TERRA VALCHORUM

CAVALERII VINULUI CĂTĂLIN PĂDURARU

Cine sunt membrii

Ordinului European al

Cavalerilor Vinului? Cu

ce ajută ei viticultura?

Cu ce ajută cultura?

Terra Valachorum – un

proiect pentru ajutor în...

excelenţă.

Ştiu că nu v-am dumirit foarte tare şi ştiu, de asemenea că aţi dori să aflaţi mai multe despre cele de mai sus.

Plecăm de la constatarea că administraţia nu e capabilă să “mute” singură lucrurile în cameră mai bună a vieţii noastre.

Apar sau încep să se distingă organisme paralele, fondate pe un numitor comun: acţiunea. Filiera profesională, adoptarea unui set comun de idei, de către oameni cu meserii diferite, fac ca unele domenii să devină mai puternice, mai consistente. Deplin responsabil, susţin că ADAR-ul (Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România), de pildă, a făcut mult bine vinului românesc şi pieţei de vin de la noi. ONIV-ul (Organizaţia Naţională Interprofesională Viti-Vinicola) a consolidat punctele de vedere ale vinarilor şi a devenit un partener coerent în dialogul cu Statul în

ceea ce priveşte reglementările legale. Acest dialog a condus la o realitate cu nuanţa de excepţie în agricultura românească: absorbţia de 100% a fondurilor europene.

Acum, liniştiţi că vom avea producţii bune, trebuie să ne gândim şi cum vor fi absorbite (!) în piaţă. Cultura vinului e una aparte. OEVE (Ordo Equestris Vini Europae, Ordinul European al Cavalerilor Vinului sau, pe scurt, Cavalerii Vinului) promovează valorile reale ale vinului de calitate, croindu-i drum către consumatorul care-şi respectă statutul moral, social, financiar...

Prin acţiunile derulate, Ordinul atrage din ce în ce mai mulţi membri şi simpatizanţi, care, la rândul lor, vor deveni “difuzori” ai mesajului corect al vinarilor. Terra Valachorum este un proiect OEVE simplu.

În fiecare an sunt selectate două vinuri, unul roşu şi unul alb, de la doi producători diferiţi. Vinul, premium, este oferit către Ordin cu un preţ de sacrificiu, preţul final fiind unul corect pentru palierul de calitate. Diferenţa se colectează şi se instituie o bursă anuală care se atribuie unor studenţi talentaţi pentru sporirea posibilităţilor de acumulare în plan profesional.

Terra Valachorum defineşte întreg spaţiul românesc şi nu doar Valahia, în încercarea de a depăşi tendinţele anacronice şi deplasate, de a ne afirma că populaţia ocupată în propria ţară (vezi unele posturi TV locale din Transilvania).

Astfel, anul acesta, vinul alb este din Vrancea, de la Crama Gîrboiu, autorii vinurilor LIVIA şi Bacanta, un cupaj dominat de Plăvaie, cu portretul lui Ştefan cel Mare pe etichetă. Repet, vizualul şi brand-ul sunt o licenţă necesară şi las comentariile celor care fac proiecte mai bune. Oricum, în fiecare an, vor fi ilustrate personalităţi din cultură, istorie, de pe întreg teritoriul ţării, din zonele de provenienţă a vinului.

Anul acesta, vinul roşu, cu chipul lui Mircea cel Bătrân, este selecţionat de la Oprişor şi, pe lângă Cabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz, are, cum altfel, Fetească Neagră. Un vin care, în mod evident pentru specialişti, promite şi o învechire fără riscuri.

Fiecare sticlă este numerotată pentru că sunt în “circulaţie” doar 500 de sticle de vin alb şi 500 de sticle de vin roşu. Foarte important, fiecare butelie poate fi personalizată cu numele deţinătorului.

Aşadar, pentru a sprijini scopul nobil propus, dar şi pentru buna

dvs. degustare, aşteptăm un semn... cavaleresc.

ÎN HONOREM DEI ET ÎN HONOREM VINI!

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Fabrica de brânzeturi bio, inaugurată ieri la Filipeştii de Pădure, este rezultatul unei investiţii de 720.000 euro ce s-a finalizat în 2012.

Construirea fabricii de procesare a laptelui - unitate la standarde europene - permite transferul direct al laptelui de la fermă în tancurile de procesare. Aici iau naştere produsele lansate sub brandul “Mândruţa”. 

”Într-un climat economic puternic afectat de criza economică, am ales să investim în agricultură - un domeniu spre care sunt direcţionate fonduri din ce în ce mai puţine, pentru că suntem conştienţi de importanţa majoră a acestui sector în economie. Bazându-ne doar pe fonduri proprii şi împrumuturi bancare, am construit cea mai modernă şi mai bine utilată fermă din ţară. Am ales să le asigurăm animalelor noastre un regim cu totul special - muzică clasică, “delicatese” din furaje combinate, pentru a obţine un lapte de cea mai bună calitate. Am investit într-o fabrică la standarde europene, pentru că ne respectăm clienţii şi vrem să le oferim produse de calitate, proaspete şi gustoase. În asta constă viziunea noastră de business”, a declarat Radu Timiş, preşedinte Grup Cris-Tim.

La Biofarm cel mai important aspect este trasabilitatea produsului. Tot procesul de obţinere a lactatelor este perfect controlat - de la pământul în care este pusă sămânţa, din care vor ieşi furajele, şi până la produsul finit aflat pe raft, la vânzare. Spre deosebire de toate celelalte mărci de lactate care se comercializează pe piaţa din România, produsele Mândruţa se obţin exclusiv din lapte de la ferma Cris-Tim. Pentru început, gama cuprinde lapte proaspăt, lapte bătut, sana, iaurt şi smântână, urmând să se extindă ulterior şi cu alte produse.

Interagro va investi peste 100 de milioane de euro intr-o serie de 5 centrale pe cogenerare, menite să asigure independenţa energetică pentru fiecare dintre combinatele chimice pe care omul de afaceri Ioan Niculae le deţine în România.

Prima centrală a fost inaugurată în 17 ianuarie şi va asigura necesarul de energie pentru Combinatul chimic din Turnu Măgurele. Celelalte patru centrale vor fi construite la Slobozia, Bacău, Piatra Neamţ şi Făgăraş, unde sunt combinatele chimice ale grupului. Ioan Niculae, preşedintele grupului Interagro, a declarat că astfel se "asigură complet necesarul combinatului de la Turnul Măgurele şi o capacitate de circa 45 de tone de aburi industriali, pe care altfel trebuia să îi producem consumând gaz suplimentar".

Valoarea investiţiei de la Turnu Măgurele se ridică la aproximativ 21 de milioane de euro şi a început în urmă cu doi ani, când compania a încheiat un contract cu Beijing Aviation/Siemens Anglia. Investiţiile vor fi recuperate în următorii 3-5 ani.

În viitorul apropiat, Nicolae intenţionează extinderea pe piaţa naţională a energiei electrice, cu o centrală pe gaz metan, ce va fi construită la Făgăraş. Aceasta va produce 400 - 450 Mw/oră, energie destinată numai sistemului naţional.

La Chişinău, pe data de 17 ianuarie 2013, a avut loc închiderea oficială a Proiectului bilateral România - Republica Moldova “Continuarea principiului trasabilităţii animalelor vii prin implementarea legislaţiei sanitar- veterinare în domeniul igienei produselor de origine animală'.

Marius Gabriel Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova, dr. Mihai Ţurcanu, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) din România şi dr. Vladimir Mănăstireanu, vicepreşedinte al ANSVSA şi lider al proiectului din partea României, Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Viorel Guţu, vice-ministru şi lider al proiectului din partea Republicii Moldova, precum şi alţi oficiali ai ANSVSA şi ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, au participat la evenimentul de închidere oficială a proiectului.

Demarat la sfârşitul anului 2010, în urma semnării acordului tehnic între Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din România, proiectul a avut scopul de a instrui consultanţi pentru crearea şi implementarea în Republica Moldova a unui sistem european de asigurare a trasabilităţii produselor de origine animală.

Experţii ANSVSA au asigurat asistenţă de specialitate şi instruirea colegilor din Republica Moldova în diferite sectoare ale domeniului de specialitate, precum realizarea unor programe de supraveghere şi control, inclusiv în domeniul aplicării şi al dezvoltării unor metode de laborator.

Prin intermediul acestui proiect, ANSVSA a sprijinit procesul de reorganizare al serviciilor veterinare din ţara vecină, în spiritul conceptului european al siguranţei alimentelor, finalizat prin constituirea Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor.

Colaborarea bilaterală între specialiştii dintre cele două ţări, care s-a bucurat de sprijinul susţinut al Ministerului de Externe şi al Ambasadei României în Republica Moldova, se înscrie în suita de acţiuni prin care România sprijină Republica Moldova în parcursul ei pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Finanţarea proiectului a fost asigurată de Ministerul Afacerilor Externe. Bugetul proiectului a fost de 250.000 Euro pentru implementarea activităţilor de instruire şi 50.000 Euro pentru achiziţionarea unor echipamente IT de către partea moldoveană.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, va participa, sâmbătă, la Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură “Săptpmâna Verde” de la Berlin, ce se va desfăşura în perioada 18-27 ianuarie 2013. România va fi reprezentată de 24 de companii reunite sub pavilion naţional.

Firmele românesti îsi vor expune produsele pe o suprafaţă de 158 de metri pătraţi, mult mai mică decât suprafaţa alocată în 2012, când România a fost “ţară parteneră” şi a beneficiat de un pavilion naţional de 1.000 de metri pătraţi. Expozanţii români vor fi prezenţi cu produse agroalimentare specifice, de la miere şi produse apicole, vinuri, palincă şi alte băuturi din fructe la brânzeturi, conserve de legume şi fructe, magiun, produse de morărit şi panificaţie.

Potrivit comunicatului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin va avea o întâlnire cu miniştrii Agriculturii din ţările participante la Summitul Miniştrilor Agriculturii, un eveniment care a devenit o tradiţie în cadrul acestui târg, tema dezbătută fiind “Investiţiile responsabile în economia agrară şi alimentară – factor-cheie pentru economia alimentară şi dezvoltarea agricolă”. În cadrul acestei întâlniri vor fi analizate şi aspectele legate de modalitatea în care investiţiile private şi publice pot contribui la dezvoltarea sectorului agricol şi alimentar mondial.

"Săptămâna Verde" se desfăşoară la Berlin, în perioada 18 - 27 ianuarie şi este cea mai importantă expoziţie din lume în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii. La ediţia 2013 vor expune peste 1.624 de companii din 56 de ţări, pe o suprafaţă de peste 115.000 mp. Organizatorii germani aşteaptă ca, în cele 10 zile de expoziţie, să primească peste 400.000 de vizitatori.

"Săptămâna Verde" are şi caracterul unui festival al tradiţiilor gastronomice şi folclorice. Ţara-parteneră din 2013 este Olanda.

Astăzi, 17.01.2013, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, alături de secretarul de stat, Achim Irimescu, a participat la inaugurarea EcoFerm, una dintre cele mai moderne ferme de creştere a animalelor (570 capete bovine Montbeliarde) şi producere de cereale şi furaje (800 ha teren agricol) din ţară, aparţinând Grupului Cris-Tim.

Inaugurarea EcoFerm, amplasată în localitatea Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, a coincis cu extinderea domeniului de activitate a Grupului Cris-Tim şi în domeniul lactatelor, astăzi fiind lansată şi gama de produse “Mândruţa”, cuprinzând, pentru început, lapte proaspăt, lapte bătut, sana, iaurt şi smântână. 
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a vizitat  fabrica de procesare a laptelui, finalizată în anul 2012 în urma unei infuzii de capital de 720.000 euro, care va procesa exclusiv laptele obţinut în ferma proprie, precum şi grajdul ultramodern, a cărui valoare se ridică la 675.000 de euro, în care întreaga activitate este computerizată, fiind atent monitorizate aspectele ţinând de sănătatea şi productivitatea animalelor.

“Faptul că această fermă modernă se află astăzi într-un proces de conversie pentru a obţine producţie bio, este un exemplu lăudabil, pentru că vorbim de un jucător mare, şi nu de un producător mic, care se orientează către producţia bio. Pe această zonă, există o nişă foarte importantă pentru România şi pe piaţa internă, dar şi pe piaţa internaţionala. De asemenea, este laudabilă iniţiativa de a avea un concept integrat, lucru care este benefic şi pentru cetăţean, pentru că produsul final este mult mai ieftin. Pornind de la producţia vegetală şi ajungând până la desfacere în magazine proprii, lucrul acesta a eficientizat foarte mult activitatea”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte că până la 31 ianuarie 2013 (inclusiv) se depun cererile pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză pentru motorina utilizată în agricultură, trimestrul IV 2012.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură.

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare depun cererile trimestriale de solicitare a ajutorului de stat, însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de documentele prevăzute de Ordinul MADR nr. 126/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit Ordinului MADR nr. 126/2010 cu modificările şi completările ulterioare, cererea trimestrială de rambursare a ajutorului de stat nu poate depăşi 40% din cantitatea totală, stabilită conform acordului prealabil de finanţare prin rambursare.

Cantităţile de motorină ce beneficiează de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare se stabilesc prin ordin al ministrului, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu încadrare în prevederile bugetare aprobate.

Beneficiarii accizei reduse pentru motorina utilizată în agricultură riscă amenzi de până la 20.000 de lei, dar şi pierderea dreptului de a încasa acest ajutor de stat, pentru o perioadă de trei ani, dacă, în urma controalelor, se dovedeşte că au beneficiat de un ajutor necuvenit.

Vânzarea motorinei pentru care s-a acordat ajutor de stat sau utilizarea acesteia în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.

Ajutor necuvenit reprezintă orice sumă care, în urma verificărilor efectuate de către APIA sau de către alte instituţii abilitate, se constată că a fost acordată beneficiarilor care nu au respectat prevederile legale.

George Ghidrigan

Cum n-am fost niciodată, nu sunt şi, în mod sigur, nici că voi fi cândva vânător – nici măcar de ştiri senzaţionale, precum cea cu găina născătoare de pui vii, care a stârnit mare vâlvă în epocă şi a lansat în media un nou maestru (?!?) săritor din barcă în barcă, exemplu demn de urmat pentru tinerii jurnalişti, profit – iată – de faptul că s-a împlinit recent un număr de ani de la trecerea prin Parlament a Legii de reglementare a nobilului sport - ce chestie dom'le, să numeşti sport, şi încă nobil, uciderea păsărilor cântătoare, pentru a-mi da şi eu cu presupusul şi a spune răspicat:

Atenţie, fraţilor, la puşcoace, bombarde şi bombardele! Şi nu numai de Sfintele Sărbători de iarnă. Nu de alta, dar vă amintiţi, că în deceniul trecut un ditamai ministru – şi unde mai pui că al Agriculturii, deci de-al nostru – era să-şi piardă bărbăţia – scuzaţi expresia, dar am folosit cea mai elegantă expresie cu putinţă, puteam să spun……dar să lăsăm – într-un accident cu pac-pac, că de asemenea, cu destul de multă vreme în urmă, ce-I drept, fratele unui staroste al Capitalei, ăl mare şi tare şi hoţ de multe parale – făcu şi el cunoştinţă – cu ce plăcere vă daţi seama – cu niscaiva alice.

N-am să zic în poponeţ, că nu frecventez cafenelele de fiţe. Bum, bum şi iarăşi bum. Deşi, dacă stau şi mă gândesc bine nu e rău, chiar deloc, ca din când în când ăi de pleacă la vânătoare cu o puş că şi un ogar, vorba cântecului, să mai simtă şi dânşii pe pielea lor cum e să fie luaţi drept ţinte.

Target – zic englezii. Nu de alta dar, la mintea cocoşului – ăla de e pasăre şi nu uzurpator al numelui celebrului, excentricului, dar genialului pictor spaniol Salvador Dali – una e să fii în spatele armei şi cu totul alta în cătarea, deci în faţa ei. Perspectiva e cu totul schimbată şi se prea poate ca dintr-o astfel de întâmplare să găseşti că mult mai uman, dar la fel de distractiv este să te dotezi cu un aparat foto ieftin – costă doar câţiva euroi, ori cu o cameră video – e mai scumpă, dar face şi în loc să omori cu sânge rece zburătoare sau animale ale pădurii pentru a-ţi satisface pornirile ucigaşe, prea puţin creştineşti, se înţelege, să tragi, să tragi şi iar să tragi doar câteva poze la minut.

Părerea mea! Zâmbiţi, vă rog! Dacă puteţi! Dacă nu…..să despuieţi că tot v-am ciuruit în acest decembrie că asta a fost Ponta ce-am pontit.

CONVORBIRI... nu cu   ȘTREANGUL DE GÂT!

DUPĂ….. CHIAR UN AN  M.M. MIHAIL

Am început dialogul nostru acum la sfârşit de an cu o întrebare banală:

- Ce mai faceţi, dle dr. ing. Dimitrie Muscă?

- Pe timp de criză, după seceta din acest an şi după dispute interminabile politice, eu fac profit şi la Combinatul Agroindustrial din Curtici şi la cel din Olari.

- Păi zice lume că ceva, ceva ploaie aţi mai avut!...

- Care lume, cea care a devastat sistemele de irigaţii?

- Şi mai zice lumea că aveţi un pământ mănos...

- Nu cumva aceeaşi lume care nu vrea să hrănească pământul? Dacă nu-i dai pământului ce-i trebuie, nici el nu-ţi dă.

- Aţi mărit densitatea grâului semănat în această toamnă la peste 900 de boabe pe metru pătrat. Nu este prea mult?

- Mult ar fi dacă n-ar avea hrană necesară.

- Este determinantă hrană.

- Nu! Mai sunt necesare tratamentele. Nu curative, ci preventive. Am experimentat ani de zile, am contrazis cărţile şi doresc să am în mod constant peste 8.000 de kg grâu la hectar.

- Am mai văzut în biroul dvs că v-aţi extins sistemul de control şi informaţional.

- Pentru mine informaţia înseamnă viaţă. Trebuie să ştiu tot ce se întâmplă în agricultura din România din UE şi din toată lumea.

- Da, dar eu mă refer la informaţia din Combinat!

- Mi-am instalat un sistem de supraveghere şi control în toate secţiile şi de ce să nu spun că este împotriva celor certaţi cu cinstea.

- Stau uneori şi mă gândesc la faptul că sunteţi unic în România şi dacă nu greşesc printre puţinii care au realizat integrarea totală, adică de la - cum spuneaţi – semănat iarba la producţia şi vânzarea de salam.

- E ca şi cum ai întreba un englez de ce are un gazon aşa de bun. Pot să dau un răspuns simplu: am găsit relaţia între pedeapsă şi recompense.

- Aş mai adăuga şi PROFESIONALISM.

- O spun şi o repet mereu că agricultura este ştiinţa. Acest lucru trebuie să-l ştie în primul rând proprietarul pământului, cei care investesc în agricultură, politicienii, mai ales când sunt la guvernare şi nu în ultimul rând ziariştii care se încumetă să scrie sau să vorbească despre agricultură.

- Aţi câştigat lupta cu asiguratorul.

- Le-am demonstrat celor de la ASIROM că celor din România care practică agricultura nu li se poate aplica zicala “S-a întâlnit hoţul cu prostul”. Aş vrea ca exemplul meu să-l urmeze toţi cei ŞMECHERIŢI de asiguratori.

- Şi ceva cuvinte la sfârşit de an...

- În primul rând, dacă nu se poate să înceteze războiul politic, măcar un armistiţiu pe 50 de ani!!!

- Aşa să fie!!!

ACESTA  ESTE UN PAMFLET  ŞI TREBUIE TRATAT CA ATARE

CARICATURĂ A.F.BADIU

Hai să trăieşti convergent Şefule! Cum adică, te întrebi? Păi îţi spui io, că văzui că eşti suptţirel rău la ultimili firmane de la Western High Gate. Convergenţa vra să zică, că pă termen mediu, noi, românii, bulgarii şi alţii de alde noi den UE, carele acu’ puşcă francu’, o să trăim ca nemţii, englejii sau franţujii, dacă nu ca sudejii, carele e ăi mai ăi, pă nivel dă trai.

Aşadar şi aşadeci, o să ajungem în câţiva ani, pin’ 2019, ori 2020 (că cât mai ie?), să avem lefi, penzii, educaţii, sănătăţi, alea, alea, ca’ cum are ei acu’. Ce să mai vorbim, Raiu’ pă Pământ! D’asta ţ’am iepistolat. Dacă, Doamne fereşte, îi lasă chefu’ dă treabă, că dacă tot ne convergem noi spre paralele lor, o să se conveargă şi ei pre munca noastră. Legea acţiei şi recţiei, cum am învăţ io la comasat, că l-am făcut şi pă ăsta! Cearcă să gândeşti oleacă, că de aia ţ’a dat Ăl de Sus, galava!

Putem noi, ca naţie vreau să zic, să-i ţinem pă toţi puturoşii Europei pă ajutoare din munculiţa noastră? Noi, câteva meleoane, hai doj’două (că o să ne vie iar chefu’ de…, nu poci să scriu vorba aia!), poa’ să ţie pă munculiţa lor, j’de sute de meleoane dă cetăţeni europeni, care’s plini dă ţâfne, ca’ cum s’arată pe la tevereurile? Întreb? Cre’ că tre’ să te iei în braţe, să te duci la NeaTraian şi să-i arăţi grija mea, chiar dacă o să zică că mor de drum lung.

Mă risc pintru’ naţiune! Pentru convergenţă, cre’ că tre’ să activăm noi dreptu’ nost’ dă veto la prima generală dă la Brucsel. Să spunem un nu hotărât principiului convergenţei care le e lipit ca marca de scrisoare (şi ştiu ce zic, că’s poştar la o adică!) de …., cum îi zice? Coeziune! Aşa, că bine zici!

Gata! Trecem la ielectoralile dă iarnă! Bre, mult mă bucur dă faptul că se învârtoșă şi la noi obiceiu’ să avem ielectorale de vară şi dă iarnă, ca olimbiadele.

Am ajuns în rându’ lumii! Ura! Nu poci să zic că ie cum m-am socotit io, da’ decât de loc, mai bine aşa, că nemulţumitului i se ia daru’. Bine că veni vorba! Mie îmi pare rău de Dom Victoraş de dete cu daru’ de ielectorale de pămânţi, da’ n’avu spor. Acu’i drept că nu mai veni catindatu’ cu damijonu’ dă netimbrată la poarta ielectorului, da’ cine’l împiedică păi elector să se ducă cu damijonu’ la naşu’, că n’am văzut pân’acu’ catindat făr’de fini, şi fin făr’de catindat! Să’l văz io pă ăla carele venea, să mă impiedice, pă mine (fin ca’cum ar veni), să dau de beut la crâşmă la finii mei din colegiu’, că cu cine nu sunt io fin? Păi nu ne-am uscat budigăii la acelaşi soare? Poa’ să zică cineva că nu mi-e mie, fin, naşu’? Cu obiectili’i mai greu, că nu se vinde pă prafu’ ăsta. Doar nu ierea să le dau pă toatele-toate la ielectori, că ierea clar cine iasă! Mege la juma’ din preţu’ lu’ ălea chinezeşti. Vrai? De duci în Obor, la Tradişănalciordidproduct, că te ştie a mea, şi-ţi eie dupe coloru’care-ţi convie. A’Mea te ştie, o să-ţi facă şi reducere. Cu pixele, e mai greu, că nu mai vrea năpărstocii să scrie, de când cu copy- paste şi referate.ro. Cre’ că puteau să bage în ougeu’ ăla şi nişte smartfoane ori tableturi. Mă bucur că nu ieşi obectivele din campanie: aleşi cinstiţi şi dăştepţi. Păi dacă ie cinstiţi, noi ăştia care trăim din osteneala lor n’ajungem muritori de foame?

Vrai esemplu’? Îţi dau esemplu’! Dacă văru’, care e primare (ţ’am mai zis!) ierea cum vru ăştia, mai urneam io din loc hogeacu’ lu’A Mare, ori privata lu’A Mică. De unde? Că de unde curge, pică, aşa că tre’doar să te apleci, să culegi. Crezi că ajungeam io (care’s cetitor de caţavenci!), să-i fiu asestent persoanal, pă distribuţie dă ajutoare UE pintru puturoși? Bre, nu ierea bine!

Ascultă ici’şa! Adicătelea, dacă ar fi fost să fie şi cinstiţi şi dăştepţi pă deasupra, bag sama că se ducea pă apa sâmbetii şi parcurile din crânguri, şi piscinili de pă malu’gârlii şi sălile dă sport din satele cu boşorogi.

Ca să nu mai vorbim dă terenuri dă fotbal pintru comunili de deal şi de munte. Bun înţeles că în pantă, că de ălalealante, pă neted, poa’să le facă orice cioban cu patru’ clase (analfabet funcţional pă domneşte!)! Adio poteci dă joghing, înţelenire dă dă surpături, surparpare de văgăuni, centre dă formare profesională în căşile dă moşnegi, proecte (POS-DRU, păbrucseleză) dă învăţat parchinsoniştii să vâre aţa’n ac. Ce dracu (Doamne iartă-mă!), chiar nebunisem cu toţii, de ierea să facem aşa o greşeală?

Bine că ieşi cum ieşi!

Apropo! I’adevărat că don’Barosu’ îl numi pă Şefu’, Gubernator? Gubernatoru’ ie mai mult ca Preşu’? Emailează-mi, să nu mor prost şi m-o bate gândul să catindez la ielectoralele dă vară! Ce zici? Că dacă ierea să alegem şi dăştepţi şi cinstiţi, se dubla? Că bine zici! Cum drac’ mai reduceam număru’ dă parlamentari, cum vrea Gubernatoru’?

Gheorghe