Scrisoarea lu’ Gheorghe - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Mai bine de 600 de cultivatori de tomate în spații protejate au livrat deja către piață câte două tone de roşii, iar un număr important din acest total au depus dosarele cu documentele justificative în vederea încasării ajutorului de minimis, a anunțat recent conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt.

Concret, vineri, 25 mai 2018, zeci de producători de tomate s-au prezentat la sediul DAJ Olt în vederea depunerii documentelor necesare acordării sprijinului financiar. În acest context, reprezentanții instituției au declarat pentru mass-media că programul de lucru va fi prelungit până când vor fi primiţi toţi fermierii aflaţi în instituţie. În prezent, DAJ Olt lucrează cu cinci echipe pentru a primi şi verifica documentele.

Potrivit datelor instituției, în programul pentru tomate s-au înscris 3.886 de fermieri. Din acest total, 2.938 vor recolta în primul ciclu de producţie, ceilalţi urmând să producă tomate în toamnă.

Judeţul Olt se situează pe primul loc la nivel naţional în ce priveşte numărul fermierilor înscrişi în programul de cultivare a tomatelor în spaţii protejate.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producţia autohtonă, începând cu luna mai şi până în decembrie.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de cel puţin 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative.

La final de aprilie, a venit ca un trăsnet vestea că, până la sfârșitul lui 2018, se interzice folosirea produselor de protecția plantelor din categoria neonicotinoidelor. Comisia Europeană a anunțat că trei substanțe (imidaclopridul, clothianidinul şi thiamethoxamul) vor mai putea fi utilizate doar în serele permanente, unde nu ajung albinele. Informarea CE vine după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a confirmat că substanțele menționate mai sus sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de-a lungul timpului de industria de protecția plantelor. Împotriva interzicerii, au votat România, Cehia, Danemarca și Ungaria, iar Bulgaria și Polonia sunt printre puținele țări din UE care s-au abținut. Pentru interzicerea neonicotinoidelor au votat majoritatea statelor membre, dintre care amintim: Germania, Franța, Olanda, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia.

Agricultorii sunt puși în fața unui fapt împlinit, fără a avea alternative la îndemână. De șapte ani, țara noastră tot obține derogări în folosirea neonicotinoidelor, însă, după cum se vede treaba la Bruxelles, nu mai există șanse pentru o nouă derogare.  

Secretarul de stat Daniel Botănoiu spune că măsura anunțată de Comisia Europeană afectează cinci milioane de hectare din țara noastră. „România va milita pentru o alternativă foarte clară, ne vom bate până la capăt. În cazul porumbului şi în cel al florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să poată fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. Cinci milioane de hectare vor fi afectate. Ținând cont că vom deține şi președinţia Consiliului Uniunii Europene, vom găsi o măsură alternativă”, promite oficialul Ministerului Agriculturii.

Care sunt alternativele, având în vedere că pentru produsele pe bază de neonicotinoide nu există o soluție chimică de înlocuire? Una dintre alternative ar putea fi o măsură de susținere a fermierilor afectați, un sprijin financiar de la Bruxelles ori de la București. Ceea ce, cred, e la fel de greu de obținut ca o nouă derogare.

O altă alternativă ar fi ca specialiștii din cercetare să găsească urgent soluții de înlocuire. Nu-i ușor. Oricărui produs, mai ales că vorbim de protecția plantelor, până să ajungă pe piață îi trebuie niște ani, și nu puțini. Îmi spunea cineva că o mare companie din industrie are o substanță care să înlocuiască neonicotinoidele, însă e încă în faza de avizări, testări, omologări. Au trecut vreo trei-patru ani de atunci. Prin urmare, până să găsească soluții cercetarea, statul nostru trebuie să facă ceva.

Anul trecut, a fost unul favorabil dăunătorului Tanymecus dilaticollis, iar produsele pentru tratamentul semințelor din familia neonicotinoidelor au fost singurele care s-au dovedit eficiente în culturile infestate.

Suntem pregătiți să facem față, fără neonicotinoide, gărgăriței, care este o adevărată catastrofă pentru culturile de porumb și pentru cele de floarea-soarelui?

Categoric, nu, spun fermierii, care apreciază că nu vor mai putea cultiva porumb și floarea-soarelui fără neonicotinoide, că nu văd un viitor al agriculturii fără glifosat sau fără neonicotinoide. Agricultorii afirmă cu tărie că în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui, fără tratamente.

Reducerea numărului de albine din ultimii ani a fost explicată, prin studii, de utilizarea pe scară largă a pesticidelor. Cei care realizează produse pentru protecția plantelor au contestat studiile, spunând că acestea sunt incoerente și nerealiste.

Cât de concludente sunt studiile care au dus la interzicerea unor substanțe din categoria neonicotinoidelor nu ar putea spune, probabil, nici măcar cei care le-au făcut. Pentru că, se pare, există semne de întrebare referitoare la diminuarea coloniilor de albine, dincolo de pesticide.

Albinele au nevoie de plante. Plantele au nevoie de albine. Oamenii, al căror număr e într-o continuă creștere pe plan mondial, au nevoie de hrană.

Ce e de făcut pentru ca tuturor să ne fie bine?

Poate că ar trebui, înainte de orice studii/cercetări/directive dictate de varii interese, să (re)învățăm să conviețuim.

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, consideră că prin decizia Curții Europene de Justiție (CEJ) care susține poziția Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul Uniunii Europene (UE) în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid, din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine (conform rezultatelor unui studiu realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară), s-ar fi luat o decizie contrară intereselor României.

Mai exact, el afirmă că, deocamdată, nu există o soluție eficientă de combatere eficientă a Tanymecus dilaticollis, prezența „Rățișoarei” în culturile agricole de la noi din țară fiind mai mult ca sigur generatoare de pagube.

„Se iau decizii contrare intereselor noastre. Uitați cazul neonicotinoidelor; nu suntem contra, dar dați-ne soluția. Înainte de a propune să-mi tai ceva, dă-mi altceva în schimb. Fără aceste substanțe, noi mare lucru nu realizăm, ca să nu vă zic că pierderile sunt din start”, a precizat șeful LAPAR în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor care a avut loc miercuri, 23 mai 2018, la București.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Petre Daea, susține că ne-am afla în fața unei „neputințe chimice”, astfel că, în cazul în care nu se vor găsi soluții de combatere a dăunătorului denumit popular „Rățișoara porumbului” (Tanymecus dilaticollis), România va utiliza în continuare neonicotinoidele.

„România are însămânțate cu porumb 2,6 milioane de hectare însămânțate cu porumb. Este, ca suprafață, prima în Europa. Păi pe noi trebuie să ne intereseze rățișoara, pentru că și anul acesta ne-a dat de furcă mult, iar în discuțiile tehnice pe care le-am avut (...) cu comisarul Andriukaitis (n.r. - comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară), am făcut și prezentarea dăunătorului și a ceea ce lasă în urma sa. N-avem soluție pentru acest moment, dar nu înlocuiesc Antinevralgicul, dacă nu-l am pe al doilea; rămân cu Antinevralgicul, dacă n-am altă soluție. (...) Ne aflăm în fața unei neputințe chimice, de care trebuie să răspundem. De aceea, am dat și, din nefericire, dacă nu se vor găsi alte soluții, vom fi nevoiți să folosim în continuare neonicotinoidele”, a adăugat Daea pe același subiect.

Curtea Europeană de Justiție (CEJ) susține poziția Comisiei Europene (CE) și afirmă că aceasta a avut dreptate să restricţioneze folosirea neonicotinoidelor.

„Tribunalul confirmă valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul UE în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine”, se precizează în comunicatul instanței supreme europene de joi, 17 mai 2018. „Având în vedere existența unor noi studii (...), Comisia Europeană a fost pe deplin îndreptățită să constate că este oportun să revizuiască aprobarea substanțelor în cauză”.

Tot joi, 17 mai 2018, într-o postare pe Twitter, Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, declara că salută decizia Curții Europene de Justiție (CEJ).

România a solicitat Comisiei Europene, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, astfel încât toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Unii cercetătorii susţin că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările în care au fost introduse insecticidele pe bază de neonicotinoide.

În luna martie a.c., Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Cu ocazia lansării raportului „Investiţiile - coloana vertebrală pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României”, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Daniela Nemoianu, Senior Partner la Nemoianu Consulting, Tax & Law, a afirmat că agricultura, digitalizarea, energia şi transporturile sunt principalele domenii cu potenţial investițional competitiv identificate în România.

„Venim cu soluţii în acest raport. Încercăm să ieşim din abordări reactive şi vrem să construim un climat investiţional eficient. Agricultura, energia, digitalizarea şi transporturile sunt în acest moment domeniile cu cel mai mare potenţial investiţional competitiv în România. Recomandăm crearea şi asumarea unui plan naţional de investiţii după modelul planului de investiţii pentru Europa lansat în 2014, de Comisia Europeană. Un astfel de plan ar trebui să cuprindă un pilon de stabilire şi finanţare în cazul investiţiilor strategice pentru România, în special în sectorul public”, a afirmat oficialul AmCham.

În ceea ce privește sectorul agricol, analiștii AmCham sunt de părere că cea mai importantă dintre prioritățile investiționale este reprezentată de reabilitarea infrastructurii de irigații, inclusiv prin folosirea surselor de energie regenerabilă, a rețelelor electrice inteligente, a platformelor și aplicațiilor digitale.

De asemenea, este necesară adoptarea unor măsuri legislative și fiscale care să încurajeze asocierea agricultorilor și consolidarea terenurilor, împreună cu măsuri fiscale care să descurajeze exportul de materie primă și să încurajeze producția cu valoare adăugată în România. Nu în ultimul rând, sunt vizate promovarea agriculturii biologice și conservarea resurselor genetice vegetale naționale.

Potrivit aceluiași document citat, predictibilitatea şi transparenţa în dialogul cu autorităţile publice sunt esenţiale în stabilirea priorităţilor investiţionale.

„Asigurarea predictibilităţii şi transparenţei cadrului legislativ şi fiscal, eliminarea incertitudinilor de ordin birocratic, administrativ şi legislativ, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii critice, politici economice avansate pentru reducerea decalajului dintre regiuni şi punerea în valoare a capitalului autohton sunt condiţii care pot determina decisiv evoluţia economiei româneşti”, a adăugat Radu Florescu, cel de-al doilea vicepreşedinte AmCham, CEO, Centrade Cheil.

Conform analizei Camerei de Comerţ Americane din România, pentru a transfera bunăstarea la nivelul cetăţenilor este nevoie de investiţii publice şi private prin accelerarea absorbţiei fondurilor UE, atragerea de investiţii străine, dezvoltarea pieţei de capital prin stimularea cererii şi ofertei.

Ținta investițională a Ministerului Agriculturii pentru 2020 în sectorul îmbunătățirilor funciare – două milioane de hectare irigabile

Într-o conferință de presă care a avut loc recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că în planul naţional de irigaţii sunt introduse 97 de sisteme pentru a realiza până în 2020 cele două milioane de hectare irigabile.

„Este un obiectiv propus şi pe care îl vom realiza. Am pornit la drum cu reamenajarea celor 40 de sisteme, pentru că am socotit să prindem etapele ca să se poată finaliza şi să funcţioneze în teren. Am luat aceste 40 de sisteme pentru că aveam structurile făcute ale asociaţiilor utilizatorilor de apă. Conceptul unitar de abordare ne obligă să facem cu banii statului - s-a alocat un miliard de euro până în 2020 - tot ce înseamnă staţie de pompare cu staţie de aducţiune, totul să fie funcţional. Aceste 40 de amenajări de lucrări trebuie talonate însă de lucrări secundare, pentru că degeaba duci apa pe canal, dacă nu ai posibilitatea, prin sistemele secundare, să duci apa la plantă. Iar aceste asociaţii private ale utilizatorilor de apă pot să preia bani prin PNDR 2020, sută la sută (nerambursabili, n.r.) să modernizeze sistemul secundar. Mai mult, am făcut modificări în PNDR, pentru ca din acea sumă care vizează îmbunătăţirea şi reabilitarea sistemului secundar să poate fi folosită până la 30% pentru procurarea instalaţiilor de irigare, în aşa fel încât apa să vină la plantă (...)”, a explicat ministrul Agriculturii, în cadrul unei mese rotunde organizate de o revistă cu profil economic.

Potrivit sursei citate, a doua etapă a programului de irigaţii vizează reabilitarea a 37 de amenajări, care în prezent se află în procesul administrativ de constituire a organizaţiilor de utilizatori de apă, iar ultimele nouă amenajări se vor face în ultima etapă.

„Trebuie să ducem la bun sfârşit programul de irigaţii, să reabilităm sistemul principal, să construim sistemul secundar şi să dotăm cu instalaţii de irigat. Însă eu nu sunt un orb al timpului şi mă fac că nu văd că astăzi dau drumul la apă gratuit pe canale cu banii statului, iar fermieri în stânga-dreapta aşteaptă să le irigăm şi culturile. Eu cred că este prea mult. În condiţiile în care statul face aceste investiţii şi pompează apa, am transmis celor de la direcţiile de agricultură şi m-am folosit de orice întâlniri ca să transmit: găsiţi şi dumneavoastră pe plan local soluţii de a lua apa din canal ca să ajungă la plantă. Să nu stăm cu mâinile în buzunar să vină de sus ori dacă a venit apa în canal, să mi-o aducă cineva şi la plante. Din nefericire, sunt şi aceste cazuri”, a spus Petre Daea.

Oficialul guvernamental a menționat totodată că va merge personal pe canalele magistrale ca să verifice dacă apa este folosită şi nu trece „degeaba pe acolo cum trece Dunărea pe lângă noi”, în condiţiile în care după 2020 conceptul PAC se desparte de conformitate şi merge „doar pe rezultat şi performanţă”.

„Din momentul în care am dus apa pe canal, le-am spus colegilor din teritoriu că acum, după ce am terminat cu înregistrarea cererilor, o iau personal pe canalele magistrale şi verific ca apa asta să nu treacă degeaba pe acolo, cum trece Dunărea pe lângă noi. Dacă am adus Dunărea pe câmp, dacă am adus Prutul pe câmp, păi să le folosim. Se găsesc soluţii, motopompe, agregate de pompare care se pot lua dintr-un loc în altul. Dacă nu vrei să te asociezi să intri în AUAI, atunci să irigi personal! Ţi-am dat apa gratuit. De asemenea, din perspectiva lui 2020, conceptul PAC se desparte de conformitate, merge pe rezultat, merge spre performanţă, dau banul cu ce scop, în urma acestui ban găsesc ceva din punctul de vedere al interesului statal?”, a adăugat şeful de la Agricultură.

Conform datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile, pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Revista de specialitate RO.aliment are plăcerea de a vă invita la cea de-a III-a ediție a Expo-Conferinței Produsul Românesc, „100 de ani de România - 100 de ani de tradiție - 100 de gusturi alese”, motiv de sărbătorire a 100 de ani de produse alimentare românești.

Întâlnirea anuală a producătorilor, procesatorilor și furnizorilor implicați în ramurile industriei agro-alimentare din România cu autoritățile de profil, specialiști, experți, cercetători găzduiește și concursul „Ora de bun gust”- desemnarea premiilor “Gustul Ales 2018”, precum și Meeting Retail – mesele rotunde destinate facilitării accesului producătorilor și procesatorilor la raft.

Evenimentul va avea loc în București la Clubul Diplomatic, în ziua de 7 iunie 2018,

Cei 100 de ani care se împlinesc de la Marea Unire sunt, cu siguranță, motiv de bilanțuri. Sunt mărci românești care au trecut testul timpului și au parcurs alături de România drumul ei istoric, cu suișuri și coborâșuri. Și ne bucurăm că unii dintre reprezentanții acestor mărci se vor afla printre noi pentru a ne spune câteva dintre secretele acestei dăinuiri în timp.

Facem bilanțul anilor trecuți pentru a vedea cum stăm și pentru a fi mai bine pregătiți pentru timpurile ce vor veni. Marile provocări pentru toți producătorii români din industria alimentară țin de adaptarea la timpul ce ni s-a dat și, mai ales, la tehnologiile lui. Adoptarea celor mai potrivite metode de producție, transport depozitare sau vânzare poate face diferența în sensul acelei dăinuiri. Iar noi vrem să vă fim alături, pentru a vă ajuta să fiți tot timpul cât mai bine informați pentru luarea deciziilor potrivite.

În lumina realităților (viziunea autorităților versus poziția producătorilor și procesatorilor) cu care se confruntă industria românească/produsul românesc, ne-am dorit să creăm prin acest eveniment o platformă B2B ce facilitează conexiuni la nivel înalt între jucători și autoritățile de profil, specialiști, experți, cercetători.

Printre temele care vor fi atinse în cadrul evenimentului organizat de revista RO.aliment, se numără: „Probleme ale industriei alimentare pentru care autoritățile au/preconizează soluții în viitorul apropiat”; „Publicitatea mincinoasă”; „Alinierea etichetării produselor alimentare tradiționale la cerințele legislației comunitare”; „Frauda alimentară - exemple și planuri de siguranță și control”; „Produsele vegetale – tradiție, avantaje nutriționale și trenduri de consum”; „Greșeli de etichetare a produsului alimentar românesc – exemple și sfaturi”; „Produsul românesc, un bilanț al ultimilor 28 de ani”; „Acrilamida – update”; „Povestea de succes a celor mai longevive mărci românești”; „Alergenii alimentari în produsele de panificație”; „Cât de căutat este produsul românesc la raft? Își doresc consumatorii produse alimentare românești? Piețe externe cu potențial pentru produsele românești”; „Contextul regional în care evoluează industria românească”.

Am invitat să intre în dialog cu participanții reprezentanți ai Comisiei pentru agricultură, respectiv ai MADR, ANPC, ANSVSA, ROMALIMENTA, APRIL, ARC, PROAGRO, APAR, AMRCR, ROMPAN, PRODCOM, UCPR, reprezentanţi ai ambasadelor şi ai companiilor străine interesate de piaţa românească.

În cadrul evenimentului, vor avea loc două momente speciale: concursul „Ora de bun gust”, desemnarea premiilor „Gustul Ales”; Meeting Retail – fiecare producător înscris are posibilitatea de a purta discuții individuale, de 10-15 minute, cu reprezentanții marilor rețele de magazine, pentru a-și prezenta produsele și pentru a afla detalii în legătură cu posibilitatea de a intra la raft.
ORGANIZATOR: RO.aliment
Partener premium și sponsor al concursului „Ora de bun gust” - BORSEC - regina apelor minerale.
Parteneri gold: KUK România, NSF România.
Parteneri: Inaq Cconsulting, IBA – Institutul de Bioresurse București, Ocean Fish.
Parteneri oficiali: Romalimenta, APRIL, ARC, APAR, ROMPAN, PROAGRO, ASIAR, AMRCR, APCPR.
Parteneri media: REVISTA FERMIERULUI, AGROSTANDARD, TVR, LUMEA SATULUI, AGROBUSINESS, DACICCOOL, AGROAZI, MAGAZIN PROGRESIV.

„Produsul Românesc” este evenimentul de succes al domeniului. Este locul unde vă puteți întâlni cu cele mai bune practici pentru creșterea afacerilor și accesul pe noi piețe, unde puteți să interacționați cu reprezentanți ai retailului, obținând contacte valoroase.

Pentru alte informații, ne puteți transmite un mail la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau ne puteți contacta la tel +40 744 162 991.

Tractoarele și echipamentele utilizate în producția agricolă trebuie să fie fiabile atât pe șosea, cât și pe teren, astfel încât recoltele prețioase să ajungă la destinație la timp și în stare bună, sunt de părere reprezentanții Chevron Lubricants și Premium Lubricants România care, împreună, au lansat vineri, 18 mai 2018, gama de produse Texaco Delo pentru segmentele rutier, off-highway, agricol și industrial.

Gama include o serie întreagă de uleiuri de motor, unsori, fluide premium pentru sisteme hidraulice, agenți de răcire și uleiuri de transmisie.

„Lubrifianții Chevron au o caracteristică mai importantă decât toate celelalte: fiabilitatea”, afirmă producătorul.

Lubrifierea adecvată a interiorului unui motor diesel în condiții grele de exploatare, cum este și cazul sectorului agricol, necesită mai mult decât crearea unei pelicule protectoare. Uleiurile Delo pentru motoare în condiții grele de exploatare asigură dispersia funinginilor, protecția împotriva uzurii și combaterea nămolurilor, pentru a împiedica reducerea duratei de viață a motorului și a contribui la economia de combustibil și reducerea consumului de ulei.

H.J. Linde & Sons are 100 de ani de activitate în sectorul producției de cartofi din Africa de Sud și a obținut mari succese axându-se pe productivitate și un program impecabil de întreținere pentru a rezista volatilității din sectorul de activitate.

Ferma este dotată cu peste 25 de echipamente agricole New Holland, iar proprietarul a dorit să analizeze starea de funcționare a unuia dintre tractoare, care atinsese 16.000 ore de funcționare – mai exact cu peste 6.000 de ore mai mult decât se obține de regulă la o revizie generală realizată de producătorul de OEM. S-a constatat o uzură minimă a pieselor, iar motorul era vizibil curat, ca urmare a utilizării pachetului integrat de fluide specializate Delo.

„Nu mă pot baza întotdeauna pe ploaie sau pe prețurile din domeniul agricol. Dar mă pot baza pe Delo 400, care-mi protejează motoarele și fiabilitatea echipamentelor”, a precizat Hansie Linde, proprietar și director H.J. Linde & Sons Farms, într-un testimonial.

Prezent la București, Bryan Hayes, Chevron Channel Manager, a vorbit despre provocările cu care cercetătorii Texaco s-au confruntat atunci când au creat linia de produse Delo destinate sectorului agricol. Astfel, a spus el, în primă instanță s-a luat în calcul consumul de carburant cu niveluri diferite de prezență a sulfului. „Pe scurt, țările europene au calități diferite la motorină”, a spus el. În al doilea rând, a mai adăugat scoțianul, există o diferență între regimul de lucrul pe drumurile publice și cel din câmp.

Atu-urile Delo care au venit în întâmpinarea acestor provocări, a dezvăluit Hayes, ar fi protecția la coroziune și la oxidare pe care noii lubrifianți le dețin.

„Camioanele de cursă lungă au un regim constant de viteză, de circa 80 de kilometri la oră regim de croazieră. Pe autostradă, totul este în regulă. În sectorul agricol? Avem un tractor care acum ară, are atașate alte implemente, este utilizat în sectorul forestier. Iată, el lucrează în condiții de praf, căldură, umiditate. La fel este și în cazul combinelor. Luând în calcul toate aceste cicluri de peste an, bineînțeles cu perioada de repaus de peste iarnă, acolo unde este cazul, fermierul se așteaptă ca atunci când bagă cheia în contact, la primăvară, tractorul să pornească din prima. Atunci când se lucrează într-un mediu cu foarte mult praf, cum este, spre exemplu, în perioada recoltărilor, utilajul lucrează 10-15 ore, dacă nu și mai bine, pentru a fi atinse obiectivele de producție. Apoi agregatul stă în hambar, garaj sau afară timp de șase luni. Protecția la coroziune și oxidare în ceea ce privește motoarele cu care sunt dotate utilajele agricole reprezintă elemente-cheie”, a conchis acesta.

Pe parcursul ultimelor două decenii, concurența în sectorul lubrifianților a crescut. Companiile mari și-au consolidat pozițiile printr-o succesiune de fuziuni și achiziții, astfel încât numărul companiilor de lubrifianți de nivel mondial este de aproximativ patru ori mai mic. Astfel, conform datelor statistice, au existat 1700 de companii la mijlocul anilor ’90, comparativ cu mai puțin de 400 astăzi.

Potrivit datelor din industrie, există un potențial de creștere în domeniul de comercializare a uleiurilor industriale pentru minerit, construcții și sectoarele agricole din regiune, inclusiv România.

Cu toate că finalizarea construcției și darea în folosință a canalului pentru irigații Siret-Bărăgan nu sunt incluse în Planul Naţional de Irigaţii, în condițiile în care pentru definitivarea acestui obiectiv ar fi nevoie de circa 5,5 miliarde de euro, ideea nu a fost abandonată, a afirmat, joi, 17 mai 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de specialitate organizată de Capital, eveniment care a avut loc la Hotel Pullman din București.

Chiar și în aceste condiții, promite ministrul de resort, din segmentele deja construite în Canalul Siret-Bărăgan vor fi irigate culturi agricole din zonă în zilele următoare.

„Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de important pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă, din acest canal. (...). Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi. Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile, nu mult, ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a Ţării Româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional, însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă din datele pe care le am în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat”, a afirmat Daea.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Campania pe anul 2018 derulată de APIA pentru plăţile pe suprafaţă s-a încheiat, în perioada 1 martie - 15 mai fiind depuse 21.327 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 350.785,41 hectare, transmite conducerea APIA, Centrul Judeţean Arad.

Conform cifrelor oficiale date publicității de instituția citată, suprafaţa aferentă cererilor depuse de către beneficiari a fost mai mare în acest an decât în campania anterioară. Astfel, dacă în campania 2017, la nivelul APIA Arad erau depuse 21.538 de cereri, pentru o suprafaţă totală de 344.793 de hectare, în acest an au fost depuse 21.327 de cereri, pentru o suprafaţă aferentă de 350.785,41 hectare.

Aproximativ 50 la sută dintre producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată la APIA Bistriţa-Năsăud, în campania care s-a încheiat în data de 15 mai 2018, au peste 60 de ani, iar două treimi din totalul solicitanţilor nu deţin mai mult de 5 hectare de teren agricol, anunțul fiind făcut miercuri, 16 mai 2018, de către conducerea filialei APIA Bistrița-Năsăud.

Datele existente până la această oră relevă faptul că centrele APIA ale județului au înregistrat în total 31.049 cereri de plată, cu 615 mai puţine decât în anul 2017, dar suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii a crescut cu peste 4.500 de hectare, ajungând la un total de 188.848,61 hectare teren agricol.

Cele mai multe cereri, peste 9.100, au fost preluate la centrul local Năsăud al APIA, care are arondate 18 primării de pe Valea Sălăuţei şi Valea Ilvelor.

Aceleași statistici ale APIA Bistrița-Năsăud spun că peste 14.000 dintre cei 31.049 de fermieri care au depus cereri au peste 60 de ani, fiind urmaţi de cei cu vârsta între 50 şi 60 de ani, în număr de 5.815, şi de cei care au între 40 şi 50 de ani, în număr de 5.750. Numărul solicitanţilor care au până în 30 de ani nu depăşeşte 1.500 de persoane.

Cu privire la suprafaţa pentru care se solicită sprijin, 20.401 solicitanţi deţin 1-5 hectare de teren agricol, 9.128 au între 5 şi 30 de hectare, iar cei care lucrează mai mult de 50 de hectare şi chiar peste 100 de hectare sunt în număr de aproximativ 300.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, a precizat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

„I-am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: „Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista