O politică agricolă adaptată realității, nu măsuri pompieristice
Am întâlnit fermieri mulțumiți, chiar fericiți, aș putea spune. Pe câmpul de la Fundulea – Călărași, într-una dintre zilele târgului AgriPlanta-RomAgroTec, a poposit la standul Revistei Fermierului un grup de agricultori din județul Ialomița. Din una în alta, am ajuns la ministrul Daea. „E cel mai bun ministru, a dat ordin la ANIF și s-a băgat apă pe canale și imediat am putut iriga”, spuneau ialomițenii, cu ochii licărind de bucurie. Mă bucur și eu pentru ei, mai ales că sunt tineri și plini de speranțe. De asemenea, e foarte bine că agricultura are un ministru care mișcă lucrurile. E foarte bine că există un program național destinat irigațiilor și că se lucrează după un plan care în 2020 să ducă la vreo două milioane de hectare irigate.
Fac o paranteză: în prezent, România dispune de o suprafață amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane de hectare. 1,5 milioane ha este suprafața viabilă și cea marginal viabilă, din care suprafața viabilă este de circa 800.000 ha.
Suprafața efectiv irigată variază mult de la an la an, în funcție de precipitații. Se estimează că circa 11% din suprafața agricolă a țării este acoperită de rețele de irigații viabile din punct de vedere economic sau marginal viabile. Obiectivul general al Programului vizează reabilitarea infrastructurii principale de irigații, care va conduce la creșterea suprafeței funcționale din suprafața viabilă și din cea marginal viabilă economic pentru irigații la 70% în anul 2020 și la 90% pentru orizont 2030, și constă în reabilitarea infrastructurii principale de irigații din 86 de amenajări viabile aparținând domeniului public al statului, în suprafață de aproximativ 1,8 milioane de hectare, până la sfârșitul anului 2020.
Și încă o paranteză: fermierii despre care vă povestesc și-au făcut, cu ani în urmă, o asociație a udătorilor de apă pentru irigații și sunt membri în alte asociații - Asociația Producătorilor Agricoli și Asociația Producătorilor de Porumb din România. Plătesc cotizații, se întâlnesc și-și discută problemele, se ajută între ei. Prin urmare, sunt organizați așa încât să facă față și pe vremuri de restriște. Îmi ziceau că la Asociația Udătorilor de Apă pentru Irigații au preluat din personalul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. Așadar, asociațiile respective au angajați, specialiști, ceea ce le permite fermierilor să-și vadă de ferme.
Revin: ministrul Agriculturii a ajutat să ajungă apa pe canale, a împins programe ca „Tomata” sau „Lâna”. Petre Daea nu e pus pe viață, cum nu e veșnic nici guvernul din care face parte. Ce se întâmplă dacă se schimbă calimera și vine un ministru care nu are trecere la mai-marii partidului? Ce se întâmplă acolo unde nu există posibilitatea pentru irigat? Ori acolo unde oamenii nu sunt asociați? Din cele povestite mai sus, se poate vedea că nu degeaba se spune că „Unirea face puterea”. Fermierii autohtoni au nevoie de asociere sub orice formă, ca să poată face față schimbărilor climatice, celor politice, dar și pieței. Totodată, au nevoie de o politică agricolă conformă cu nevoile lor, cu realitatea din teren. Măsurile pompieristice nu au rezultate pe termen lung. De aceea se impune o strategie, o legislație pe fiecare sector al agriculturii. Și sunt exemple în lume, totul e să se vrea.
Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, valabilă șapte ani, trasează niște directive, iar noi ne putem crea politica, strategia noastră care să urmărească realitățile de aici.
Peste Ocean este Farm Bill, Politica Agricolă a Statelor Unite ale Americii, unde există o politică agricolă și una alimentară. Farm Bill-ul americanilor a început pe la 1930, iar de atunci, din cinci în cinci ani și, din 1996, din șapte în șapte ani, legislația, strategia se modifică în funcție de cum evoluează lucrurile în agricultură, în spațiul rural, în industria alimentară, în funcție de necesitățile domeniului.
Farm Bill este un document în care sunt trecute ariile de interes, obiectivele, instrumentele și bugetele alocate agriculturii, influențând prin efectele sale tendințele majore la nivel internațional, determină susținerea veniturilor și a prețurilor pentru producătorii agricoli, se referă, pe scurt, la probleme precum promovarea conservării solului și protecția mediului; promovarea exporturilor de produse agricole şi alimentare; promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a subvenţiilor alimentare acordate persoanelor cu venituri mici; reglementarea proceselor de producţie în vederea promovării securităţii alimentare.
Așa ceva lipsește României. PAC-ul Europei nu înseamnă că statul român are o strategie pe agricultură.
Editorial publicat în Revista Fermierului nr. 10 (162)/1-14 iunie 2018
Am putea opta pentru o convergență către sectorul bio? Da, spune Botănoiu. Cu cine să lucrăm însă fermele partajate? „România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni”
Față de alte țări terțe sau state membre ale blocului comunitar (UE28), România consumă în prezent doar 0,45 litri de pesticide la hectar, în medie, fapt care ar putea să-i determine pe producătorii autohtoni din sectorul agricol să opteze pentru o convergență către sectorul bio, mai exact către un obiectiv realist de 500.000 ha cultivate în regim ecologic, este viziunea lui Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) exprimată joi, 21 iunie 2018, în cadrul dezbaterilor privind politica agricolă bio care au avut loc la Palatul Parlamentului.
„Privim cu mare interes la ceea ce se întâmplă cu reziduurile de pesticide. Și vă dau un exemplu: cantitatea de pesticide utilizată în Coreea de Sud este de 11 litri pe hectar. În Europa, cantitatea de pesticide utilizată pe hectar, în Olanda, este de cinci litri – cea mai mare (n.r., din Uniunea Europeană). Nu discutăm de cantitățile care sunt achiziționate de statele membre, ci discutăm fix de cantitatea de pesticide utilizată. România consumă doar 0,45 litri pe hectar. Ne punem întrebarea în această situație: - am putea să mergem către o convergență corectă către sectorul bio? Este un obiectiv ambițios sau realizabil – 500.000 ha până în 2020? Noi spunem că da. Realist, da, pentru că avem aceste condiții create, avem două resurse naturale care nu sunt poluate – pământul și apa. Și, atunci, cu investiții foarte clare în sector, putem ajunge la această performanță de a avea un sector bio extrem de competitiv la nivel național”, a afirmat Botănoiu după mai multe luni de silenzio stampa.
El a lăudat pașii făcuți până în prezent de agricultorii bio, dar a tras încă o dată un semnal de alarmă cu privire la deficitul comercial cu produse agroalimentare, în prezent România fiind exportatoare de materie primă de proveniență agricolă.
„Sunt încântat că de la vânătorii de subvenții, cum erau cei din agricultura convențională, am început să ne structurăm și să ajungem la cei care vor să practice agricultura biologică, cei care vor să facă agricultură de calitate, cu produse cu înaltă calitate, produse căutate. Cu ce n-aș putea fi de acord este faptul că, astăzi, exportăm materie primă, și asta este în defavoarea României, pentru că nu aduce acea plusvaloare, nu garantează acel venit de care cu toții avem nevoie. (...) Dacă nu găsim acele politici echilibrate care să ducă la o dezvoltare corectă, vom constata că avem politici corecte, am avut strategii, dar ne-am lovit de o mare barieră care, de-a lungul timpului, au fost aceste reglementări (...) cu controale exagerate câteodată. Și recunoaștem asta”, a mărturisit secretarul de stat.
De asemenea, secretarul de stat afirmă că propunerea de tăiere a bugetului Politicii Agricole Comune (PAC), ca urmare a Brexitului, nu va face altceva decât să diminueze din competitivitatea statelor europene la Marea Neagră.
„Europa încă nu și-a definit obiectivele. Dacă dorim securitate alimentară, dacă dorim să continuăm statutul de primă putere mondială din punct de vedere al calității produselor, al exporturilor de produse cu valoare ridicată, nu cred că asta este măsura de a tăia bugetul, de a pune fermierii în situația de a răspunde la crizele macroeconomice (cazul Rusiei – singurii care au plătit au fost fermierii, pentru că din bugetul agricol s-a tăiat). Mai există o specificitate a sectorului agricol românesc, și anume pe lângă această situație a numărului mare de ferme pe care le avem, eu nu practic un comerț civilizat la Marea Neagră. Noi nu avem o Bursă MATIF, nu am o Bursă Amsterdam (...), lucruri corecte, civilizate, instrumente foarte clare, ci noi ne confruntăm cu Rusia, Ucraina, Turcia care, de fiecare dată, prăbușesc prețul și tu trebuie să faci față cu pierderile de venit pe care le înregistrează fermierii, indiferent dacă ei produc în convențional sau în bio. De aici cred că trebuie pornită discuția, cu aceste instrumente”, a mai punctat oficialul guvernamental.
Nu în ultimul rând, el s-a declarat împotriva propunerii plafonării subvențiilor acordate fermierilor europeni și spune că țara noastră nu va putea lucra exploatațiile partajate (soluția găsită de birocrații europeni la plafonarea plăților directe), în condițiile în care, cităm: „România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni”.
„Noua Politică Agricolă Comună este o propunere care avantajează doar produsul și nu statele membre. (...) Eu cred că plafonarea este o mare greșeală, dintr-un motiv foarte simplu: România a pierdut pe timp de pace trei milioane de cetățeni. Numai Siria a pierdut patru, dar acolo este altă situație. Și, atunci, întrebăm: - în situația în care noi plafonăm aceste subvenții (sigur că vor exista acele opinii de a partaja exploatațiile), problema este cine va lucra acele exploatații partajate? Și asta pentru că agricultura României este o agricultură duală, cu 13.000 de exploatații care produc pentru piață și 850.000 de mici beneficiari (o plajă enormă pentru agricultura bio) care se alătură celor două milioane de cetățeni care nu sunt fermieri activi sau veritabili cum vor să-i definească la nivel european, dar care reprezintă o plajă destul de mare, deci reprezintă un număr enorm în complexul acestui sector important care se cheamă sectorul agricol. (...) Dacă ne dorim o plafonare a subvențiilor, cred că trebuie anunțată cu 10 ani înainte, pentru ca fermierii să se pregătească, statele respective să-și poată face strategii și bani pentru a acționa în perioada următoare”, a conchis Botănoiu.
Tot în acest context, Laurent Moinet, fermier bio din Franța și președinte al IFOAM - EU Farmers Group, a declarat: „Suntem bucuroși că asociațiile de agricultori ecologici din întreaga Europă se pot întâlni săptămâna viitoare în țara dvs, cu ajutorul Bio Romania, în centrul producției ecologice românești. Agricultorii organici solicită o PAC mai echitabilă pentru micii agricultori, care să îi ajute să treacă la agricultura ecologică și, respectiv, agroecologie. Fermierii de dimensiuni mici produc 70% din produsele alimentare din lume, joacă un rol important în gestionarea peisajelor și ar trebui să fie susținuți în mod corespunzător prin PAC, de către guvernele naționale.
Agricultura ecologică este una dintre principalele practici agricole care poate atinge obiectivele de mediu ale viitoarei PAC și ar trebui să aibă un rol important în cadrul acesteia. Agricultorii care fac mai mult pentru a proteja mediul și clima ar trebui recompensați pentru beneficiile efective pe care le aduc societății, inclusiv sol fertil, apă curată și alimente sănătoase; acest lucru vine în totală contradicție cu ceea ce se calculează astăzi pentru "venitul pierdut" în comparație cu ceea ce ei ar fi produs dacă nu ar fi făcut eforturi suplimentare. O PAC orientată spre rezultate ar trebui să cuantifice și să distribuie banii publici pe baza bunurilor publice care sunt livrate de fiecare agricultor”.
IFOAM-EU (Asociația europeană BIO) a răspuns invitației Asociației BIO România să organizeze împreună la București și la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, două evenimente care să contribuie decisiv la realizarea obiectivului IFOAM - EU pentru anul 2030: 50% din terenul agricol al Europei să fie certificat bio.
Astfel, primul eveniment a avut loc joi, 21 iunie 2018, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 15.00, în Sala Drepturilor Omului. Întâlnirea s-a desfășurat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților și a avut ca scop reforma politicilor agricole comune în domeniul Agriculturii bio – Organic CAP Reform 2021-2027.
Al doilea eveniment este Conferința Fermierilor BIO din Europa care va avea loc vineri, 22 iunie 2018, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brasov. Reuniunea se va desfășura sub patronajul președintelui de onoare BIO România, ÎPS Laurențiu Streza, iar directorul coordonator al evenimentului va fi pr. prof. univ. dr. Constantin Necula.
Organizarea de către IFOAM-EU a acestei întâlniri a grupului fermierilor europeni condus de Thomas Fertl se datorează și aniversării a 10 ani de la constituirea Asociației Bio România.
O parte din producătorii de lapte din România au ce se lăuda: „Laptele bio românesc este cel mai scump din... ”
Laptele bio românesc este cel mai scump din Uniunea Europeană (UE), în condițiile în care producătorii autohtoni îl comercializează la un preț de peste 0,50 euro pe litru, a declarat Marian Cioceanu, președintele Bio România, joi, 21 iunie 2018, cu ocazia dezbaterilor privind politica agricolă bio care au avut loc la Palatul Parlamentului.
În plus, el a afirmat că salută inițiativa de înființare a Agenției de Calitate și Promovare a Alimentului Românesc.
„Laptele bio românesc este cel mai scump lapte din Uniunea Europeană - peste jumătate de euro un litru (...). Cooperativa Bio Carpathia livrează 30.000 de litri de lapte bio la fiecare două zile câtorva procesatori din România; este un succes. Această «Bio Carpathia Cooperativă Agricolă» a evitat prăbușirea sectorului bio din 2015 încoace. Am pierdut jumătate din fermieri care, majoritatea, erau crescători de vaci de lapte, dar cei care au rămas au făcut-o datorită acestei cooperative care a negociat pentru ei un preț bun la lapte și chiar fără subvenții; din 2015, pajiștile certificate ecologic nu au mai primit subvenții. Chiar fără ele, acești fermieri, având un preț foarte bun la lapte, au supraviețuit”, a afirmat Avraham Marian Cioceanu. „Dorința noastră de agenție bio se împlinește prin intrarea în procedură parlamentară de aprobare a unei legi de înființare a Agenției de Calitate și Promovare a Alimentului Românesc. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți”.
În ceea ce privește susținerea producției agricole bio, Thomas Fertl, membru IFOAM –EU si reprezentantul grupului fermierilor a precizat că în România se impune finanțarea substanțială a conversiei și certificării ecologice.
„Piața ecologică europeană este în continuă creștere. În 2016, a crescut cu 11,4% și a ajuns la
33,5 miliarde de euro, iar terenul cultivat ecologic a crescut cu aproape un milion de hectare. În România se impune un sprijin puternic și consecvent pentru conversia și certificarea ecologică, asigurându-se astfel creșterea sectorului alimentar ecologic pentru cât mai mulți fermieri români”, a spus Fertl.
Referitor la inițiativa legislativă privind înființarea Agenției de Calitate și Promovare a Alimentului Românesc, Michel Reynaud, membru IFOAM –EU și reprezentantul grupului certificatorilor, a precizat: „IFOAM UE salută faptul că România urmărește înființarea unei Agenții pentru produse BIO; este o inițiativă meritorie pe care o susținem și care ar putea contribui la sensibilizarea agricultorilor, consumatorilor dar și a mass-media în ceea ce privește beneficiile agriculturii ecologice, precum și la dezvoltarea Pieței ecologice din România. Există, de fapt, o dinamică în cadrul sectorului ecologic, mai cu seamă în industria laptelui; vorbim despre o oportunitate reală pentru România de a-și dezvolta propria piață ecologică cu fermierii mici, în loc să importe lapte organic”.
IFOAM-EU (Asociația europeană BIO) a răspuns invitației Asociației BIO România să organizeze împreună la București și la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, două evenimente care să contribuie decisiv la realizarea obiectivului IFOAM - EU pentru anul 2030: 50% din terenul agricol al Europei să fie certificat bio.
Astfel, primul eveniment a avut loc joi, 21 iunie 2018, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 15.00, în Sala Drepturilor Omului. Întâlnirea s-a desfășurat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților și a avut ca scop reforma politicilor agricole comune în domeniul Agriculturii bio – Organic CAP Reform 2021-2027.
Al doilea eveniment este Conferința Fermierilor BIO din Europa, care va avea loc vineri, 22 iunie 2018, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brasov. Conferința se va desfășura sub patronajul președintelui de onoare BIO România, ÎPS Laurențiu Streza, iar directorul coordonator al evenimentului va fi pr. prof. univ. dr. Constantin Necula.
Organizarea de către IFOAM-EU a acestei întâlniri a grupului fermierilor europeni condus de Domnul Thomas Fertl se datorează și aniversării a 10 ani de la constituirea Asociației Bio România.
Daea: „În data de 12 iunie 2018, în magazin, la Kaufland, nu era niciun produs românesc, cu o singură excepție – vinete”
În contextul celor mai recente discuții privind supraproducția de tomate din acest an, dar și al găsirii de soluții pentru valorificare și industrializare, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat joi, 21 iunie 2018, în cadrul unei conferințe organizate la București de Mediafax, că în urma vizitei efectuate de domnia sa într-un magazin Kaufland, în ziua de 12 iunie 2018, acesta nu a găsit la raft niciun produs legumicol românesc în afara vinetelor.
Șeful MADR a confirmat totodată că producția de tomate din 2018 este de nu mai puțin de trei ori mai mare decât cea de anul trecut.
„Știam că există o anumită producție (n.r. - de tomate) care este net superioară anului trecut. La această dată spun că este mai mare de trei ori ca anul trecut și, evident, eram interesat să vedem ce putem face la Ministerul Agriculturii, în plus față de ce am făcut toată iarna, punându-i pe fermieri să se organizeze în cooperative, în așa fel încât să fie mai lesnicios actul de valorificare a produselor pe care ei le fac cu mare greutate, într-un moment climatic foarte greu, cum a fost acest an”, a precizat ministrul în cadrul conferinței. „Pentru că aveam aceste informații și cunoșteam starea de fapt, în data de 13 iunie 2018 ne-am întâlnit la Ministerul Agriculturii în formulă completă, plecând de la o constatare în câmp că este producție și de la o constatare în piață că nu sunt produse. Întrebarea a fost ce se întâmplă? (...) Am fost la Kaufland în data de 12 iunie 2018. În magazin, la Kaufland, nu era niciun produs românesc, cu o singură excepție – vinete. Nu puteai să vorbești despre tomate, nu puteai să vorbești despre ceapă, nu puteai despre varză, nu puteai să vorbești despre alte produse ale fermierilor noștri care sunt destul de multe și perisabile. În urma întâlnirii, am socotit că lucrurile s-au înțeles într-un mod în care piața îți generează o asemenea posibilitate și dorința de rezolvare pentru fermierii români este la ea acasă. Lucrul acesta am vrut să-l verific astăzi. Spre plăcuta surprindere, am găsit aproape toate produsele românești posibile, de pus pe piață la această dată. Sigur, în concurență cu celelalte produse, dar erau prezente”.
Ca răspuns indirect la afirmațiile șefului PIAROM, Cristian Pârvan, potrivit cărora stimularea producătorilor de tomate prin plata a 3.000 de euro către fiecare agricultor care și-a propus să scoată pe piață roșiile timpurii ar fi „prăpădit” producția agricolă din cauza lipsei procesării pentru surplusul de pe piață, Daea a exemplificat că un cunoscut de-al său nu a mai găsit materie primă pentru procesare.
„În orice zonă a țării sau în orice domeniu, evident că la producția principală mai ai și producție care poate să se deprecieze în timp și care poate lua o altă cale. Și pentru că știam că trebuie să ia altă cale, în momentul în care am trimis mașină, am rugat un fermier, un om de afaceri, să intre pentru interesul său și să achiziționeze produsele respective pentru industrializare, nu a găsit niciun producător care să-i ofere o asemenea marfă”, a conchis Daea pe acest subiect.
Președintele PIAROM, Cristian Pârvan, declara în plenul FoodIntelForum, eveniment care a avut loc marți, 19 iunie 2018, la București, că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, ar fi prăpădit producția de profil, susținâdu-și afirmația pe situația în care, în prezent, producătorii ar fi ajuns să vândă samsarilor roșiile chiar și cu 50 de bani kilogramul.
„O politică teoretic bună, dar incompletă, pe care am susținut-o și noi, este și cea de susținere a producției de roșii timpurii (...). Întrucât acestea au ieșit și au fost stimulați producătorii să scoată roșii, recent, în Olt, roșiile timpurii sunt vândute cu 0,50 lei la intermediari, că nu le mai cumpără nimeni. De ce? Pentru că s-a omis ceea ce cercetătorii și cei care s-au ocupat de politicile economice știau că o producție de roșii sau de legume, în general, nu poți s-o bazezi doar pe desfacerea imediată în stare proaspătă, ci că trebuie să ai o capacitate industrială care să prelucreze tot excedentul de producție care nu poate fi consumat în stare proaspătă. Este un exemplu recent care arată cum un program de stimulare – și am dat 3.000 de euro fiecărui agricultor care și-a propus să scoată roșiile timpurii – a prăpădit producția agricolă. (...) Asta înseamnă agricultura văzută ca o activitate periferică”, preciza șeful PIAROM în debutul forumului.
În aceeași zi cu afirmațiile lui Pârvan, MADR ieșea cu un punct de vedere la situația producătorilor de tomate. Astfel, precizau vocile autorizate ale ministerului de resort, în urma apariției unor știri difuzate în spațiul public referitoare la situația fermierilor din județul Dolj care ar fi fost nevoiți să arunce tone de roșii, pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale face următoarele precizari: „În această situație se află doi fermieri, unul dintre ei depunând la Direcția Agricolă Județeană un decont pentru o cantitate de 2.080 kg de roșii, iar cel de-al doilea a depus decont pentru 2.200 kg. Din documentele prezentate de aceștia a reieșit că au mai valorificat alte 2.400 kg, respectiv 2.300 kg, realizând astfel un total de aproximativ cinci tone fiecare. La o asemenea cantitate de roșii există și pierderi prin putrezire, fie pe plantă, fie în procesul de recoltare, transport sau valorificare. Aceste pierderi sunt inerente, în cazul de față, la cei doi producători agricoli care au valorificat circa cinci tone de tomate, pierderile semnalate intră în procentul de pierderi tehnologice”.
Cei de la MADR mai afirmau la acea vreme că reflectarea în mass-media a acestui caz izolat a indus în mod eronat ideea că o mare parte din legumicultorii din sudul țării s-ar confrunta cu astfel de probleme, fapt ce contravine situației reale.
„Este adevărat că, acum pe piață, este un exces de produse, în mod firesc, datorită producțiilor realizate de către cei peste 12.000 de fermieri care s-au înscris în programul de sprijin pentru tomate, din care peste 5.500 au livrat minimum 2.000 de kg și au fost deja plătiți, în conformitate cu prevederile legale. În județul Dolj s-au înscris 1.700 de cultivatori de legume. Până la această dată, 160 dintre aceștia au fost plătiți cu suma de 480.000 de deuro”.
Plățile sunt în continuă desfășurare, au mai spus oficialitățile, urmând ca și restul fermierilor, pe măsură ce depun documentele justificative la Direcția Agricolă, să primească banii cuveniți.
Valorificarea în întregime a producției este o preocupare permanentă a ministrului Petre Daea, motiv pentru care în data de 13 iunie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a inițiat o întâlnire de lucru între producătorii de legume și reprezentanții retailerilor.
Având în vedere că a început sezonul de valorificare a roșiilor și că în toate județele din România există cantități suficiente de tomate cultivate în spații protejate, au fost aduși la aceeași masă reprezentanții marilor rețele comerciale și producătorii autohtoni de legume: „V-am invitat la această întâlnire pentru ca ne dorim produse românești, de calitate, pe rafturile marilor magazine, la dispoziția consumatorilor”, a afirmat ministrul Petre Daea în deschiderea discuțiilor.
Pe parcursul întâlnirii, cei prezenți au făcut schimb de date de contact în vederea stabilirii unor viitoare relații comerciale. Potrivit fermierilor, în perioada următoare vor începe să fie livrate către hypermarketuri roșiile românești din bazinele legumicole din județele Giurgiu, Olt, Dolj etc. Ministrul i-a îndemnat pe marii retaileri să încurajeze accesul producătorilor români pe piață.
„Este pentru prima dată în România când, după foarte mulți ani, piețele sunt pline de tomate românești, iar supermarketurile, de asemenea. Scăderea prețului la consumator este un obiectiv urmărit îndeaproape, fiind susținut printr-o producție importantă. Susținerea prin subvenții a vizat acordarea de sprijin atât pentru fermieri, cât și pentru aprovizionarea cu tomate a piețelor la prețuri rezonabile pentru consumatori. Nu excludem existența unor nereguli atât în sistemul de aprovizionare, cât și în cel de comercializare a roșiilor, dar urmărim cu atenție întregul lanț de producție și valorificare al produselor legumicole”, mai preciza acum două zile ministrul Petre Daea.
Până la ora publicării materialului, am încercat să-l contactăm pe Valer Hancaş, manager Corporate Affairs şi Comunicare al Kaufland România, pentru a obține un punct de vedere la afirmațiile lui Petre Daea, însă domnia sa nu a răspuns apelului telefonic.
Veste bună pentru cei care n-au primit atestatele de producător şi carnetele de comercializare până la data de 10 aprilie 2018
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, 20 iunie, prin vot final, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol (PL-x 284/2018) - lege ordinară – cu 267 voturi pentru.
Potrivit raportului comun al Comisiei pentru Industrii și Servicii, respectiv al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice, PL-x 284/2018 are ca obiect de reglementare completarea art.II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea și completarea Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în vederea introducerii unei perioade de tranziție, până la data de 30 iulie 2018, în care atestatele de producător și carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol tipărite și aflate pe stoc să poată fi utilizate.
OUG 27/04.04.2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol prevede ca, după alineatul (1) al articolului II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 22 martie 2018, să se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: „(2) În cazul în care, până în data de 10 aprilie 2018, nu sunt emise atestatele de producător şi carnetele de comercializare, prevăzute la art. 5 alin. (1) şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, se pot utiliza, până în data de 30 iulie 2018, atestatele de producător şi carnetele de comercializare aflate pe stoc”.
Viziunea unui erudit asupra educației la sate: „Îl țin la școală pe ȚĂRĂNUȘ, îl țin să-și facă lecțiile cu mine, îi pun filme, îi pun documentare, îi vorbesc, îl atrag și spre cercetare puțin”
Vestitul matematician și scriitor de science-fiction, Alexandru Mironov, a declarat marți, 19 iunie 2018, în cadrul FoodIntelForum, că în liceele cu profil agricol din România, pe lângă reintroducerea serelor, a grădinilor de legume și a fermelor experimentale de creștere a animalelor, ar trebui oferită masa de prânz, iar copiii de la sate – „țărănușii”, cum i-a plăcut acestuia să-i alinte – care urmează cursurile acestor forme de învățământ să aibă activitate extracurriculară sub forma rezolvării temelor, vizionării de filme documentare și chiar și de cercetare.
„Hai să introducem masa de prânz a elevului român, măcar în aceste licee agricole (...). Dintr-odată, devenim importanți pentru familia țărănească; îmi trimit copilul unde sunt sigur de ceea ce se întâmplă. Va fi și o tehnologie educațională bună, pentru că după masa de prânz pe care i-o ofer de la cantina școlii (o reînființez cu vreo 30.000 de locuri de muncă, am făcut eu socoteala, dacă se dezvoltă mai departe), cu ferma de animale (...), îl țin la școală pe țărănuș, îl țin să-și facă lecțiile cu mine, îi pun filme, îi pun documentare, îi vorbesc, îl atrag și spre cercetare puțin. A face mica experiență în lotul școlii este deja o chestie pe care se poate intra”, a afirmat cunoscutul om de televiziune.
El a făcut și o previziune cu această ocazie, și anume aceea potrivit căreia mediul rural românesc va fi „high tech” abia în 2050, în condițiile în care, în prezent, în Vaslui, încă se lucrează terenul în sistem sclavagist.
„Eu fac o prognoză – «România Rurală High Tech 2050». Atunci voi vinde cireșele cu de 30 de ori prețul, nu de pe suprafețe gigantice, în care trimit roboții. Experiența din Vaslui ne arată că suprafețele mari aduc bani mulți, dar lucrătorii pe ele devin sclavi. Se lucrează în sclavagism pe unele suprafețe de acolo”, a adăugat Mironov.
Tot el și-a imaginat o fabrică de procesare a producției agricole excedentare pe roți, capabilă să se deplaseze din județ în județ.
Nu în ultimul rând, el i-a atacat direct pe importatorii români de alimente, catalogându-i drept fanarioți în fața cărora trebuie să se stea cu mitraliera în mână.
„Imaginați-vă, apropo de programul Tomata, un fel de fabrică pe roți, care nu trebuie să fie foarte mare, dar care trece prin județul Argeș și culege merele, spre exemplu. Am văzut cu ochii mei grămezi de mere lăsate în putrefacție în livezi”, a afirmat Alexandru Mironov. „Dacă ne ocupăm și de fanarioții ăștia care importă alimente... Aici trebuie să stăm cu mitraliera în mână, să vedem cum, să găsim mijloacele și, atunci, putem dezvolta agricultura”.
În 1997, la noi în țară existau 238 de licee agricole, mai multe decât în 1989, însă nenumăratele reforme prin care a trecut învăţământul de specialitate au dus la reducerea numărului acestor instituții. În 2000, mai erau 120 de unităţi şcolare cu profil agricol, iar în 2011 - doar în jur de 56 de licee tehnologice agrare, fără a pune la socoteală și liceele silvice. În fine, în 2015 numărul lor scăzuse la circa 30.
În urmă cu șase ani, ministrul de atunci al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, susținea că trebuie creată în toată ţara o reţea de licee agricole care să pregătească specialişti, iar agricultura să nu se mai practice ca în secolul al XIX-lea.
Am ajuns și în 2018 și parlamentarii au reușit să adopte o serie de modificări la Legea Educației 1/2011 pentru a facilita relansarea învățământului agricol preuniversitar. Practic, începând cu 1 ianuarie anul acesta, liceele agricole au intrat și în subordinea Ministerului Agriculturii, pe lângă Ministerul Educației, acest lucru ducând inclusiv la creșterea sprijinului financiar.
De neînțeles încă, Guvernul și Consiliul Legislativ au dat aviz negativ proiectului de modificare, dar până la urmă legea a fost adoptată în pofida motivelor invocate de cele două instituții.
În expunerea de motive a proiectului de lege se menționa că, la acel moment, existau 125 de licee care aveau și o componentă agricolă, pe lângă alte specializări, și 22 de licee cu profil agricol.
În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.
Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.
Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.
Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii.
Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton.
În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conforme, porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.
Eurodeputata care a pus pe masa lui Juncker contradicția dintre propunerea privind digitalizarea agriculturii și implementarea unor tehnologii inovatoare, respectiv plafonare
Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a avut săptămâna trecută o întâlnire cu vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European (COMAGRI), eurodeputata S&D Gabriela Zoană, ocazie cu care au fost abordate și problematica Politicii Agricole Comune (PAC), și noile propuneri pentru modernizarea acesteia din urmă, gândite în sprijinul fermerilor.
Potrivit informării sosite din partea vicepreședintei COMAGRI, aceasta a discutat cu președintele Juncker despre ultima propunere a Comisiei Europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună.
În acest context, Zoană i-a prezentat lui Juncker o contradicție, și anume aceea că pe de o parte se dorește digitalizarea agriculturii și implementarea unor tehnologii inovatoare în acest domeniu, așa cum a comunicat, de altfel, și Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură, iar pe de altă parte CE insistă pentru plafonarea plăților directe către fermieri
„În primul rând, în calitate de vicepreședinte al Comisiei AGRI din cadrul Parlamentului European, dar și în calitate de europarlamentar român, am apreciat intenția Comisiei de a acorda fonduri și oportunități de finanțare suplimentare fermelor mici și mijlocii, mai ales pentru că în România cei mai mulți fermieri fac parte din această categorie, iar fondurile europene îi ajută să se mențină la un anumit nivel de dezvoltare sau chiar să progreseze din punct de vedere economic.
În al doilea rând, am sesizat o contradicție - pe de o parte, se dorește digitalizarea agriculturii și implementarea unor tehnologii inovatoare în acest domeniu, așa cum ne comunică Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură, pe de altă parte Comisia insistă pentru plafonarea plăților directe către fermieri între 60.000 de euro la 100.000 de euro sau 120.000 de euro, așa cum a declarat la ultima întâlnire a Comisiei AGRI. Această situație va afecta marii fermieri, dar și pe cei mijlocii. Este o situație care aduce nemulțumiri mai multor state membre și i-am cerut președintelui Juncker, în cazul în care votul majoritar va decide plafonarea, să ia în considerare plafonări voluntare care să permită statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce privește alocarea acestor plăți directe. Un alt subiect important referitor la agricultură a fost acela al egalizării cuantumului subvenției primite de fermierul român cu subvenția primită de orice alt fermier dintr-un alt stat membru. I-am explicat președintelui Juncker că rațiunea care a stat la baza acordării subvenției în cuantum diferit între fermierii din statele membre și anume costul de producție mai mic în est decât în vest, nu mai există. Acum plătim în toată Europa același preț pentru petrol, pesticide și celelalte cheltuieli aferente”, a declarat Gabriela Zoană.
În 2018, țara noastră a primit rambursări de la Uniunea Europeană de 1,847 de miliarde de euro, iar alte 400 de milioane de euro urmează să vină în urma solicitărilor depuse, anunța miercuri, 16 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă.
Acesta a mai precizat că, la aceeași dată din 2017, România plătise 1,950 miliarde de euro, iar anul acesta 2,667 miliarde euro.
Potrivit datelor MADR, anul acesta, APIA a autorizat la plată o sumă mai mare decât în aceeaşi perioadă din campania trecută, astfel că în perioada 16 octombie 2016 - 15 mai 2017 a plătit 1.950 milioane de euro, iar în perioada similară din aceste an 2.667 milioane de euro.
Europarlamentarul Gabriela Zoană a avut, săptămâna trecută, la Strasbourg, o întrevedere oficială cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
În cadrul discuțiilor, au fost abordate teme care țin de cooperarea dintre Comisia Europeană și România.
Tulcea, suine în pericol. Boală depistată și în căpușe!
Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea urmărește cu atenție situaţia din cinci localităţi şi dintr-o gospodărie situată la patru kilometri distanţă de municipiul reşedinţă unde evoluează focare de pestă porcină africană (PPA).
În acest demers, începând de luni, 18 iunie 2016, specialiştilor din judeţ li s-au alăturat colegi din Brăila, Călăraşi, Ialomiţa şi Vrancea, toate suspiciunile de focare de PPA apărute în Ceatalchioi, Sălceni, Partizani, Parcheş, Somova şi la patru kilometri distanţă de municipiul Tulcea fiind confirmate de analizele de laborator efectuate la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti (IDSA).
Potrivit spuselor șefului DSVSA, în Tulcea a fost identificat virusul PPA inclusiv într-o căpuşă, iar insecta a fost trimisă pentru noi analize la IDSA. Aceasta este o insectă hematofagă care trebuie evitată atât în preajma animalelor, cât şi a omului, fapt pentru care se impune efectuarea dezinsecţiilor riguroase, cu substanţe adecvate.
Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea în urmă cu circa două săptămâni, după ce, în ultimii doi ani, zeci de asemenea focare au fost confirmate în Ucraina şi în Republica Moldova, în apropierea graniţei cu România.
Încă de la acel moment, specialiştii DSVSA au derulat campanii de informare a populaţiei cu privire la modul de prevenire a difuzării virusului şi au început recoltarea de extracţie a mistreţilor din mediul sălbatic pentru identificarea PPA.
Pentru prevenirea răspândirii virusului, DSVSA a decis instalarea unor covoare dezinfectante în apropierea localităţilor în care au apărut suspiciunile de PPA, precum şi la pasagerele care transportă călători în Delta Dunării. De asemenea, au fost instituite filtre, astfel încât niciun porc viu sau produs din carne de porc să nu mai poată fi transportat dintr-o zonă afectată.
Fermierii din Transilvania vor fi premiaţi la Cluj-Napoca, la conferinţa PRIA Agriculture
Fermierii români din Transilvania vor fi premiaţi în cadrul conferinţei PRIA Agriculture, care va avea loc la Cluj-Napoca în data de 14 iunie 2018.
Conferinţa PRIA Agriculture şi PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania sunt evenimente importante pentru agricultură şi reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorităţi şi companiile care îşi desfăşoară activitatea în acest sector.
În cadrul acestei conferinţe, organizată de PRIAevents, vor fi recunoscute eforturile şi contribuţia fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse şi experienţa lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menţinerea agriculturii României pe un loc bun în UE.
„Au investit cunoştinţe şi energie pentru agricultura românească - motor extrem de important al economiei României. De asemenea, vom recunoaşte meritele cercetătorilor şi al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră. Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare şi o atenţie deosebită acestui sector. De aceea, Politica Agricolă Comună (PAC) consolidează competitivitatea şi sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăţi directe fermierilor, prin măsuri de piaţă şi finanţează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. Va fi extrem de important să discutăm despre ce ne va rezerva aceasta după 2020 şi despre cum ne poziţionăm noi în noua PAC”, spun cei de la PRIAevents.
Potrivit organizatorilor, în conferinţă vor fi discutate subiecte de o deosebită importanţă pentru fermieri şi pentru agricultura României.
„Fermierii acordă importanţă maximă acestei teme pentru că este important să contribuim şi noi la viitoarele prevederi, deoarece agricultura are un rol important în România. Astfel, Ministerul Agriculturii, împreună cu fermierii, ar trebui să stabilească ce este mai bine pentru România şi să obţinem astfel rezultate mai bune şi simplificarea aplicării PAC, poate creşterea subvenţiilor pentru fermierii români şi mai multe fonduri europene”, apreciază aceştia.
Mega Image va fi prezentă la eveniment
În cadrul evenimentului, va fi prezent lanțul Mega Image cu proiectul Gusturi Românești, care continuă, pentru al șaselea an consecutiv, programul „Gusturi Românești de la gospodari”, prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.
Programul „Gusturi Românești de la gospodari” s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules. Alături de producătorii locali integraţi în proiect din anii precedenți, anul acesta s-au alăturat programului noi producători, numărul total ajungând la 100 de fermieri. Cei 100 de producători aduc zilnic pe rafturile din toate magazinele Mega Image șase sortimente de legume, verificate pas cu pas, de la seminţe până la raft: roşii, ardei gras, salată verde, castraveți cornișon, ardei kapia și vinete.
„În urmă cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o nouă abordare a relației cu producătorii locali de legume, având în vedere că ne doream sa putem oferi constant clienților noștri, legume locale, gustoase și nu în ultimul rând sănătoase. Aceasta noua abordare a presupus o implicarea activa a MI pe tot procesul de producție, de la programare cultura, până la livrare. (...)
Ne bucurăm că de la un an la altul strângem în jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii, iar acum numărul lor a crescut la 121 și aceștia dețin în total peste 100 ha de solarii sau sere”, declara Diana Dobre, Category Group Manager Legume Fructe, Mega Image în cadrul PRIA Agriculture&PRIA Gala Femeilor în Agricultură care a avut loc la București în 22 martie 2018.
Aproape 20 de miliarde de euro urmează să fie investite în agricultura românească, precum şi în zonele rurale, până în 2020, prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC). Legea terenurilor agricole este de asemenea unul dintre punctele importante care vor fi în dezbatere, precum şi absorbţia fondurilor europene.
La eveniment au fost invitaţi Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Istvan Valentin Vakar, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Valeriu Tabără, preşedinte ASAS şi fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Floricel Dima, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Felix Arion, director general Agro Transilvania Cluster, Sorin Ciplea, vicepreşedinte Cooperativa Agricolă Lunca Someşului Mic, Nicolae Tritean, director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Turda, Adrian Zaharia, director executiv la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj şi Ştefan Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj.
Conferinţele PRIA aduc în atenţie cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu şi reunesc un număr mare de participanţi.
PRIA Agriculture va reuni 200 participanţi - fermieri, asociaţii, clustere, cooperative şi reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, companii care activează in agricultură şi în domenii conexe.
Embargoul rusesc impus fructelor europene ne bagă bani în buzunar
Un sprijin financiar european pentru retragerea de pe piaţă a 2.000 de tone de fructe ar urma să fie încasat de organizaţiile şi de producătorii individuali din sectorul de profil din România, în urma interdicţiei impuse de Rusia la importul de fructe din statele Uniunii Europene (UE), a transmis, miercuri, 13 iunie 2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
„În Şedinţa Guvernului din 13 iunie 2018, a fost aprobată o hotărâre prin care se stabileşte valoarea maximă a sprijinului financiar excepţional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe. Beneficiarii acestui sprijin sunt organizaţiile de producători recunoscute din sectorul legume-fructe şi producătorii individuali din sectorul fructe”, precizează instituția guvernamentală printr-un comunicat de presă.
Instituţia a explicat faptul că interdicţia Rusiei privind importul de fructe din România şi din celelalte state membre ale UE a dus la perturbarea pieţei prin scăderea semnificativă a preţurilor la aceste produse, ca urmare a faptului că o importantă piaţă de export a devenit indisponibilă.
În acest sens, Comisia Europeană (CE) a adoptat Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165/2017 al CE de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar pentru producătorii de anumite fructe. Conform art. 2 alin. (1) din acest Regulament, României i s-a alocat o cantitate de 2.000 tone.
„Situaţia creată a avut implicaţii majore şi asupra producătorilor de fructe din România, din cauza faptului că pentru cantităţi însemnate de fructe nu a existat posibilitatea valorificării imediate şi nici de depozitare corespunzătoare, România dispunând de o capacitate redusă de stocare. În urma consultărilor cu reprezentanţii Organizaţiei Interprofesionale PRODCOM din sectorul legume-fructe, a reieşit că producătorii de fructe au optat pentru măsura de retragere de pe piaţă, în vederea distribuirii gratuite, şi au notificat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), specificând produsele (mere) şi cantităţile”, se menţionează în comunicat.
Astfel, APIA a notificat la Comisia Europeană produsele, cantităţile şi sumele pentru măsura de retragere de pe piaţă în vederea distribuirii gratuite, totodată fiind aprobată metodologia specifică de efectuare a plăţilor către beneficiarii acestui sprijin financiar de către APIA prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 243/ 2017 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar pentru producătorii din sectorul fructe.
Resursele financiare maxime sunt de 200.000 lei şi se asigură ca sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2018.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va efectua plăţile către producătorii de fructe care au aplicat măsura de retragere de pe piaţă, în vederea distribuirii gratuite până la data de 30 septembrie 2018, potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165 /2017 al Comisiei.
Citeşte mai mult ...
Schimb de generații în sectorul laptelui și produselor lactate. „Misiunea mea... nu spun că s-a sfârșit...
Vădit emoționat, deținătorul uneia dintre cele mai mari ferme de creștere a vacilor cu lapte, patronul Agroserv Măriuța, Nicușor Șerban, a anunțat că predă proaspăta facilitate de procesare a laptelui - „Lăptăria cu Caimac” - fiicei sale și ginerelui său, Mădălina și Adrian Cocan, zona de producție a cerealelor și cea de lapte urmând să rămână apanajul vestitului crescător de bovine.
„Misiunea mea, în mare parte, nu spun că s-a sfârșit, dar de aici încolo, pentru procesarea laptelui și pentru tot ceea ce înseamnă acest nou business al societății noastre îl încredințez de astăzi Mădălinei Cocan (n.r. - fiica lui Nicușor Șerban) și lui Adrian Cocan (n.r. - ginerele său). Le urez succes, le urez noroc, cel puțin atât cât am avut eu”, a precizat Șerban, marți, 12 iunie 2018, cu ocazia lansării noului brand. „Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”.
În plus, într-o declarație exclusivă pentru Revista Fermierului, el a adăugat că fiecare om ar trebui să aibă un simț al măsurii, mai exact, să determine în mod clar limitele lucrurilor bine și foarte bine făcute.
„Teoria aceasta în care putem face de toate și știm de toate este o teorie, din punctul meu de vedere, greșită și falită. Or, eu merg pe principiul că trebuie să facă fiecare ce știe mai bine și pentru ce este pregătit. Eu, sincer, nu sunt pregătit să vând și să promovez laptele. Asta trebuie s-o facă cei care sunt pregătiți pe treaba asta. Eu sunt pregătit să produc grâu, să fac lapte de calitate. De aici încolo, sigur, businessul este business, este tot al nostru, dar fiecare trebuie să se ducă acolo unde este extraspecializat și unde poate să aducă cea mai mare plusvaloare”, a mai afirmat Șerban.
Invitat de onoare al evenimentului de la Drăgoești, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat, la rândul său, că a asistat la un dublu eveniment, și anume la inaugurarea unei noi unități de prelucrare a laptelui, precum și la un schimb de generații între fermieri.
„Pentru cele două evenimente, primiți salutul de respect”, a spus Daea.
În ceea ce privește noua administrație a „Lăptăriei cu Caimac”, Mădălina Cocan, unul dintre proprietari, a precizat că noul brand este felul său și al soțului de a continua cu succes afacerea familiei.
„Este un brand de suflet pentru noi. Pentru mine și pentru Adrian, acest brand este felul nostru de a continua cu succes afacerea familiei. Ceea ce părinții noștri au început acum 24 de ani vrem să continuăm cu succes. Nu suntem ingineri-agronomi, nu suntem zootehniști. De aceea, a trebuit să facem ceva, să aducem ferma în zona noastră de competențe, de marketing și de business”, a punctat Cocan. „Întreaga idee a acestui brand și a acestor produse pivotează în jurul publicului către care ne adresăm, un public din ce în ce mai critic și mai exigent. Produsele pe care le facem aici sunt declarația noastră că și în România se poate, că putem să facem produse la nivel internațional, la standarde europene de calitate de top, de care să fim mândri”.
La rândul său, Adrian Cocan a menționat că își dorește foarte tare să realizeze, alături de soția sa, produse menite să-i facă mândri că sunt români, iar atunci când acestea vor fi găsite pe rafturile supermarketurilor din străinătate, cumpărătorii să-și amintească cu bucurie de România.
Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.
Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.
Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.
Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.
Un vestit crescător de vaci și familia sa se gândesc să intre în Programul pentru școli al României
Exact în ziua în care fiica și ginerele său lansau oficial pe piața autohtonă un nou brand de produse lactate – „Lăptăria cu Caimac” –, întrebat fiind dacă se gândește să intre în Programul pentru școli al României și să livreze copiilor lapte și produse lactate calitativ superioare, Nicușor Șerban, proprietarul Agroserv Măriuța, a precizat că va studia legislația, iar apoi va decide cu siguranță intrarea în sistem.
„Până în prezent, nefiind pe zona de procesare a laptelui, nu ne-a preocupat subiectul lapte și produse lactate în școli. Probabil că, de acum, intrând în industrie, vom vedea care este legislația, cum putem să ajungem cu produse de foarte bună calitate și în școli, chiar și în grădinițe”, a declarat, pentru Revista Fermierului, șeful Agroserv. „Sigur! Ne gândim să furnizăm lapte tuturor celor care vor să mănânce lapte de calitate”.
Prezent la evenimentul de lansare a unității de procesare a laptelui, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menționat că este normal ca furnizorii de lapte și de produse lactate să poate duce în școală cel mai bun produs.
„Iată, avem de unde – de aici –, cu siguranță avem și din altă parte, pentru că am fost și în alte locuri din țară, unde se realizează lucruri foarte bune, nu la dimensiunea aceasta, dar produse sănătoase care pot fi puse pe masa românilor și, cu atât mai mult, pe masa copiilor, ca să le poată mânca fără niciun fel de risc și, evident, să ne putem bucura toți, laolaltă, de ceea ce avem și realizăm împreună”, a precizat, la rândul său, guvernantul român.
Un mesaj clar, în sensul în care produsele Lăptăriei cu Caimac se adresează copiilor, a fost dat de cei doi soți, administratorii noii facilități de procesare a laptelui.
„Ne-am dorit să punem în piață produse pe care să le dăm copiilor noștri”, a afirmat Adrian Cocan, în timp ce soția sa a adăugat: „Am gândit acest brand pentru consumatori, plecând de la principiul de transparență, de a ne trata consumatorii așa cum noi ne dorim să fim tratați și să facem produse pentru noi și pentru copiii noștri”.
„Lăptăria cu Caimac” și gustul adevărat al laptelui de la vacă
Marți, 12 iunie 2018, s-a lansat oficial „Lăptăria cu Caimac”, un nou producător de lactate de specialitate, 100% românești, integrale, naturale și minim procesate. Pentru început, noua unitate de procesare va readuce la rafturi laptele cu caimac, îmbuteliat în sticle de 1 litru, iar produsele vor fi distribuite în magazinele Mega Image din București.
Cu o investiție totală de peste 5.000.000 de euro în noua fabrică și cu o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, noua unitate folosește tehnici de procesare moderne, dar blânde, o temperatură de pasteurizare mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive naturale.
Laptele cu caimac se va găsi la rafturi în sticle de sticlă, fiind un lapte integral, nestandardizat, cu grăsime variabilă între 3,8% și 4,1%, așa cum îl dă vaca. Termenul de valabilitate va fi de 14 zile, mai redus decât cel obișnuit, dar astfel va fi păstrat tot ce este mai bun din laptele natural, datorită procesării minime. Calitatea ridicată și gustul deosebit ale produselor Lăptăriei cu Caimac sunt asigurate prin 100% conținut de lapte proaspăt, integral, fără adaosuri inutile, de la văcuțe crescute în România.
Ferma Lăptăriei cu Caimac este una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, înființată în urmă cu 24 de ani, în prezent ajungând la aproximativ 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste 10 ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România și, in ultimii ani, și din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
Fabrica de procesare de ultimă generație a Lăptăriei cu Caimac are 1.517 metri pătrați și se află vizavi de fermă, pentru ca laptele să ajungă imediat pe linia de producție, neatins de om sau de aer, la cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.
Planurile de dezvoltare prevăd un total de șase linii de producție funcționale până la finalul anului 2018, iar în curând, alături de sticlele de lapte cu caimac, la rafturi vor ajunge și alte produse ale noii unități, precum iaurtul natural, cașul proaspăt de vacă și cașul zvântat.
În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.
Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.
Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.
Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde 2 porţii de fructe şi/sau legume, 2 porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii conform art. 17 alin. (3) şi (4).
Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton, conform Anexei nr. 1.
În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conform art. 9 alin. (4), porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.
Cât s-a recoltat până la această oră?
Dacă este să ținem cont de datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), mai bine de 22.500 de hectare cu orz şi orzoaică au fost recoltate până la data de 10 iunie a.c.
Concret, în 15 judeţe (Arad, Bihor, Brăila, Buzău, Caraş Severin, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Tulcea) s-a recoltat orz de pe o suprafaţă totală de 19.000 ha. În ceea ce priveşte orzoaica de toamnă, aceasta a fost recoltată de pe o suprafaţă de 3.500 ha în 5 judeţe, respectiv Arad, Bihor, Mehedinţi, Teleorman şi Timiş.
Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, s-a deplasat vineri, 8 iunie 2018, în comuna Vânători din judeţul Teleorman, pentru a vedea prima recoltă de cereale din acest an.
Suprafaţa însămânţată în primăvara acestui an cu porumb şi floarea-soarelui ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa totală însămânţată de peste 6 milioane de hectare, culturi care au clasat România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, din punctul de vedere al producţiilor obţinute în anul 2017.
Porumbul a fost însămânţat pe 96,22% din suprafaţa programată până la data de 11 mai 2018, respectiv pe 2,368 milioane de hectare, iar însămânţările la cultura de floarea-soarelui au depăşit 97% din suprafaţă, totalizând 1,01 milioane de hectare. De asemenea, până la data menţionată au mai fost însămânţate 128.803 hectare cu ovăz de primăvară (96% din program), cu orzoaica de primăvară - 83.140 de hectare (100,96%), soia - 152.768 ha (90,12%), legume în câmp şi solarii - 193.688 de hectare (93,55%), cartofi de toamnă - 142.718 ha (94%), sfecla de zahăr - 27.624 (86%) şi mazăre boabe - 108.922 (109,39% din program).
Datele MADR arată că în toamna anului trecut au mai fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă şi 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă.
Ratăm sau nu șansa de la UE? Aceasta-i întrebarea
În perioada asta, toată lumea își dă cu părerea. Comisia Europeană și statele membre UE poartă discuții aprinse asupra PAC post-2020. Sunt multe declarații și la fel de multe zvonuri, în special legate de bani, care, sigur, vor fi mai puțini decât până acum, având în vedere ieșirea Marii Britanii din UE.
Plafonarea subvențiilor este subiectul cel mai fierbinte, abordat și de Revista Fermierului în această ediție.
Încă nu se știe câți bani va aloca Uniunea Europeană pentru una dintre cele mai importante politici ale sale după 2020, dar, cert, vor urma schimbări. Excluderea fermelor mari de la subvenții ori plafonarea plăților pentru acestea ar fi o inechitate cu urmări grave pentru economia unei țări. Cu un buget redus al viitoarei PAC, există riscul ca agricultura și industria alimentară europeană să devină necompetitive, iar fermierii europeni, constrânși de presiunea mediului concurențial mondial bazat pe globalizare, precum și de standardele tot mai crescute la nivel european privind mediul, clima, bunăstarea animalelor, ale căror produse vor intra în competiție directă cu altele din țări terțe, vor fi net dezavantajați. Fără o compensare a pierderilor generate de respectarea standardelor impuse în interiorul UE, fermierii europeni vor fi perdanții acestei competiții inechitabile.
Banii sunt necesari și practica a demonstrat că nu e ușor de intrat în posesia lor. Destinatarii fondurilor europene continuă să ceară simplificarea Politicii Agricole Comune, așa încât fermierii să facă ceea ce știu mai bine, să producă hrană și nu să stea ancorați într-o birocrație excesivă. Fermierii se așteaptă la măsuri realiste, ușor de realizat. Sunt sătui de birocrație.
Comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, a declarat recent despre PAC 2021-2027: „Va rămâne o politică agricolă comună, cu obiective clare, stabilite și agreate la nivelul UE. În același timp, este adevărat că vrem să dăm mai multă flexibilitate statelor membre în privința modalității prin care acestea aleg să atingă acele obiective”.
Comisia Europeană intenționează să lase statelor membre puterea de a-și face politicile în funcție de propriile nevoi, ceea ce ar simplifica politica agricolă. Așadar, țările Uniunii ar putea aloca fondurile potrivit propriilor nevoi. Pentru aceasta, statele membre ar trebui să-și croiască propriile strategii pentru rezolvarea situațiilor naționale. Și, aici, ne-a prins! România e învățată să ia de-a gata de la Bruxelles. După aproape 30 de ani de democrație, nu avem strategii pe niciun domeniu, iar legislația națională ne-o armonizăm cu cea europeană printr-un simplu „copy-paste”, la care atașăm o traducere mot à mot. După care, ne trezim cu termeni despre care nu știm nimic, nu-i înțelegem și ne chinuim să-i folosim într-o engleză de Dâmbovița.
Apoi, banala virgulă din cauza căreia sunt întoarse multe proiecte europene și beneficiarii puși pe drumuri: vor putea funcționarii să uite de ea?!
Observ că liderii fermierilor noștri își pun mari speranțe în faptul că țara noastră va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, în perioada ianuarie-iunie 2019. Așteptările sunt mari, toți au impresia că oficialii români vor rezolva în șase luni ce n-au rezolvat în 10-12 ani de stat prin diversele instituții ale Uniunii Europene. Pe scurt, în cadrul Consiliului Uniunii Europene se reunesc miniștrii din fiecare țară, pe domenii, și discută, negociază, Consiliul având atribuții în adoptarea legilor și a bugetului anual al UE.
Îmi amintesc anul 2011. Era noiembrie și Cioloș, comisar european atunci, lansa propunerile pentru PAC 2014-2020, în Parlamentul European și în prezența tuturor miniștrilor din țările membre. Am fost acolo. În timp ce miniștrii Agriculturii din Germania, Franța, Spania, Bulgaria, Polonia îl certau pe comisar pentru plafonarea plăților directe, al nostru, Tabără, ridica problema cotelor de zahăr din sfeclă. De parcă această cultură e răspândită în toată România.
La vremea aceea, aveam reprezentanți și în Comisia de Agricultură a PE, de altfel vicepreședintele Comisiei, român, a și prezidat o parte din ședință. Actualul premier făcea, de asemenea, parte din Comisia de agricultură a Parlamentului European, însă atunci, pe 7 noiembrie 2011, am remarcat absența doamnei eurodeputat de la „o dezbatere istorică pentru Europa”, așa cum s-a scris în presa internațională.
Personal, sunt sceptică în ceea ce-i privește pe cei care ne reprezintă aici sau dincolo de granițele României. Mi-ar plăcea să mă contrazică și să-i văd bătându-se pentru realitățile noastre, făcând jocul țării.
„Capul plecat, sabia nu-l taie”. Să îndrăznim, totuși, să ridicăm capul!
Publicitate
Revista
