tehnica - REVISTA FERMIERULUI

La Conferința Națională dedicată programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, desfășurată pe 10 mai 2022, la București, Agricover, partener principal al programului, a anunțat lansarea unui nou proiect centrat pe identificarea direcțiilor de inovare în agricultura viitorului – Agrinnovator. Au participat tineri absolvenți și în jur de 300 de fermieri membri ai Clubului Fermierilor Români.

Agrinnovator este un grup de lucru ce are menirea de a promova crearea cunoștințelor referitoare la tehnologiile agriculturii de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii și agricultura eco-bio-regenerativă. Prin această nouă inițiativă, Agricover își lărgește gama inițiativelor de susținere a creșterii performanței pentru o agricultură sustenabilă.

Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale. „În continuarea programului de formare Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, ne-am propus să investim în entuziasmul, energia și cunoștințele practice ale acestor tineri valoroși pentru a lucra pe diferite teme care vin să pregătească viitorul agriculturii românești sustenabile și performante”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Populația lumii este în creștere, nevoia de hrană de asemenea, iar agricultura trebuie să fie pregătită să susțină toate aceste transformări. Mai mult, statisticile FAO arată că la fiecare 5 secunde se pierde un teren agricol de dimensiunea unui teren de fotbal.

Toate aceste premise fac ca misiunea Agricover și rolul asumat de lider ce transformă agricultura și viața fermierilor pe termen lung să fie cu atât mai relevante și importante prin promovarea de soluții prin care fermierii pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole.

Agrinnovator este locul în care tinerii fermieri gândesc, dezbat idei și testează pe diferite teme cu scopul de a crea progres și valoare adăugată. Agricover asigură cadrul de lucru și susținerea necesară în diseminarea rezultatelor în rândul fermierilor români. 

Publicat în Comunicate

Väderstad, unul dintre producătorii de vârf de maşini agricole în domeniul prelucrării solului şi al semănatului (plante păioase şi prăşitoare), a lansat de curând noua semănătoare de precizie în regim de mare viteză Tempo L 16-24 Central Fill. Prin manipularea centralizată a seminţelor şi a fertilizatorilor în vrac va creşte și mai mult capacitatea de lucru a semănătorii.

Semănătoarea de mare viteză Väderstad Tempo L deţine recordul mondial pentru semănarea a 502,05 hectare cu porumb în doar 24 de ore, un record atins în Ungaria în 2017.  „Acum, familia de semănători de precizie Tempo se extinde şi noul model Tempo L Central Fill cu buncăr central pentru seminţe şi fertilizator este lansat”, spune Mattias Hovnert, Senior Vice President Sales&Marketing, care punctează faptul că funcţionalitatea Central Fill înseamnă că în loc să umple fiecare buncăr al fiecărei unități de rând în parte, fermierul va umple doar un buncăr central de mare capacitate. Semănătoarea de precizie Tempo se va ocupa apoi de distribuirea acestor seminţe şi a fertilizatorilor către fiecare rând în parte, toate acestea la o viteză şi o precizie de record mondial.

om titan

 

Mai multe hectare

 

Cu funcţia Central Fill, fermierul este capabil să efectueze mai multe hectare în timpul său de lucru, crescând astfel capacitatea şi productivitatea mult mai mult.

Noul Tempo L Central Fill va fi disponibil în 16 și 24 de rânduri, ceea ce oferă spaţiere de la 462 la 762 mm, în funcție de model. Pentru a face faţă unei astfel de cerinţe, utilajul este dotat cu noul buncăr cu capacitatea de 2.200 de litri pentru seminţe şi 5.000 de litri pentru fertilizator, cu un total de 7.200 de litri. „Noul buncăr de pe Tempo L Central Fill este echipat cu două ventilatoare în partea frontală, asigurând astfel o capacitate foarte mare de dozare atât pentru seminţe, cât şi pentru fertilizator. Tehnologia din spatele sistemului Central Fill este foarte intuitivă. Nu există un sistem de motoare centrale pentru dozarea seminţelor. Fiecare unitate de rând îşi asigură necesarul de seminţe pentru fiecare dozator în mod individual, pentru sistemul de semănare PowerShoot”, precizează Mattias Hovnert.

tehnica titan 2

Noua semănătoare Tempo L 16-24 cu Central Fill va fi disponibilă începând cu sfârşitul anului 2022.

 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, Specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola
Miercuri, 23 Martie 2022 10:43

Fermierul are nevoie de soluţii sustenabile

De fiecare dată este o plăcere să stăm de vorbă cu Jean Ionescu, Country Leader al companiei Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, deoarece este un adevărat expert în domeniul agricol. Vorbește cu ușurință despre tot ce înseamnă agricultura, și nu doar despre cea practicată în țara noastră. Cunoaște fermele și piața agricolă, are opinii pertinente despre strategii și viitorul agricol. Jean Ionescu și-a început cariera în urmă cu 22 de ani la Stațiunea de Cercetare Agricolă Șimnic și are un doctorat în genetica și ameliorarea plantelor.  

Reporter: Suntem la început de an și aș vrea să ne uităm un pic în urmă, cum caracterizați anul abia încheiat, 2021?

Jean Ionescu: Fără exagerare, cred că este cel mai bun an agricol din ultimii 20 din punctul de vedere al producţiilor obţinute şi al valorii preţului per tona de produs cereală vândută. Cred că marea majoritate a fermierilor o confirmă. Practic, din punctul de vedere al exerciţiului financiar, 2021 nu încape îndoială că este un an excelent.

„Progresul în agricultură înseamnă productivitate. Nu putem obţine productivitate bună dacă nu avem tehnologie.”

Reporter: Era nevoie de un an excelent pentru ca fermierii să-și acopere pierderile din 2020. Dar le acoperă cu adevărat?

Jean Ionescu: Din păcate, anul precedent, adică anul 2020, a fost unul dezastruos pentru mare parte din România, e vorba de sud-estul României, Moldova şi Moldova de peste Prut. Mulți fermieri au fost foarte aproape de a intra în faliment şi 2021 a venit efectiv ca un an foarte bun pentru redresarea economică a fermelor din zonele afectate de secetă și arșiță. Productivitatea din 2021, corelată cu preţurile de vânzare ale cerealelor, a făcut fără nicio exagerare ca 2021 să fie unul dintre cei mai buni ani agricoli pentru România, ca ţară. Anul trecut a fost unul la care nimeni nu s-a aşteptat şi aş avea curajul să spun că meteodependenţa agriculturii, practic recuperarea din punct de vedere pluviometric, a fost excelentă pentru România, iar corelată şi cu productivitatea, care în 2021 a fost peste medie, plus această conjunctură mondială privind preţurile cerealelor, a dus la un an financiar bun pentru ţara noastră.

Reporter: Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere tehnologia, genetica semințelor, produsele de protecția plantelor, toate evoluează și ajută fermierii în obținerea unei materii prime de calitate.

Jean Ionescu: Agricultura mondială practic este cu paşi repezi către cea mai înaltă tehnologie, adică inclusiv în România fermierii doresc accesibilitate la toate tehnologiile, la, să spunem, tehnologiile de ultimă oră din lume. Fără îndoială, Corteva Agriscience este unul dintre cei mai importanţi provideri de tehnologie mondială în agricultură, ţinând cont de experienţa noastră. Cele trei companii din care este formată Corteva, respectiv Pioneer, Dow şi DuPont, au activitate de peste 400 de ani consolidată şi suntem compania din lume cu cele mai multe patente, inovaţii, atât în partea de genetică, cât şi în partea de protecţie a plantelor. Nu încape îndoială, progresul în agricultură înseamnă productivitate, este ce are nevoie fermierul din România şi aş preciza, are nevoie de o constanţă productivă, adică România corelată în exerciţiul cel mai bun cu o capacitate de irigare aproape de regimul comunist, să avem un 2-2,5 milioane suprafaţă irigată, cu certitudine poate fi un jucător mondial de primă clasă în piaţa cerealelor.

Reporter: E posibilă o strategie integrată a apei, aceea care să vină în completarea sistemelor existente de irigații cu sisteme proprii, locale, ale fermierilor. Tocmai de aceea Planul Național Strategic (PNS) este unul foarte important pentru înglobarea unor astfel de măsuri.

Jean Ionescu: PNS-ul are multe precizări în această arie şi, nu încape îndoială, marea majoritate a fermelor premium din România deja lucrează în partea de agricultură sustenabilă, adică acele covoare verzi, număr minim de lucrări, număr de treceri cât mai mic, care practic lucrează la conservarea apei în sol pentru cultura care urmează. E ce se va întâmpla cu siguranţă în următorii ani la marea majoritate a fermelor din România, pentru că apa este clar unul dintre cei mai importanţi factori pentru o productivitate medie ridicată.

 

Alegerea hibrizilor, importantă în productivitate

 

Reporter: Utilajele agricole pot să favorizeze realizarea unei agriculturi conservative, sustenabile, durabile, în condiţiile în care fermierul are acces la această tehnologie. Ca de altfel şi la tehnologia pe care o pot pune la dispoziţie companiile precum Corteva, referindu-ne la produsele de protecţie a plantelor. Pentru că în ultima vreme se discută şi se pune în balanţă până la urmă rentabilitatea la hectar, randamentul la hectar, venind aici cu paralela între inputuri şi producţie şi preţul pe care-l poate obţine la produs fermierul.

Jean Ionescu: Sunt multe lucruri de discutat pe această temă şi cu siguranţă managementul unei ferme agricole trebuie să considere ce spuneaţi mai devreme, practic costul pe hectar, estimarea producţiei şi estimarea vânzării sunt parte integrantă din afacerea unei ferme, iar managerul unei societăţi agricole trebuie să cunoască toate aceste elemente. E motivul pentru care noi dezvoltăm foarte multe lucruri care intră în partea de agricultură digitală, adică de pe un telefon practic fermierul va putea să vadă foarte multe lucruri în fermă, monitorizarea de la A la Z a stării de sănătate a culturilor, programele de fertilizare, productivitatea per parcelă corelată cu condiţii de sol, cu semănat variabil – sunt foarte multe lucruri pe care agricultura digitală le oferă în momentul de faţă şi cu siguranţă vor fi upgradate în viitor. Dar aş spune, ducându-ne un pic la condiţiile României, responsabila de productivitate la ora actuală într-o fermă, determinant, în proporţie de 40% pe unitatea de suprafaţă, şi aş începe cu lucrul basic, este alegerea celor mai buni hibrizi, a celor mai bune varietăţi adaptate la condiţiile zonale. E ce face Corteva prin brandul Pioneer, oferind – aş avea curajul să spun de departe – cele mai avansate soluţii genetice. Corteva Agriscience, mai precis Pioneer, este brandul premium care deţine cea mai mare colecţie de germoplasmă la nivel mondial şi este prima companie din lume care a realizat hibrizi de porumb în 1926. Este şi motivul prin care suntem compania-lider în vânzările de seminţe hibride de porumb, iar ce oferim noi în partea hibrizilor între 250 FAO şi 550 FAO aş spune că oferă o performanţă excelentă, sunt foarte mulţi fermieri în România care cu hibrizii noştri realizează pe cele mai bune parcele producţii de peste 20-22 de tone la hectar, recordul în România a fost undeva la 24 de tone, iar protecţia plantelor practic, începând de la partea de curăţenie a culturii, adică combaterea buruienilor, până la partea de combatere a bolilor şi dăunătorilor este din ce în ce mai bine pusă la punct astăzi. Sunt soluţii în piaţă cu un eco-profil european care permit, în momentul în care sunt utilizate corespunzător conform normelor, dozelor de omologare, să avem o agricultură sustenabilă la cel mai înalt nivel din România.

Reporter: Cu alte cuvinte, remanenţa în cultură, în plantă, uneori este ca şi inexistentă, a venit, şi-a făcut treaba şi nu o mai găseşti.

Jean Ionescu: Cu siguranţă da, şi aici sunt multe materiale informative. România este o ţară care în momentul de faţă foloseşte cam de 2,5 ori sub media europeană din punctul de vedere al substanţei active pe hectar, suntem undeva la 700 g substanţă activă în partea de protecţie a plantelor pe unitatea de suprafaţă, versus Comunitatea europeană, media care este undeva la 2,1 – 2,2 kg, deci suntem practic mai mult în partea de agricultură eco, bio, decât în partea de agricultură super-ultra intensivă. Suntem, vă repet şi aici discut în special de portofoliul Corteva, o companie care oferă un eco-profil excelent al produselor de protecţie a plantelor, bineînţeles, care trebuie să fie utilizate corespunzător în normele omologate.

„Aşteptările pentru preţuri bune la cereale în 2022 sunt foarte ridicate.”

Reporter: Cum vedeți viitoarele strategii ale Uniunii Europene?

Jean Ionescu: România e o ţară clar capabilă să hrănească, în momentul în care agricultura va fi intensivă, cu adevărat să hrănească de patru ori populaţia. Potenţialul nostru este excelent, ne lipsesc câteva lucruri care sunt esenţiale în infrastructura agricolă, şi primul arhicunoscut este capacitatea de irigare a României, care deocamdată este departe de a fi la un nivel corespunzător, şi aici sunt în toate programele diverse discuţii, nevoia de finanţare clar este foarte mare, suntem o ţară agricolă europeană de importanţă majoră, suntem a cincea ţară europeană ca potenţial agricol, ca suprafaţă şi, sigur, aş spune cred că suntem a doua sau a treia din punctul de vedere al calităţii solului… Avem, însă, această variabilitate a producţiei agricole foarte mare. Cât ne ajută Dumnezeu şi natura este darnică, suntem capabili să obţinem productivitate mare, în schimb când avem un an mediu sau un an slab din punct de vedere pluviometric, lucrul acesta se vede. Dacă vă uitaţi pe mediile obţinute de România şi le analizăm, sigur, e clar că suntem în partea de jos a clasamentului european şi lucrul acesta din păcate nu poate fi rezolvat decât cu o strategie de cel mai înalt nivel, cu investiţii majore în infrastructura de irigaţii. România e capabilă să obţină producţii foarte ridicate dacă are controlul minim al apei de irigat. Lumea trebuie să poată să irige, nu încape îndoială, şi aici, mergând un pic mai departe pe acest subiect, suntem capabili să avem 400.000-500.000 de hectare de soia, putem să facem 2,5 milioane de hectare de porumb la nivel înalt, păioase undeva la 2,6-2,7 milioane de hectare cu productivitate şi calitate foarte bune, floare şi rapiţă undeva la 1,6-1,7, adică suntem o ţară agricolă foarte competitivă, dar avem nevoie de aceste investiţii în irigații, avem nevoie de un minimum de apă pentru culturile agricole pentru a fi cu adevărat constanţi din punctul de vedere al productivităţii. Noi ce facem? Corteva investeşte enorm în potenţialul agricol din România şi acesta este motivul pentru care avem cea mai mare staţie de producere de sămânţă, Pioneer este un important hub de producere sămânţă în România, suntem de departe compania numărul unu în piaţa producerii seminţei din România.

statie Afumati Romania 3

Reporter: Care este capacitatea?

Jean Ionescu: Staţia din Afumaţi are o capacitate undeva între 1,6-1,65 milioane de saci. Este una dintre cele mai moderne la nivel mondial. Cea mai mare din Europa este în Ungaria, la Szarvaş, și aş spune că ambele staţii reprezintă un obiectiv strategic de importanţă majoră pentru Corteva, pentru că pe lângă asigurarea necesarului intern, o mare parte din producţie este exportată cu valoare adăugată de la producătorii de sămânţă şi aşa mai departe. Producem sămânță şi pentru ţările din jur, iar cei mai mari consumatori ai seminţelor produse în România sunt Germania, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Republica Moldova, care clar este o ţară care nu este încă în UE, adică avem foarte mulţi clienţi ai producţiei din România.

Reporter: Lucrați de foarte multă vreme cu fermierii pentru multiplicarea seminţei. Care a fost evoluţia capacităţii de producţie a fermierilor? Mă refer nu doar la cantitate, ci mai ales la calitate.

Jean Ionescu: Orice companie, şi în cazul acesta Pioneer, când a început producerea de sămânţă în România a început-o cu paşi scurţi, dar cu o viziune pe termen lung prin care şi-a clădit acea imagine de cel mai important jucător, atât în partea de vânzare, cât şi în partea de producere de sămânţă. Calitatea pe care noi o obţinem în România este la cel mai înalt nivel şi aş spune că partea aceea cu standard 1, 2, 3 este o simplă poveste, nu există aşa ceva. România în mod normal, din punctul de vedere al calităţii seminţelor, produce la cel mai înalt nivel de calitate şi nu vă ascund că este de multe ori lucrul care ne asigură supremaţia din punct de vedere comercial, pentru că toată lumea trebuie să fie conştientă, avem fel de fel de studii care ne permit o analiză foarte clară de la client, iar în momentul când avem o rată de satisfacţie a clientului de peste 97%, vă daţi seama, ca să vă dau un exemplu, nu există niciun produs în lume care are 100%, nu contează că este telefonul x, y, televizorul z sau… nu există niciun produs mondial care are 100% customer satisfaction. Avem o rată de satisfacţie atât din punctul de vedere al performanţelor, cât şi din punctul de vedere al calităţii seminţelor care sare de 97% şi care este de departe cea mai ridicată din industria în care activăm.

Producerea de sămânţă, dacă e făcută la cel mai înalt nivel, asigură o superioritate semnificativă din punctul de vedere al veniturilor pe hectar, dar are şi un minus, pentru că fermierul trebuie să fie foarte atent la detalii. Pioneer are o echipă de agronomi foarte bine pregătită care-l ajută şi sunt nişte paşi procedurali foarte importanţi în producerea de sămânţă, dar aş avea curajul să spun că avem fermieri de un profesionalism desăvârşit care produc seminţe, la care aceste detalii sunt atât de bine cunoscute, încât avem clienţi foarte fideli din punctul de vedere al producerii de sămânţă care, agronomic, sunt la cel mai înalt nivel, iar dotarea tehnologică, tehnică, la ora actuală este una de-a dreptul la cel mai înalt nivel mondial, aş spune. România este un jucător mare în partea de producere sămânţă şi specializarea producătorilor de sămânţă de la un an la altul a crescut foarte mult. Nivelul este foarte ridicat în producerea de sămânță în țara noastră.

„România, până nu va avea o soluţie viabilă de înlocuire a neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, cu siguranţă va fi obligată moral pentru fermier să vină cu derogare la neonicotinoide.”

 

Agricultura sustenabilă are nevoie de produse de protecţie a plantelor

 

Reporter: Să vorbim un pic despre neonicotinoide. Anul acesta, România a obținut din nou derogare pentru folosirea acestora. Corteva, știu că are în studii şi cercetări, produse care să înlocuiască neonicotinoidele.

Jean Ionescu: Autoritățile au cântărit foarte bine şi au luat cea mai bună măsură pentru fermieri, practic acordarea acestei derogări pentru porumb şi floarea-soarelui. Nu încape îndoială, România fără o soluţie care să asigure protecţia pentru acest dăunător din bazinul Mării Negre, Tanymecus dilaticollis, respectiv răţişoara, nu am putea merge mai departe ca stat agricol fără o protecţie a seminţelor ca la carte. La sfârşitul zilei pe noi trebuie să ne vedeţi ca fermieri. Pioneer, producătorul de sămânţă numărul 1 din România, este un fermier, pentru că avem suprafeţe foarte mari în care noi producem seminţe şi nu ne permitem ca formele parentale să nu aibă un tratament corespunzător care să asigure o protecţie bună la Tanymecus. Adică, inclusiv noi avem nevoie de această derogare, pentru că, dacă nu avem aşa ceva, din păcate suntem forţaţi să mutăm producerea de sămânţă din România într-o ţară care nu are aceleaşi probleme.

România până nu va avea o soluţie viabilă de înlocuire a neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui cu siguranţă va fi obligată moral pentru fermier să vină cu această derogare la neonicotinoide. Într-adevăr, Corteva Agriscience are în fază de testare anumite produse şi cred că marea majoritate cunosc, este vorba de Lumiposa, soluţia care este omologată pentru tratarea seminţelor de rapiţă în Europa şi în România. Suntem în ultimul an de testare, practic produsul se califică, va primi omologare pentru că rezultatele ne arată că este un produs cu siguranţă care oferă protecţie de la A la Z culturii de porumb, e vorba de dăunătorii Agriotes şi Tanymecus dilaticollis, pentru că suntem în ultimul an în care vom efectua aceste teste, vom aplica pentru omologarea produsului la autorităţile competente şi nu văd probleme. Până acest produs va fi omologat, cu siguranţă autorităţile vor avea nevoie de derogare pentru a sprijini fermierii.

Toate produsele noi, şi aici vreau să precizez, au un minus pentru piaţă. Inovaţia şi moleculele noi au cu siguranţă alte costuri de producţie, din cauza unor aspecte care ţin de eco-profil, de investiţia în cercetare pentru astfel de molecule, şi aş spune că partea care întotdeauna este mai senzitivă şi nu place este preţul. Pentru că diferenţa este costul pe hectar, adică cu soluţiile noi, cum am remarcat cu toţii, au și costuri mai mari. Practic, costurile întotdeauna sunt mai mari, dar soluţiile, aş avea curajul să spun, au un eco-profil excelent pentru mediu, pentru planta de cultură şi, la sfârşitul zilei, pentru hrana care rezultă din aceste culturi. Adică, gândiţi-vă că de multe ori produsele de protecţie a plantelor au norme de omologare mai dure decât medicamentele care se omologhează pentru consumul populaţiei, pentru medicina umană. Şi plantele de cultură, oricât de duri am fi, nu pot trăi fără aceste medicamente, fără produsele de protecţie a plantelor. Nici noi, oamenii, la ora actuală nu putem trăi fără aceste – la un moment dat, cei care avem probleme – medicamente din farmacii. Acelaşi lucru este cu plantele.

interviu 224 jean ionescu 3

Reporter: Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la preluarea preşedinţiei Consiliului UE, a spus că de aici încolo nu mai scoatem nimic de pe piață până nu avem cel puţin unu sau doi înlocuitori care să fie de aceeaşi valoare.

Jean Ionescu: Agricultura sustenabilă are nevoie de produse de protecţie a plantelor care, repet, trec prin nişte teste de cea mai înaltă calitate şi practic nu scapă nimic. Dacă produsele de protecția plantelor sunt folosite în mod corespunzător, conform omologărilor, sunt nişte produse foarte sigure pentru consumul alimentelor rezultate din tratamentele efectuate.

Fermierul are nevoie de soluţii sustenabile. Pentru că nu putem doar să tăiem şi la un moment dat nu mai punem absolut nimic acolo, pentru că nu mai rezolvăm problemele. Vor apărea foarte multe lucruri care ţin de boli, dăunători pe care nu-i mai putem controla, pentru că nu avem soluţii. E clar că partea de autoritate din România trebuie să fie conectată european cu ce se întâmplă. Sunt foarte multe ţări, una dintre ele aţi dat-o exemplu mai devreme, Franţa, care a revenit la decizii, se întâmplă şi în Germania. Sunt ţări care la ora actuală realizează că sunt foarte multe lucruri care nu se pot rezolva. România – clar suntem parte din Comunitatea Europeană, trebuie să ne aliniem regulilor UE, dar nu putem deveni o oază a omenirii care va avea hrană doar eco şi bio, pentru că la sfârşitul zilei constatăm cu toţii: coşul zilnic de alimente ca valoare a crescut semnificativ, adică în România cred că ne apropiem la un cost de peste 50% din venituri, or, lucrurile acestea, dacă vor continua doar în trend ascendent, vor face la un moment dat ceva „poc”. Totul se duce la omul de rând, care mănâncă, trebuie să se încălzească, trebuie să aibă electricitate pentru o viaţă normală şi aşa mai departe. Adică, toate costurile sunt… închipuiţi‑vă, şi vă dau exemplu eco şi bio: e clar că e un segment de produse care costă mai mulţi bani din multe motive. La sfârşitul zilei omenirea, eu cu tărie susţin, are nevoie de hrană convenţională, pentru că e cea care asigură securitatea alimentară.

 

Cultura-regină rămâne porumbul

 

Reporter: Pentru că sunteţi un fin cunoscător al pieţei porumbului, cum vedeţi evoluţia la nivel mondial a acestei pieţe? Cine şi cum influenţează preţul?

Jean Ionescu: Foarte greu de spus, dar nu e niciun dubiu, preţul la porumb – şi nu numai la porumb – este influenţat, după cum ştim cu toţii, de raportul cerere-ofertă. Nu încape niciun fel de îndoială, aşteptările pentru preţuri bune la cereale în 2022 sunt foarte ridicate, şi aici aş începe cu rapiţa. Uitaţi-vă, rapița are un preț de peste 800 euro pe tonă; uitaţi-vă la porumb ce preţuri sunt, adică e un deranj mondial major, într-un cuvânt. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu seceta din Argentina, adică sunt lucruri care sunt corelate clar cu schimbările climatice. Din cauza acestui aspect, aceste schimbări climatice lovesc major, din experienţa noastră, a tuturor, întotdeauna într-o parte a planetei. Se fac stocuri. Fermierul american preferă să aibă nu dolari în cont, preferă să aibă silozul plin. Este o regulă banală moştenită din tată în fiu, prin care el spune: ştim foarte clar că dacă vom avea silozul plin, cu siguranţă valoarea adăugată pe care o aduce e mai mare decât dolarii pe care-i am în bancă vânzând recolta.

Factorul limitativ pentru noi, românii, este seceta. Ştim cu toţii că poate fi atât de dură, în special în sudul României, încât de multe ori nu reuşeşti să recoltezi nimic la porumb, dar nu încape niciun fel de îndoială, pentru fermierii buni, fermierii performanţi care reuşesc să facă producţie şi mai ales pentru cei care reuşesc să facă producţie mare, fără nicio ezitare cultura care va produce cei mai mulţi bani în ferme va fi porumbul. Porumbul va rămâne în continuare cultura-regină. Anul viitor, datorită preţului, cred că rapiţa va deveni un jucător important, iar dacă ne ducem mai departe la celelalte culturi – uitaţi-vă la preţurile uleiurilor vegetale – şi floarea stă sus, şi păioasele stau acolo, adică toate plantele de cultură în mod normal au nişte preţuri la cereale. Nu e niciun dubiu, preţul îngrăşămintelor este prohibitiv astăzi, dar nici nu putem face rabat foarte mult, pentru că ne va taxa din punct de vedere productiv. Şi aici fermierul ştie mai bine ce are de făcut, dar noi personal încurajăm fermele să facă tehnologie. Nu putem obţine productivitate bună dacă nu avem tehnologie. Degeaba noi oferim cea mai bună genetică, dacă ea nu are un minim sau un mediu normal de dezvoltare din punct de vedere nutritiv. Şi merg mai departe: ne pregătim pentru o eră în care într-adevăr vom reduce îngrăşămintele, şi nu vă ascund că e unul din programele de cercetare Corteva, vom oferi la un moment dat hibrizi de porumb capabili să-şi absoarbă azotul atmosferic şi normele de azot vor scădea semnificativ. Vom oferi, începând cu 2023-2024, soluţii care vor ajuta planta de cultură să fie capabilă să-şi ia mult mai mult din azot din atmosferă. Adică vor fi soluţii ajutătoare majore pentru culturi. Dar nu putem astăzi să spunem că reducerea normelor de îngrăşăminte va fi un factor care nu va influenţa producţia, pentru că nu este adevărat.

interviu 224 jean ionescu 2

Reporter: Care sunt provocările Corteva pentru perioada următoare?

Jean Ionescu: Provocările Corteva sunt multe şi aş începe cu capacitatea noastră de a livra inovaţie şi produse de cea mai înaltă clasă. Este provocarea numărul unu şi aş spune fără echivoc că ne ţinem de cuvânt şi în fiecare an lansăm în România cel puţin 10-15 produse noi, începând de la hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă până la partea de substanţe active noi în partea de protecţie a plantelor. Lucrul acesta se face cu investiţii majore în cercetare şi e o mândrie a noastră să vă spunem că inclusiv în România situl de la Afumaţi reprezintă cel mai mare punct de cercetare agricolă din România, iar în partea comercială Corteva Agriscience este liderul detaşat în furnizarea soluţiilor seminţe şi produse de protecţie a plantelor în România, suntem lideri pe foarte multe segmente, începând de la vânzarea seminţelor hibride de porumb, floarea-soarelui, soia, suntem compania numărul doi la rapiţă, dar planul este ca în 2-3 ani să fim compania numărul unu, pentru că am lansat o gamă de hibrizi de-a dreptul uluitoare, conceptul Sclerotinia Protector la rapiţă, e vorba de hibridul PT303, care împreună cu hibridul PT298 va face o revoluţie productivă pe care fermierii cu siguranţă o vor simţi în productivitate. De asemenea, suntem cel mai mare vânzător pentru erbicide la cereale, suntem compania-lider. În partea de fungicide la cereale, Verben va fi soluţia numărul unu în T1. Venim cu Inatreq care va domina T2 ca performanţă. La rapiţă suntem compania-lider detaşat prin furnizarea soluţiilor de crop protection Galera Super, Korvetto, Inazuma, Capartis, adică avem foarte multe locuri de lider de performanţă. Ăsta e şi motivul pentru care fermierul, la sfârşitul zilei, alege soluţiile noastre. Şi mă duc către partea de culturi speciale, gama Zorvec este cea mai avansată, nu numai din România, din lume în protecţia manei la viţă-de-vie, iar pe partea de făinare, ce oferă de asemenea Corteva sunt de-a dreptul pachete de lider în furnizarea soluţiilor pe care le avem. Sigur, suntem parte integrantă din tehnologia fermierilor şi cea mai mare provocare pentru noi este să ne autodepăşim, să reuşim să venim în fiecare an să ţinem acest trend de lansare a noilor produse, a noilor tehnologii pentru piaţă. E lucrul care se întâmplă şi, vă repet, ne ajută foarte mult ce avem în spate, pentru că avem o echipă de peste 13.000 de cercetători la nivel mondial care lucrează doar pentru a aduce în piaţă produse şi tehnologii noi.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

Piața agricolă a anului 2022 reunește foarte multe necunoscute, legate în special de incertitudinea livrării inputurilor și a echipamentelor agricole. Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, crede că 2022 este un an de recalibrare, de regândire a strategiilor, referindu-se atât la agricultori, cât și la producătorii de tehnică agricolă. „O recalibrare și regândire a strategiilor, în ideea în care au apărut atât de multe variabile în procesul acesta de producție agricolă, variabile începând de la siguranța asupra prețurilor de vânzare până la menținerea unor cheltuieli sau a unor bugete fixe, raportate pe fiecare cultură în parte.”

În opinia lui Constantin Curcă, anul acesta va fi un an în care foarte mulți fermieri vor decide sau vor adopta și alte strategii de dezvoltare a producției, astfel încât, în acest context în care schimbarea este constantă, ei să reușească cumva să aibă certitudinea că vor putea produce și anul viitor. „Ne propunem ca și anul acesta să fim cât mai aproape de clienți și chiar mi-aș dori ca fermierii să își planifice achizițiile nu doar în funcție de producția pe care o obțin, de prețurile la care vând, ci să-și planifice investițiile în funcție de o strategie pe termen lung.”

ta 224 mewi 1

În momentul de față, există un gol în livrarea de utilaje cauzat de lanțul de aprovizionare la nivel global. „Dacă este să găsim un avantaj al acestei situații, acel avantaj ar fi că fermierul își va planifica achizițiile, investițiile, și nu de fiecare dată în funcție de un element variabil (prețul cerealelor, volumul acestora). Sunt fermieri care știu clar că peste doi ani tractorul trebuie înlocuit și se fac demersuri în acea direcție. Pentru că nu se poate pune presiune doar pe noi, pe producători, pe dealeri. Bineînțeles, apare și varianta în care fermierii planifică investiții, își doresc din timp utilaje performante, dar ajung la momentul achiziției, care se întâmplă de azi pe mâine, și dacă nu ai sau nu beneficiezi de stocuri, se duc și fac o investiție, de oriunde, de orice altceva complementar, care este disponibil, și trebuie să trăiască cu acea investiție 5, 7, 10 ani, indiferent dacă a fost sau nu una bună. Astfel își pun în pericol o parte a profitabilității, pe termen lung”, apreciază Constantin Curcă, reprezentant Horsch, marcă vândută în țara noastră de compania Mewi.

 

Înființarea culturilor verzi/cover crops

 

Constantin Curcă crede că una dintre strategiile viitoare pe care le vor adopta fermierii va fi înființarea culturilor verzi. Și asta, din cel puțin două motive importante. În primul rând, pentru că au rol de protecție a solului, de creștere a fertilității acestuia și a surplusului de îngrășăminte rezultat în urma acestor culturi verzi sau culturi de acoperire. În al doilea rând, pentru că în prezent toată lumea discută despre culturile verzi/cover crops ca element principal în noua strategie a Uniunii Europene de dezvoltare a Pactului Verde European – Green Deal, din care și România face parte. „Culturile verzi vor avea o din ce în ce mai mare căutare și interes în fermele clienților noștri”, este de părere reprezentantul Horsch.

 

Semănatul direct 

 

Dacă e să vorbim despre produsele Horsch, în viitor, semănătorile comercializate vor trebui să aibă în componență cel puțin două, dacă nu trei sau chiar patru compartimente la bazinele de îngrășământ. „Aceasta, pentru ca orice fermier să poată, din surse proprii, să își înființeze culturile verzi în regie proprie, adică o semănătoare cu două, trei sau patru bazine în care el să facă un amestec care să cuprindă un mix de cereale care să-i țină terenul ocupat, să-i țină terenul protejat de soare, de eroziune, și să-i aducă și un surplus de îngrășăminte mai ales în acest context în care îngrășămintele costă enorm în acest sezon agricol. Avem covoare de acoperire, iar odată cu dezvoltarea acestor culturi verzi, culturi intercalate, se va dezvolta, fără doar și poate, inclusiv sistemul de semănat direct. Este un efect al acestei schimbări. Pentru a menține foarte bine umiditatea solului și a putea beneficia din plin de avantajul culturilor verzi, soluția este semănatul direct”, arată Constantin Curcă.

ta 224 mewi 3

Pe lângă faptul că aceste culturi verzi aduc beneficii solului, în structură și în calitatea de îngrășământ, rădăcinile plantelor explorează solul și nu mai este nevoie, în principiu, de prelucrarea sa în profunzime. „Acele rădăcini, odată descompuse, vor preda locul lor din sol aerului și bacteriilor, și atunci, ne putem gândi că avem o prelucrare biologică, în adâncime, a solului”, a precizat reprezentantul Horsch în România.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola

O vizită în câmpul marilor fermieri este o experiență interesantă, atât pentru reporteri, dar mai ales pentru cei către care aceștia, adică noi, transmit cele mai interesante fragmente din experiența pe care gazda și-o mărturisește. L-am vizitat pe Gheorghe Nițu, acel fermier, doctor agronom, pentru care agricultura nu este loterie. Riscurile sunt calculate și prevăzute. Tot pe post de gazdă a fost, alături de domnul Nițu, și Gheorghe Dumitrescu, șeful fermei de la exploatația Mihăilești și Valea Plopilor, unde am poposit.

DSC05445

Momentul vizitei a fost spre sfârșitul toamnei anului trecut, atunci am mers și am văzut două culturi, pe cea de grâu și pe cea de rapiță. Gheorghe Nițu ne-a explicat condițiile climatice de până la momentul întâlnirii noastre: „Am avut o toamnă lipsită de precipitații începând cu luna iulie și am întârziat, de altfel în ultimii ani, pe baza schimbărilor condițiilor climatice, am împins perioadele de însămânțare cu mai mult în afara epocii optime de acolo, după carte, stricto-sensu, cum am învățat noi la facultate. De pildă, rapița, care trebuia să o punem la sfârșitul lunii august, ne-am dus cu ea aproape de începutul lunii octombrie. În dorința și speranța că vin precipitații. La grâu, la fel, ne-am întins. Ne-am dus cu el după 20 octombrie. Totuși, după aceea, au venit două ploi «agronomice», cum îmi place mie să le spun, ploi sănătoase, cu mai multe cifre, respectiv peste 40, 50 de litri, și ne-au ajutat, pe fondul lucrărilor solului pe care le-am făcut la timp, dar degeaba, dacă nu avea mobilitate, era o problemă cu răsărirea”. Zice că împingând timpul de semănat mai târziu a scăpat și de afide.

DSC05436

 

Grâul, printre cifre

 

Locul unde am stat de vorbă era același în care am mai vorbit și în primăvara anului trecut, doar că era o cultură de rapiță, samulastra pe care o vedeam stând și ea mărturie. Sola despre care vorbim are 45 de hectare și anul acesta a fost semănată cu grâu din soiul Ingenio. Iată cum ne descrie modul de lucru domnul Gheorghe Dumitrescu: „Imediat după recoltarea rapiței, am făcut o lucrare de dezmiriștire a solului,  am scarificat și am așteptat să vină o sfântă de ploaie. Ploaia ne-a ocolit și nu a venit, și nu a venit, și atunci am fost nevoiți să mai forțăm cu o lucrare, de fapt, am fertilizat după prima lucrare de discuire, de după scarificat, am dat 200 de kilograme de complexe 18-48-0, am mai făcut o lucrare și încă o lucrare, deci anul acesta, practic din cauza secetei, care s-a extins, am fost nevoiți să mai facem o lucrare de pregătire a solului. Solul s-a mărunțit în condiții destul de bune, aș spune, nu sută la sută mulțumitor, dar în jur de 90%. Am semănat chiar pe 1 octombrie și am avut noroc că pe 10, 11 octombrie a venit o sfântă de ploaie, bună, în jur de 40 de litri. După cum se vede, grâul arată foarte bine, de mâine o să facem o lucrare de erbicidare, pentru că am stat să răsară cât mai multă buruiană să nu prindem doar samulastra, pentru ca eficacitatea lucrării pe care o facem să crească”.

Dr. ing. Gheorghe Nițu a precizat și ce fel de erbicide folosește: „Lucrăm cu tritosulfuron – adică Biathlon, denumire comercială – cu 714 gr/kg și florasulam 54 de gr/kg, am folosit de vreo doi-trei ani acest erbicid și e minunat, merge și la temperaturi mai joase și curăță bine plantele, lăsându-le libere de buruieni”.

Domnul Dumitrescu a mai precizat că semănatul s-a întins până spre 27 octombrie 2021, având și o perioadă de trei zile de pauză din cauza ploii de care a amintit. Zice că în afară de fertilizarea făcută odată cu semănatul va urma și o fertilizare după erbicidarea amintită, preconizând 50 kg de substanță activă de azot la hectar, pentru ca la intrarea în iarnă să aibă 80, 90 kg de substanță activă azot, pentru a acoperi trei sferturi din cantitatea necesară. De altfel, despre nutriție Gheorghe Nițu spune că „vom urma graficul nostru din ultimii ani, pe fenofaze, păstrând acele proporții în funcție de cartarea agrochimică și având în vedere producțiile programate și randamentele pe care ni le-am propus la hectar, ținând în mână cheltuielile, costurile de producție”.

Spune domnul Dumitrescu că pentru a avea o bună rezistență peste iarnă, „grâul trebuie să fie înfrățit, să aibă patru-cinci frați, să acopere practic terenul; să aibă până la șapte, zece centimetri”. Oricum el nu prea se mai teme de iarnă, pentru că nu prea mai sunt ierni grele, „adică cu geruri năprasnice, iar ca să-l afecteze greu ar trebui un ger de -18, -20°, care să țină o săptămână, că dacă vine într-o noapte, chiar nu este nicio problemă, chiar dacă nu este acoperit de zăpadă. Și să știți că nici rapița, am avut într-o iarnă -18°, într-o singură noapte, nu a avut probleme. Hibrizii de rapiță făcuți în ultimul timp sunt mult mai rezistenți la ger”.

DSC05462

 

Prețuri și nesiguranță în aprovizionare

Spunea la un moment dat domnul Nițu că încearcă să țină în frâu costurile pentru că au cam scăpat de sub control. S-au bucurat fermierii că au avut prețuri bune la producția de anul trecut, dar se pare că pentru prea puțină vreme, pentru că problema actuală este cea a prețurilor la inputuri. „Îngrășămintele au crescut cu 400%. A fost ceva neprevăzut și nu știm unde se vor opri. Nu știm dacă vom mai găsi îngrășăminte. Eu, datorită experienței, mi-am pus bugetul la bătaie și am făcut rost pentru întregul an agricol, dar tot cu 300%, cu 350%, m-am apropiat de 400%”. Este de părere că statul ar trebui să repună în funcțiune combinatele chimice pe care le-a avut, pentru că se teme că altfel nu o să mai avem nici producțiile actuale și că ne vom întoarce la epoca când socoteam „sacii în căruță, nu tonele în camioane”.

 

Piața nu stimulează calitatea

 

Gheorghe Nițu este printre cei care folosește încă soiuri românești, cei mai mulți renunțând la acestea. Zice că la început folosea soiuri românești trei sferturi din cultură, dar că acum a redus la jumătate ca urmare a presiunii pe care piața a pus-o: „Calitatea soiurilor românești, nu o au cele străine. Acelea de afară se îndreaptă mai ales către furaj, nu au calitățile de panificație ale celor românești, dar prețul de valorificare a lor nu acoperă diferența de producție în favoarea celor de afară”, afirmă Gheorghe Nițu. Nici soiurile din import nu le-a ales la întâmplare, „cele mai apropiate de spațiul geografic al nostru, după experiențe minuțioase, făcute pe suprafețe mai mici, apoi mai mari, an de an, și-au făcut loc la noi Ingenio – care a dat producții constante începând de la șapte tone jumate la nouă tone – Avenue, Apilco, Alcantara și altele, soiuri care s-au adaptat condițiilor noastre. Nu luăm un soi pentru că ne-a spus cineva de el, îl testăm întâi în condițiile noastre”.

Legat de soiurile românești pe care le apreciază încă foarte mult, Gheorghe Dumitrescu a ținut să aducă totuși o critică: „Rezistența la boli e cam scăzută. Nu s-a lucrat în ultimii ani pe creșterea rezistenței la boli. Primăvara, dacă e mai ploioasă, pe lângă banii pe care trebuie să-i dai pe tratament, nici nu poți să-l dai la momentul oportun; dacă ai pierdut o săptămână, zece zile și nu ai putut să intri, deja ți-a mâncat o parte din bucătăria plantei și deja producția ți-a fost diminuată. Am avut în 2021 o diminuare a producției de cel puțin 20% la soiurile românești, din cauza rezistenței reduse la boli. Faptul că am redus de la 70% la 50% prezența soiurilor românești, putem să ajungem și la 10%, este în detrimentul nostru ca țară, dar noi avem nevoie să fim rentabili, dacă pun soiuri românești și țin steagul sus că sunt patriot, dar sunt patriot cu buzunarele goale și ăla care nu e patriot are buzunarele pline…”. Este o dovadă că economia de piață, nereglementată în vreun fel, nu va promova calitatea, ci cantitatea și prețul cel mai mic. Așa se întâmplă în orice domeniu de activitate. Iar interlocutorii noștri sunt pe lângă niște profesioniști pasionați și niște oameni de afaceri care înțeleg, după cum se vede, foarte bine mecanismele economiei de piață.

Gheorghe Nițu continuă să ne atragă atenția asupra unei greșeli pe care mulți fermierii, luați de valul performanței, o fac. „Cine face 8 tone și le face-n pagubă nu e în regulă. Eu am întâlnit foarte mulți fermieri, nu cu declarații de câmp, la unul chiar am găsit că a livrat producția respectivă, dar e dator. Trebuie să ținem cont de o fișă tehnologică ajustată economic, trebuie să gândim economic. Pe noi nu ne ajută nimeni, nu putem să ne împrumutăm la bănci, că banca zice stop. Deci, noi trebuie să ne gândim foarte atent, fac cinci tone și le fac economii sau fac șapte și mă împrumut? Împrumutul ăsta, ce cotă are din valoarea patrimoniului, din valoarea producției mele? Noi, în general, avem o cotă de îndatorare de 10, 15, 20 %. Mereu gândim că rentabilitatea în agricultură nu e mare”. Evident că oricine se gândește la stilul de lucru al lui Dimitrie Muscă, de la Arad, care investește foarte mult pe hectar, obținând, evident, rezultate mereu spectaculoase, de aceea a ținut și el să adauge: „Iar ca Muscă, cine are... cine are în Europa ca doctorul Muscă? Doctorul Muscă trebuie clonat. Dacă ar fi ca Muscă 20 % ar înnebuni Europa. Și nu-l ascultă..., s-a dus ministrul ăsta, Oros – bine c-a plecat, trebuia să-l plătim, să-l premiem –, n-a înțeles nimic de la el. Să dormi doi ani de zile! Să nu faci nimic! Ce a rămas în urma lui? Praf și pulbere!”.

DSC05461

 

„Nu găsim zilieri aproape deloc”

 

O problemă pe care o cunoaștem ca fiind foarte răspândită îi afectează și pe ei, poate chiar mai intens, este vorba de lipsa forței de muncă. „Situația este foarte grea, mai ales că noi ne aflăm la 25 de kilometri de București, unde toată lumea pleacă. Merg la București cu o plasă și un buchet de flori, se duc și vând, și se întorc acasă cu 50, 70, 80, 100 de lei. Noi nu găsim zilieri aproape deloc, foarte rar dacă găsești. Dar dacă te duci dimineață la cârciumă, găsești aceiași oameni în fiecare zi. Deci asta este cea mai mare problemă a agriculturii. Norocul nostru este dezvoltarea mașinilor și utilajelor care înlocuiesc forța de muncă umană. Îmi aduc aminte, când m-am angajat eu, această întreprindere avea 1.000 de zilieri, că aveam ferme de legume, ferme de pomi, ferme de semințe de legume..., era  o nebunie, căram cu toții din toate comunele astea cu mașinile. Acum, dacă ai nevoie de doi zilieri, abia îi găsești, te rogi de ăla, «ia-l bă pe unchi-tu ăla», «bă, cam bea», «nu-i dai să bea diseară și mâine dimineață îl aduci, să îmi rezolv și eu treaba», numai așa ne chinuim”, ne explică Dumitrescu, iar Nițu adaugă: „Hai să fim atenți cu aceste ajutoare sociale – avem foarte mulți care trebuie să gândească, dar trebuie să și aplice –, să le dăm celui sărac, care are o problemă reală, nu știu care, poate de tip locomotor, adică celui care-i potrivit, nu să aruncăm cu banii pe fereastră, ca ajutor, ajutor, ajutor, dacă el poate să lucreze, dărâmă munții cu pumnul și nu e bun să lucreze unde trebuie, în legumicultură, în pomicultură, în cultura vegetală – chiar dacă s-a mecanizat destul de mult, mai e nevoie de ei. Păi, dacă noi venim și îi dăm «ajutor» cât ar câștiga el pe câmp, de fapt noi îi dăm sticla de bere în mână, să «îmbrace» bufetele, să stea toată ziua, să se clatine acolo, îl șubrezim și cu sănătatea și nu facem altceva decât... frână”.

DSC05590

 

De rapiță, aproape mulțumit

 

Despre rapiță, directorul Agrozootehnica Mihăilești este foarte mulțumit. Mulțumit de munca inginerului Cătălin Matei, șeful fermei unde am mers să vedem această cultură. La început nu au fost îndeplinite chiar toate condițiile pentru ca toată lumea să fie mulțumită, pentru că au lipsit acele precipitații care ar fi pregătit o răsărire foarte bună, dar nu se poate spune că păreau chiar nemulțumiți. „Rapița arată cam cum trebuie. Cum spune cartea că ar trebui să arate, să intre în anotimpul iarnă cu planta bine dezvoltată, cu o densitate bună de 35 - 45 de plante, așa scrie cartea. Noi avem aici în jur de 35 de plante, sigur, cu un stadiu de dezvoltare nu chiar perfect, neuniform, așa, din cauza lipsei precipitațiilor la vreme. Cu un diametru al tulpinii, cum să cere, aproape de un centimetru, cu un sistem radicular bine dezvoltat. Asta spune că s-au făcut lucrările la timp. Dacă venea și apa..., dar, oricum, a venit ce trebuie. Este înființată după o cultură de grâu pe care dumneavoastră ați văzut-o anul trecut, care a dat aproape de 8 tone de grâu, cu soiul Glosa. Acum avem hibridul Pioneer pe care l-a cultivat domnul inginer anul trecut și a avut succes. A avut peste patru tone, 4200 kg/ha”, arată Gheorghe Nițu.

Inginerul Cătălin Matei vine să adauge niște detalii tehnice legate de această cultură de rapiță, provenită tot de la Corteva, de la Pioneer, un hibrid numit PT298/Agile, pe care-l apreciază pentru rezistența la scuturare – cea mai importantă caracteristică –, productivitate, rezistență la principalele boli, la phoma, la sclerotinia. „Noi, imediat după recoltatul grâului, am venit cu un disc mare, am executat lucrarea de dezmiriștit, imediat cum ne-a permis terenul, pentru că în  perioada aia a fost un pic de umiditate peste ce ne trebuia. Câteva zile, în mod normal, imediat, în spatele combinei trebuie să lucrăm. Apoi am avut lucrarea de scarificat și o trecere cu teradiscul. Deci trei lucruri, mari și late. Două superficiale și una de scarificare.” Zice că patul germinativ trebuie făcut bine, dar nu foarte tare mărunțit, pentru că o eventuală ploaie puternică poate forma o crustă care va împiedica planta să răsară. Cică trebuie un pat puțin mai bine pregătit decât la grâu.

De semănat, au terminat pe data de 3 septembrie 2021, iar semănatul a durat vreo 3-4 zile. Îngrășămintele, le-a administrat înainte de semănat, 250 kg la hectar, iar cu câteva zile înainte de discuția noastră, i-a administrat nitrocalcar, pentru corectarea acidității, și urmează să dea și un fungicid, un tebuconazol, pentru că, spune el „în primăvară, când revine în vegetație trebuie să aibă, fix în momentul acela, substanțele de care are nevoie să poată pleca, le mai completăm și cu niște tratamente foliare, deja i-am dat unul, și urmează și în primăvară, cel puțin două”.

Este foarte interesantă replica pe care a avut-o domnul dr. ing. Gheorghe Nițu atunci când i-am lăudat colaboratorii: „Au experiență, stau cu cartea în mână, citesc în fiecare zi, de altfel, ca și mine. Deviza mea este așa, să fim studenți în fiecare zi. Atunci ținem pasul cu ce trebuie”.

DSC05719

 

Mai puține lucrări, mai multă eficiență

 

Solul poate fi adus la o calitate bună în timp. La efortul și grija investite cu răbdare, el îți răspunde pe măsură. Dar cum faci asta? De aceea este interesant de știut ce fel de abordare au în lucrarea solului. Domnul Nițu ne asigură că este adeptul tehnologiei no-tillage. „Eu, cu școala asta pe care am făcut-o în America, mi-am fixat, încă din anii ‘75, că solul se lucrează altfel. Pe verticală și nu pe orizontală, cum eram obișnuiți și cum învățasem, și am trecut, treptat, când am avut posibilitate să cumpăr și tehnică bună, cu tractoare pe șenile – încă de acum 14-15 ani – și am trecut la acest tip de abordare, cu scarificare și cu lucrări cât se poate de puține pentru a păstra apa, să nu scoatem organismele, se cunosc avantajele și dezavantajele. Sunt în favoarea și în avantajul fermierului, încorporează materie organică, se creează un mulci, sunt foarte multe avantaje. Consumul de carburanți la nivel de 45 - 55 de litri pe hectar, noi mergem pe 55 – 60, dar tendința noastră este să ajungem la 45 de litri pe hectar. Știm cu toții ce prețuri or să atingă și ne dăm seama ce trebuie să facem, mai multe lucrări la o singură trecere.”

Invocă experiența americanilor, pe care îi consideră cei mai buni agricultori, pentru că practică acest tip de agricultură de foarte mulți ani, cu succes. Nu este radical, înțelege că trebuie să te adaptezi situațiilor, „sigur, depinde de sol, zero lucrări se pot face pe un anumit tip de sol. Nu se poate face un șablon pe care să-l aplici peste tot, însă cei care au avut succes, cu randamente și cu o agricultură economică, au practicat această agricultură, cu minimum de lucrări, cu tractoare de mare capacitate, care lucrează în profunzime, la 50-60 de centimetri, mărind spațiul de nutriție al plantelor, ca să-și atingă randamentul și potențialul biologic al amelioratorilor obținut prin cercetare. Că atunci e un agronom satisfăcut, când reușește să obțină ce spune cartea, ceea ce a spus geneticianul,  amelioratorul. Să obțină randamentul maxim al plantei”. Recunosc și el, și colegul său, inginerul Cătălin Matei, că potențialul acesta maxim se poate obține doar în condiții ideale de precipitații, temperatură și aport de substanțe nutritive, fără boli sau dăunători, dar că trebuie tot timpul să ai ca obiectiv atingerea potențialului maxim, să cauți calea cea mai bună, să vezi dacă ai făcut vreo greșeală, pentru a nu o repeta. Cât despre apă, insistă că avem nevoie de ea, să dăm potență celorlalți factori. Dar că sunt posibilități pe care trebuie să le folosim, să găsim acele soluții posibile de a iriga, puțuri, foraje, salba de lacuri și hidrografia bogată, de care consideră că nu ducem lipsă.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Pe 16 februarie 2022, la București, s-a desfășurat a VII-a ediție a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, eveniment în cadrul căruia Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) premiază rezultatele excelente ale fermierilor membri.

Anul acesta, premiul „Porumbul de Aur 2021”, la categoria neirigat a mers către Marius Scarlat de la ferma Agralmixt, Andrieșeni – județul Iași.

Pe cele zece hectare înscrise la concurs, fermierul câștigător a utilizat o tehnologie performantă pentru a obţine o producţie de peste 14 tone/ha, cu o densitate la recoltare de 65.000 de plante pe hectar.

Hibridul semănat a fost DKC4943 - FAO 350-390.

În ceea ce privește fertilizarea, s-au folosit 80 kg/ha de substanţă activă azot, fosfor şi potasiu (NPK). A utilizat, de asemenea, Adengo (0.4 l/ha) în cadrul erbicidării preemergente şi Mustang (0.4 l/ha) pentru cea postemergentă. Cantitatea de precipitaţii în perioada ianuarie-august a fost de 525 mm, iar umiditatea la recoltare de 17%.

pb aur appr

Fermierul Marius Scarlat, căpitan al echipei Agralmixt, plănuiește să câștige titlul de de campion la cea de a doua ediție a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, un alt eveniment organizat de APPR. „Doar prin exercițiu ne putem perfecționa, iar echipa Agalmixt are avantajul de a fi conștientă de acest fapt”, a spus fermierul din județul Iași.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În condițiile viitoarelor strategii ale Uniunii Europene - Pactul Verde European, De la fermă la consumator - agricultura din România va fi supusă multor provocări. Companiile producătoare de sămânță, de produse pentru protecția plantelor, de îngrășăminte cercetează și creează produse care să fie în concordanță cu prevederile legislative viitoare. De pildă, Corteva Agriscience va lansa produse care vor ajuta planta să fixeze azotul din atmosferă. Despre provocări, despre noutăți tehnice și tehnologice am vorbit cu Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Maria Cîrjă este un expert în domeniul agricol cu peste 20 de ani experiență în domeniu, un doctorat în Protectia Plantelor și o activitate îndelungată în domeniul tehnic și marketing.  

IMG 5746

Reporter: Suntem la început de an, unul în care sperăm să scăpăm de pandemia care ne-a afectat pe toți, într-un fel sau altul...

Maria Cîrjă: În opinia mea, pandemia nu prea a afectat agricultura. Noi ne-am desfăşurat activitatea ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic din acest punct de vedere al sănătăţii publice. Toţi avem nevoie de hrană, iar fermierii îşi desfăşoară activitatea în aer liber, ceea ce de data aceasta i-a ajutat, chiar dacă uneori agricultura, desfăşurându-se în aer liber, suferă foarte mult din cauza condiţiilor meteorologice. Şi noi ştim foarte bine că ce nu ne ajută, cel puţin în ultimii ani agricoli din România, este seceta.

Reporter: Aşa este. Schimbările climatice despre care tot vorbim. Iată, doar zilele trecute au fost 15°C, după aceea, la interval de 24-48 ore s-a ajuns cu temperatura la minus 2°C şi minus 5°C, lucru care afectează plantele, având în vedere diferenţa aceasta mare de temperatură.

Maria Cîrjă: Cu siguranţă culturile de toamnă sunt afectate de aceste oscilaţii de temperatură, planta reacţionează la temperaturile mai ridicate crezând că gata, s-a sfârşit perioada de repaus şi începe vegetaţia, după care ne putem aştepta la un îngheţ şi atunci putem spune că se pot compromite. Dar nu doar culturile de câmp, cerealele şi rapiţa sunt afectate de aceste oscilaţii de temperatură, ci mai mult decât ele sunt culturile perene, cum ar fi livezile, viile, unde astfel de oscilaţii – deja se primesc avertizări – au început să dăuneze. Deci plantele încep să înmugurească şi…

 

Verben, „Noul Star” pentru T1

 

Reporter: Şi nu e bine pentru producţia acestui an. Într-adevăr, anul a început cu provocări, pe de o parte temperaturile, pe de alta lipsa apei. Producătorii de produse pentru sănătatea plantelor, eu aşa le numesc având în vedere că produsele de protecţie a plantelor sunt medicamentele care asigură sănătatea plantei, deci producătorii vin mereu în întâmpinarea agricultorilor. Care sunt noutăţile anului 2022 din partea companiei Corteva Agriscience?

Maria Cîrjă: În ceea ce priveşte produsele pentru sănătatea plantelor, pentru protecţia culturilor cum le mai spunem noi, România este una dintre ţările – conform ultimelor informaţii – care consumă cea mai mică cantitate de produse de protecţie a plantelor, ceea ce înseamnă că, dacă ne gândim la efectul lor asupra mediului înconjurător, putem spune că în cazul României nu poate fi vorba despre o poluare, în aceste condiţii. Dar asta nu înseamnă că plantele de cultură sau culturile de cereale, culturile perene nu au nevoie să le menţinem sănătatea, să combatem bolile în primul rând, să combatem dăunătorii care devin din ce în ce mai agresivi, din exact motivele expuse se interzic foarte multe insecticide şi fermierii nu mai au soluţii ca să combată dăunătorii; buruienile din diferite culturi la fel fac probleme foarte mari sau dăunează producţiilor estimate, şi atunci este nevoie de produse pentru sănătatea lor. Corteva vine în fiecare an, sau ne-am dori în acest domeniu să venim în fiecare an cu produse noi. Este foarte greu să dezvolţi o moleculă, s-o descoperi, s-o dezvolţi şi să o înregistrezi în Europa. Înregistrarea unei molecule noi în Europa poate să dureze şi 7-8 ani, după care poţi s-o pui la dispoziţie în ţările Uniunii Europene. În acest an lansăm pentru cultura de cereale un fungicid pentru combaterea bolilor de colet şi foliare, performant, îi spunem noi „Noul Star” pentru tratamentul numărul 1, mai exact este vorba de Verben. Fungicidul Verben conţine două substanţe active care fac un parteneriat foarte bun, mai ales pentru combaterea bolilor la primul tratament, boli ca făinarea, care este una dintre cele mai agresive boli la grâu şi în general la toate cerealele, şi care, dacă nu este combătută, poate să reducă producţiile semnificativ. Bineînţeles că Verben, pe lângă făinare, combate septorioze, combate sfâşierea frunzelor, ruginii, poate fi aplicat şi ca al treilea tratament şi pentru bolile spicului, în special Fusarium. Deci, din acest an avem în portofoliu un nou fungicid pentru cereale, care este deja pe piaţă şi fermierii au început să-l achiziţioneze.

Reporter: Ați spus că se aplică în T1...

Maria Cîrjă: Exact, imediat ce temperatura permite, mai precis când în aer avem între 7 și 10°C, atunci ştim foarte bine că se dezvoltă făinarea, fermierii ştiu acest lucru, fac primul tratament care este cel mai important pentru protejarea grâului, vorbesc mai mult despre grâu pentru că el ocupă cea mai mare suprafaţă. Se poate amesteca cu orice produs de protecţia plantelor, aici nu vorbim doar de fungicide, dacă e nevoie, el merge de sine stătător, dar se poate amesteca cu erbicide, cu stimulatori de creştere, cu insecticide.

Reporter: Pentru perioada imediat următoare, pentru primăvară, aveţi şi produsele tradiţionale. Aveți vreun pachet special pentru fermieri?

Maria Cîrjă: Pachetele pe care noi le-am lansat acum doi ani, deci e al treilea sezon, când deja fermierii s-au obişnuit cu seminţe şi produse de protecţie a plantelor, cei mai importanţi hibrizi de porumb din gama AquaMax se vând împreună cu cele mai performante erbicide postemergente, este vorba de Principal Plus, de Arigo, Mustang, care se vând cu hibrizii de porumb. De asemenea, hibrizii de floarea-soarelui se vând împreună cu erbicidul Express, pentru a evita utilizarea altor erbicide pe bază de tribenuron-metil care nu sunt înregistrate pentru hibrizii de floarea-soarelui cu această genă Express, şi care pot să dăuneze, pot să dea fenomene de fitotoxicitate, iar floarea-soarelui să producă mai puţin decât este potenţialul genetic al hibridului.

interviu 224 jean ionescu 2

 

Instinct, stabilizator de azot care se utilizează în culturile de cereale, rapiță și porumb, pentru o productivitate mai mare și pierderi mai mici de azot

 

Reporter: Corteva are în țara noastră o experienţă de zeci de ani...

Maria Cîrjă: Începuturile cercetării în România au avut la bază hibrizi Pioneer. Henry Wallace a fost primul cercetător care a creat primii hibrizi de porumb în lume. Corteva are în România cea mai mare staţiune de cercetare la Afumaţi. Foarte mulţi dintre hibrzii care se comercializează în România sunt creaţi în România de către amelioratorii noştri şi sunt aclimatizaţi, adaptaţi pentru microzonele de cultură din ţara noastră. Deci sunt testaţi până la nivel de sub-regiune, bineînţeles fiecare maturitate pe zona ei. După care intră la comercializare, iar sămânţa pe care noi o punem la dispoziţie, 95% din sămânţa de porumb care se vinde în România este produsă în România de către fermieri români. Deci ferme producătoare de sămânţă, pe care toată lumea le cunoaşte, din sud-estul României până la Neamţ produc sămânţă pentru Pioneer. Şi pot să spun că produc sămânţă de cea mai bună calitate.

Reporter: Am discutat câte ceva despre reducerea utilizării produselor de protecţie a plantelor. Tot strategiile viitoare ale UE prevăd reducerea cu 50% a utilizării îngrăşămintelor...

Maria Cîrjă: Nu este o bucurie pentru fermieri să li se impună o anumită cantitate de azot. Știm cu toţii că azotul este cea mai importantă hrană pentru plante, şi atunci chiar dacă uneori din punct de vedere financiar nu puteam să cumpărăm sau să aplicăm cantitatea de azot de care are nevoie cultura respectivă şi o înjumătăţeam, acum suntem nevoiţi să o reducem mai mult de jumătate, din cauza acestei noi legislaţii europene. Prin urmare, limitarea cantităţii de azot la 170 kg de substanţă activă pe hectar ne-a făcut pe noi, dar şi pe fermieri, să ne gândim la alte soluţii care ne-ar ajuta să suplinească această lipsă de azot sau să o menţinem pe cea pe care o aplicăm la dispoziţia plantelor cât mai mult timp. Pentru că azotul se levigă foarte uşor, de fapt acesta a fost şi motivul pentru care se limitează cantitatea aplicată pentru a reduce cantităţile de nitriţi şi nitraţi din pânza freatică. Şi atunci ce putem face ca azotul aplicat să nu fie spălat şi să-l menţinem la nivelul rădăcinilor? Şi aici Corteva vine cu un produs extraordinar de inovator, care se numeşte Instinct și care se aplică odată cu semănatul sau înainte de semănat, la suprafaţa solului, dacă ne permite umiditatea din sol îl lăsăm neîncorporat, dar dacă nu, ar fi ideal să-i facem o încorporare superficială, care nu face altceva decât să blocheze o bacterie care intervine în descompunerea azotului în nitriţi şi nitraţi, blochează această bacterie, iar azotul rămâne sub forma lui iniţială la nivelul rădăcinilor o perioadă foarte mare, aproape toată perioada de vegetaţie. Dar ce ne interesează pe noi, de exemplu la porumb, ca plantele în momentul înfloritului, când consumă cea mai mare cantitate de azot, să o găsească în sol. Cu acest produs, azotul rămâne nedescompus la nivelul rădăcinilor.

Tot pentru managementul azotului cred eu că anul viitor, dacă nu cel mai târziu în 2024, vom pune pe piaţa din România două produse, aplicate foliar, care vor ajuta planta de cultură să fixeze azotul din atmosferă. Deci sunt deja ţări care folosesc aceste produse şi rezultatele sunt extraordinare. Imaginaţi-vă, să poţi să-ţi iei o anumită cantitate de azot din atmosferă. Deci nu-l aplici, nu dai bani pe el.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Echipa AGXecutive a lansat, începând cu ianuarie 2022, un proiect de fast tracking dual, post licență, unic în sectorul agribusiness-ului românesc, denumit sugestiv UnivAgx. Scopul noului proiect este de a scoate angajatorii de profil din cercul vicios al traseismului angajaților oportuniști, prin crearea unei resurse umane noi pentru companiile din agribusiness, transformând studenții din anii terminali în angajați conectați la nevoile pieței muncii.

Publicul-țintă al proiectului demarat de AGXecutive este reprezentat de companiile de pe toată filiera agribusiness-ului (furnizori, distribuitori, ferme profesionale etc.) și de studenți/absolvenți din anii terminali ai universităților de profil agricol – viitori angajați în funcția de: reprezentanți tehnico-comerciali și manageri de fermă ai companiilor.

Florin Constantin, fondatorul AGXecutive, a identificat câteva surse care au generat lipsa forței de muncă specializată, conectată la nevoile pieței:

  • Lipsa stagiilor de practică obligatorii și de lungă durată din universitățile agricole;

  • Lipsa motivației reale a profesorilor de a-și actualiza programele în coerență cu realitatea agricolă din teren;

  • Lipsa din alocarea bugetelor universitare a criteriului reușitei inserției profesionale în piața muncii a absolvenților;

  • Absolvenții termină studiile fără nicio experiență practică și cu cunoștințe tehnice și teoretice inadecvate;

  • Angajatorii care se încumetă să angajeze absolvenți sunt frustrați de nivelul lor slab și trebuie să îi formeze „on the job“ pe cheltuiala lor.

UnivAgx reprezintă un program de pregătire concentrat și de creare a viitoarei resurse umane după specificul nevoilor companiilor angajatoare, structurat pe parcursul unui an calendaristic, în cadrul căruia studenții vor urma o programă structurată după cum urmează:

  • 1 iunie 2022 – 30 septembrie 2022: 4 luni de stagiu de inserție profesională în interiorul companiei beneficiare, realizat împreună cu maestrul de stagiu (profesor/formator AGXecutive) și tutorele de stagiu (resursa umană din cadrul companiei beneficiare);

  • 1 octombrie 2022 – 31 mai 2023: 7 luni de desfășurare a cursurilor teoretice intensive la sală, împreună cu formatorii/profesorii selectați de AGXecutive (oameni de business și din universități);

  • 15 decembrie 2022 – 15 ianuarie 2023: vacanță.

„În urma acestui an de pregătire intensivă, atât la sediul firmelor beneficiare, cât și în interiorul unei săli de curs din București, absolvenții vor beneficia, în locul diplomei de absolvire, de un contract de muncă pe durată nedeterminată în cadrul companiei angajatoare”, a punctat Florin Constantin.

agx1

AGXecutive lucrează încă din 2015 în sfera serviciilor integrate de HR pentru agribusiness, iar din 2016 echipa companiei asigură programe de formare profesională continuă pentru perfecționarea resursei umane din agribusiness cu focus pe tematica tehnico-comercială. În prezent, firma se poziționează ca un integrator de servicii de consultanță în agribusiness, lider al sectorului, oferind: recrutare executivă, formare profesională continuă și leasing de personal și consultanță în agribusiness.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Rezultatele unei cercetări realizate de către Universitatea și Centrul de Cercetare Wageningen (Olanda) indică faptul că este nevoie de inovare pentru a reduce impactul negativ al strategiilor „De la Fermă la Consumator” și „Biodiversitate” asupra producțiilor agricole europene.

Pe 20 ianuarie 2022 a fost publicat un raport complet al Universității și Centrului de Cercetare Wageningen privind evaluarea impactului obiectivelor cuprinse în strategiile „De la Fermă la Consumator” și „Biodiversitate”, care include date specifice cu privire la impactul acestor strategii europene asupra culturilor în cele mai importante țări agricole din Uniunea Europeană.

Potrivit studiului, pentru a contribui la reducerea și depășirea impactului negativ al obiectivelor strategiilor „De la Fermă la Consumator” (Farm2Fork) și „Biodiversitate”, fermierii au nevoie de acces facil la cele mai recente tehnologii agricole. Fermierii din UE au nevoie de soluții disponibile pentru a proteja în mod durabil culturile, mediul și mijloacele lor de existență.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM), alături de CropLife Europe, susține pe deplin recomandarea cheie a studiului de a promova inovarea și de a genera mijloacele necesare care să le ofere fermierilor din România și din UE acces rapid la instrumente inovatoare așa cum sunt tehnologiile digitale și de precizie, pesticidele și biopesticidele inovatoare și noile tehnici genomice. Acest lucru poate atenua efectele negative neintenționate ale strategiei „Farm to Fork”.

„Sectorul agricol recunoaște necesitatea de a aborda criza climatică și de a accelera sustenabilitatea producției alimentare. Industria noastră are un istoric lung de schimbare și inovare, fiind pe deplin dispusă și capabilă să facă parte din soluția necesară pentru această transformare. Concluziile cheie ale studiului realizat de către Universitatea și Centrul de Cercetare Wageningen evidențiază provocările cu care se vor confrunta fermierii din UE în lumina propunerilor actuale ale Comisiei Europene”, a declarat, Olivier de Matos, director general CropLife Europe.

De menționat că este nevoie de un cadru de reglementare care să sprijine inovarea în agricultură, astfel încât fermierii din UE să poată îndeplini obiectivele cuprinse în strategiile europene. „Având în vedere obiectivele propuse pentru 2030, Comisia Europeană va recunoaște necesitatea de a crea procese de autorizare mai oportune pentru noile soluții care urmează să fie introduse pe piață, precum și să ofere un sprijin financiar mai bun și stimulente pentru fermieri, astfel încât aceștia să aibă acces la instrumentele necesare pentru a-și proteja culturile”, a adăugat directorul general CropLife Europe.

Raportul complet poate fi citit aici: Impact Assessment Study on EC 2030 - WUR

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM) a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membră a CropLife Europe.
CropLife Europe promovează soluțiile durabile de protecție a plantelor, inovatoare și bazate pe știință. Soluțiile oferite de membrii CropLife Europe mențin culturile sănătoase și contribuie la furnizarea de alimente sigure, accesibile, sănătoase și durabile pentru europeni. Asociația europeană de protecție a plantelor promovează practicile agricole moderne, utilizarea inovației și a tehnologiei pentru un model de agricultură mai durabil.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Începând cu 5 martie 2021, Adrian Sâmbotin este noul director comercial național al companiei ADAMA Agricultural Solutions. Reamintim că, încă de la începutul anului, au avut loc schimbări în managementul Adama, Gabriela Vila conducând operațiunile din România și Moldova ale ADAMA, din rolul de director general.

Adrian Sâmbotin, după ce a ocupat în trecut poziția de director comercial regional Vest și Centru, acum preia responsabilitățile comerciale. Cu o carieră de 14 ani petrecuți în zona comercială și de marketing în cadrul unor companii importante din piață, noul director comercial ADAMA vine cu experiența ultimilor patru ani petrecuți în cadrul companiei unde a avut o contribuție esențială la dezvoltarea businessului și adoptarea rapidă a noului portofoliu de produse Adama.

„Am acceptat această provocare profesională cu entuziasm și cu certitudinea că voi putea să conduc departamentul comercial ADAMA România spre un nou nivel de performanță. Mă bazez pe o echipă foarte bună, pe relațiile comerciale excelente cu partenerii noștri și, având în vedere serviciile foarte bune oferite de compania noastră, privesc cu optimism spre implementarea strategiilor de îmbunătățire a portofoliului de produse, de creștere a cotei de piață și a parteneriatului cu distribuitorii și fermierii”, a declarat Adrian Sâmbotin.

Experiența în domeniu și abilitățile sale sunt esențiale pentru noile prerogative în structura ADAMA. Printre acestea, un loc important îl are excelența în zona comercială, dezvoltarea de noi proiecte și a echipei – cea mai importantă legătură cu partenerii de afaceri, informează compania.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

Publicitate

AgriPlanta 2022

Banner Agromalim 300x250px

Agricover Banner card Fermier 300x250px update

FarmConect 300x250 V2

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista