Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a primit din partea comisarului european pentru Sănătate şi consumatori, Tonio Borg, o scrisoare, prin care acesta le mulţumeste autorităţilor române pentru buna colaborare, implicarea şi reacţia rapidă dovedite în acţiunile preliminare şi ulterioare de identificare a sursei fraudei cu privire la implicarea industriei de profil din România în scandalul etichetării eronate a produselor din carne de vită substituită cu carne de cal.

În documentul primit de ministrul Agriculturii se menţionează că informaţiile extrem de clare şi corecte transmise de autorităţile române au făcut posibilă identificarea rapidă de către autorităţile franceze a companiei care a fost implicată în activitatea de etichetare frauduloasă a cărnii.

Comisarul Borg subliniază faptul că reprezentanţii Comisiei s-au disociat de anumite articole din presă, care indicau România ca sursă a fraudei. Comisarul Borg a afirmat, în numeroase ocazii, că România nu a fost implicată în activitatea frauduloasă, însă a fost menţionată numai datorită faptului că investigaţiile au demonstrat că originea cărnii de cal era într-un abator din România.

Într-un alt document transmis ministrului Daniel Constantin, comisarul Tonio Borg a informat despre acţiunile stabilite de Comisie şi calendarul de punere în aplicare, ca urmare a identificării de carne de cal neetichetată în produsele din carne de vită.

Având în vedere daunele aduse industriei de profil şi pierderii încrederii consumatorilor în lanţul alimentar, la nivelul Uniunii Europene, reprezentanţii Comisiei le-au transmis statelor membre un plan de acţiune, în cinci etape. Acesta cuprinde acţiuni specifice şi măsuri de punere în aplicare cu privire la: lupta împotriva fraudelor în domeniul alimentar, programe de testare, paşapoarte pentru cabaline, controale oficiale şi etichetarea originii cărnii.

Comisarul Borg le solicită tuturor statelor membre sprijin în aplicarea planului şi a arătat deschidere în discutarea acestuia cu autorităţile competente.

În cadrul discuţiilor din 27 martie, dintre producătorii şi procesatorii de lapte şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin, acesta a anunţat că, până la data de 30 iunie 2013, se va crea un fond mutual, după modelul celui francez, unicul funcţional la nivelul Uniunii Europene, prin care se doreşte mutualizarea riscurilor în agricultură. Fondurile mutuale au o triplă participare - agricultori, stat membru, Uniunea Europeană.

Fondurile mutuale au două obiective:

1.Responsabilizarea agricultorilor în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin contribuţia financiară a acestora

2. Mobilizarea finanţărilor comunitare pentru gestionarea riscurilor, în zona pierderilor economice.

Finanţarea fondurilor mutuale este formată din cotizaţiile agricultorilor (35%) şi a Fondului Mutual (65%) - contribuţie UE (47,75%) şi contribuţia României (16,25%).

Exista 3 tipuri de riscuri care se despăgubesc:

1. apariţia unui focar de boală la animale, cu condiţia ca aceasta să figureze pe lista stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar

2. apariţia unui focar de boală la plante (înscrisă pe lista organismelor dăunătoare, fixată prin Decizia din 31 iulie 2000 de stabilire a listei organismelor dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor obiecte vizate de măsurile de combatere obligatorie; doar bolile reglementate)

3. un incident de mediu, în cazul în care este vorba despre un episod specific legat de un eveniment punctual şi cu o dimensiune geografică limitată (origine nenaturală).

Sunt eligibile pentru acordarea de despăgubiri din fondurile mutuale în special următoarele cheltuieli:

- costurile sau pierderile legate de pierderea de animale sau de plante;

- costurile sau pierderile legate de pierderea activităţii pe exploataţie, în special cea inerentă scăderii performanţelor zootehnice ale animalelor sau a randamentului plantelor;

- costuri sau pierderi de ordin economic şi comercial, în special cele provenite din restricţionarea sau interzicerea circulaţiei sau schimbului, din limitarea zonelor pentru păşunat, din schimbarea destinaţiei producţiei etc.

Între pierderile economice neeligibile se regăsesc „pierderile economice”, care fac deja obiectul unei cofinanţări comunitare şi pierderile economice ale animalelor de companie.

Azi, 27 martie 2013, la sediul MADR, ministrul Daniel Constantin a avut o întâlnire de lucru cu producătorii şi procesatorii de lapte, pentru a discuta despre pierderile suferite de aceştia şi pentru identificarea de soluţii în perioada imediat următoare. La întâlnire au participat Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Asociaţia Holstein RO, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţata Românească Tip Simmental, Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat proiectul de lege privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate.

Acest proiect se află la ministerele avizatoare. Potrivit acestuia utilizarea unor contracte scrise care respectă anumite condiţii de formă, încheiate înainte de livrare, conţinând elemente de bază, ar putea contribui la consolidarea responsabilităţii operatorilor din lanţul produselor lactate, la ameliorarea repartiţiei preţurilor, la adaptarea ofertei la cerere, precum şi la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. Se stabileşte ca livrarea de lapte crud pe teritoriul României să facă obiectul unui contract scris între producători şi primii cumpărători, sau primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de contract de livrare a laptelui crud. Durata minimă a contractului trebuie să fie de cel puţin 12 luni. Prin intermediul acestei legi se reglementează recunoaşterea organizaţiilor de producători constituite numai din agricultorii producători de produse lactate sau asociaţiilor acestora, care să negocieze în mod colectiv clauzele contractelor, mai ales preţurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produselor lactate un nivel de trai echitabil. Puterea lor de negociere faţă de unităţile de prelucrare a produselor lactate ar trebui să fie consolidată, ducând la o repartizare mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare.

Prin acest act normativ se desemnează ca autoritate competentă pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători, respectiv asociaţiilor organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, MADR, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Autoritatea competentă monitorizează declaraţiile obligatorii în sectorul laptelui şi al produselor lactate, aşa cum este prevăzut la art.185e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului.

Ministrul Agriculturii a mai punctat că are în vedere, în elaborarea următorului program de dezvoltare rurală, 2014-2020, identificarea de soluţii pentru susţinerea producătorilor de lapte, mai ales pentru că din 2015 cotele de lapte vor fi eliminate, iar nivelul de competiţie al fermelor de lapte din România este mai redus.

În cadrul celei mai recente sesiuni de primire a proiectelor de finanţare pentru Măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole” şi Măsura 123 -„Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), au fost depuse 783 de solicitări de finanţare nerambursabilă, în valoare de 338,2 milioane de euro.

Pentru „Modernizarea exploataţiilor agricole” au fost depuse 627 de cereri de finanţare, în valoare nerambursabilă de 210,2 milioane de euro. Alte 156 de cereri de finanţare au fost depuse pentru Măsura 123, cereri a căror valoare nerambursabilă ajunge la 128 milioane de euro.

Alocarea de 230 de milioane de euro aferentă acestei sesiuni, pentru cele două măsuri de finanţare, a fost depăşită cu 108 milioane de euro.

Acordarea finanţării va fi decisă în urma selecţiei cererilor de finanţare în funcţie de punctajele obţinute de fiecare proiect în parte, pornind de la cel mai mare punctaj până la limita fondurilor alocate, respectiv 230 de milioane de euro.

Sesiunea pentru depunerea proiectelor în cadrul celor două măsuri de investiţii a fost deschisă între 26 noiembrie 2012 şi 1 martie 2013.

Cele mai multe cereri de finanţare conforme pentru Măsura 121 au fost depuse de solicitanţii din Regiunea 2 Sud – Est Constanţa. Aceştia au depus la sediile Oficiilor Judeţene ale APDRP, 129 de proiecte, în valoare nerambursabilă de aproximativ 36 de milioane de euro. Regiunea 3 Sud urmează Regiunii Sud - Est, cu 112 de proiecte conforme depuse, prin care se solicită fonduri nerambursabile de 47 de milioane de euro. Pe locul trei, cu 97 de proiecte conforme depuse, cumulând o valoare nerambursabilă de 30,8 de milioane de euro, se află Regiunea 7 Centru.

Solicitanţii de fonduri europene nerambursabile propun prin proiectele depuse în cadrul Măsurii 121 modernizarea sau înfiinţarea de ferme vegetale şi dotarea acestora cu utilaje şi maşini agricole, sau modernizarea şi înfiinţarea fermelor de curcani, găini ouătoare, suine, vaci, capre, gâşte sau viţei. Alte proiecte vizează achiziţionarea sistemelor de irigaţii, înfiinţarea serelor de legume, de căpşuni sau a ciupercăriilor şi a plantaţiilor de cătină, nuc, cireş, măr, prun, afin, viţă-de-vie sau coacăz.

Cei 150 de milioane de euro nerambursabili, alocaţi pentru această sesiune Măsurii 121, au fost defalcaţi pentru cele patru domenii prioritizate ale măsurii. Sectorul vegetal a beneficiat de 48 de milioane de euro, iar cel de creştere al animalelor de 72 de milioane de euro. Pentru sectorul vegetal au fost depuse 392 de cereri de finanţare, în valoare nerambursabilă de 73,4 de milioane de euro. Pentru sectorul animal au fost depuse 199 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 135 de milioane de euro.

Alte 2 proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 838 de mii de euro, se încadrează la implementarea standardelor pentru lapte crud şi protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Pentru acest sector au fost alocate 10 milioane de euro.

Încă 34 de cereri au fost depuse de beneficiarii Măsurii 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, care au semnat decizia de finanţare şi aplică acum pentru modernizarea exploataţiilor agricole. Acestea au o valoare nerambursabilă de 533 mii de euro, alocarea financiară a acestui sector fiind de 20 de milioane de euro.

Pentru Măsura 123, un număr de 47 de proiecte conforme depuse, cu o valoare nerambursabilă de 39 de milioane de euro, a fost înregistrat în judeţele Regiunii 2 Sud – Est Constanţa.

Alte 35 de cereri de finanţare nerambursabilă au fost depuse în Regiunea 3 Sud Târgovişte, cumulând o valoare de 33 de milioane de euro.

În Regiunile 5 Vest Timişoara, 6 Nord – Vest Satu – Mare şi 1 Nord – Est Iaşi au fost depuse câte 15 cereri de finanţare, cu valori nerambursabile ale proiectelor de 10 milioane de euro, 11,8 de milioane de euro şi 16 de milioane de euro.

Cei 156 de potenţiali beneficiari cu proiecte conforme depuse în cadrul Măsurii 123, în sesiunea din 26 noiembrie 2012 – 1 martie 2013, doresc să înfiinţeze, cu fonduri europene nerambursabile, depozite pentru cereale sau legume şi fructe, fabrici de procesare legume şi fructe, de lactate, de procesare a cărnii, fabrici de sucuri sau conserve, centre de comercializare pentru ouă, unităţi de procesare a mierii sau a cătinii sau înfiinţarea depozitelor frigorifice.

Târgul de maşini agricole second-hand şi de stoc, organizat în zilele de 21 şi 22 martie, de către Biso România la Drajna, a fost o oportunitate pentru 2500 de fermieri pentru a se informa şi cumpăra.

Fermierii români, dar si cei din ţări vecine, precum Bulgaria, Serbia, Austria, Grecia, Croaţia, Germania şi Ungaria, au achiziţionat în special tractoare, semănătoare, grape. “Târgul de maşini agricole second-hand şi de stoc este un proiect cu un impact foarte bun pe termen lung asupra activităţii fermierilor. Aceştia ştiu că vor găsi oricând la Biso România utilajul cel mai potrivit pentru nevoile şi bugetul lor”, apreciază Andreas Feichtlbauer, director executiv Biso România.

Evenimentul s-a desfăşurat la Centrul pentru Competenţe Agricole BISO România din Drajna, judeţul Călăraşi. Acoperind o suprafaţă de 6.000 mp, acesta reprezintă rezultatul unei invesţii în valoare de 7,5 milioane de euro, fiind cel mai important centru de servicii agricole din ţara noastră.

Ministrul Agriculturii din Franţa, Stéphane Le Foll, e mulţumit de angajamentul pe care l-au semnat marţi, 26 martie, 15 state membre UE.

“Franţa, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Spania, Finlanda, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Republica Cehia şi România au transmis o declaraţie comună către secretariatul Consiliului Europei, în care se subliniază că acordul Consiliului asupra reformei PAC, obţinut în 18 mai 2013, şi creşterea procentajelor ajutoarelor de la 5 la 7% şi de la 10 la 12%, în funcţie de situaţie, este o primă etapă a procesului de negociere,” se spune în comunicatul Ministerului Agriculturii din Franţa.

“Aceste state membre, la care s-au adăugat Slovenia şi Slovacia, şi-au reafirmat dorinţa de a ajunge la o soluţie mai ambiţioasă şi de a susţine amendamentele Parlamentului European, care prevăd posibilitatea de a ajunge la plăţi directe cu 15% mai mari pentru toate statele membre şi un ajutor suplimentar de 3% pentru culturile proteaginoase”, a conchis ministrul.

Comunicatul aduce o ruptură faţă de “subvenţiile istorice”, prevăzute în 1992.

sursa: la france agricole

José Graziano da Silva, directorul general al FAO ( Food and Agriculture Organization), organism al Organizaţiei Naţiunilor Unite, susţine că viitorul depinde de micii producători locali, are asigură circuitul consumului de alimente şi păstrarea produselor tradiţionale, ceea ce contribuie la reducerea foametei.

Revoluţia Verde din anii ’60 a contribuit la creşterea asigurării necesarului de alimente cu 40%, dar cu preţul scăderii diversităţii. Producătorii s-au concentrat pe câteva cereale, folosind intens inputuri chimice, ceea ce a avut impact asupra mediului.

În prezent, direcţia de evoluţie în creştere e către producţia şi comercializarea de produse tradiţionale, ceea ce a dus la crearea unei infrastructuri şi a pieţelor locale, implicit către o îmbunătăţire a mediului şi a economiilor locale.

“Culturile care au fost uitate pot avea un impact pozitiv asupra siguranţei alimentare, a spus da Silva. “Asta poate să fie şi o redescoperire a unor arome pierdute, ceea ce poate să ne unească pe noi toţi cu micii fermieri din toată lumea.”

Ca argument, da Silva a menţionat “Anul Internaţional al Quinoa”, în care este promovat quinoa, o cereală arhaică, originară din America de Sud, unde creşte la mari altitudini. Boabele mici, relativ rotunde, de culoare alb-cenuşiu-gălbui, sunt foarte hrănitoare şi sănătoase, bogate în proteine şi lipsite de colesterol. Incaşii o numeau “mama tuturor cerealelor” şi a fost adusă pe continentul european de către coloniştii spanioli, care o numeau “hrană pentru indieni”. Europenii nu au apreciat această cereală şi i-au forţat pe băştinaşi să cultive o altă plantă indigenă, porumbul.

GEORGE GHIDRIGAN

Un lucru este fără, putinţă de tăgadă: Mulţi dintre români, ca buni creştini ce sunt – suntem, ţin – ţinem datinile şi postesc în această perioadă de dinaintea Paştilor. E drept că unii, prea destui, fac foamea din cauze de fluieră vântul prin cele buzunare. D’a asta e o altă tărăsenie. Cea la care vreau să mă refer însă, are în vedere că prea puţini dintre noi, aştia, care nu creştem în bătătură ovine nu vom avea pe masa Pascală tradiţionalul borş de miel, friptura la cuptor, stufatul şi drobul, bucate cărora le ducem dorul şi după care înghiţim în sec încă din ălălalt an. Care să fie pricina pentru care va trebui să ne punem pohta-n (pohta am scris şi nu Ponta) cui chiar şi de sfintele sărbători?

Păi tot aia, de care ni s-a făcut lehamite de multă prea multă vreme încoace: Politichia preţurilor. Şi aceasta deoarece conform unor zvonuri care p-acilea prin spaţiul mioritic, de regulă se adeveresc – kilogramul de carne de miel, ori de ied, dacă preferi, va ajunge în preajma Paştilor la peste 250.000 de lei, in bani vechi kilogramul, sumă mai mare decât cea de anul trecut, nici ea la îndemâna orişicui. Şi treaba asta cu mărirea exagerată a preţului la produs. Cea mai căutată de ziua Învierii Domnului, pare cu atât mai fistichie şi mai de neînţeles cu cât în această primăvară, în mod sigur şi fără nici o discuţie vor fi cu mult mai mulţi miei, mai buni de sacrificat şi de scos la vânzare decât onţărit. Şi chiar dacă înţelegem supărarea oierilor n-am spus al ciobanilor să trăieşti nea Gigi, mare om, mare caracter - care se zice că vor ieşi în pierdere - furajele costă de te rup, Paştele în ăst an cade mai târziu, tocmai in mai – în ruptul capului de ce oalele să se spargă mereu şi mereu în capul ălui sărac, cu bube în cap şi fără de chelie. Pentru că zic “ amărâţii ” de şi-au rupt pingelele prin cele străinătăţuri, există o lege de fier a pieţei: Când e marfă multă, cumperi ieftin. Treabă cât se poate de oablă şi de verificat in practică. Numai că pe acolo pe la dînşii. Pe la noi însă, lucrurile trebuie să stea, ca în multe alte domenii cu fundu’ şi făr de pijamale. Vezi recenta tragere loto, oare, se întreabă lumea, aşa-zisa cântăreaţă avea sau nu avea chiloţi? Mai mare ruşinea! Pe care se pare că n-o au ăi de vor să scoată bani şi din piatră seacă şi să ia 10 piei de pe bietul om.

Ăştia n-au nimic sfânt, maică, işi spunea o bătrânică cu ochii la galantarele şi tarabele pline ochi cu bunătăţuri şi cu mai nimic in punga de plastic folosită si răsfolosită pe care o duce în palme bătătorite de-o viaţă.

Aşadar, fraţilor şi cumnaţilor care ţineţi post în aceste zile cu gândul la bucatele de pe masa de sfintele zole de Paşte, poftiţi cu mare cumpătare la ospăţul ce va să vină. Cum ziceam în anull ăsta mielul va fi din cale afară de scump. Şi nu nici urzicile nu se lasă mai prejos ca să nu mai vorbim de spanac, ceapă ori alte verdeţuri. Pen-că avem – an Papă.

Cu Papa de la noi e ceva mai complicat.

Judeţul Botoşani e campion la amenzi

În perioada 22.02.2013 – 21.03.2013, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi a Municipiului Bucureşti au continuat activităţile de control în unităţile din industria agroalimentară. S-au efectuat 8.189 de controale în unităţi care-şi desfăşoară activitatea în domenii de activitate precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, a altor produse alimentare, precum şi unităţi de depozitare pentru produse alimentare, seminţe, legume şi fructe. Neregulile constatate au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 84 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 99.900 de lei, şi prin acordarea a 131 de avertismente. Pentru neconformităţile constatate au fost acordate amenzi în următoarele judeţe:

- Arad - 7.000 lei - igienă necorespunzătoare, nedeclararea începerii activităţii

- Argeş - 600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de depozitare produse alimentare

- Bacău - 600 lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar şi fără respectarea condiţiilor de igienă

- Bistriţa-Năsăud - 2.400 lei - nerespectarea criteriilor de compatibilitate, etichetare necorespunzătoare, lipsă documente atestare stare sănătate, lipsa produse de igienizare şi dezinfecţie, lipsă flux personal, depozit materii prime neamenajat, lipsă aparatură de măsură şi control, utilaje neîntreţinute, ustensile murdare, colectare deşeuri neadecvată

- Botoşani - 10.400 lei - spaţii afumate şi neigienizate, condiţii igienico-sanitare necorespunzătoare, depozitare necorespunzătoare, lipsă substanţe dezinfectante, paviment neigienizat

- Braşov - 2.000 lei - igienă necorespunzătoare

- Bucureşti - 10.000lei - neîntreţinerea spaţiilor de depozitare şi producţie, spaţiul de igienizat navete nefuncţional

- Caraş-Severin - 600 lei - condiţii necorespunzătoare de igienă în spaţiul de producţie

- Cluj - 8.600 lei - neîntreţinere spaţii, depozitare necorespunzătoare, unitate neînregistrată

- Călăraşi - 600 lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii neautorizate

- Constanţa - 5.600 lei- depozitare necorespunzătoare

- Dâmboviţa - 3.300 lei - comercializare produse patiserie în spaţiu neaprobat, neasigurarea trasabilităţii, lipsă apă caldă şi dulap materiale de curăţenie, lipsă grup sanitar, neîntreţinerea spaţiilor de depozitare şi comercializare

- Gorj - 3.200 lei - comercializarea direct către consumatorul final din spaţiu neaprobat sanitar veterinar, depozitarea băuturilor, fructelor şi legumelor direct pe paviment

- Harghita - 600 lei- buletin analiză neconform

- Hunedoara - 1.600 lei- depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare

- Ialomiţa - 3.800 lei- etichetarea incompletă a materiilor prime, comercializarea directă a alimentelor către consumatorul final în spaţii neaprobate sanitar veterinar, fără respectarea condiţiilor de igienă, întreţinere necorespunzătoare spaţiu de depozitare

- Mehedinţi - 600 lei- nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor  de producţie şi de depozitare

- Mureş - 6.600 lei- manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare, etichetare necorespunzătoare, spaţii de lucru, spaţii de depozitare şi vestiare neîntreţinute corespunzător

- Neamţ - 2.000 lei- spaţii neigienizate

- Satu Mare - 6.200 lei- depozitare necorespunzătoare, neîntreţinerea spaţiilor de comercializare

- Sălaj - 1.200 lei- condiţii de igienă necorespunzătoare, nu se respectă normele cu privire la întreţinerea spaţiilor de depozitare, prelucrare, răcire

- Sibiu - 9.400 lei- depozitare necorespunzătoare, unitate neînregistrată, alimente expirate

- Timiş - 2.000 lei- depozitare necorespunzătoare

- Tulcea - 2.000 lei- întreţinerea necorespunzătoare a spaţiilor de prelucrare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi ustensilelor de lucru folosite

- Vaslui - 3.600 lei- manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar-veterinar

- Vâlcea-  4.200 lei- neîntreţinere corespunzătoare spaţii, etichetare necorespunzătoare

- Vrancea - 1.200 lei- nerespectarea condiţiilor de depozitare, etichetare necorespunzătoare a produselor alimentare.

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe, conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control pe anul 2012, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise, precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Dr. Viorica CHIURCIU, Medic veterinar, Doctor în ştiinţe medicale, S.C. ROMVAC COMPANY S.A

Primăvara se apropie, iar pentru ca animalele să iasă în siguranţă la păşune trebuie să fie vaccinate. Una dintre acţiunile obligatorii este, în primul rând, vaccinarea contra antraxului, la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi cabaline

Antraxul, cunoscut în popor sub denumirea de dalac, buba neagră, cărbune etc, este comun mai multor specii de mamifere domestice şi sălbatice, fiind transmisibil la om. Boala este produsă de o bacterie, care există în mediul exterior sub formă de spori, rezistând în sol zeci de ani. La boală sunt receptive majoritatea speciilor de mamifere domestice şi sălbatice, cele mai sensibile fiind ovinele şi caprinele urmate de taurine, cabaline, bubaline şi alte ierbivore. Porcinele şi carnasierele sunt mai puţin sensibile. La păsări, antraxul apare extrem de rar.

Sursele de infecţie

Sunt reprezentate de animalele bolnave care elimină germeni prin toate secreţiile şi excreţiile, care se răspândesc pe păşune, furaje şi în apă, iar prin intermediul vântului, apelor de suprafaţă sau a celor freatice, pot difuza pe suprafeţe întinse.

Prin deschiderea cadavrelor sau a sacrificării animalelor bolnave se răspândeşte un număr mare de germeni în mediul exterior, care în contact cu aerul, sporulează şi rezistă un timp îndelungat.

Toate produse provenite de la animalele cu antrax (carne, piei, păr, lapte, lână, lapte) conţin cantităţi mari de spori, fiind surse de infecţie importante în special pentru om.

La ierbivore, infecţia are loc pe cale digestivă, prin ingerarea sporilor odată cu furajele sau apa, pe cale respiratorie, prin inhalarea prafului contaminat cu spori, fiind posibilă şi contaminarea cutanată, prin diferitele leziuni ale pielii. La porcine, carnasiere şi păsări, infecţia se realizează prin consum de carne sau organe de la animalele bolnave de antrax. La om, infecţia începe în mod frecvent, prin intrarea sporului în organism printr-una din multiplele căi: respiratorie (boala scărmănătorilor de lână), digestivă (prin consum de carne infectată), infecţia locală cutanată, fiind cea mai frecventă, sub forma unei bube neagre, localizate în general la mâini şi pe faţă.

Semnele clinice ale bolii

Nu diferă prea mult de la o specie la alta, dar există unele particularităţi privind durata şi gravitatea bolii. Astfel, la ovine şi caprine boala este extrem de rapidă, animalele devin brusc agitate, cu respiraţie grea, prezintă tremurături musculare, secreţii în general, hemoragice la nivelul orificiilor nazale sau anale. Animalele mor în câteva minute sau ore. La bovine sunt aceleaşi semne, dar cu durată mai mare. Acestea prezintă febră, lipsa poftei de mâncare, colici, lipsa rumegării, diaree şi urinare cu sânge. Moartea este precedată de hipotermie şi de convulsii. La cabaline simptomele sunt de ordin general: febra, respiraţie accelerată, cordul bate puternic, animalul nu consumă alimente.

Cadavrele animalelor cu antrax se baloneză imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală şi anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Diagnosticul

Se suspicionează pe baza manifestărilor clinice şi a aspectului cadavrului. Diagnosticul de certitudine se stabileşte prin examen de laborator.

Profilaxia

Cea mai importantă măsură în prevenirea antraxului este vaccinarea cu CARBOROMVAC. Pentru o mai mare eficienţă a vaccinului, este necesar ca animalele să fie deparazitate intern, înainte de vaccinare, cu suspensiile buvabile de ROMBENDAZOL, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau cu soluţiile injectabile: ROMIVERMECTIN şi ROMAVERMACTIN PLUS.