În ultima vreme, MADR publică pe site numeroase date statistice, printre care şi cotaţiile bursiere sau preţurile pe piaţa românească. Informaţiile sunt întotdeauna utile, aşa că vă prezentăm cotaţiile bursiere la principalele produse agroalimentare. Datele sunt preluate de la Institutul de Economie Mondială şi au a referinţă data de 15 martie 2013.

Prin decizia de punere în aplicare a Comisiei, din data de 26 martie 2013, este stabilită alocarea definitivă a ajutorului Uniunii Europene către statele membre, în cadrul Programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli, pentru perioada 2013-2014. România a obţinut suma de 4.932.400 euro, din totalul de 88,89 milioane euro destinat acestui program, pentru anul şcolar 2013-2014.

Cu această valoare, bugetul României se ridică la nivelul bugetelor alocate Cehiei (4.198.880 euro), Franţei (4.750.000 euro), Spaniei (4.486.907 euro) şi Ungariei (4.528.653 euro).

Acest program urmăreşte conştientizarea elevilor asupra unei alimentaţii sănătoase, bazate pe consumul de fructe şi legume proaspete şi, totodată, deprinderea şi fixarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul elevilor. În România, Programul de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli are caracter naţional, în sensul că toate şcolile cu clasele pregătitoare şi I-VIII vor participa la program. Distribuţia se va realiza descentralizat, autorităţile locale fiind cele responsabile cu achiziţia şi distribuţia fructelor şi cu implementarea măsurilor adiacente (vizite la ferme, acţiuni de grădinărit, concursuri).

Conform calendarului de implementare, distribuţia se va realiza timp de maxim 100 de zile, începând cu luna noiembrie 2013, iar măsurile adiacente se vor desfăşura pe tot parcursul anului şcolar. Se estimează că vor fi implicate în acest program peste 7500 şcoli şi, implict, 1,7 milioane elevi.

Programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli a fost implementat în ţara noastră începând cu cel de-al doilea semestru al anului şcolar 2009-2010.

Implementarea acestui program are la bază un parteneriat între agricultură, educaţie şi sănătate. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este implicat în reglementarea procedurilor de achiziţie a merelor, prin stabilirea unor criterii minime de calitate, prezentare şi marcare a produselor. De asemenea, în implementarea măsurilor adiacente, MADR, prin Direcţiile Judeţene pentru Agricultură, respectiv Direcţia pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti, va intermedia relaţia cu pomicultorii/legumicultorii, în scopul organizării de vizite la ferme, sesiuni de grădinărit, etc. Gestionarea bugetului alocat programului se va realiza prin APIA. Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii sunt implicate în implementarea măsurilor adiacente.

Institutul Naţional de Statistică a realizat recent cercetarea statistică privind „Producţia agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2012”. Potrivit acestei cercetării statistice, în anul 2012 producţia agricolă vegetală a înregistrat scăderi la toate culturile, cu excepţia sfeclei de zahăr.

Informaţiile prezentate sunt rezultate din cercetarea statistică privind producţia vegetală la principalele culturi, realizată de către INS, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 543/ 2009 privind producţia vegetală. Această cercetare a fost efectuată pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional, regiuni de dezvoltare şi judeţe. Volumul eşantionului a fost de 60.058 exploataţii agricole, din care 28.631 exploataţii agricole cu personalitate juridică şi 31.427 exploataţii agricole fără personalitate juridică.

Cereale pentru boabe

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2012, 2.729.000 hectare, reprezintă 50,4% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu, 1.988.000 hectare, reprezintă 36,7%. Producţia de cereale pentru boabe a scăzut cu 39,1% faţă de anul precedent (12.698 mii tone faţă de 20842 mii tone), datorită scăderii randamentelor la hectar: porumb boabe cu-52,0%, grâu cu -28,4%, orz şi orzoaică cu -25,8%, ovăz cu-13,9%.

Leguminoase pentru boabe

Producţia a scăzut cu 22,1% , datorită randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a crescut cu 2,4%, de la 42.000 hectare la 43.000.

Plante uleioase

Producţia  a scăzut cu 38,3%, ca urmare a scăderii suprafaţei cultivate cu 17,6%, cât şi a randamentelor la hectar. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la: rapiţă (de 4,6 ori, din cauza diminuării suprafeţei cultivate de 3,6 ori), soia (-28,7%) şi floarea-soarelui (-22,4%).

Sfeclă de zahăr

Producţia a crescut cu 12,0%, în principal datorită creşterii suprafeţei cultivate cu 47,4%, de la 19.000 hectare la 28.000 ha, deşi randamentul la hectar a scăzut cu 24,0%.

Cartofi

Producţia a scăzut cu 39,6%, datorită scăderii randamentului la hectar (-34,1%) şi a suprafeţei cultivate (-8,2%), faţă de anul precedent.

Legume

Producţia a fost mai mică cu 17,2%, datorită scăderii producţiilor medii la hectar şi a suprafeţelor cultivate. Producţiile au fost mai mici la: tomate (-28,2%), castraveţi (-25,5%), ardei (-20,1%), morcovi (-18,7%), ceapă (-14,5%), pepeni verzi şi galbeni (-14,0%), varză (-4,9%).

Struguri

În anul 2012, producţia de struguri a scăzut cu 17,1%, datorită în principal scăderii randamentului la hectar, atât la plantaţiile de vii altoite (-18,2%), cât şi la plantaţiile de vii hibride (-13,8%), de la 879.000 tone la 729.000 tone. Suprafaţa cultivată a fost mai mică cu 1,1% faţă de anul 2011, de la 177.000 ha la 175.000 ha.

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

Suprafeţele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi au scăzut la caişi-zarzări (-33,3%), au crescut la meri (+3,8%), iar la celelalte specii de pomi fructiferi s-au menţinut la nivelul anului precedent. Producţia de fructe din livezi a scăzut cu 17,7% faţă de anul precedent, de la 858.000 tone la 706.000 tone. Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat scăderi la: caişi-zarzări (-33,3%), peri (-32,1%), cireşi-vişini (-23,3%), pruni (-18,0%) şi meri (-14,8%).

La nivelul Uniunii Europene, în anul 2012, se remarcă o scădere, atât a suprafeţelor cultivate, cât şi a producţiilor şi randamentelor la unele culturi agricole de bază. În anul 2012, România s-a situat, pe locul 5 în rândul Statelor Membre, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al producţiei obţinute la grâu comun, şi pe ultimul loc din punct de vedere al randamentului. România s-a situat pe primul loc după suprafaţa cultivată cu porumb, din Uniunea Europeană, iar la producţie s-a situat pe locul trei, după Franţa şi Italia, datorită unui randament inferior. Randamentul la porumb realizat de România este mai mic decât al celorlalte State Membre. Floarea-soarelui se numără printre culturile cu tradiţie în România. Din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu floarea-soarelui, în anul 2012, România s-a situat pe primul loc în rândul Statelor Membre. Producţia realizată a clasat ţara noastră pe locul doi, după Franţa, ca urmare a randamentului mai mic cu 18,1% faţă de randamentul mediu al Uniunii Europene. În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cartofi, România s-a situat pe locul trei, după Polonia şi Germania, şi pe locul şapte la producţie (după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit şi Belgia), datorită randamentului inferior, care a reprezentat numai 36,3% din randamentul mediu al Uniunii Europene.

În România am avut un caz de suspiciune privind reziduuri de antibiotic la carnea de curcan, care s-a dovedit nefondată. Francezii au aceleaşi probleme cu carnea de iepure. Clipp, organizaţia profesională a cresătorilor de iepuri din Franţa a dezminţit acest zvon şi a afirmat că nu există reziduuri mai mari de antibiotice în carnea de iepure decât în orice altă carne, conform planului de supraveghere din 2011.

Clipp a reacţionat la campania unei asociaţii de proteţie a animalelor L214, care afirmă că în industria de creştere a iepurilor există o utilizare masivă a antibioticelor.

În Franţa nu se consumă decât 1,5 % carne de iepure, din totalul de carne de pe piaţă, iar cei mai mulţi consumatori sunt de vârsta a treia. Carnea de iepure se exportă în Italia şi Spania.

Clipp face eforturi să-şi mărească piaţa către consumatorii tineri, iar campania asociaţiei de protecţie a animalelor le produce mari pagube de imagine.

În Franţa, consumul de carne de iepure este de un kilogram pe cap de locuitor, pe an.

Sursa: La France Agricole

Numărul porcilor din fermele americane este cu 1,5% mai mare faţă de 2012, conform datelor publicate de autorităţile USA în această săptămână.

Departamentul pentru Agricultură a raportat existenţa unui efectiv de 65.911 milioane capete de porci, cu 0,8% faţă de estimările analiştilor, adică mai mare cu 1,3% faţă de media din ultimii 5 ani - 65.045 milioane.

Productivitatea continuă să crească, ceea ce înseamnă că e nevoie de mai puţine femele pentru a produce acelaşi număr de fătări. A crescut şi cantitatea de carne pe care o dă un porc, cu 0,5% faţă de anul trecut.

Producătorii şi-au extins efectivul de animale foarte puţin în timpul iernii, aşteptând o creştere a preţurilor şi a cererii.

Contractele pentru vară au preţuri de peste 2 dolari la kg, ceea ce înseamnă profit pentru fermieri, chiar dacă au avut cheltuieli mai mari peste iarnă.

În acelaşi timp, exporturile au scăzut, ceea ce aduce o reconsiderare a profitului pentru acest an, mai ales că e nevoie de 10 luni pentru ca un porc să ajungă la greutatea necesară pentru sacrificare.

APIA le reaminteşte fermierilor că, până pe 15 mai, pot depune cererile pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs. APIA precizează că, începând cu 16 mai, pentru cei care vor să-şi mai depună cererile, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 10 iunie 2013, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.

De la demararea campaniei la 1 martie 2013 şi până la 25 martie 2013 au fost depuse 271.434 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 1,3 milioane hectare.

De curând, a avut loc o întâlnire între echipele de vânzări şi managementul companiilor BASF (divizia de protecţia plantelor) şi EURALIS Seminţe, în vederea pregătirii lansării celei mai inovatoare tehnologii pentru cultura de floarea-soarelui, tehnologia Clearfield® Plus în România.

Sistemul Clearfield® Plus, inovaţie a companiei BASF, reprezintă o combinaţie între seminţe de floarea-soarelui Clearfield® Plus şi un erbicid specific (Pulsar® Dash®), fiind următoarea generaţie a sistemului clasic Clearfield®. EURALIS Seminţe este un partener industrial de bază pentru dezvoltarea tehnologiei Clearfield® Plus şi este printre primele companii care lansează în 2013 sistemul Clearfield® Plus în România, alături de BASF, dispunând de cantităţi mari de seminţe pentru faza de prelansare. Sistemul de producţie Clearfield® Plus pentru floarea-soarelui prezintă multiple avantaje: toleranţă crescută la erbicid, eficacitate mai mare în combaterea buruienilor, producţie mai mare de ulei, recolte mai bogate, siguranţă datorată sistemului de calificare Clearfield®.

Producătorii care etichetează fraudulos cu termenul “ecologic” sau “biologic” produsele vor fi dur sancţionaţi, pentru că autorităţile vor să ofere siguranţă celui care consumă, dar şi celui care produce, a declarat azi, la dezbaterea “Agricultura Românească - mâncare sănătoasă, profit sănătos”, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

“Măsura luată ieri de executiv vine să întărească sancţiunile pe care le acordăm celor care folosesc în mod fraudulos termenul de ecologic sau biologic sau prescurtările bio sau eco. Cred că trebuie sancţionaţi dur cei care vor sa fraudeze. Este un lucru bun pentru că agricultura eco si produsele bio, care se obţin în România, trebuie protejate din ce în ce mai mult. Există un potenţial uriaş pe această zonă şi noi nu facem decât să protejam şi să punem în valoare acest potenţial, dar să oferim şi siguranţa consumatorului şi a celui care produce, pentru că produsele certificate eco se obţin mult mai greu”, a spus Constantin. 
”Nu există acum probleme, dar au fost în trecut, când au fost cazuri cu produse etichetate bio şi s-a dovedit că nu erau eco. Cred că trebuie sancţionaţi dur cei care vor să fraudeze. Facem toate controalele necesare”, a spus Constantin. 
Conform unei hotărâri adoptate miercuri, 27 martie, de Guvern, comercializarea produselor etichetate în mod fraudulos cu inscripţii care conţin denumirea bio sau eco va fi sancţionată nu doar prin amenzi, ci ar putea atrage şi oprirea temporară de la comercializare a produselor în cauză. 
”Operatorilor care folosesc fraudulos termenii ecologic, biologic, organic sau abrevierile acestora, precum bio, eco, drept mărci comerciale sau practici de utilizare în producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea şi distribuţia produselor, inclusiv pe eticheta produsului, pe materialele publicitare şi pe documentele comerciale, care pot induce în eroare consumatorul şi care nu sunt obţinute în conformitate cu regulile de producţie ecologică li se va aplica, pe lângă amenda contravenţională, şi o sancţiune contravenţională complementară, de oprire temporară de la comercializare a produselor în cauză, conform prevederilor art.91 alin.(2) al Regulamentului (CE) 889/2008”, a informat Guvernul. 
Sancţiunile au fost stabilite în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a participat azi, 28 martie, la o dezbatere cu tema “Agricultura Românească - mâncare sănătoasă, profit sănătos”, care îşi propune să evalueze efortul producătorilor români de a oferi pe pieţele interne şi externe alimente sănătoase şi sigure.

Scopul dezbaterii este o analiză realistă a şanselor de a transforma sectorul agro-alimentar într-unul dintre principalele motoare de creştere economică, dar şi furnizorul garantat de hrană sănătoasă pentru populaţia României şi pentru export. 
Pe agenda dezbaterilor au fost teme ca “Legislaţie, mecanisme de control şi avertizare - România şi Uniunea Europeană”, “Cum pot sprijini autorităţile dezvoltarea durabilă a sectorului agro-alimentar?”, “Accesul investitorilor privaţi din sectorul agro-alimentar la finanţare/garantarea creditelor destinate finanţării producţiei, stocurilor, capitalului de lucru şi investiţiilor”, “Comunicarea în sectorul agro-alimentar, strategii şi tactici în criza. De la alertă la intervenţiile în media”, “Autoritate, responsabilităţi şi actori”. 

Cea mai mare evaziune din agricultură este la legume-fructe, carne şi panificaţie, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. La carne şi legume-fructe, evaziunea este estimată, în total, la 400-600 de milioane de euro.

“Pe zona de carne şi de legume-fructe, nu avem o cuantificare exactă a evaziunii, dar cred că pe zona de carne este undeva în jur de 200-300 de milioane de euro, iar pe legume-fructe cam aceeaşi sumă”, a afirmat Constantin. La panificaţie evaziunea este de 80%, a adăugat el.

Principala măsură pentru combaterea evaziunii este, în opinia lui Constantin, reducerea TVA de la 24% la 9%.

“Eu cred că, dacă vom reuşi pe sectorul de panificaţie să reducem TVA de la 24% la 9%, nu putem să vorbim de o evaziune fiscală, în viitor, mai mare de 10-15%, dacă nu chiar s-o anihilăm, prin ceea ce vom face şi cu organismele de control - ANAF, Garda Financiară. Nu ne vom mărgini doar la reducerea TVA, fără mecanisme suplimentare de control în piaţă”, a mai spus ministrul.