au fost anul trecut.” 

Reporter: Haideți să vedem care au fost acestea şi cum le-aţi depăşit.

Mihai Moraru: Cred că nu le-a depăşit nimeni până acum, sincer. Anul 2024 a început după un alt an greu, 2023, tot cu secetă, tot cu volatilităţi de preţuri, de inputuri, de cereale, tot cu datorii. Şi am intrat în 2024 şi noi, şi fermierii încrezători, că aşa e frumos la început de an, după ce stai de sărbători cu familia să te încarci cu optimism. Cu toate că, îmi aduc aminte, în ianuarie pe la începutul anului, foarte multe regiuni erau într-un început de iarnă fără ploi. Foarte secetos. În anumite regiuni, culturile au răsărit în ianuarie, în altele n-a răsărit deloc, în altele au început să aibă probleme şi deveniserăm deja toţi abonaţi la prognozele meteo, aşteptând precipitaţii. Şi au venit ceva precipitaţii, în unele zone în februarie, în altele în martie şi iarăşi optimismul a crescut: hai că poate avem o primăvară ploioasă dacă n-a fost o iarnă cu precipitaţii. Şi n-a fost aşa. După care, acel val de temperaturi de peste 30°C la final de martie a fost un punct critic pentru culturile de toamnă, care a distrus foarte mult din potenţialul pe care acele culturi le aveau în condiţiile de până atunci, şi ne-am trezit toţi că ceea ce părea mai sigur, cultura de toamnă, a devenit dintr-o dată prima calamitată. Au mai venit nişte ploi răzleţe în aprilie, lumea a zis: măcar să avem culturi de primăvară cu producţii bune. Din luna mai totul s-a terminat, ştim foarte bine, secetă, niciun strop de ploaie, temperaturi cum n-am mai văzut până acum, nu neapărat ca intensitate, ci ca durată. Am avut aproape cinci săptămâni cu temperaturi de peste 35°C consecutiv şi nu numai c-au murit culturile de grâu, porumb, dar sunt fermieri cu legume, cu livezi, cu vie şi unii chiar şi-au pierdut culturile cu totul. Efectele care să fie? N-ai producţie, n-ai bani. E simplu.

Fermierii au strâns datorii prin investiţiile făcute nu numai în inputuri, din îngrăşăminte, rate la bănci, rate la utilaje, salarii, taxe la stat şi unii dintre ei n-au avut aproape niciun venit în 2024. Am mai zis, pare incredibil să ai o afacere şi să ai zero venit într-un an. Dar mulţi fermieri aici au fost anul trecut. După care am intrat în partea a doua, după ce lumea a terminat concediile, cam târziu. Ce facem? Şi au avut loc mai multe întâlniri, mai multe discuţii între asociaţiile de fermieri şi minister, între noi şi fermieri, între noi şi producători, n-a fost un rezultat concret şi în luna septembrie Ministerul Agriculturii a găsit soluţiile magice, erau mai multe dar cu două s-a rămas. A venit OUG 4, aceasta fiind ordonanţa de amânare a plăţilor de la fermieri către bănci, distribuitori şi alte forme de creditori, şi OUG 7, noul credit al fermierului care nu e funcţional. Pe calcule la MADR aceste măsuri arătau bine, venind cu opt miliarde de lei credite care pot fi luate prin noul credit al fermierilor, creştem plafonul de la 280.000 la 560.000, creştem perioada din decembrie în mai, lumea fericită.

„Soluţia amânării datoriilor creează dobânzi suplimentare, penalităţi suplimentare, creează neîncredere.”

Reporter: Toate bune şi frumoase, dar pe hârtie, nu?

Mihai Moraru: Da. Această amânare s-a făcut în ideea de a da o gură de oxigen până vin banii din calamităţi, banii din subvenţii, banii pe creditul fermierului, iarăşi ieşeau nişte sume care acopereau nu complet, dar acopereau o bună parte din cheltuieli.

Calamităţile abia au început să intre pe la final de an, la fel subvenţiile, creditul fermierului nu e funcţional în forma agreată. Şi aici suntem azi, cu datorii foarte mari pe tot lanţul, miliarde de euro, cu companii care se chinuiesc să-şi plătească angajaţii şi de o parte, şi de alta, cu companii cu datorii foarte mari la stat care n-au din ce achita, pentru că şi aici statul n-a venit cu niciun sprijin nici către fermieri, nici către alţi jucători, nu a amânat nicio plată la nicio taxă pe salarii, TVA şi aşa mai departe, adică a rămas povara fiscală acolo, într-un an cu venituri dezastruoase, şi suntem într-un moment în care ne punem toţi întrebarea: cum aprovizionăm inputuri pentru anul viitor?, cum ne închidem?, noi furnizorii şi fermierul, cui mai dăm marfă?, cui nu-i mai dăm? Şi tot aşa.

Reporter: Avem un lanţ format din producător, distribuitor, fermier. Practic, distribuitorul este la mijloc în acest moment, pentru că el are datorii către producător şi are de luat banii de la fermier. Fermierul este și el blocat. Ce-i de făcut?

Mihai Moraru: Mi-aduc aminte primele zile de negocieri la Ministerul Agriculturii, când noi, Asociația Input Agro, am expus foarte transparent situaţia noastră a distribuitorilor, şi am spus că avem de încasat foarte multe miliarde de euro, avem un procent de încasare dezastruos, unde nu căutăm vinovaţi, pentru că ştim situaţia, adică nu am căutat să învinovăţim fermierul pentru situaţie, ci am mers pe ideea să căutăm soluţii. Soluţia amânării nu e o soluţie. Soluţia amânării creează dobânzi suplimentare, penalităţi suplimentare, creează neîncredere. Şi povestea cu neîncrederea este foarte importantă.

Ca să ne lămurim, România nu produce inputuri. 94% sunt din import, pesticide, seminţe, o bună parte din îngrăşăminte. Şi singurul combinat de îngrăşăminte pe care-l mai aveam stă închis. Şi atunci, cum vindem marfa în ţară? Poate că lumea nu ştie şi ar trebui să explicăm partea aceasta. Marfa vine în ţară aşa: este un producător sau un importator – că poate fi şi un importator, reprezentant al producătorului, el aduce marfa în ţară, de la plată la livrare până la plată la recoltare, fiecare cât poate finanţa. Dacă nu este plată la livrare, indiferent că este 30 de zile sau 200 de zile, el foloseşte o asigurare de credit comercial. Ce înseamnă asta? Înseamnă că eu sunt producător, vin şi vând prin distribuitor în România, plătesc o asigurare pentru acea valoare pe care o vând şi-mi asigur acea creanţă, acel sold. Dar eu am obligaţia, dacă vreau să încasez asigurarea, ca la 60 de zile întârziere să anunţ firma de asigurare. Este practic o executare pe care o face firma de asigurare în contul meu. Asta se face în baza unui plafon, fiecare producător merge la asigurător şi zice: Agro-Est Muntenia, ce plafon are? Şi asigurătorul spune: suma X. În momentul în care nu achiţi, nu respecţi angajamentul, poţi să ai limita de asigurare anulată şi implicit şi limita de credit la producător anulată. N-a înţeles nimeni sistemul, chiar dacă l-am explicat exact ca acum, şi am spus: în momentul când marfa pleacă din Germania, Franţa, Elveţia, ea pleacă având deja asigurarea încheiată. Dacă acea asigurare nu se face sau din totalul distribuitorilor din România jumătate doar primesc asigurare comercială, chiar dacă producătorul vrea să-i dea marfă, nu are cum, decât cu plată imediată. Ce trăim acum. Sunt foarte multe poliţe de asigurare anulate, și asta a început din septembrie într-un mod agresiv.

„Suntem într-un moment în care statul român este incompetent să vină cu soluţii reale.”

Reporter: Prin neplata de către fermier a asigurării sau prin plata de distribuitor?

Mihai Moraru: Pe lanţ, inclusiv producătorul de origine. S-au anulat multe din start, a doua zi după ce s-a lansat OUG 4, pentru că orice companie de asigurări se uită la riscuri şi companiile de asigurări au zis: eu sunt cel care despăgubeşte, dacă tu, stat, vii şi schimbi, intervii în contractul comercial între părţi, eu nu mai dau limite. Pentru că n-am siguranţa, ca asigurător, că ceea ce pun părţile într-un contract şi eu asigur, mai poate fi viabil. Şi multe limite au dispărut a doua zi. Nimeni n-a vrut să înţeleagă sistemul, şi acum sunt produse care în România intră doar cu plata imediată sau chiar cu plata în avans. Sunt deja probleme pe anumite categorii de produse şi zice fermierul: nu mai găsesc asta în piaţă, în condiţiile pe care le aveam – adică plata la recoltare. Păi nu mai găseşti, pentru că asigurătorul nu mai asigură vânzarea, producătorul nu mai dă 240-300 de zile, şi atunci distribuitorul-importatorul se limitează la câţi bani are, cumpără cu plata în avans şi se gândeşte dacă mai finanţează. Dar s-a prăbuşit cu 90% această capacitate de a finanţa. Cine plăteşte în final? Fermierul. El nu mai găseşte acele produse cu termen de plată ca până acum, nu mai e oferta mare şi la unele produse preţul a început să crească. Ce am obţinut? Costuri mai mari.

Al doilea efect este cel în care nu achiţi efectiv scadenţa. Fermierul nu are bani, nu achită distribuitorul, distribuitorul se chinuieşte să achite producătorul. Avem blocaj. Fermierii momentan fie nu mai au limite la distribuitor, pentru că au restanţe, au de plată, şi atunci distribuitorul ori nu-l mai ia în calcul, ori fermierul nu mai vine să-şi facă un necesar, deci nimeni nu ştie cu ce să-l ia în calcul pe acel fermier la final de an, ceea ce e o problemă, pentru că plecând de la ideea că banii există şi nu există această rupere de lanţ, tu trebuie să dai nişte comenzi cu nişte luni înainte. Neştiind ce să comanzi, pentru că în partea cealaltă ba nu vrei să-i mai dai, ba nu vrea să mai ceară, tu nu ştii ce să comanzi. Deci nu iei în calcul acel client. La finalul anului trecut, comenzile au fost cu mult mai mici decât în 2023. Şi probabil ne vom trezi în martie că mulţi fermieri vor spune: vreau şi eu produsul ăla – dar nu-l avem, nu l-am adus în ţară, n-am avut un necesar pe el.

Reporter: Marfa pe stoc înseamnă bani.

Mihai Moraru: Înseamnă bani, este frica de asumare, consistentă, şi la nivel de producător, şi la nivel de distribuitor, pentru că, repet, neavând nişte necesare care să-ţi vină să le centralizezi, nimeni nu-şi asumă stocul din alţi ani care deja a rămas, şi în plus este frica care a plecat de la acele două ordonanţe.

Reporter: Dar mai era încă o măsură, aceea cu plafonarea adaosului comercial.

Mihai Moraru: Cred că de acolo a plecat acest blocaj. Au fost nişte discuţii la MADR, au fost nişte negocieri nervoase, nu cu noi, cu alţi jucători din industria alimentară, comercianţi, noi n-am ajuns încă să avem partea de consultări, noi am aflat din presă de treaba asta, nici n-am fost informaţi. Din ce am înţeles eu din presă, s-a pus frână acestei măsuri. N-am fost chemat la consultări, dar s-a vorbit de amânare. Eu sper să fie anulare, nu amânare, pentru că o singură precizare aici, acea plafonare de 5% pentru distribuitor a adaosului, când distribuitorul, şi am demonstrat, are costuri de 7%, n-ai cum să vinzi cu 5 şi să cheltuieşti 7. Deci minus 2. Mai plăteşti şi taxa pe impozitul pe profit de 1%, e faliment.

Suntem într-un moment în care, din punctul meu de vedere, statul român prin instituţiile pe care le are şi prin reprezentanţii pe care îi are, este incompetent să vină cu soluţii reale. Soluţia reală era aşa: ăştia sunt fermierii calamitaţi, că-i ştim, că sunt procesele verbale depuse pentru calamităţi, astea sunt suprafeţele. Noi facem un program de finanţare – că-l numim IMM Invest, Agro Invest, orice nume îi pui – cu garanţie de stat, prin care statul să-şi asume şi eventualele pierderi. Pentru că şi acum merge fermierul la bancă, pe programul vechi al fermierului, şi banca nu-i dă bani, pentru că el, neavând venituri în 2024, el în evaluare este jos, unde scrie „nefinanţabil”, conform nu băncii, ci conform normelor bancare europene şi naţionale. Chiar dacă banca vrea să-i dea, nu poate să-i dea. Şi fermierii zic: eu am nevoie!, şi banca-i zice: nu pot să-ţi dau. Acest program trebuia, prin iunie, de când ştiam situaţia reală, până la final de an, trebuia în șase luni să fie creat, s-a creat în pandemie. Numai că nu s-a vrut. Nimeni n-a avut curaj să spună fermierilor că bugetul ţării este atât de îndatorat. De ce? Pentru că, în momentul când dai o garanţie de stat, acea garanţie în momentul când ai dat-o intră în bugetul de stat ca bani alocaţi din buget. Şi fermierii au fost minţiţi, la propriu. Ei n-au înţeles că guvernarea nu vrea să-şi asume nicio garanţie pentru că aşa creştea deficitul, şi a zis: vedem, Comisia europeană – deci mutăm pe Comisia Europeană problema – să ne aprobe Comisia europeană, ca să treacă decembrie şi să ajungem în ianuarie. Dar e cam târziu. Pentru mulţi fermieri e cam târziu ianuarie.

Reporter: Și totuși ce e de făcut?

Mihai Moraru: Păi, ce am spus mai sus. Nimeni nu vorbeşte despre ce bani trebuie să investeşti în noul an agricol. Pentru că s-a mai promis: „facem asigurarea prin EximBank şi dăm acea primă de asigurare” – a murit, gata, nu mai ştie nimeni, nu e funcţional, nu există astăzi. Prin urmare, culturile înfiinţate în toamnă şi cele care se vor înfiinţa în curând rămân în grija Domnului, dacă vine seceta. Aici trebuie reglementată ce înseamnă asigurarea pe agricultură, că face statul firmă de asigurare sau că o face prin CEC sau, aşa cum am şi propus la Ministerul Agriculturii, există ţări din lumea asta, şi una este lângă noi, care lucrează aşa, Ucraina, lucrează şi acum şi a lucrat şi în război, se numeşte Certificat de recoltă. Ce este certificatul de recoltă? Statul, în baza statisticii, spune aşa: noi, în judeţul Buzău producţia medie la grâu a fost de 4 tone. Se dă un tipizat, în care statul îşi asumă că garantează acelui fermier producţia de 4 tone în baza istoricului. Cu acel certificat de recoltă fermierul merge şi-şi ia banii de la bancă sau îşi ia inputuri de la distribuitori. Practic este tot o formă de asigurare, doar că acelea sunt tranzacţionabile, inclusiv cu traderii de cereale. Şi sunt multe ţări din lume care aşa lucrează. Fermierul a înfiinţat 100 de hectare de grâu, statul vine şi spune: fermierul din judeţul cutare poate să ia în medie 4 tone pe acel certificat, adică ai 400 de tone bani pe care-i vei lua peste trei luni, dar tu poţi să-i foloseşti acum. Şi poţi să mergi la un trader, şi eşti obligat să-i dai marfa şi să negociezi preţul, poţi să mergi la o bancă, poţi să faci ce vrei cu ei. E un sistem foarte uşor de pus în funcţiune. Nu e complicat. Din păcate, constat că nu vrem să folosim sisteme pe care le au alţii. Gândiţi-vă că Ucraina îl foloseşte acum în război, şi a fost principala sursă de finanţare pentru fermierii ucraineni. Adică sistemul funcţionează chiar şi în condiţii de criză majoră. La noi am impresia că nu se vrea.

Dacă mai vrem agricultură, UE trebuie să-și schimbe abordarea

Reporter: Să vorbim și despre interzicerea unor substanțe active în Uniunea Europeană. An de an se elimină tot felul de molecule, cum vă afectează pe dvs. ca distribuitor şi oferta de produse pentru fermieri, iar pe de altă parte în ce situaţie vedeţi că se află fermierii în aceste condiţii?

Mihai Moraru: Asta este o nemulţumire mare a fermierilor în primul rând, nu pot să spun că nu e şi a noastră, pentru că rolul nostru este cel de a oferi consultanţă şi de a face tehnologie, şi observăm de multe ori că tehnologia nu prea mai ai cu ce s-o faci de la cap la coadă. Este o ipocrizie şi o slăbiciune. În primul rând, este o ipocrizie şi a statului român, şi a Uniunii Europene în momentul când tu laşi să-ţi intre la graniţă o tomată, un măr care conţine substanţe, reziduuri pe care tu le consideri periculoase – de ce le-ai interzis? Că erau periculoase! Dar le dai voie să vină din altă ţară, e o ipocrizie. Pentru că argumentaţia a fost siguranţa alimentară la consumator, corect? Şi de ce le laşi să intre din altă ţară? Dar este şi a statului român, pentru că are dreptul şi poate, conform legislaţiei europene, să facă selecţia la graniţă. UE nu ne impune asta. Mercosur deocamdată nu e semnat. Noi n‑avem momentan un acord cu acele mari țări exportatoare. România, ca şi în relaţia cu Turcia de unde vin foarte multe legume, poate oricând să limiteze importurile din Turcia. De ce n-o face? N-o face pentru că avem sistemul acela în care, dacă ne uităm cine importă acele legume ca acţionari şi companii, vedem că ajungem iar în spectrul politic. Nu intru în discuţie, că e lungă. Dar fermierii au şi ei vina lor, pentru că au fost mai multe etape de consultări pe unele produse critice pentru agricultura din România, cum sunt cele pentru combaterea dăunătorilor la floarea-soarelui şi porumb, la semănat. Şi de multe ori, au lipsit la nivel de reprezentare instituţională, adică ministrul, dar nu numai el, ci şi instituţiile pe care le mai avem şi celelalte instituţii care sunt în subordinea MADR, pentru a veni cu studii. Pentru că UE zice: dă-mi studiul, argumentează. Şi noi de multe ori n-am fost în stare să facem studiul acela. Nu într-o săptămână, în ani de zile sau în luni de zile! Dar nici fermierii n-au reuşit să compenseze această indiferenţă, incompetenţă a statului român, să zică: haideţi noi să facem treaba asta, şi ia domnule ministru aici studiul independent, susţine-ne. De multe ori nu s-a întâmplat nici asta. Şi atunci când ajungi acolo, la Comisia Europeană şi sunt şapte produse propuse să iasă, vine o ţară ca Franţa sau Germania care n-are problema ta de aici, n‑are dăunătorul şi n-are boala, şi zice: sunt de acord. Noi avem şi zicem: noi nu suntem de acord. Argumentele – nu le avem. Asta este o dată. Doi: cred că această politică a UE se va schimba în curând, pentru că în toată Europa, nu numai în România, fermierii se vaită că nu fac bani, că nu fac profit. Pentru că orice tehnologie nouă vine mai scumpă şi nu doar atât, o găseşti numai într-un singur loc, că e patentată.

„Trebuie să regândim agricultura în multe zone din România, dar nu pot s-o fac doar eu sau doar fermierul. Nouă ne lipseşte în România cercetarea.”

Reporter: Ştim foarte bine că o moleculă sau o substanţă activă se obţine în mulți ani, 5-6-7 ani şi cu miliarde de dolari.

Mihai Moraru: Da. Numai omologările sunt zeci de milioane de euro. Şi atunci, ce face UE? Te obligă să iei produse mai scumpe indirect de la unu-doi producători, că e patentată, dar vedem că numărul produselor noi care vin în piaţă scade de la an la an, adică tot ies, dar nu prea mai vin. Şi în ritmul ăsta o să ajungem să dăm cu apă sfinţită. Deja avem anumite probleme în anumite culturi şi nu mai ai cu ce interveni. Şi cred că noua Comisie Europeană trebuie să schimbe abordarea, dacă mai vrem agricultură. Dacă nu mai vrem, nu mai vrem. Punem păduri peste tot, importăm din America şi Turcia şi am terminat agricultura, dar măcar să ştim că nu mai facem agricultură.

Fermierul trebuie să accepte noutatea

Reporter: Finalul lui 2024 nu a fost îmbucurător. Cu ce speranţe priviţi către 2025?

Mihai Moraru: Grea întrebare. Și fermierii, şi noi aveam speranţa într-o îndulcire a situaţiei până la finalul anului trecut. Nu ne aşteptam să dispară problemele, dar măcar să se mai atenueze. Din păcate nu, unele sunt chiar mai grave. Singurul lucru îmbucurător este că la ora asta stadiul culturilor este mai bun, poate cel mai bun din ultimii ani la culturile de toamnă, cu excepţia Olteniei unde s-au şi întors culturile de grâu pentru că n-a plouat, am avut precipitaţii mai multe decât în alţi ani în aceeaşi perioadă, acum să vedem dacă se menţin că asta e foarte important, vedem că n-am mai avut un final de toamnă – început de iarnă ca în alţi ani cu temperaturi mari şi suntem în regim normal de temperatură, înseamnă că apa rămâne în sol. Ăsta e singurul lucru bun pe care-l avem, dacă se menţine acest complet an. Însă, chiar dacă a plouat în unele zone 110-120 de litri în ultimele săptămâni, deficitele sunt în continuare imense. Acum, pentru că am intrat în starea asta de hibernare a culturilor, e ok, dar dacă nu vine să se refacă rezerva ne vom trezi în martie că ne uităm iar la prognoze meteo. Şi avem problema asta cu precipitaţiile care vin în cantităţi mari, brusc, şi apoi nu mai vin patru luni. N-ai cum să faci agricultură aşa. Sunt zone în care, dacă aduni precipitaţiile, vezi că a făcut normalul, dar când te uiţi când au căzut, vezi că a plouat două luni pe an.

Reporter: Soluția este reabilitarea infrastructurii existente de irigaţii sau înfiinţarea pe fiecare fermă a unor instalaţii proprii, a unor lacuri? Să zicem că sunt variante, dar îţi trebuie finanţare.

Mihai Moraru: Nu vreau să fiu răutăcios, dar asta trebuie: finanţare ţiplă, finanţarea statului în sisteme, a fermierului în a apela la infrastructura pe care o are în fermă şi o finanţare care trebuie să se facă pentru a regenera cursuri de apă, bazine de acumulare etc.

Eu sincer nu cred în povestea asta. Nu că nu trebuie s-o facem, ba da, trebuie s-o facem, dar nu cred că o vom face repede. Adică noi vorbim de irigaţii de 20 de ani, şi am crescut de la 300.000 de hectare irigate real la vreo 600.000. Pe foaie sunt 800.000, dar real sunt cam 600.000. Vă daţi seama cât am reuşit să facem în 20 de ani, 15.000 de hectare pe an. În ritmul ăsta nici nepoţii mei nu vor reuşi să irige la Buzău. Deci nu cred că vom reuşi s-o facem. Sumele sunt mari, într-adevăr. Apoi, ce am văzut anul trecut, apropo de irigaţii, că avem mulţi clienţi care au avut irigaţii şi producţiile au fost foarte slabe. Avem fermieri la porumb cu câteva tone bune sub ce făceau înainte, din cauza temperaturilor. Acolo, chiar dacă ai irigaţii, n-ai ce să mai faci ca să nu mai ai temperaturile respective. Cred că trebuie să regândim bine agricultura în multe zone din România, dar nu pot s-o fac doar eu sau doar fermierul. Nouă ne lipseşte în România următorul lucru: cercetarea. Ca să poţi să faci un nou model de agricultură, pe o cultură a porumbului să zicem, trebuie să vii să vezi.

Reporter: Ce schimbăm, că aşa nu mai merge?

Mihai Moraru: Unii zic arătură, alţii minimum-till, alţii no-till, unii zic FAO 300, alţii FAO 400, unii zic irigat la picurare, alţii prin pivoţi. Avem o groază de opţiuni, dar pe ce merg? Eu nu pot ca fermier să investesc 500.000 în irigaţii prin picurare şi să zic că a fost greşit şi încă 500.000 pe pivoţi. Nu merge aşa. N-avem treaba asta. De aceea şi în companie am investit – şi acum, dacă mă uit în urmă pare că n-am făcut-o degeaba – într-un Centru de cercetare. Dar aici ar trebui să fie statul care să facă un Centru de cercetare pe schimbări climatice pe agricultură, pentru că multe centre, şi cel de lângă Bucureşti, le pică tavanele şi tot, şi asta să facă. E clar că trebuie s-o facem. Nu sunt sume mari de bani, am văzut un centru de genul ăsta făcut în Ungaria, 10 milioane de euro construcţie cu aparatură, după aia şi finanţarea, dar nu sunt sume imense. Trebuie să ai voinţă. Şi acolo fermierului să i se zică: noi, specialişti independenţi, nu ai companiei X sau Y, am venit după doi-trei ani şi vă zicem aşa: de unde eşti tu? – din Ialomiţa. Judeţ important pentru porumb. – Am studiat efectele irigaţiilor, asta trebuie să fie soluţia ta! Mergi pe ea.

Păi, nu poţi tu ca fermier să testezi toate variantele posibile pe banii tăi! Că intri în faliment, banii ăia de unde-ţi vin? De asta spun că nu cred în varianta asta cu hai să facem irigaţii. Bun, le facem. Cum le facem? Că, de exemplu, la porumb, le explicam fermierilor care aveau irigaţii prin pivoţi, că ajung să aibă alte probleme şi apar bacterioze. Efectul era acelaşi, dar omul ăsta cheltuieşte mulţi bani. Au început să apară ciuperci de la apa de irigaţii, unele nu pot fi combătute. Şi fermierul spune: dar n-am greşit cu nimic, şi n-a greşit cu nimic. Dar dacă nu există în spate nişte teste care să se facă... Aici chiar este o problemă mare şi chiar nu înţeleg statul român de ce nu face nimic, pentru că e un punct important care se rezolvă cu nişte bugete micuţe, dar foarte importante pentru ce înseamnă agricultură. Mai trebuie să facă ceva şi fermierul: să accepte noul, noutatea. Trebuie să înţelegem că nu mai merge că „am făcut asta 10 ani, o fac şi anul acesta”. Nu mai suntem unde eram acum zece ani, nu mai suntem unde eram acum cinci ani.

„Produsele contrafăcute, în 2024, au fost aproape 30% din piaţă. Enorm! Aia înseamnă că unu din trei fermieri, sau unul din trei hectare, a fost tratat cu produse contrafăcute.”

Reporter: De pildă, ceea ce am învățat din cărți referitor la perioadele optime de semănat, azi nu se mai aplică. 

Mihai Moraru: S-a schimbat data de semănat, cea de recoltat. Bineînţeles. Şi fermierul să accepte tehnologia în viaţa lui, pentru că asta într-adevăr nu poate s-o facă statul. Adică, pentru toţi cei care ne urmăresc, o staţie meteo profesională care să-ţi dea vremea costă 700 de lei, poţi cheltui cei 700 de lei pe multe alte lucruri de care poate n-ai nevoie, dar o staţie meteo îţi dă nişte indicaţii, precipitaţii pe sol, pH-ul solului, temperatura medie, îţi dă în timp real să ştii dacă intri mâine la tratament sau nu. Pentru că multă lume a pierdut culturile din cauza tratamentelor aplicate, adică sunt erbicide pe care dacă le aplici sub 8°C îţi distrug cultura. Mă uit dimineaţa pe telefon, pe aplicaţie: cât am în câmp? 5°C, stau cuminte. Trebuie să învăţăm să avansăm, nu mai putem să mergem după ureche. Pe de altă parte, înţeleg de ce n-au încredere. Pentru că, aşa cum în mediul online au apărut influenceri pe ce vreţi dvs., de la ce să mâncaţi, cum să vă îmbrăcaţi, cum să dormiţi, au apărut şi în agricultură influenceri şi oamenii au încercat ce au zis acei influenceri, şi au dat greşit. Că de asta este foarte important, că discutăm în ultimul timp de „sursă corectă de informare”. Asta ne lipseşte. Avem nevoie de o Agenţie naţională care ori să valideze anumite informaţii de la specialişti, care să fie specialişti, nu mă apuc eu acum să vorbesc despre cum se vând maşinile. Mă opreşte cineva să vorbesc pe net? Nu! Şi dacă-mi găsesc zece mii de oameni care mă cred, mă pot verifica? Nu! Dar oamenii ăia nu vor afla nimic de la mine, că eu nu mă pricep la maşini. Aşa e şi în agricultură. Nu se poate să continuăm aşa. Am întâlnit fermieri care şi în 2023, şi în 2024, au pierdut sume enorme de bani, pentru că anumiţi influenceri le-au spus: foloseşte aia, dă-i cu aia, nu face aia – şi oamenii au făcut.

Reporter: În plus, au apărut şi falşi distribuitori care vin cu produse false.

Mihai Moraru: Este o mare problemă. Suntem conştienţi că nu poţi introduce camioanele cu pesticide false în România fără să ai o corupţie la nivelul statului. Presupun că, dacă mă duc eu acum, că am şi depozit de pesticide, şi plec cu camionul de la firmă şi vreau să mă duc în Ungaria cu pesticide, sigur n-am cum să trec. Adică clar n-am cum să trec.

Se estimează că produsele contrafăcute, în 2024, au fost aproape 30% din piaţă. Enorm! Aia înseamnă că unu din trei fermieri, sau unul din trei hectare, a fost tratat cu produse contrafăcute. Nu se poate aşa ceva! Am întâlnit şi noi în ferme produse cu etichete care nu erau în română, erau în rusă, ungureşte, nemţeşte. N-ai ce să ştii ce este acolo, mergi pe ideea că cel care vinde produsul ştie. Şi acolo ai risc mare de a contamina solul sau distruge cultura, ai evaziune, situaţii periculoase. Ai o etichetă în limbă străină, vine în tractorist, ce înţelege dintr-o etichetă în limba rusă? Nimic! Poate e acolo un produs pe care, dacă-l foloseşti şi nu porţi mască, mori! Adică mi se pare că şi aici ne jucăm.

Şi revenim la începutul discuţiei, un stat care nu este în stare să aibă instituţii puternice şi cu oameni bine pregătiţi n-are cum să reacţioneze, că n-are cum.

Reporter: Cu alte cuvinte, fermierul ar trebui să se uite puţin şi la cine intră în fermă...

Mihai Moraru: Şi nu doar atât. Sunt fermieri care cumpără produse de pe OLX. N-am înţeles de ce OLX este plin de pesticide, sunt persoane fizice care vând acolo. Sunt diverse shopuri care nu sunt din România, sunt din afara ţării, dar au pagini în limba română, unde vând astfel de produse. Nimeni nu poate verifica. Adică fermierul, la ce înseamnă partea asta de achiziţie, care într-adevăr e mai ieftin, dar şi riscul este mult mai mare, dar ar trebui să se pondereze acolo. Adică noi ştim ce probleme au avut fermierii şi ne-au chemat, că: uite, am dat cu asta şi scrie produsul ăla – dar nu era acel produs. Şi aici avem un laborator, în cadrul companiei, unde putem să verificăm treaba asta. Dacă un fermier vrea să vină să ne zică: am cumpărat produsul acesta, vreau să ştiu dacă conţine îngrăşământ şi ce conţine – putem să-l ajutăm. Noi ne-am dus şi către partea asta, am zis să-i ajutăm pe fermieri, că nu-i ajută nimeni. La noi pot să facă analize de plante în timp real, ca să nu mai dea cu îngrăşăminte aiurea, să dea cu îngrăşăminte în funcţie de ce are nevoie planta, analiză de apă, pentru că apa poate fi dură şi să nu-şi facă efect tratamentul, sau poate fi acidă sau poate avea infecţii cu bacterii, cu ciuperci şi se introduce în irigaţii şi se distrug culturile, analize de inputuri, pesticide, îngrăşăminte, adjuvanţi, ca să-i ajute. În 24-48 de ore putem da rezultatele. Trebuie să fie şi ei mai deschişi, pentru că altfel cum poţi da la o parte falsul? Cu argumente. Cum îţi construieşti argumentul? Te uiţi la un bidon şi zici: o fi fals sau nu? Nu! Poate să aibă etichetă în limba română, şi tot nu ştii! Şi atunci te duci la producător, şi se întâmplă ca producătorul să spună: lotul ăsta nu l-am vândut în România, nu ştiu ce este. Au fost cazuri de îngrăşământ în fermă, şi când a desfăcut sacul era nisip trei sferturi şi îngrăşământ un sfert.

„Să fim optimişti şi să sperăm că 2025 va fi poate un an în care ne mai punem şi pe treabă.”

Reporter: O relaţie comercială trebuie să se bazeze pe încredere înainte de toate, şi pe mai mulţi ani de colaborare pe care i-ai avut cu o companie...

Mihai Moraru: Da, şi fermierul trebuie să apeleze la autorităţi acolo unde are o problemă. E foarte important. Există Agenţia Națională Fitosanitară, există laboratoare, să apeleze acolo. Pentru că, dacă vrei să diminuezi numărul de oameni care fac produse false, trebuie să mergi la autorităţi până la urmă, că altfel cum îi găseşti, cum îi prinzi pe respectivii?

Reporter: Revenind, cum vedeți anul curent?

Mihai Moraru: Speranţa moare ultima, eu sunt mai pesimist, aşa că nu cred în clasa politică să facă ceva. Totuși, să fim optimişti şi să sperăm că 2025 va fi poate un an în care ne mai punem şi pe treabă.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Modelul Steyr Kompakt S 4075, la pachet cu sistemul de ghidare manuală T-Line Protrack, este eligibil în programul guvernamental „Rabla pentru tractoare”. Este un tractor ușor, manevrabil și flexibil. Echipat cu tehnologia fraților lui mai mari, acest model este ideal pentru aproape toate tipurile de aplicații. Manevrabilitatea unică a tractorului Kompakt S 4075 îl transformă în instrumentul de lucru perfect pentru operațiunile cu încărcător frontal în grajduri și în jurul fermei.

Indiferent dacă sunteți implicat în agricultură sau silvicultură, în operațiuni comerciale sau municipale, cu un Kompakt S Steyr 4075 aveți cel mai versatil vehicul cu cel mai mare număr de beneficii de pe piață, în schimbul unor costuri modeste de investiții și exploatare.

Un tractor universal ideal, cu un consum redus de combustibil

Steyr Kompakt S 4075  a fost dezvoltat împreună cu clienții și are o manevrabilitate excelentă, ceea ce îl face instrumentul de lucru perfect pentru operațiunile cu încărcător frontal în grajduri și în jurul fermei. Având cea mai bună vizibilitate din clasa sa și o manevrabilitate optimă, este economic, ușor și manevrabil ca un tractor mic, dar în același timp este la fel de spațios, fiabil și puternic ca un utilaj mai mare. Este tractorul universal ideal pentru lucrul în curtea fermei, în unitățile de creștere a animalelor și pe pășuni.

Noul motor FPT Stage V, Turbo diesel cu Intercooler, în 4 cilindri, cu o capacitate de 3.400 de litri oferă o putere nominală de 75 CP la 2.300 RPM și un cuplu maxim de 320 Nm la 1.300 RPM pentru acest model Steyr Kompakt S 4075. Fapt ce înseamnă nu numai că își furnizează puterea la turația nominală, dar începe să o facă chiar de la nivelul de economisire a combustibilului de 1.300 RPM. Acest lucru nu numai că ajută la menținerea unui consum redus de combustibil în timpul lucrului intens, dar sporește și confortul de rulare, deoarece menține nivelurile de zgomot și vibrații relativ scăzute.

Transmisie

Steyr Kompakt S 4075 are o transmisie integrală, cu inversor hidraulic - PowerShuttle, 12 viteze înainte și 12 înapoi, viteză maximă de 40 km/h, cu punte față oscilantă cu diferențial cu alunecare limitată, punte spate cu diferențial blocabil și priză de putere: 540/540E RPM.

Hidraulică

Steyr Kompakt S 4075 beneficiază de control extern pentru ridicătorul în trei puncte și de un cilindru suplimentar pentru ridicare tiranți. Încărcătorul montat în spate cu un cilindru de ridicare auxiliar extern oferă o capacitate de ridicare la capătul tiranților de 2.500 kg. De asemenea, acest model beneficiază de stabilizatori telescopici și de cuplă de remorcare automată, ajustabilă vertical.

Manevrabilitate

Manevrabilitatea sa de neegalat face ca tractorul Kompakt să fie flexibil și universal operațional. Cu o rază de întoarcere de numai 3,82 m, Kompakt S rămâne manevrabil chiar și în spații foarte restrânse. Sistemul Optistop activează automat tracțiunea integrală imediat ce ambele pedale de frână au fost acționate. Blocarea electro-hidraulică a diferențialului sau diferențialul cu alunecare limitată garantează tracțiune completă în orice condiții.

Cabină

Cabina spațioasă și confortabilă de pe Kompakt, cu podea plată, este modelată după designul fraților săi mai mari. Ușor accesibilă din ambele părți, aceasta îndeplinește toate cerințele pentru un loc de muncă optim. Ergonomia elementelor de comandă, scaunele confortabile pentru șofer și pasager, izolarea acustică excelentă și un sistem de ventilație și aer condiționat la fel de bun oferă condiții perfecte. Geamurile față, spate și laterale basculante oferă, de asemenea, o vizibilitate optimă în toate direcțiile, la fel ca și geamul de plafon cu rulou parasolar.

Titan Machinery România a fost admisă oficial ca dealer în cadrul Programului Guvernamental „Rabla pentru tractoare”, având posibilitatea de a furniza fermierilor două modele de top: Case IH Farmall C 100 și Case IH Farmall A 100. Aceste tractoare reprezintă, totodată, și cele mai bune tractoare eligibile, respectiv „Brandul Premium” din cadrul acestui program. Titan Machinery România și-a anunțat o participare solidă și fermă în cadrul acestui program încă de la sfârșitul anului trecut.

La acest moment, AFM a lansat în dezbatere publică noul ghid de finanțare pentru a putea fi aprobat și publicat în Monitorul Oficial în următoarea perioadă. Rămânem alături de dumneavoastră în așteptarea comunicărilor oficiale din partea AFM cu privire la începerea Programului Rabla și vă ținem la curent cu noutăți.

Vă invităm, de asemenea, să consultați site-ul autorității: https://www.afm.ro/rabla_tractoare_ghid_finantare.php.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Case IH Farmall A 100, eligibil în Programul „Rabla pentru tractoare”

Astăzi, fermierii trebuie să facă față unei presiuni din ce în ce mai mari de boli, dăunători și buruieni. În același timp, strategiile verzi ale Uniunii Europene scot din piața produselor de protecția plantelor multe substanțe active care nu au înlocuitori.

dr. ing. Dumitru Manole: „În toate statele UE, trebuie să privim arealele geografice cu problemele, cu patogenii, cu dăunătorii lor şi să luăm decizii. De pildă, nu se potrivesc condiţiile pedoclimatice din sud-estul României cu cele din alte zone ale țării. Dobrogea are indicele de ariditate cel mai ridicat şi o soluție nu poate fi folosită și în sud-vestul extrem, și în nordul Dobrogei. Oamenii de știință, noi cei care ne ocupăm cu testarea, toți avem dreptul, şi o facem, să dăm soluţii producătorului agricol, companiilor multinaţionale, să venim lângă producătorul agricol, să-l sprijinim. Nu trebuie să dăm soluţii în necunoştinţă de cauză. Europa nu trebuie să devină un muzeu al inovaţiei în care vocea publică să fie mai puternică decât datele cercetării ştiinţifice.”

La nivel mondial, până la 40% din randamentul culturilor se pierde din cauza bolilor și dăunătorilor, dar această cifră s-ar putea dubla fără pesticide. Zeci de substanţe active au fost scoase de pe piaţă, în ultimii zece ani, în Europa, fără ca acest trend să se păstreze și dincolo de granițele UE. „Producţia industriei de produse pentru protecţia plantelor, la nivelul anului 2018, a fost undeva la 57 miliarde de dolari. Trebuie să adăugăm că, din aceste 57 de miliarde de dolari, cam 43% reprezintă erbicidele, 28% fungicidele şi undeva la 21% insecticidele. Trebuie să mai spunem că, anual, industria de pesticide consumă patru miliarde de dolari. Pentru a produce o moleculă de substanţă activă sunt necesare 280 milioane de dolari. Şi acum, să vedem cât revine României. Din cele 57 de miliarde de dolari, la nivelul lui 2018, România are cam 0,7% din total această valoare. Şi pe hectar, țara noastră consumă undeva la 610 grame substanţă activă, în timp ce Ungaria, că e la graniţă cu noi, 1,24 kg de substanţă activă pe hectar, iar media UE este de 2 kg substanţă activă pe hectar. Noi vrem să devenim toţi verzi, bun, dar aproximativ 28% culturile agricole sunt decimate din cauza bolilor şi dăunătorilor, şi poate ajunge până între 40-80%”, arată dr. ing. Dumitru Manole, academicianul care, de zeci de ani, face agricultură în județul Constanța.

Plantele au nevoie de medicamente

Pesticidele sunt medicamentele plantelor, care au ajutat agricultorii să oprească dăunătorii agresivi și să depășească momentele istorice în care omenirea a suferit din cauza lor, așa cum s-a întâmplat în 1845, în Irlanda, când o ciupercă adusă din America de Sud a provocat foametea. „Cu 2500 de ani înainte de Hristos, în Epoca Sumeriană, a fost folosit primul pesticid: sulful. Şi, de atunci, cercetările se desfăşoară continuu. Acum, undeva, în nişte cancelarii, se doreşte să nu se mai folosească pesticide. Dar să nu uităm, că Norman Borlaug – promotorul revoluţiei verzi, laureat al Premiului Nobel, inginer agronom –, la al 15-lea Congres mondial de ştiinţă a solului, din 1994, în Mexic, a declarat că noi trebuie să avem grijă de acest pământ, de plante, iar accesul micilor fermieri la mai puţine inputuri va produce foamete şi haos. Noi nu dorim acest lucru, pentru că trebuie să cunoaştem că 29% din planetă reprezintă uscatul şi, atunci, din 29% numai 6,5% e folosit pentru agricultură. Iată că avem o mare îndrituire cei care slujim pământul şi ceilalţi care fac parte din populaţia Terrei, pentru că, de fapt, pământul a devenit noul aur, petrolul este noua hrană. Asta ne-o spunea de la Washington strălucitul şi eminentul economist Lester Brown”, ne povestește dr. ing. Dumitru Manole.

În România, încă avem probleme cu Anoxia villosa, numit popular cărăbuşul de stepă, venit de prin Asia Mică și descoperit încă din 1934, de către profesorul Constantin Manolache la Hârşova. „De ce este cărăbușul o mare problemă? Pentru că depune ponta în timpul recoltării grâului şi de acolo se dezvoltă în sol, iar larvele din generaţia a doua şi a treia sunt polifage şi distrug toate rădăcinile plantelor. Asta s-a întâmplat acum cinci ani, la Viroaga, în județul Constanţa, când un producător agricol m-a invitat la el și mi-a spus: domnule Manole, mi-aţi dat erbicidul ăsta şi grâul mi-a dispărut! M-am dus acolo, m-am uitat şi l-am întrebat: ai o cazma? El s-a mirat. Şi-mi aduce cazmaua, am început să sap şi i-am arătat larvele de Anoxia villosa”, arată specialistul, care susține că în ciuda faptului că pe vremuri se foloseau cloruri derivate, panaceu universal: DTT, crescătorii de albine nu aveau de suferit. „Mai erau și perdele forestiere, iar eu eram şef de secţie la fostul GAS Stupina. Evident că-i rugam să protejeze albinele cât făceam tratamentele. Îi întrebam după aceea: ţi-a dispărut vreo albină? Nu! Nu s-a întâmplat nimic! Ştiinţa a lucrat şi am putut să stăpânim acest dăunător, pentru că a apărut carbofuranul, care prin tratamentul seminţelor de porumb şi de floarea-soarelui, a oprit şi a stăvilit atacul de Anoxia villosa”, a completat dr. ing. Dumitru Manole.

O provocare cu care se confruntă agricultorii din țara noastră de când a fost scos endosulfanul o reprezintă Microtus arvalis  – şoarecele de câmp, care are nu mai puțin de 8, 10 sau 12 generaţii pe an. Unii fermieri, de nevoie, au pus până și căsuţe din lemn ca să se adune păsările cu scopul de a-l distruge.

Adevărul despre neonicotinoide

„O altă problemă care e la ordinea zilei, an de an facem memorii, deşi printr-un proiect ADER, cu contribuţia ASAS, a unor cercetători, s-a demonstrat că prin folosirea hulitelor neonicotinoide nu s-a produs niciun fenomen de toxicitate la produsul finit, adică la mierea de albine, prin analize făcute în afara ţării, în Bulgaria şi Germania, că noi încă n-avem laboratoare. Nu s-a găsit niciun reziduu de neonicotinoide în floarea de floarea-soarelui, în plantă şi, în final, în mierea de albine”, menționează dr. ing. Dumitru Manole. Academicianul crede că anumite decizii trebuie luate în funcţie de arealele geografice în care ne găsim. În acest sens, el dă exemplul Tanymecus dilaticollis gyll care e cantonat în Dobrogea, PED-ul (Prag Economic de Dăunare) fiind depăşit. „PED trebuia să fie 5-6, dar ajungem la 10-12 exemplare. Şi atunci, lanuri întregi de floarea-soarelui au dispărut prin eliminarea tratamentului seminţelor de porumb şi de floarea-soarelui. Eu sunt de acord şi cu asta, dar să punem ceva în loc, pentru că, de fapt, biopesticidele nu pot suplini produsele sintetice”, a punctat dr. ing. Dumitru Manole.

Ce punem în loc?

Buruienile se adaugă și ele pe lista de probleme în ferme. Prin aplicarea unui management integrat în folosirea pesticidelor s-a reuşit eliminarea unor buruieni, cum ar fi Sorghum halepense, Echinochloa, Xanthium. „Dar au rămas altele: Chenopodium album, Convolvulus, Veronica şi o serie întreagă de buruieni care pur şi simplu distrug recoltele, pierderile fiind foarte mari. Trebuie să fim foarte atenţi la eliminarea unor substanţe active”, atrage atenția academicianul.

În rândul fermierilor circulă zvonul că va fi eliminat și tritosulfuronul, substanţa activă a unui erbicid folosit în combaterea buruienilor din cultura grâului. „Fermierul poate distruge buruienile cu erbicidul pe bază de tritosulfuron. Această substanţă activă, dacă vine o ploaie la interval de patru ore, îşi face efectul. De asemenea, temperaturile, nu trebuie să aştepţi 10-12° C în administrarea acestei substanţe active, ci poţi să administrezi erbicidul la 6-7° C. O altă substanţă activă care am înţeles că din 2025 va fi interzisă este triticonazolul. Eu sunt de acord să scoatem o serie de substanţe active, dar ce punem în loc?”, întreabă dr. ing. Dumitru Manole.

De altfel această întrebare îi preocupă atât pe producătorii substanțelor, pe distribuitori, cât și pe fermieri - primii afectați, în contextul schimbărilor climatice, de o serie întreagă de patogeni care acţionează tot mai agresiv. „În cultura sorgului, la Sport Agra Amzacea, în anul 2024, am avut un atac extraordinar de Schizaphis graminum (păduchele verde al cerealelor), care a redus recolta cu 50% faţă de anii în care acest dăunător, deosebit de agresiv, nu a fost prezent în culturi. Considerând că pe hectar cheltuiala la sorg e undeva la 5.000 de lei, realizez că în loc de 8 tone, am 4 tone şi l-am valorificat cu 800 de lei, fac exact 3.200. Eu cheltui 5.000 de lei şi pierd din cauza atacului de Schizaphis graminum”, explică dr. ing. Dumitru Manole.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță

Apa, Fata Morgana a agriculturii românești

Incompetență, indolență, neputință sau rea-voință?

Efectele încălzirii globale și ale schimbărilor climatice își pun tot mai mult amprenta pe activitatea agricolă din țara noastră. Creșterea temperaturilor, efectul de deșertificare și lipsa precipitațiilor, coroborate cu dispariția perdelelor forestiere și o slabă dezvoltare a infrastructurii de irigații afectează an de an recoltele fermierilor. În fața tuturor acestor provocări, IPSO Agricultură, lider în soluții agricole, și Rivulis Irrigation, furnizor global de top în micro-irigare, anunţă reluarea parteneriatului strategic pentru a oferi fermierilor din țara noastră soluții de irigații de ultimă generație, menite să optimizeze consumul de apă și să crească productivitatea culturilor.

IPSO Agricultură și Rivulis Irrigation au colaborat anterior în 2017, iar reluarea parteneriatului vine ca răspuns la nevoia crescândă de tehnologii. „Reluarea parteneriatului cu Rivulis reprezintă un pas strategic prin care ne reafirmăm angajamentul față de fermierii din România. Suntem convinși că, prin această colaborare, vom aduce pe piață cele mai inovatoare și eficiente soluții de irigații, esenţiale pentru o agricultură modernă, sustenabilă și productivă”, a declarat Dan Costache, manager IPSO Irigații.

Ca urmare a acestui parteneriat, IPSO Agricultură își adaugă în portofoliu o gamă completă de soluţii Rivulis, incluzând benzi de picurare, aspersoare, filtre și sisteme de automatizare, menite să ajute fermierii să își maximizeze randamentul cu un consum minim de apă. În plus, vor fi disponibile soluții adaptate legumicultură, viticultură și pomicultură.

Sistemele de irigare prin picurare asigură o distribuție uniformă a apei, reduc stresul hidric și optimizează consumul de apă și îngrășăminte.

În cadrul IPSO Agricultură, acum circa trei ani, a luat ființă departamentul IPSO Irigații, care azi este format din 30 de specialiști și se mândrește cu o suprafață irigată acoperită care depășește 23.000 de hectare, cu peste 450 de pivoți instalați și cu rezultate dovedite în toată țara, cu peste 170 de tamburi în fermele autohtone, cu 130 de motopompe și electropompe integrate în proiecte de succes. De pildă, în 2024, la Agrozootehnica Pietroiu s-au montat 66 de pivoți, iar la First Farms Agro East – 32 de pivoți. Sunt proiecte de anvergură, care au necesitat un amplu nivel de proiectare, însă IPSO Irigații are capacitatea necesară pentru a realiza astfel de proiecte.

Dan Gîdea, director de marketing IPSO Agricultură, spune că apetitul fermierilor este mare pe partea de irigații, de la picurare la pivoți, dar acest apetit este stopat din cauza problemelor care sunt cu infrastructura principală de irigații. „Sunt anumite zone, de pildă județul Constanța, unde e nevoie de infrastructură principală până la dezvoltarea infrastructurii secundare pentru a aduce apa la plantă. Totuși, în 2025 avem motive de optimism, și nu doar datorită condițiilor meteorologice din ultima perioadă, cât și datorită portofoliului IPSO Agricultură, pe care-l vom prezenta anul acesta, cu noile tehnologii care vor aduce și mai multă eficiență fermierilor”, a conchis Dan Gîdea.

IPSO Agricultură, parte a grupului francez Monnoyeur, activează pe piața utilajelor de aproape 28 de ani, reprezentând în România mărci de renume, ca John Deere, Khun, Manitou și altele.

Despre partenerul IPSO, Rivulis Irrigation, menționăm că este un producător global de sisteme de irigații, care furnizează benzi și linii de picurare, aspersoare,filtre și soluții de automatizare.

Rivulis are 22 de unități de producție și peste 3.000 de angajați în 35 de țări, trei centre de cercetare și dezvoltare (Israel, Grecia și California) și șapte centre de proiectare. Lucrează cu peste 6.000 de parteneri și 7.000 de cultivatori din întreaga lume pentru a oferi soluții complete de micro-irigații.

Dacă vă întrebați de unde vine numele Rivulis, acesta provine de la „pârâu”/„râu”, din limba latină. „Oferim irigații inteligente în cea mai pură formă naturală, un râu de hidratare dătătoare de viață, aducând susținere culturilor”, așa se descrie compania Rivulis, care are o istorie bogată în industria irigațiilor cu peste 80 de ani de experiență în dezvoltare, fabricare și implementare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul programului său educativ „Schooltor de fermieri”, Forumul APPR a realizat traducerea manualului tehnic „Tehnologia utilajelor agricole și pentru construcții”, un material de referință utilizat în școlile profesionale din Germania, Austria și Elveția. Acesta va fi destinat instituțiilor de învățământ liceal și profesional agricol.

Proiectul, care reprezintă un pas important în sprijinul educației și pregătirii noilor generații de profesioniști în agricultură, a fost gândit pentru a răspunde nevoii de actualizare a cunoștințelor în domeniul agricol, punând la dispoziția elevilor și cadrelor didactice un ghid complet, adaptat cerințelor actuale ale pieței și tehnologiilor din agricultură. Manualul tehnic tradus este menit să devină un instrument de învățare esențial, contribuind la formarea unei baze solide de cunoștințe care să le ofere elevilor și viitorilor fermieri o înțelegere aprofundată a tehnologiilor moderne utilizate în domeniu.

Parteneriatele cu școlile de profil din județele Ialomița, Iași, Vrancea și Constanța sunt esențiale în cadrul acestui proiect, iar fermierii din cadrul Forumului APPR și-au unit eforturile pentru a facilita accesul elevilor la practică și pentru a asigura o educație de calitate. „Parteneriatele noastre solide cu școlile de profil din aceste județe reprezintă un pilon fundamental în promovarea noilor dinamici ale educației agricole, iar fermierii noștri sunt direct implicați în acest proces de formare a viitorilor profesioniști”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

Manualul, care este utilizat cu succes în școlile din țările europene avansate în domeniul agricol, va fi integrat în programele de învățământ dual agricol din România din acest an. Acesta va oferi elevilor nu doar cunoștințe teoretice, ci și competențele necesare pentru a se integra cu succes într-un sector modern, inovativ și conectat la tehnologiile de ultimă oră.

Începând cu 2025, peste 600 de elevi din diverse județe ale țării vor beneficia de acest suport tehnic esențial, care va contribui semnificativ la formarea unei noi generații de lucrători profesioniști în agricultură.

Proiectul are ca obiectiv nu doar îmbunătățirea educației, ci și integrarea noilor tehnologii, esențiale pentru competitivitatea viitoarelor generații de fermieri. „Forumul APPR se angajează să sprijine continuu dezvoltarea profesională și educațională a viitoarelor generații de fermieri, prin astfel de inițiative care aduc un impact pozitiv asupra sectorului agricol”, punctează Alina Crețu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

„Agricultura, de acum înainte” este tema conferințelor regionale de agribusiness Fermierii Noștri, care se vor desfășura în Banat, Transilvania, Oltenia și Moldova. Potrivit organizatorilor, tema edițiilor Fermierii Noștri 2025 reflectă nevoia antreprenorilor din agricultură de a-și regândi și adapta activitatea într-un context marcat de schimbări semnificative și provocări multiple.

„După ani dificili consecutivi, provocați de secetă, creșterea prețurilor și instabilitate economică, este imperativ ca sectorul agricol să își redefinească strategiile și prioritățile pentru a rămâne sustenabil și profitabil”, arată BORO Communication, organizatorul conferințelor Fermierii Noștri.

Tema din acest an evidențiază necesitatea adoptării de soluții inovatoare în managementul companiilor din producție și procesare, implementarea de tehnologii moderne și metode de eficientizare pentru reducerea costurilor și creșterea randamentului.

Accentul întâlnirilor regionale va fi pe consolidarea afacerilor agricole, identificarea de noi oportunități de dezvoltare și adaptarea la condițiile climatice și economice actuale. Astfel, evenimentul „Agricultura, de acum înainte” oferă un cadru de discuție pentru a explora bune practici și metode care au demonstrat deja, soluții sustenabile și strategii de colaborare, sprijinind antreprenorii în procesul de adaptare și încurajându-i să transforme dificultățile în oportunități, pentru a păși cu mai multă încredere pe drumul viitorului apropiat al agriculturii.

Calendarul evenimentelor Fermierii Noștri 2025:

• 26 februarie: Timișoara, Iulius Congress Hall;

• 7 martie: Cluj-Napoca, Hotel Golden Tulip;

• 20 martie: Craiova, Hotel Ramada Plaza;

• 10 aprilie: Iași, Hotel Unirea.

Organizatori sunt BORO Communication și platforma de comunicare Romanian Agriculture, în parteneriat cu Agro-Est Muntenia și Renomia Romania - Broker de Asigurare Reasigurare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 14 ianuarie 2025, BASF dă startul seriei de simpozioane de iarnă pentru fermieri. Acestea marchează startul noului sezon în agribusiness. Specialiștii companiei vor prezenta, în toată țara, noile tehnologii și soluții pentru protecția plantelor de la BASF.

Evenimentele de iarnă, dedicate agriculturii de top, se vor desfășura într-un turneu național care va ajunge în cele mai mari orașe din țară. „Simpozioanele din 2025 își propun să ofere o perspectivă complexă asupra schimbărilor semnificative care influențează sectorul agricol, de la modificări climatice, la dinamica pieței și schimbările legislative care impactează activitatea agricolă”, precizează Andreea Butaru, director marketing BASF Agricultural Solutions.

Inspirate din formatul evenimentelor TEDx, evenimentele din 2025 au ca scop crearea unei experiențe captivante și, totodată, utile pentru comunitate, mesajul cheie fiind „Conversații cu fermierii. Din dragoste pentru agricultură”.

Având în vedere contextul actual și multiplele provocări din domeniul agricol, „BASF își propune să întărească și mai mult relația cu fermierii, arătând o înțelegere profundă a dificultăților acestora, prin crearea unui eveniment ancorat în prezent, concentrat pe conținut relevant, inspirațional și motivațional, oferindu-le perspective valoroase care să susțină pasiunea lor pentru agricultură”.

Simpozioanele de iarnă BASF 2025 vor include o serie de discuții deschise, care reunesc speakeri importanți din industrie și experți BASF. „Vom aduce în luminile reflectoarelor fermieri și experți din domeniu, care vor împărtăși, prin dragostea și pasiunea lor pentru agricultură, perspectivele valoroase asupra contextului actual și provocărilor cu care se confruntă fermierii din România. Mai ales că, temele abordate se referă la schimbările climatice, la schimbări de natură economică, cât și la schimbările legislative”, a punctat Andreea Butaru.

Primul eveniment din seria simpozioanelor de iarnă BASF 2025 este în data de 14 ianuarie, la Hotel del Mar – Mamaia (Constanța). Apoi, urmează:

• 17 ianuarie – Brăila (Brăila), Regal Events Ballroom;

• 21 ianaurie – Alexandria (Teleorman), Edma Hotel;

• 23 ianuarie – Slobozia (Ialomița), Taboo Events;

• 28 ianaurie – Călărași (Călărași), Centrul Cultural Județean;

• 31 ianuarie – Craiova (Dolj), Hotel Ramada;

• 4 februarie – Iași (Iași), La Castel;

• 11 februarie – Timișoara (Timiș), Venue Ballroom & Events;

• 14 februarie – Oradea (Bihor), Opera Events.

Toate evenimentele încep la ora 10:00.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!