- Nu cu mult timp în urmă, dle dr ing. Dimitrie Muscă, aţi participat la o întâlnire a specialiştilor din agricultură. Ce le-aţi spus celor prezenţi?
- Într-adevăr, am fost invitat la Bucureşti, la o întâlnire cu specialişti în agricultură. O întâlnire la nivel european la care s-au trasat viitoarele linii directoare ale agriculturii din UE. S-a remarcat şi cu acest prilej că există o reală criză alimentară...

- Criza pe care noi, adică guvernanţii n-o recunosc, sau nu vor s-o recunoască, sau nu se pricep s-o recunoască.
- Da, aşa e! Socotesc că ne este frică să abordăm acest subiect.

- Dacă ar recunoaşte, ar trebui să aibă soluţii pentru combaterea crizei alimentare. Le este frică să se uite în oglindă că vor vedea ceva înspăimântător.
- Eu consider că această problemă trebuie să fie spusă clar, tranşant, fără menajamente: suntem şi noi românii într-o adevărată criză alimentară. Vedem unde suntem vinovaţi, remediem greşelile şi luăm măsuri pentru viitorul apropiat dar mai ales pentru o dezvoltare durabilă.

- Despre dezvoltare durabilă vorbesc şi politicienii...
- Fără să consulte specialiştii, practicienii. O să spuneţi că iată am fost consultaţi la nivel european, că de, suntem în UE. Aici ni s-a arătat cum vom fi şi tocmai această m-a indignat. Mai întâi a circulat ca zvon, dar iată că dl comisar Dacian Cioloş ne-a adus, oficial, vestea că marile societăţi agricole, aşa cum este şi societatea agricolă, accentuez societatea agricolă Combinatul Industrial Curtici, vor avea scăzute subvenţiile pe suprafaţă în favoarea fermelor de subzistenţă şi semi-subzistenţă. Ca să nu fiu dur în calificative, trebuie să spun că este o anomalie, un real nonsens economic şi social. Se toarnă bani într-o găleată fără fund. Ce este şi mai rău este că această adevărată gafă economică cu consecinţe grave în viitor este constant susţinută de comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală dl Dacian Cioloş.

- Altfel român de-al nostru...
- Aş fi vrut să-i spun direct în faţă părerea mea dlui comisar, dar nu a mai fost când am luat eu cuvântul, plecase la altă secţiune a acestui forum european. Eu sunt om perseverent şi nu voi pierde următoarea ocazie pentru a-i demonstra aritmetic că susţine o gravă aberaţie economică.
- Cum?
- Simplu, din practica celor două societăţi agricole pe care le-am înfiinţat şi le conduc – cea de la Curtici şi cea de la Olari unde lucrăm peste 7 mii de ha de pământ. Ca să primesc subvenţii după noua doctrină, trebuie să le fărâmiţăm în cel puţin zece societăţi cu zece directori, zece contabili, zece... şi uite aşa măresc cheltuielile care se vor regăsi în costul produselor agrozootehnice.     

- După câte ştiu, în cele două societăţi agricole pământul aparţine mai multor proprietari, care la rândul lor, ar deveni fermieri cu ferme de subzistenţă sau de semi-subzistenta, pentru a primi bani europeni.
- Să rămână ca cele zece societăţi, ar trebui să fie şi ele dotate cu maşini şi utilaje agricole, aşadar, alţi bani altă distracţie. Fermele mici cu un tractor pe trei hectare sunt mai mult cheltuitoare, nu au capacitatea de a scoate un minim de profit.

- Eu mai ştiu şi altceva, cele două societăţi agricole sunt, de fapt, constituite pe sistem cooperatist şi iată că vor să fie distruse aşa cum, din prostie, au fost desfiinţate fostele CAP-uri, altfel cooperative recunoscute ca atare de Uniunea Mondială a Cooperaţiei. În fapt CAP-urile nu erau în proprietatea statului, numai că statul îşi bagă picioarele în activitatea acestor instituţii.
- Din păcate dl Dacian Cioloş a uitat, sau se face că nu ştie că tendinţa actuală în lume o reprezintă unirea pământului destinat agriculturii. E nevoie să demonstrez?! Vorbim de globalizare la nivel mondial iar dl Dacian Cioloş despre fărâmiţare. Repet, este o mare greşeală economică, cu consecinţe grave pentru viitor şi cu accentuare a crizei mondiale a alimentelor. Eu aş întreba: de ce nu se dau subvenţii pentru înfiinţarea unor cooperative agricole? Altfel se va turna, cum am mai spus, apa într-o găleată fără fund!

M. M. Mihail