România a importat 36.035 tone de brânzeturi şi caşuri, în 2012, de patru ori mai mult decât a exportat în 2011. Afirmaţia e susţinută de Agerpres, pe baza balanţei comerciale pe care a solicitat-o de la MADR.

Exporturile de brânzeturi şi caşuri au totalizat, în 2012, 8.306 tone, în creştere de 2,7 ori faţă de anul 2011, când au totalizat numai 3.072 tone. Încasările din exporturile de brânză au însumat 25 de milioane de euro în 2012, de peste două ori mai mari decât cele 11,673 milioane euro încasate în anul precedent. 
Potrivit datelor MADR, valoarea importurilor de brânzeturi şi caşuri a atins aproape 100 de milioane de euro, în perioada ianuarie-decembrie 2012, în timp ce, în perioada similară a anului trecut, a totalizat 98,1 milioane euro, pentru 32.647 tone de brânzeturi şi caşuri aduse de pe pieţele externe. 
Atât exporturile, cât şi importurile au fost realizate în şi din ţările Uniunii Europene şi cele extracomunitare. 
Anul trecut, producţia autohtonă de brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă, a crescut cu 7,4% (4.596 tone), comparativ cu perioada similară din 2011, totalizând 66.858 tone, relevă datele Institutului Naţional de Statistică.

S-a înfiinţat Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România, organizaţie care îşi propune reprezentarea agricultorilor români la Copa-Cogeca.

În România sunt 30.000 de fermieri mari, dar şi 3 milioane de fermieri mici. La evenimentul de lansare a CATAR, Ion Cioroianu, secretarul general al AFR a afirmat că toate fermele, indiferent de mărime, trebuie susţinute în interiorul unei federaţii cu reprezentare la Bruxelles, repectiv Copa-Cogeca.

În cadrul conferinţei, secretarul general AFR a prezentat o listă de revendicări pentru care Asociaţia îşi propune să acţioneze.

Printre acestea regăsim banii pentru micii agricultori prin Măsura 1.2.1., cadastrarea şi comasarea terenurilor. AFR vrea colaborare cu Ministerul Agriculturii, în vederea punerii la punct a unor măsuri PNDR destinate micilor fermieri.

“Vrem ca, în cadrul noului PNDR, să fim consultaţi pentru una-două măsuri destinate micului agricultor. Din păcate, acesta este lăsat la o parte şi nu este sprijinit absolut deloc”, a conchis Cioroianu.

În contextul în care FAO direcţionează dezvoltarea viitoare a agriculturii către fermele familiale, în care UE vrea să promoveze interesele micilor agricultori, înfiinţarea CATAR este un organism necesar.

Misiunea Confederaţiei AsociaţiilorŢărăneşti din România – CATAR este aceea de a apăra şi promova interesele gospodăriilor ţărăneşti şi ale fermelor mici. Obiectivul fundamental este acela de a conserva modul de viaţă, cultura şi tradiţiile din mediul rural românesc, biodiversitatea şi calitatea mediului natural, prin cultivarea terenului şi creşterea animalelor în fermele mici şi gospodăriile ţărăneşti.

În data de 27 martie, DSVPSA Dolj a întocmit un document de constatare şi unul de sechestru pentru cantitatea de 11.000 tone porumb, aflată în depozitul de la Băileşti al societăţii Cerealcom Dolj SA, sub pretextul contaminării cu aflatoxină.

Omul de afaceri Mihai Anghel a trimis o cerere de revocare a documentului, considerând acţiunea fundamentată pe un certificat de analiză contestabil. De asemenea, controlul acestui depozit a fost o acţiune singulară, pentru că nu au mai fost alte controale în zonă. Rezultatele oficiale ale analizei porumbului nu au fost finalizate, astfel că decizia DSVPSA este prematură. Mihai Anghel cere despăgubiri de 1 milion de euro, dat fiind că toate contractele pe care le avea în derulare au fost suspendate.

„Proprietarii de fapt ai terenurilor, la auzul informaţiei false că noi cultivăm porumb contaminat cu aflatoxină, şi-au exprimat nedumerirea şi chiar intenţia de a-l retrage din contractul încheiat cu noi. Pagubele noastre sunt încă departe de a putea fi stabilite în întregime. Ele ţin şi de credibilitatea noastră, de relaţia cu proprietarii pământurilor, dar şi cu beneficiarii cerealelor produse de Cerealcom Dolj”, a conchis Anghel, în comunicatul de presă al companiei.

Acţiunea guvernelor este crucială în lupta împotriva foametei, pentru siguranţa alimentară, a declarat ieri, 4 aprilie, José Graziano da Silva, director general al FAO, la o întâlnire la cel mai înalt nivel a Naţiunilor Unite, care a avut ca temă strategia acestui organism pentru perioada de după 2015. Programul ONU pentru combaterea foametei se numeşte MIllenium Development Goals( Scopul Dezvoltării Milenare).

"Millenium Development Goals a determinat un progres, dar în lume sunt încă 870 milioane de oameni care suferă de foame. Lupta pentru securitatea alimentară trebuie să continue," a spus Graziano da Silva.

"Singurul răspuns eficient la această problemă este determinarea politică la nivel naţional şi acţiunea organizaţiilor internaţionale caritabile”, a adăugat el.

Directorul general FAO a mai vorbit despre faptul că acum se produce, la nivel mondial, suficientă hrană. Problema este ca toată lumea să aibă acces la ea. “Avem nevoie ca sistemul alimentar să fie mai efficient şi echitabil”, a mai spus da Silva.

Progresul va veni din investiţii publice şi particulare în zonele rurale, unde trăieşte mai mult de 70% din populaţia fără hrană, unde milioane de oameni depind de munca în agricultură şi unde există 500 de milioane de ferme familiale.

Da Silva a mai spus că, deşi siguranţa alimentară depinde de activitatea guvernelor, globalizarea economică aduce necesitatea unei acţiuni colective.

“Acţiunea unei ţări sau a unei mari companii afectează securitatea alimentară a multor oameni, iar conflictele generează instabilitate în mai multe ţări. Este imposibil să echilibrezi pieţele doar la nivel naţional.”

APIA informează că, în perioada 5 - 30 aprilie 2013, se poate depune cererea de plată aferentă anului 2013, în cadrul “Plăţilor naţionale directe complementare pentru sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine”.

De această primă pe cap de animal pot beneficia producătorii agricoli crescători de ovine, persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

Solicitanţii trebuie să depună cererea aferentă fiecărei exploataţii, cu cod ANSVSA, la centrul APIA judeţean/local, pe a cărui rază teritorială se află înregistrată exploataţia de ovine şi/sau caprine.

Prima pe cap de animal se acordă o singură dată pe an producătorilor agricoli, înscrisi în evidenţa APIA, cu cod unic de identificare, pentru femele

ovine şi/sau femele caprine identificate conform legislaţiei în domeniu, care îndeplinesc cumulative următoarele condiţii:

a) efectivul din exploataţie să fie de minimum 50 de capete femele de ovine/25 de capete femele de caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an pâna la 31 martie a anului în care se face solicitarea primei;

b) efectivul de femele ovine / femele caprine pentru care se solicită prima să fie înscris în Registrul Naţional al Exploataţiilor la data solicitării primei;

c) efectivul de femele ovine / femele caprine pentru care se solicită prima să fie menţinut în exploataţie la adresa menţionată în cerere, pe perioada de retenţie pâna la data de 3 august 2013;

d) cererea să fie vizată de asociaţiile crescătorilor de ovine / caprine legal constituite, viză care atestă efectivele de ovine/caprine pentru care se poate solicita prima.

Asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional, pot depune la centrul judetean al A.P.I.A.sau al municipiului Bucureşti în perioada 2 - 4 aprilie 2013 (art. 2298/2010din OMADR, nr. cu modificările şi completările ulterioare) următoarele documente:

- certificatul de înregistrare fiscală;

- hotarârea judecătorească de înfiinţare a asociaţiei;

- bilanţul contabil anual pentru anul anterior solicitării primei, depus şi înregistrat la administraţia financiară;

- adeverinţa eliberată de federaţia crescătorilor de ovine/caprine, din care să reiasă calitatea de membru al asociaţiei;

- copie de pe registrul general de evidenţă a salariaţilor pentru perioada 2012- 2013.

Asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, care vizează cererile solicitanţilor primei pe cap de animal trebuie să îndeplinescă următoarele condiţii:

- sunt funcţionale, conform bilanţului contabil anual depus pentru anul anterior solicitării primei;

- au cel puţin un angajat specialist, respectiv inginer zootehnist sau medic veterinar, de minimum 10 luni până la data depunerii documentelor la centrul judetean al A.P.I.A., sau al municipiului Bucureşti, după caz;

-sunt afiliate la o federaţie a crescătorilor de ovine/caprine organizată la nivel naţional.

APIA pune la dispoziţia solicitanţilor cereri pretipărite. Acestea pot fi solicitate de la centrele locale/judeţene ale APIA, respectiv al

municipiului Bucureşti, individual sau prin reprezentant legal sau prin intermediul reprezentantului asociaţiilor crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, care prezintă copie după buletinul de identitate/carte de identitate/cod unic de înregistrare/certificatul de înregistrare.

A.Pentru primirea formularului de cerere pretiparit (individual sau prin reprezentant legal) solicitanţii se prezintă la centrul local / judeţean al APIA,

respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia se afla înregistrată exploataţia, cu următoarele documente:

b) dovada înscrierii în evidenţa APIA cu cod unic de identificare (codul unic de identificare atribuit de către APIA în Registrul unic de identificare), dacă este cazul;

c) dovada contului bancar.

B. Pentru primirea formularului de cerere pretipărit, prin intermediul reprezentantului asociaţiei crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, solicitantul trebuie să-şi dea acordul în scris.

Depunerea cererilor se poate face individual sau prin reprezentant legal ori prin intermediul reprezentantului. Pentru depunerea cererii vizate de o asociaţie a crescătorilor de ovine / caprine legal constituite, prin intermediul reprezentantului asociaţiei crescătorilor, solicitantul trebuie să-şi dea acordul în scris.

Cererile pot fi completate şi online, individual sau prin operatorii SNIIA, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro.

După tipărire, cererea vizată de asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite, se depune la centrul local/judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti.

Controlul la faţa locului se va desfăşura în perioada 3 mai – 3 august 2013 pentru speciile ovine şi caprine, la adresa menţionată în cerere, timp în care solicitanţii primelor au obligaţia de a menţine în exploataţie efectivul de animale pentru care au solicitat prima.

MADR informează că, în perioada ianuarie - martie 2013, APIA a autorizat şi efectuat plăţi în conturile beneficiarilor în valoare de aproximativ 5,2 miliarde lei (1,15 miliarde euro).

Sumele autorizate şi plătite au avut următoarea destinaţie:

1. Plăţi aferente campaniei de plată pe suprafaţă 2012:

- Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) – FEGA – 2,4 miliarde lei (530 milioane euro) pentru un număr de 1.062.022 fermieri;

- Plăţi naţionale directe complementare în sector vegetal (PNDC 1,2,3,4,5,6) – Buget naţional – 756 milioane lei (166,6 milioane euro) pentru un număr de 830.258 fermieri;

- Plăţi aferente măsurilor delegate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) – AXA II – FEADR – 1,5 miliarde lei (335,2 milioane euro) pentru un număr de 410.000 fermieri;

- Schema de sprijin în sectorul orezului din zonele defavorizate – FEGA – 13,17 milioane lei (2,9 milioane euro) pentru un număr de 15 fermieri;

- Plata separată pentru zahăr – FEGA – 22,8 milioane lei (5 milioane euro) pentru un număr de 1285 fermieri.

2. Plăţi aferente măsurilor de piaţă:

- Reconversie/restructurare sector viti – vinicol, ajutor financiar pentru grupurile de producători din sectorul legume-fructe, programul naţional apicol, etc - FEGA + cofinanţare - 48,2 milioane lei (10,6 milioane euro);

- PEAD 2012 (Programul European de ajutoare alimentare pentru persoane defavorizate) - 28,3 milioane lei, respectiv 6,25 milioane euro, reprezentând produse puse la dispoziţia României de către Comisia Europeană.

3. Plăţi aferente programelor de promovare a produselor agricole, inclusiv vinurile şi restituiri la export (FEGA + BN) – 0,5 milioane lei (0,10 milioane euro).

4. Ajutoare de stat (Buget Naţional):

- Plata naţională directă complementară în sector zootehnic - 448,5 mil. lei (aprox. 100 milioane euro) pentru un număr de 123.133 fermieri, din care:

- Bovine: 316,2 milioane lei (69,7 milioane euro) pentru un număr de 103.477 fermieri;

- Ovine: 117,8 milione lei (25,9 milioane euro) pentru un număr de 14.402 fermieri;

- Caprine: 14,5 milioane lei (3,2 milioane euro) pentru un număr de 5.254 fermieri.

- Ajutor de stat pentru ameliorarea raselor – 0,13 milioane lei (0,03 milioane euro).

În perioada 1.03. – 03.04.2013, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2013, un număr de 406.328 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 2.058.594,51 hectare.

Beneficiarii privaţi ai proiectelor depuse pe măsurile de investiţii din Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), în contextul economico-financiar intern şi extern, au semnalat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale dificultăţi în derularea implementării proiectelor.

Unul dintre factorii ce influenţează negativ situaţia financiară a beneficiarilor este suportarea diferenţelor de curs valutar nefavorabil, dintre valoarea ajutorului public nerambursabil ce face obiectul contractului exprimat în euro şi lei, raportat la momentul previzionării bugetului proiectului faţă de costurile finale.

MADR, după consultarea Comisiei Europene, a promovat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă. Prin promovarea acestui act normativ este reglementată finanţarea diferenţei nefavorabilă de curs valutar, aferentă plăţilor efectuate de către beneficiarii privaţi ai PNDR către furnizori, pentru achiziţiile de utilaje şi/sau echipamente contractate în euro, în limita de până la 15% din valoarea iniţială a contractului în lei. Aceasta este posibilă numai pentru investiţiile la care sunt prevăzute achiziţii de utilaje în valută.

Promovarea în regim de urgenţă a prezentului proiect de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului se impune ca o măsură pentru absorbţia fondurilor europene, în condiţiile în care perioada de programare 2007-2013 se apropie de sfârşit şi prin urmare orice disponibilizare, prin rezilieri, a sumelor contractate va conduce la dezangajări, fără posibilitatea de a fi utilizate prin realocări pentru alte măsuri, respectiv diminuându-se rata de utilizare a alocării măsurilor din PNDR.

Aproape 50 % dintre agricultorii francezi consideră că situaţia economică actuală a exploataţiilor lor e acceptabilă. Acesta e rezultatul barometrului realizat de FNSEA( Federaţia Naţională a Sindicatelor din Exploataţiile Agricole) din Franţa şi publicat la 3 aprilie. Un sfert dintre fermieri cred că situaţia e bună, iar ceilalţi o consideră proastă.

Cu toate acestea, 42% consideră că situaţia se va degrada în următoarele 2-3 luni. Pe de altă parte, 30% dintre repondenţi au constatat că finanţele au scăzut foarte mult în iarna care a trecut.

Cele mai mari scăderi au fost în sectorul vaci de lapte (42 %), în horticultură (43 %), în sectorul porcine şi păsări (40 %).

Cele mai bune rezultate au fost la cultura mare, pe exploataţiile mai mari de 100 ha.

Ziarul englez The Guardian publică un apel al fermierilor englezi către guvernul lor pentru un ajutor de 2,5 milioane lire, care să acopere pagubele produse de cele 150.000 de animale care au murit în această iarnă, pentru că multe ferme din zona muntoasă au rămas izolate din cauza zăpezilor.

Dintre acestea, 20.000 erau oi şi miei, mult mai multe animale decât în anii trecuţi.

Uniunea Naţională a Fermierilor (NFU) a anunţat că fermierii din zonele afectate trebuie să plătească 500.000 lire către firma care se ocupă cu adunarea animalelor moarte, asta pe lângă pierderile de 2 milioane lire pe care le au prin moartea animalelor respective.

Preţul cărnii de miel a crescut deja cu 70% pe piaţă, dar importul masiv din Noua Zeelandă va echilibra piaţa.

După ce timp de 10 ani Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a fost doar colector de taxe, generând nemulţumiri ale fermierilor, acum s-a luat decizia ca instituţia se va implica activ în irigaţiile din România, conform comunicatului de presă al MADR.

ANIF va aduce apa mai aproape de cerinţele producătorilor agricoli, întrucât în sarcina sa revine activitatea de efectuare a probelor tehnologice a instalaţiilor şi a agregatelor de pompare, precum şi de verificare a capacităţii de transport a canalelor, la începutul sezonului de irigat. Sumele necesare se vor asigura din bugetul ANIF, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.

De asemenea, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare are sarcina de a preveni inundarea localităţilor, a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, precum şi de a preveni accidentele la construcţiile hidrotehnice, scop în care se vor porni staţiile de desecare.

Aceste măsuri sunt prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr.82/2011, privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, care a fost aprobată în şedinţa de Guvern din data de 3 aprilie 2013.

Sumele necesare pentru prevenirea inundării localităţilor, a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, precum şi de prevenire accidentelor la construcţiile hidrotehnice, vor fi stabilite de comisii commune, formate din reprezentanţii Prefecturii, Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă şi Agenţiei şi vor fi aprobate prin ordin comun M.A.D.R. - M.A.I. Acestea se vor asigura din bugetul ANIF, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.

Prin această modificare a legislaţiei, Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, răspunde solicitărilor autorităţilor locale şi ale producătorilor agricoli. Astfel, prin acest act normativ se permite intervenţia promptă a utilajelor şi instalaţiilor deţinute de ANIF în situaţii de urgenţă (inundaţii, secetă, etc.).