Există legătură între definitivarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) și plata subvențiilor după 2020?
Dacă ar fi să ne luăm după opiniile exprimate în cadrul celei de-a şasea ediţii a Forumului Eurosfat de către Mihail Dumitru, directorul general-adjunct al DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE), dar și de către Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), definitivarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) nu este o condiționalitate la plata subvențiilor după 2020.
Dumitru a dat exemplul unor țări care nu au deloc cadastrul definitivat, însă au un LPIS (sistem de identificare a parcelelor) funcțional, dar și al unor țări membre ale Uniunii Europene (UE) care au și LPIS, și un cadastru național definitivat, acestea din urmă fiind cei mai eficienți în viziunea sa.
„Nu este de competența Comisiei Europene dacă Programul Național de Cadastru din România va continua sau nu. Sistemul de cadastru este foarte important pentru dezvoltarea economică a unui stat pentru că este un sistem bun pentru gestiunea resurselor. Noi avem în cadrul Politicii Agricole Comune un sistem de identificare a parcelelor. Este dovedit că acolo unde există un cadastru, sistemul de identificare a parcelelor este mult mai exact și duce la mult mai puține erori în gestiune. În UE, există state care au cadastru foarte bine pus la punct și au și un sistem de identificare a parcelelor care se bazează pe acesta; probabil că sunt cei mai eficienți în gestionarea PAC. Sunt și țări membre care nu au deloc cadastru și tot au un sistem de identificare a parcelelor, sistem de gestiune obligatoriu prin reglementarea PAC. În România există anumite particularități legate și de procesul de restituire a terenurilor, cum s-au făcut și de exactitatea informațiilor geografice și cadastrale. De aici am avut foarte multe probleme legate de nivelul erorilor în gestiunea PAC, a plăților pe hectar. Dacă omul a declarat mai mult, atunci, au apărut erori care fie au fost sancționate sau corectate ș.a.m.d. Eu cred că este foarte important dacă Guvernul României decide să continue programul de cadastru, dar nu este o condiționalitate”, a declarat Dumitru în cadrul conferinței Eurosfat de vineri, 9 iunie 2018.
La rândul său, secretarul de stat MADR a întărit afirmațiile lui Dumitru și a plusat pe faptul că țara noastră ar trebui să aibă un LPIS foarte eficient.
„Este o întrebare des vehiculată, dacă vom mai avea subvenții dacă nu se termină cadastrarea – fals! Aceasta este o chestiune povestită. Realitatea este următoarea – trebuie să avem un sistem de control foarte eficient și ne străduim să-l avem la un nivel cât mai performant, dar nu există o legătură directă între existența sau inexistența cadastrului și plata subvențiilor. Plata subvențiilor se face în condițiile în care există un sistem integrat de control al suprafețelor pentru care se fac plățile directe”, a adăugat oficialul guvernamental.
Nici jumătate din terenurile agricole, cadastrate
Aproximativ patru milioane de hectare sau circa 40 de procente din totalul terenurilor agricole din România sunt în prezent cadastrate, iar la nivelul ţării există contracte cu peste 2.000 de UAT-uri, preciza, miercuri, 23 mai 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul Conferinței Naționale a Agricultorilor, organizată de LAPAR.
„Cadastrul este o operaţiune grea, sunt bani mulţi alocaţi prin POR, de la UE, dar sunt şi de la bugetul statului. Sunt peste 400 de milioane de euro. Este o acţiune la nivelul ţării; s-au făcut contracte cu peste 2.000 de UAT-uri. E o lucrare complexă, complicată, dar ea a trebuit făcută şi iată că şi efortul acesta bugetar justifică necesitatea executării unei asemenea lucrări de o astfel de amplitudine şi complexitate”, a afirmat oficialul guvernamental.
Întrebat la cât se ridică suprafaţa agricolă cadastrată, Daea a replicat: „Undeva la 40%. Sunt cifre relative, ele se modifică de la o zi la alta, dar undeva la patru milioane hectare sunt cadastrate”.
Ministrul de resort a adăugat că această acţiune de cadastrare se face de către specialiştii de la cadastru, împreună cu autorităţile locale, care descifrează fiecare situaţie, pentru a vedea care este statutul juridic şi „care este starea de fapt”.
„Ce am făcut noi la Ministerul Agriculturii şi ce ordin am dat eu în ţară? A fost acela ca toţi specialiştii de la Agricultură, când ajung echipele de cadastru care vor executa această lucrare, să fie la faţa locului, să mobilizeze proprietarii să îşi recunoască parcelele în timpul acela scurt şi să fie autentic procesul de realizare a acestei acţiuni foarte complexe”, a conchis Daea.
Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, se declara neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România ar urma să treacă la plata pe fermă și considera la începutul lunii martie 2018 că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.
Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.
În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.
De la polo pe apă, la cultura de lavandă
Zilele acestea, am descoperit că fostul meu partener de miuță din spatele blocului situat în cartierul bucureștean Balta Albă, Dragoș „Stoe” Stoenescu, cel care a apărat de multe ori spectaculos și cu succes poarta naționalei de polo a României, cultivă, mai nou, lavandă pe o mie de metri pătrați de teren.
Pe Dragoș îl știu de peste trei decenii, așa cum am mai spus, încă de pe vremea când băteam „mingea de 35” în spatele „blocurilor gri”, în niște pseudo-campionate de minifotbal pe viață și pe moarte (la care, apropo, la acea vreme, asista și Lavinia Petrea, vedeta știrilor Pro TV, pasionată și ea de sportul cu balonul rotund). Atlet de profesie („mânca” polo pe apă încă de atunci), „Stoe” era și un bun jucător de fotbal, adversar alături de care am spart vreo câteva bășici din cauciuc.
Anii au trecut însă, iar profesiile ne-au împins în direcții diferite, pe el către sportul profesionist, iar pe mine către gazetăria de nișă, astfel că, vreo 15-20 de ani, nu ne-am mai văzut. Grație însă unei rețele de social media, l-am „reîntâlnit” în mediul virtual pe Dragoș, acum vrei doi-trei ani sau mai bine, iar acum câteva zile am descoperit și noua sa pasiune – cultura lavandei. Cum nu puteam să scap printre degete oportunitatea de a vorbi cu un „tânăr fermier” în devenire, amic cu ștate vechi, am decis să-l întreb de trecerea sa de la polo pe apă (și de la haina militară, apropo, pentru că el activează în prezent ca ofițer al Poliției Române), la cultura de lavandă.
„Nu pot sta departe de bazin”
Chiar dacă Dragoș recunoaște că s-a retras din sportul de performanță în 2017, el mărturisește că nu poate sta departe de bazin.
„În timpul liber, mă duc sa înot sau chiar să joc polo cu foștii colegi”, recunoaște el.
Dragoș Stoenescu nu este singurul sportiv care conștientizează importanța sectorului agricol. În urmă cu cinci ani, Ion Ţiriac afirma că, cităm: „Agricultura e viitorul. Mâncarea şi energia sunt următoarele zone de investiţii enorme în România”. Și lista nu se oprește aici. O întreagă pleiadă de sportivi români au băgat bani în diverse exploatații horticole, agricole și zootehnice.
Din acest motiv, l-am întrebat și noi pe fostul jucător de polo cum vede el sectorul agroalimentar, în condițiile în care miza asigurării hranei la nivel global nu mai este de mult un moft.
„Domeniul agroalimentar nu e deloc punctul meu forte, dar consider ca ar merita mai multă atenție și, cu o susținere financiară și de specialitate, cred că poate ieși de o afacere bună. Am observat în ultima perioadaă că se caută produse românești și mai ales produse bio”, a precizat, pentru ediția online a Revistei Fermierului, Dragoș Stoenescu.
Pariul cu lavanda - „ideea a fost a mea și a cumnatului meu”
Cum trecerea de la sportul de performanță la cultura lavandei reprezintă un drum lung (și o provocare pentru mine în a înțelege resorturile din spate), am decis să-l întreb pe Dragoș de unde până unde noua abordare. El a recunoscut că totul a început dintr-o simplă joacă a imaginației, de genul cum ar fi dacă ar fi.
„Despre lavandă... s-o luăm cu începutul (n.r. - râde). Terenul este undeva în zona Teleorman, mai exact, în Tătărăștii de Jos. Acolo, socrii mei și-au construit o casă de vacanță și au o curte de aproximativ 2.000 de metri pătrați. Jumătate din spațu este plin cu pomi fructiferi, cu pomi decorativi și cu viță-de-vie, iar pe cealaltă jumătate am plantat noi lavandă”, spune fostul sportiv. „Ideea a fost a mea și a cumnatului meu (n.r. - fratele soției, și el, jucător de polo). Toată treaba cu microplantația de lavandă a început așa, în joacă, de la stadiul unei simple idei: «Ce frumos s-ar vedea, dar ce frumos ar mirosi etc.». Ne-am hotărât să încercăm, până la urmă.”
Următorul pas al fostului portar al naționalei române de polo a fost acela de a achiziționa 1.600 de butași de lavandă, de undeva din județul Constanța, mai exact ,din localitatea Ovidiu.
„Într-o vineri seara, la începutul lunii mai 2017, am plecat să cumpăr materialul săditor, iar sâmbătă-dimineața am și început să plantăm butașii. Șansa a fost de partea noastră, pentru că vânzătorul ne-a și sfătuit cum să-i plantăm, la ce distanță să punem firele ș.a.m.d. Am pregătit terenul, l-am arat, l-am discuit și «am tras» rândurile. Totul, exact cum mi-a spus comerciantul. Pe locul pregătit, am reușit să plantăm 1.300 de fire. Restul de 300 le-am pus «la școală»”, precizează Stoenescu.
Acesta recunoaște că la toată această treabă l-au ajutat și ceva oameni din sat, cu tot cu utilajele aferente.
„Au venit cu un tractor, cu un cal și cu alte utilaje. La plantat, am ajutat și eu, și cumnatul, plus trei persoane. Cert este ca am terminat plantatul cam în șase ore. Câteva zile, am udat... și asta a fost!”, explică Dragoș.
„Nu băltește niciodată”
Am fost uimit de discursul și de termenii folosiți de fostul meu adversar la minifotbal. Se vede că-i place să lucreze pământul, de vreme ce știe deja de buruienile dăunătoare, de băltire, dar și de necesarul de lumină solară pentru plantele sale. Deloc surprinzător, fostul poloist a depistat o altă problemă întâmpinată în mediul rural, și anume lipsa forței de muncă.
„Acolo, în curte, avem toate condițiile necesare: apă, energie electrică, loc de dormit, iar norocul este că terenul este în pantă și orientat către sud. Nu băltește niciodată, apa se scurge exact pe rânduri, iar soarele bate de dimineață până seara pe lavandă. Partea proastă sunt buruienile care «ne omoară» și, de asemenea, că nu găsești oameni care să te ajute. Am avut grijă de ea cum am putut și uite cu ce tufe bogate m-am pricopsit! S-au prins cam 95%, iar unde este mai umbră, tufele sunt puțin mai mici”.
Dragoș Stoenescu a afirmat că soiul de lavandă plantat de el și de cumnatul său este Lavandula angustifolia și ne-a mărturisit că... ar avea nevoie și de ajutor. Din păcate, lipsa de consultanță în cultivarea plantelor medicinale și aromatice își spune cuvântul, nu numai forța de muncă. În plus, valorificarea pare să fie, acum, o problemă.
„Trebuie tunsă (n.r. - lavanda) și nu știu ce să fac cu ea. Aici am nevoie de ajutor. Unde să o distribui?!”, se întreabă fostul sportiv de performanță.
„Ador să stau acolo, la țară”
La nivel european, se tot vorbește de transferul între generații, de întinerirea mediului rural. Sunt o grămadă de politici UE în acest sens, însă impresia este că rar mai găsești tineri de la oraș dispuși să dea viața agitată din Capitală pe liniștea și munca de la țară. Un exemplu care mă determină să cred că mai sunt șanse este însă și Dragoș. El se gândește chiar la extindere și orientare către piață. Ar fi și exemplul Alinei Stancu, proprietara Kale România, o altă tânără cu viziune, care a reușit să construiască un brand despre acest produs și despre care am scris în urmă cu vreo cinci-șase ani.
„Mie mi-ar plăcea foarte mult să mă extind și chiar să plantez altceva, dar lipsa timpului și, mai ales, a mâinii de lucru, reprezintă impedimente demne de luat în calcul. Eu ador să stau acolo, la țară, dar, momentan, este mai greu; trebuie să am grijă și de cele două fete ale mele care au un an și jumătate și trei ani și jumătate. Merg împreună cu soția și cu fetele acolo, dar nu prea vor ele să doarmă peste noapte”, mai mărturisește Stoenescu.
El recunoaște, de asemenea, că, atât pentru el, cât și pentru familia sa, munca din gospodăria de la Tătărăștii de Jos, în „minicâmpul de lavandă”, este o activitate relaxantă.
„Cel puțin, acum arată superb cultura și este plină de fluturi și de albine!”, ne mai spune el.
În final, el recunoaște că pensia „nu se vede prea aproape”, însă atunci ar vrea să se retragă „undeva, lângă București, împreună cu familia”.
„De altfel, de patru ani ne-am mutat în Ciorogârla, unde și aici avem o curte mare care îmi mănâncă o groaza de timp (râde)”, a conchis fostul performer.
Piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă
Potrivit spuselor directorului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, și în Campania 2018 levănțica se află pe lista culturilor subvenționate prin SAPS, ANT1, M10_P4, M10_P10, M10_P 9.1, M11_S1_P5 și M11_S2_P5.
Lavandula angustifolia este o specie exotică de subarbust târâtor, cultivat în regiunile cu temperaturi moderate.
Potrivit specialiștilor, tunderea plantelor de lavandă se face primăvara (aprilie-mai, după ce a trecut riscul de îngheț) și constă în tăierea lăstarilor afectați de îngheț, uscați, rupți etc. Apoi, tăierea presupune eliminarea inflorescențelor de anul trecut și a 2,5 centimetri din lăstar, pentru a stimula creșteri noi și îndesirea tufei.
În general, recoltatul lavandei se face în perioada 15 iunie – 20 iulie, în zilele însorite, fără risc de precipitații și după ce a trecut roua. Producția la hectar poate ajunge și la 5-6 tone, mai ales că plantele dau și o a doua floare, toamna, în funcție de cum sunt tăiate, ceea ce reprezintă uneori chiar jumătate din prima producție.
După ce se maturizează cultura, iar fermierul se experimentează, profitul poate ajunge și la 8.000 de euro pe an.
Pentru că există o piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă și o cerere în creștere, dar individual este mult mai greu să pătrunzi pe piață, iar valorificarea ar putea fi mult mai simplă în condițiile asocierii. Așa a și fost înființată, cu câțiva ani în urmă, prima cooperativă dedicată cultivatorilor de lavandă, și anume Cooperativa Agricolă Lavandine Oil. Sunt însă și alte forme asociative din care fac parte producători de lavandă din România, una dintre cele mai importante fiind în județul Alba.
Creștere explozivă a exportului alimentelor românești de la un an la altul! „Am solicitat în mod repetat sprijinul Ambasadei României!”, oficial român
Anul trecut, o societate comercială de la noi din țară a reușit să exporte produse de origine animală către Republica Populară Chineză (R.P.C.) în cantitate totală de 108.480 de tone, în condițiile în care, cu doar un an în urmă, același producător român comercializa peste graniță, către aceeași destinație, doar 10.609 tone, a afirmat Robert Chioveanu, șef serviciu în cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu ocazia expo-conferinței „100 de ani de România | 100 de ani de tradiție | 100 de gusturi alese”, care a avut loc miercuri, 7 iunie 2018, la București.
În ceea ce privește susținerea exporturilor unor produse agroalimentare românești către state terțe, cum este și RPC, autoritățile competente de la București au solicitat în mod repetat sprijinul Ambasadei României la Beijing în vederea finalizării procedurilor de export la carnea de pasăre și ovine, produse din carne, lapte și produse lactate, respectiv produse din pescuit și miere.
Concret, în momentul de față, pe relația cu China, potrivit afirmațiilor lui Chioveanu, exportăm doar carne de porc congelată, o singură companie fiind abilitată și agreată de autoritățile statului (n.r. - AQSIQ) pentru a efectua export de astfel de produs.
Conform spuselor oficialului ANSVSA, responsabil cu siguranța alimentelor de origine animală, pe lângă majorarea semnificativă a cantității de carne de porc livrată către China, s-au constatat majorări ale cantităților la export și către alte țări terțe în ceea ce privește carnea de ovine și de caprine, dar și pe zona de carne de bovine.
„În 2017, în Bosnia-Herțegovina am exportat peste 799 de tone, comparativ cu 203 tone în anul 2016 (...). În Libia, dacă în 2016 am exportat 345 de tone de carne de bovină, în 2017 am exportat 804 tone”, a precizat Robert Chioveanu. „La carnea de porc, au crescut toate cantitățile pe toate relațiile, semnificativ. În comparație anul 2016 cu 2017 (...) mari cantități de carne de porc au fost exportate către China. Dacă în anul 2016 s-au exportat 10.609 tone, în anul 2017 s-au exportat 108.480 de tone. În Muntenegru, în 2016, s-au exportat 772 de tone, iar în 2017 o cantitate de 1.074 tone. În Moldova am comercializat 583 de tone, iar în 2017 – 808 tone. La carnea de ovine-caprine, exportul a crescut, de asemenea, semnificativ. Astfel, în Iordania s-au exportat în 2016 1.104 tone, iar în 2017 - 2.121 tone”.
El a adăugat că au apărut și alte noi țări terțe destinatare, în acest context oficialitățile din Hong-Kong solicitând omoloagelor lor de la București un chestionar bogat informativ, cu foarte multe detalii, de la condiții de sănătate animală, până la regiuni și indicații geografice. Ca urmare, a adăugat angajatul ANSVSA, s-a reușit ca, anul trecut, țara noastră să poată exporta carne de ovine în Hong-Kong în cantitate de 168 de tone.
Avem însă și reversul medaliei. Țara noastră a înregistrat și mici diminuări ale cantităților exportate pe diferite relații cu state extracomunitare. Concret, pe produse din carne, cantitatea exportată a scăzut pe relația cu Serbia, dar și cu Emiratele Arabe Unite (UAE).
„Dacă în 2016 exportam 121 de tone, în 2017 am exportat doar 61 de tone, iar pe Dubai, dacă în 2016 am exportat 529 de tone, în 2017 am exportat 0,57 tone”, a punctat reprezentantul ANSVSA.
Din punctul său de vedere, activând în cadrul direcției de siguranță a alimentelor de origine animală, Chioveanu consideră că tot ceea ce înseamnă produs din carne și carcasă reprezintă plusvaloare față de exportul de animale vii.
„De aceea, mai ales în ultimii ani, am acordat prioritate legăturilor și am făcut presiuni inclusiv pe ambasadele noastre și pe autoritățile din celelalte state pentru a agrea cât mai multe certificate pe tipuri de produse, pentru a se desfășura activitatea de export și pentru a se aduce plusvaloare în țară”, a afirmat angajatul autorității de profil.
„Niciun transport refuzat la graniță”
Același Robert Chioveanu a precizat în cadrul conferinței de joi că unul dintre rezultatele vizibile ale muncii autorităților sanitare-veterinare române este și acela că, în toți acești ani de când au fost impuse noi reguli și o nouă conduită, nu a existat niciun transport cu carne și produse din carne care să fie refuzat la graniță și să fie reîntors în România pentru că nu îndeplinea anumite condiții sau nu respecta anumiți parametri.
În acest context, el a explicat că au fost stabilite proceduri clare de export cu Republica Coreea, Japonia, Vietnam, Hong Kong și Arabia Saudită.
„Solicitând mai multe informații despre modalitatea cum operatorii din România sunt controlați (și sunt niște etape procedurale care implică efectuarea analizelor de risc și evaluarea chestionarelor privind sistemele de control oficial), autoritățile din aceste țări ne cer în mod constant o cantitate importantă de informații pe care noi trebuie să le punem la dispoziție, ca autoritate competentă, iar apoi să agreăm cu acestea un model de certificat, astfel încât producătorii și procesatorii să-l folosească și să se poată desfășura activități economice și de export”, a adăugat oficialul ANSVSA.
Pentru a comercializa produse alimentare într-o țară terță, un operator din România trebuie să fie în primul rând autorizat sanitar-veterinar de către ANSVSA. Robert Chioveanu a explicat că producătorul în cauză este în primă instanță listat și apoi postat pe site-ul autorității, iar această listă este publicată în toată Europa.
„În momentul în care el este autorizat, acesta poate efectua schimburi extracomunitare și export de produse de origine animală în toate țările terțe. Și pentru că el este supus controlului sanitar-veterinar și că își desfășoară activitatea într-o țară europeană, el poate exporta oricând și poate efectua schimburi intracomunitare”, a mărturisit reprezentantul ANSVSA.
El a vorbit și despre cei care sunt înregistrați la nivel local pentru a comercializa produse care sunt obținute cu caracteristici tradiționale din România și care și-au exprimat dorința de a le comercializa pe piețe din interiorul UE, dar și din afară.
„Pentru cei care sunt înregistrați la nivel local, cei care dețin un document de înregistrare sanitară-veterinară, știu că s-a pus de multe ori întrebarea la nivelul autorității dacă pot merge cu produsele lor în Italia, în Spania, în Anglia (...) și să comercializeze produsele care sunt obținute cu caracteristici tradiționale în România sau au un atestat tradițional – nu. Toți aceia care sunt înregistrați sanitar-veterinar (n.r. - în aceste condiții) nu pot comercializa produsele acolo, mai exact nu pot face obiectul schimburilor intracomunitare sau nu pot fi comercializate în țări terțe”, a conchis acesta.
În momentul de față, în România există 173 de abatoare autorizate sanitar-veterinar. Din toate aceste unități, unele sunt de capacitate mică, astfel încât animalele să poată fi sacrificate la nivelul fermei, iar carnea rezultată să fie pusă în consum doar local – măcelării, carmangerii, restaurante, pensiuni. În plus, în țara noastră funcționează și acele abatoare de capacitate mare care sunt undeva la 35-40 ca număr și care, în prezent, lucrează la o capacitate de 35-40 la sută.
Noi demersuri ale ANSVSA pentru facilitarea exporturilor de produse agroalimentare românești în RPC
Preşedintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Brănescu, participă, alături de o delegație de specialiști din cadrul instituției, la cea de a treia ediție a „Conferinței pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei”, care se desfășoară în Ningbo, Republica Populară Chineză, în perioada 6 – 8 iunie.
Invitația de participare a fost adresată Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) de către Administrația Generală pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei din R.P. Chineză (AQSIQ), a anunțat instituția citată miercuri, 6 iunie 2018, printr-un comunicat de presă.
Organizatorii doresc prin această conferință consolidarea colaborării cu autoritățile pentru siguranța alimentelor și carantină aflate de-a lungul „Noilor Drumuri ale Mătăsii” și în particular cu țările Europei Centrale și de Est (ECE), în vederea dezvoltării relațiilor de import - export cu alimente și produse agricole dintre China și țările ECE.
La această reuniune sunt prezenți specialiști din mai multe țări, alături de România fiind reprezentate alte state, dintre care menționăm: Lituania, Croația, Polonia, Slovenia, Polonia, Ucraina, Bulgaria etc.
Participarea reprezentanților ANSVSA la această conferință este importantă, atât pentru continuarea discuțiilor tehnice bilaterale pentru accelerarea procedurilor de export aflate în derulare, cât și pentru faptul că la ediția din acest an sunt invitați și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Până în prezent, se derulează exportul din România în Republica Populară Chineză de material genetic bovin și embrioni bovini, este aprobată o unitate de abatorizare pentru a exporta carne de porc congelată, iar negocieri avansate sunt pentru exportul de miere, carne congelată de pasăre, oaie și vită, lapte și produse lactate, pește și produse din pește și produse procesate din carne.
Reamintim că, la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a semnat, alături de Zhi Shuping, ministrul Administraţiei Generale pentru Supravegherea Calităţii, Inspecţie şi Carantină a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind condițiile sanitare veterinare şi fitosanitare pentru exportul de lucernă românească în Republica Populară Chineză.
Luna mai 2018, luna amenzilor. S-au încasat sute de mii de lei și s-au confiscat sute de tone de produse
Ca urmare a unor controale efectuate pe parcursul lunii mai în unităţi cu activitate în mai multe domenii, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bucureşti au aplicat 45 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 109.445 lei şi au retras de la comercializare peste 182.000 de kilograme de produse de origine animală, respectiv 2.130 de ouă, anunță instituţia citată.
Concret, în perioada 1 - 31 mai 2018, inspectorii au efectuat un număr de 1.747 de controale în unităţi cu activitate în sectorul alimentar, cel de sănătate şi de bunăstare animală, de nutriţie animală, cât și în unităţi din domeniul subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, respectiv în exploatații non-profesionale de animale.
În urma verificărilor efectuate în această perioadă au fost aplicate 45 de sancţiuni contravenţionale, conform HG 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în valoare totală de 109.445 lei, precum şi nouă avertismente, conform OUG 2/2001.
Totodată, în urma controlului documentar şi a expertizării sanitare veterinare a produselor alimentare, au fost retrase/confiscate de la comercializare cantitatea de 182.072,49 kilograme de produse de origine animală (SNCU) şi 2.130 de ouă, acestea fiind dirijate către unităţi specializate pentru neutralizare.
Complementar, pentru deficienţele constatate s-au dispus interzicerea desfăşurării activităţii în cazul a trei operatori economici prin emiterea de ordonanţe de interzicere a activităţii (OIA) şi suspendarea temporară a activităţii pentru 14 operatori economici, fiind emise în acest sens ordonanţe de suspendare temporară a activităţii (OSA).
Au fost evaluate în vederea autorizării/înregistrării conform prevederilor Ordinului ANSVSA 57/2010 şi Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, 219 unităţi şi 120 de mijloace de transport produse de origine animală şi non-animală, iar pentru 90 de mijloace de transport s-a acordat viza anuală.
În plus, pentru prevenirea unor situaţii cu implicaţii deosebite, au fost verificate săptămânal locaţiile în care s-au organizat târguri pentru comercializarea produselor alimentare de origine animală şi non-animală, de către producători particulari.
„Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate de către inspectorii DSVSA Bucureşti au fost: comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate/neautorizate/neînregistrate sanitar veterinar, comercializarea necorespunzătoare a cărnii de pasăre, nedemonstrarea trasabilităţii acesteia, nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind întreţinerea igienică a spaţiilor de recepţie, producere, depozitare, comercializare, precum şi a utilajelor şi ustensilelor de lucru folosite, nerespectarea normelor privind marcarea, etichetarea, ambalarea şi manipularea produselor alimentare, depozitarea deşeurilor de origine animală în afara locurilor special amenajate, comercializarea produselor veterinare fără prescripţie, nerespectarea prevederilor privind ambalarea şi etichetarea produselor medicinale veterinare, existenţa la controlul documentelor a unor neconcordanţe între situaţia existentă şi atestările din certificatele sanitare veterinare de transport”, se menţionează într-un comunicat al DSVSA.
În plus, DSVSA Bucureşti a monitorizat în această perioadă activitatea de import produse alimentare de origine non-animală provenite din ţări terţe, în acest sens fiind verificate 160 de transporturi (legume, fructe, dulciuri etc.), fiind prelevate 43 de probe, în vederea efectuării testelor de laborator.
Europarlamentarul Gabriela Zoană: Digitalizarea și agricultura de precizie, viitorul agriculturii europene
Vicepreședinta Comisiei AGRI din cadrul Parlamentului European, Gabriela Zoană, a participat la cea de-a IV-a Conferință anuală pe tema modalității utilizării instrumentelor financiare din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în perioada 2014-2020.
Cu această ocazie, europarlamentarul a discutat cu comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan, în legătură cu intenția acestuia de a încuraja la nivel european digitalizarea și introducerea pe scară largă a noilor tehnologii pentru fermieri.
„Phil Hogan a spus-o destul de clar în timpul discursului de deschidere pe care l-a avut la această conferință, dar și în timpul discuțiilor pe care le-am avut personal cu el după eveniment: agricultura și sectorul alimentar operează într-un mediu foarte dinamic și, din acest punct de vedere, lucrurile se schimbă extrem de rapid. Trăim într-o lume în care competitorii Uniunii Europene folosesc din plin digitalizarea în agricultură, iar a rămâne ancorați în aceeași stare de fapt nu mai reprezintă o opțiune”, a afirmat Gabriela Zoană.
Eurodeputata depune eforturi permanente la Bruxelles, astfel încât punctul de vedere al României privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), așa cum a rezultat în urma consultărilor naționale, să fie respectat. În acest context, Zoană consideră că viitoarea PAC pentru perioada 2021-2027 va fi una care îi va favoriza pe cei care vor îndrăzni să adopte noile tehnologii.
„Nu este prima dată când auzim acest gen de mesaj de la Phil Hogan - agricultura europeană trebuie să treacă la alt nivel, și acela este digitalizarea, tehnologie care te ajută să obții mai mult cu resurse mai puține. Vorbim aici despre tehnologii de realizare a unor hărți ale solului cu ajutorul sateliților, astfel încât fermierii să știe consistența acestuia și diferitele elemente nutritive prezente, tehnologie care ar ajuta la poziționarea culturilor și la folosirea mai judicioasă a îngrășămintelor, dar și despre tehnologii precum IOT (Internet of Things) care transmit informații între diferitele device-uri care monitorizează starea culturii, a solului, astfel încât fermierul să fie informat în legătură cu anumite situații care necesită implicarea sa”, a declarat Gabriela Zoană.
În acest moment, a adăugat europarlamentara S&D, mai ales raportându-ne la țara noastră, totul pare îndepărtat ca orizont de timp, dar să nu uităm că digitalizarea agriculturii în ceea ce privește marile ferme a devenit o realitate în țările europene dezvoltate sau în Statele Unite ale Americii (SUA).
Probabil că, până în 2027, când se va încheia viitoarea Politică Agricolă Comună, vom constata dacă am reușit să aliniem măcar o parte dintre marile exploatări agricole de la noi la noile tendințe sau nu.
„Eu sper că România va fi capabilă să adopte digitalizarea în sectorul agricol, la fel cum a adoptat-o în atâtea alte domenii”, a conchis Zoană.
Fundulea: grâul și rapița, în suferință
Potrivit informațiilor din Jurnalul Zilei ASAS publicat în ziua de 4 iunie 2018, specialiștii INCDA Fundulea precizează că în cazul bolilor și dăunătorilor, la grâu s-au raportat atacuri de rugină galbenă și brună, iar la rapiță au fost observate, pe lângă făinare, atacuri de afide.
În ceea ce privește starea de vegetație, specialiștii nu au semnalat schimbări față de rapoartele precedente la culturile de grâu, orz și rapiță.
Pe de altă parte, precipitațiile din ultimele zile au îmbunătățit balanța hidrică a solurilor ocupate de culturile de câmp, dar au avut o distribuție neuniformă (fiind mai abundente în jumătatea nordică și în Banat), iar în unele locuri au fost însoțite de fenomene meteorologice defavorabile.
Temperaturile maxime din zonele arabile au avut valori cuprinse între 21,2 grade Celsius la Mangalia și 32 de grade Celsius la Slobozia. Temperaturile minime au variat între 10,9 grade Celsius la Corugea și 17,9 grade Celsius la Calafat.
Condițiile agro-meteorologice la INCDA-Fundulea: valoare maximă (ora 16:00) de 30,8 grade Celsius; valoare minimă (ora 05:00) de 12,6 grade Celsius; valoare medie de 22,4 grade Celsius.
Precipitații: 0.0 mm. Temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fos de 24,3 grade Celsius.
La Expo-Conferința „100 de ani de România | 100 de ani de tradiție | 100 de gusturi alese” competiția „Ora de bun gust” promovează și susține produsul românesc!
Revista RO.aliment, împreună cu asociațiile de profil, organizează ediția a III-a a conferinței anuale dedicate produsului alimentar românesc.
Cei 100 de ani care se împlinesc de la Marea Unire sunt cu siguranță un motiv de bilanț. Sunt mărci de produse alimentare românești care au trecut testul timpului și au parcurs alături de România drumul ei istoric cu suișurile și coborâșurile sale.
RO.aliment, împreună cu reprezentanții asociațiilor de profil (ARC, APRIL, ROMPAN, APAR, ROMALIMENTA, ASIAR, AMRCR, APCPR, IBA), dar și cu cei ai autorităților (MADR, ANSVSA, ANPC), vă invită să participați la întâlnirea anuală a producătorilor și procesatorilor din România cu retail-ul și autoritățile, care la avea loc în ziua de 7 iunie, la Clubul Diplomatic din București, sub titlul „100 de ani de România | 100 de ani de tradiție | 100 de gusturi alese”, pentru a discuta pe teme arzătoare, dar și pentru a participa la concursul „Ora de bun gust” sau la mesele rotunde organizate cu reprezentanții retail-ului.
Un moment special în cadrul Expo-Conferinței RO.aliment va fi cel al testării oarbe a produsului românesc într-un panel de degustare unic printre evenimentele expoziționale de gen. Astfel, companiile românești vor intra în competiția „Ora de bun gust” cu produsele care pot dovedi că sunt fabricate în România pentru premiile „Gustul Ales 2018”, moment care beneficiază de susținerea Borsec, în calitate de sponsor exclusiv.
Ne-am propus ca în acest an aniversar să reușim să adunăm 100 de produse românești în concurs, motiv pentru care am prelungit perioada de înscriere până la data de 5 iunie 2018.
De ce ar trebui să participați la Gustul Ales?
Premiul „Gustul Ales” vă ajută să vă diferențiați de sute de produse similare. Alegerea produsului dumneavoastră de către specialiștii de înaltă clasă, din domenii.
Constituie o uriașă oportunitate de a vă impune în atenția consumatorilor.
Menționând acest premiu, pe ambalajul produsului dumneavoastră, veți reuși să atrageți mai ușor atenția clienților, impunându-vă pe rafturile supermarketurilor.
Vă ajută să vă evaluați produsele și să vă poziționați pe piață în raport cu concurența
Produsele câștigătoare vor fi anunțate în presă (în presa parteneră a conferinței, dar nu numai).
Juriul va mai acorda 4 premii speciale pentru care companiile vor fi obligate să prezinte fișa tehnică a produsului respectiv, astfel:
1. Premiul juriului pentru produs lansat în 2018 – Noutate;
2. Premiul juriului pentru cel mai sănătos produs – Sănătate;
3. Premiul special al juriului – Special;
4. Premiul pentru cele mai multe voturi primite de la public – Popularitate.
Categorii și subcategorii:
Produse lactate: cașcavaluri neafumate, produse lactate acidofile, brânză de burduf;
Carne : salamuri crud uscate, preparate fiert-afumate, salam de Sibiu;
Dulciuri/panificație: pâine, fursecuri, cozonac;
Legume-fructe procesate: zacuscă, dulceață, gemuri;
Băuturi alcoolice și nealcoolice: sucuri de fructe, vinuri (albe, roșii, roze);
Preparate din pește: afumate, salată de icre.
Componența juriului:
Dorin Cojocaru – Președinte APRIL;
Daniela Voica – Director Tehnica ROMPAN;
Gabriela MOHAN – Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologică IBA;
Adriana MACRI – Inginer Cercetare Dep. cercetari interdisciplinare IBA;
Ștefan Turcu – Manager zonal culturi alimentare și enzime Chr Hansen România;
Dana POP – Doctor Inginer Consultant în industria alimentară www.doctoralimente.ro
Cum se desfășoară?
Jurizarea se face 50% de participanți sau de orice consumator și 50% de către un juriu format din specialiștii menționați mai jos.
Participanții vor degusta produsele pe parcursul conferinței, impresiile acestora fiind exprimate prin completarea unor chestionare online pe tabletele și computerele puse la dispoziție de organizatori.
Rezultatele votului publicului vor fi afișate în timp real.
Se vor acorda câte un premiu „Gustul Ales” pentru fiecare subcategorie, iar pentru a stabili câștigătorii se va face media aritmetică dintre punctajul oferit de public și cel al juriului.
Produsele din concurs vor fi jurizate luând în calcul trei categorii de criterii: gust și miros, caracteristica specifică fiecărei grupe (textură, limpiditate, palatabilitate etc.), aspect, dar și fișa tehnică a produsului (în cazul premiilor juriului).
Puteți participa cu oricâte produse doriți, singura limitare fiind legată de încadrarea în categoria de concurs. Pentru a se putea deschide un concurs la o categorie, vor trebui să existe trei produse înscrise la acea categorie.
Odată ce produsul a fost înscris în competiție, juriul format din specialiști din domeniul în care se încadrează produsul îi vor testa calitățile organoleptice.
Rezultatele votului publicului vor fi afișate în timp real.
Partener premium: Borsec
Parteneri Gold: Zimbria, NSF International, KUK Romania
Parteneri: Inaq Cosulting, IBA Bucuresti, Ocean Fish
Parteneri media: Lumea Satului, REVISTA FERMIERULUI, Agerpres, Agro Business, TVR 1, Agrostandard, Daciccool, Agroazi.ro
Crescătorii de animale din România, afectați de anunțul făcut de ruși. Breșă de securitate? „Ce s-a întâmplat între 24 și 31 mai 2018?” (ACEBOP)
Membrii Consiliului Director al ACEBOP nu-și pot explica ce s-a întâmplat în perioada 24-31 mai 2018, interval la începutul căruia rușii și-au anunțat poziția cu privire la exporturile de carne din România (restricții temporare) și informarea făcută publică de autoritățile de la București abia în ultima zi a intervalului menționat, potrivit căreia pesta porcină africană a fost diagnosticată în mod oficial la un mistreț în județul Satu Mare.
Potrivit comunicatului organizației mai sus amintite, șefia acesteia a luat cunoștință „cu îngrijorare”, săptămâna trecută, de poziția Rusiei legată de exportul de carne de porc din România.
„În urma comunicatului transmis de autoritățile veterinare ruse în data de 24 mai 2018, ACEBOP a demarat propria anchetă pentru a înțelege ce anume a stat la baza acestei decizii”, spun cei din Consiliul Director al asociației.
Astfel, cei din ACEBOP își pun întrebarea ce s-a întâmplat între 24 și 31 mai 2018, ultima zi fiind cea în care autoritățile de la București recunosc că virusul pestei porcine africane a fost detectat într-o probă prelevată de la un mistreț găsit mort pe un fond de vânătoare din pădurea Noroieni, județul Satu Mare (la aproximativ 6 km de granița cu Ungaria și 10 km de granița cu Ucraina).
„Ultima transmitere către Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a României datează din data de 15 martie 2018 și nu există alt raport după această dată. Pe de altă parte, un comunicat al ANSVSA a apărut astăzi, 31 mai 2018. Ce s-a întâmplat între 24 și 31 mai 2018? Asociațiile de fermieri, crescători de porci nu au primit informații în această perioadă”, mărturisesc cei din ACEBOP.
În plus, afirmă aceștia, nu este prima dată când autoritățile din Rusia interzic importul de carne de porc din România pe motive care nu depind mereu de fermieri.
Conform informațiilor deținute de ACEBOP, evenimentele s-au derulat astfel: - în data de 15 martie 2018, a fost publicat la OIE ultimul raport de urmărire privind pesta porcină africană (PPA), conform procedurii; în data de 24 mai 2018 a apărut comunicatul Rusiei privind interdicția importurilor din România, de porci și carne porc; în data de 31 mai 2018, ANSVSA a publicat un comunicat oficial prin care s-a anunțat un nou focar de PPA, de data aceasta la mistreț – tot în zona Satu Mare.
„Nu înțelegem ce s-a întâmplat în această perioadă, cum au aflat autoritățile ruse de focar înaintea laboratorului?”, se întreabă cei din asociație, menționând totodată că, în această perioadă, sunt în curs de negociere contracte importante pentru perioada de vară, când consumul de carne de porc crește și pierderile pentru ei ar putea fi enorme.
„Este foarte important de știut că nu exporturile către Rusia sunt în pericol, ci exporturile către toate țările terțe și statele membre ale Uniunii Europene (UE). România va fi închisă exportului de porci vii, carne, produse din carne, material seminal – pentru o perioadă variabilă, în funcție de monitorizarea focarului/focarelor. Solicităm public autorităților responsabile să găsească soluții pentru monitorizarea urgentă a situației și evitarea prin orice mijloace a răspândirii pestei porcine africane”, au conchis cei din ACEBOP.
ANSVSA nu reușește să explice cum au aflat rușii
Joi, 31 mai 2018, ANSVSA anunța printr-un comunicat de presă că virusul pestei porcine africane a fost detectat într-o probă prelevată de la un mistreț găsit mort pe un fond de vânătoare din pădurea Noroieni, județul Satu Mare (la aproximativ 6 km de granița cu Ungaria și 10 km de granița cu Ucraina).
„În urma notificării primite din partea Direcției Silvice Satu Mare, conform procedurilor, o echipă de medici veterinari din cadrul DSVSA Satu Mare s-a deplasat în zonă, unde a fost găsit mistrețul mort (o femelă în vârstă de aproximativ 12 – 14 luni)”, anunță autoritatea competentă prin intermediul unui document de presă.
Astfel, afirmă cei de la autoritate, respectându-se toate condițiile de biosecuritate, cadavrul a fost transportat la Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Satu Mare, în vederea efectuării examenelor specifice de laborator.
Concret, au fost trimise probe prelevate de la mistrețul mort la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, unde a fost confirmat diagnosticul de pestă porcină africană, în data de 29 mai 2018. Nu este însă explicată diferența de cinci zile între anunțul făcut de ruși și rezultatele oficiale din 29 mai 2018.
„Posibila modalitate de contaminare a mistrețului găsit mort este prin contactul cu alte efective de mistreți purtători ai virusului pestei porcine africane din Ungaria sau Ucraina, țări unde boala a fost diagnosticată în mediul silvatic”, explică reprezentanții autorității de resort.
Astfel, mai precizează aceștia, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, ANSVSA a notificat toate structurile abilitate de la nivel național și structurile omoloage din Uniunea Europeană (UE), precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), despre confirmarea acestui prim focar de pestă porcină africană în mediul silvatic pe teritoriul României.
„Urmează să fie convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană”, au conchis la rândul lor cei din ANSVSA.
Restricții temporare
Autoritatea Federală Sanitară Veterinară din Rusia (Rosselkhoznadzor) anunţa, joi, 24 mai 2018, că a introdus restricţii temporare cu privire la importurile de porci vii, carne de porc şi produse conţinând carne de porc din România, ca urmare a epidemiei de pestă porcină, informa Itar Tass.
„Decizia a fost luată din cauza înrăutăţirii situaţiei epizootice cu privire la pesta porcină africană şi a dovezilor privind extinderea epidemiei în Uniunea Europeană. În special, potrivit International Epizootic Bureau, un nou focar a fost înregistrat în rândul porcilor mistreţi din zona Satu Mare din România”, se arăta într-un comunicat de presă al Rosselkhoznadzor.
Virusul care provoacă pesta porcină africană este inofensiv pentru oameni şi pentru alte animale, însă pentru mistreţi şi porcii de fermă, boala - pentru care încă nu există un vaccin - este mortală în aproape toate cazurile, ducând la decesul animalelor în 10 zile.
La noi în țară, la începutul acestui an a fost descoperit un focar de pestă porcină africană în localitatea Micula, la aproximativ 7 kilometri de graniţa României cu Ungaria şi Ucraina. În martie a.c., Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Satu Mare a instituit măsuri speciale de protecţie pe raza mai multor localităţi după depistarea unui nou caz de pestă porcină africană, în localitatea sătmăreană Bercu Nou.
Foto credit: Adn!
Stația de repompare 5 Haret a stat ani buni sub 3,3 metri de apă și mâl. Reabilitată, amenajarea poate asigura acum norma de udare pentru 3.000 de hectare
Stația SRP 5 Haret de repompare a apei pentru irigații provenită din cei 5,7 kilometri recepționați ai Canalului Siret-Brăgan a fost inundată în 2006 cu 3,3 metri de apă și mâl, în condițiile în care aceasta nu a funcționat niciodată, în afară de unele probe realizate în 1998 și 2004, informează directorul filialei teritoriale ANIF Buzău-Moldova Sud, Adrian Dan Mocanu, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.
Prin intermediul investiției în reabilitarea SRP 5 Haret, una de circa un milion de lei plus TVA, Mocanu dă asigurări că OUAI-urile care pot accesa apa de pe un canal de 3,5 kilometri lungime au posibilitatea să asigure apa pentru norma de udare pentru circa 3.000 de hectare.
Potrivit datelor ANIF, canalul de aducțiune este dalat de-a lungul a 7,5 kilometri. În baza solicitării fermierilor, ANIF a reabilitat deocamdată 3,5 kilometri de canal, urmând ca, în primăvara anului viitor, să fie dată în folosință și diferența de 3,5 kilometri de canal, proiectată, neexecutată.
Adrian Dan Mocanu este membru PSD și consilier județean aflat la primul mandat. Alături de colegii de partid Elena Stoica și Adrian Atarcicov, Adrian Dan Mocanu s-a aflat pe listele de supleanți și a depus jurământul de consilier în urma intrării în parlament a foștilor consilieri Dragoș Bîrlădeanu, Nicușor Halici și Tudorița Boboc.
Dan Mocanu este director al ANIF (Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare) Filiala Teritorială Buzău - Moldova Sud și membru în Comisia 1 – Prognoze, programe, buget-finanțe și patrimoniu din consiliul județean. Acesta mai face parte, în calitate de membru, în Consiliul de Administrație al Case Județene de Asigurări de Sănătate, funcție pe care o deține din 2011.
Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.
Revista Fermierului: Domnule director, vă rugăm să ne dați mai multe detalii despre dotarea tehnică a SRP 5 Haret, stație de repompare pe care am vizitat-o miercuri, 31 mai 2018, laolaltă cu delegația formată din premierul României, Viorica Dăncilă, și ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Adrian Dan Mocanu: SRP 5 Haret a fost reabilitată cu două agregate de pompare, fiecare dintre acestea însemnând o pompă orizontală 24 NDS și un motor de 800 de kilowați bobinat în bară. Stația alimentează în momentul de față un canal de distribuție, prin intermediul unei conducte de refulare de 1.600 mm pe o lungime de 1.800 de metri, (...) din care agricultorii, în funcție de necesități, vor prelua și vor distribui apa necesară către culturile agricole.
R.F.: Câți metri cubi pe oră sunt pot fi pompați de unitatea de la Haret?
A.D.M.: O singură pompă are o capacitate de 3.600 de metri cubi pe oră, noi putem pompa însă simultan cu două agregate de pompare. În principiu, la acest moment putem asigura apa necesară pentru irigarea a 3.000 de hectare, (...) sursa fiind Canalul Siret-Bărăgan. Tocmai de aceea vorbim de un moment istoric. Este o premieră în România, este o idee vechie cu care au cochetat și strămoșii noștri, chiar de dinainte de 1900, inclusiv Anghel Saligny după perioada 1912-1914. Vorbim de o completare a rețelei hidrografice din Bărăgan care este lipsită pe o suprafață mare de un curs de apă.
R.F.: Poate asigura SRP 5 Haret necesarul de apă pentru irigații în condiții de secetă?
A.D.M.: Toată această amenajare a fost proiectată înainte de 1989, mai exact prin decret prezidențial, în 1986. Complexul Pufești-Ruginești-Panciu a fost dezvoltat în paralel cu Canalul Siret-Bărăgan. În momentul în care investiția în Canalul Siret-Bărăgan a fost oprită, a fost sistată și investiția în amenajarea complexă pe plan de irigații. Vorbim de amenajare complexă, în condițiile în care erau prevăzute și amenajări de combatere a eroziunii solului și de desecare, chiar și regularizări de râu, tocmai în vederea protejării acestui sistem de irigații care este situat într-o zonă colinară.
R.F.: Cât este amenajat din Canalul Siret-Bărăgan până la SRP 5 Haret?
A.D.M.: Canalul Siret-Bărăgan este recepționat pe 5,7 kilometri. Noi suntem la kilometrul 5+200. Canalul Siret Bărăgan are priză în acumularea Călimănești, acumulare care am înțeles că aparține Hidroelectrica. Există un dop de capăt și un canal de evacuare în râul Siret.
R.F.: Agregatele sunt de producție româneasă?
A.D.M.: Absolut. Toate sunt produse la Aversa București. Ele nu au funcționat niciodată înainte de reabilitare. S-au făcut probe doar în 1998 și 2004. Această stație a fost inundată în 2006, complet, apă și mâl, cu un strat de 3,3 metri. Practic, motoarele și pompele, respectiv instalațiile electrice au stat sub apă. Astfel, instalația electrică a trebuie să fie schimbată toată. Transformatorul a fost reparat, inclusiv instalațiile hidromecanice, iar investițiile totale gravitează în jurul sumei de un milion de lei plus TVA.
R.F.: Care este suprafața deservită de SRP 5 Haret până la acest moment?
A.D.M.: Cu ceea ce am reabilitat în momentul de față, acel canal de 3,6 kilometri, practic 3.000 de hectare ar putea fi irigate în sensul în care cantitatea de apă poate să asigure norma de udare necesară.
Sunt bani FEADR pentru Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații? „Evident că da!” (Daea, MADR)
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat miercuri, 30 mai 2018, la Haret, Vrancea, că există banii necesari Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) pentru procurarea instalațiilor de irigat prin intermediul fondurilor FEADR disponibile prin subMăsura 4.3 din PNDR 2020.
El a precizat că, prin decizia Executivului de la București, nu mai puțin de 435 de milioane de euro vor fi disponibile prin intermediul proiectelor menite să susțină punerea în funcțiune a sistemelor secundare de irigații.
„Evident că da!”, a răspuns ministrul Daea întrebării adresate de jurnaliștii Revista Fermierului cu privire la situația disponibilizării banilor FEADR destinați OUAI-urilor. „Aici sunt două direcții de acțiune. Prima este aceea pe infrastructura statului, înțelegându-se aici stațiile de pompare și canalele de distribuție unde, prin Programul Național de Investiții, prin Guvern, s-a alocat un miliard de euro pentru executarea acestor lucrări – punerea în funcțiune a stațiilor, decolmatarea, curățirea secțiunilor de scurgere, reprofilarea canalelor acolo unde trebuie și, din fericire, trebuie. Sunt 70 de milioane de euro cheltuite, dar gândiți-vă că este începutul lucrărilor și, de aici încolo, banii se vor consuma pe măsura efectuării și recepționării lucrărilor. Sunt o serie întreagă de lucrări care nu au fost recepționate. Plata se va face la recepția lor.
A doua direcție pe care noi acționăm este direcția privată, adică sistemul secundar de irigații care se află în proprietatea fermierilor care s-au organizat în asociații și pentru care, prin PNDR, avem 435 de milioane de euro care vor fi puse în mișcare pentru proiectele ce se vor crea în zonele acestea, în așa fel încât, odată cu sistemul principal, să punem în funcțiune și sistemele secundare.
Ca o noutate, prin decizia pe care am luat-o în Guvern de a modifica PNDR, putem da posibilitatea ca din banii europeni, până la 30 la sută (...) să-i putem folosi pentru procurarea instalațiilor de irigat, în așa fel încât, odată plecată apa pe canal, să ajungă și la plantă”, a afirmat Daea cu ocazia punerii în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan.
Tot el a precizat că suprafaţa irigată din România a crescut de la 346.000 de hectare în 2016 la peste un milion de hectare în 2018. Conform spuselor lui Daea, investiţiile în refacerea sistemelor de irigaţii din România au făcut ca 1.350 de kilometri de canale de irigaţii să dispună de apă.
„Anul acesta, avem peste 825.000 contractate, deci, contracte ferme între fermieri şi ANIF şi încă 200.000 pentru irigarea sezonieră. Deci, un milion de hectare cu documente care atestă această suprafaţă şi atestă dorinţa fermierilor de a avea apă şi posibilitatea ANIF de a o distribui. Nu putem să uităm faptul că acum apa pe canale - care a ajuns la 1.350 km de canale pline cu apă - este gratuită. Toată cheltuiala este suportată de stat”, a menționat ministrul de resort.
Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014 -2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană (UE).
Premierul Viorica Dăncilă, împreună cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, au participat miercuri, 30 mai 2018, la punerea în funcţiune a Staţiei de Pompare şi Repompare 5 Haret (SRP5) din Amenajarea complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu, din comuna Haret (Vrancea), care va iriga culturile cu apă din Canalul Siret-Bărăgan. Amenajarea Complexă Rugineşti - Pufeşti - Panciu face parte din planul de amenajare hidroameliorativă a spaţiului Siret - Bărăgan, având ca sursă de apă Canalul Magistral Siret - Bărăgan.
Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.
Citeşte mai mult ...
Două proiecte de lege cu rapoarte de respingere, dezbătute pe articole în Camera Deputaților. Este vorba despre motorină pe bonuri valorice și cercetare-dezvoltare în îmbunătățiri funciare
Marți, 29 mai 2019, plenul Camerei Deputaților a dezbătut pe articole mai multe proiecte de act normativ pentru care au fost întocmite rapoarte de respingere de către comisiile sesizate în fond, printre care și reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pe baza bonurilor valorice, respectiv trecerea ISPIF București în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
În primă instanță, vorbim despre proiectul de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pe baza bonurilor valorice (PL-x 48/2017) - lege ordinară.
Astfel, potrivit raportului de respingere Nr. 4-c4/188/03.04.2018, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege ca urmare a faptului că prin HG 1174/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură pentru perioada 2015-2020. Astfel, adoptarea proiectului de lege mai sus menţionat ar implica notificarea unei noi scheme de ajutor de stat la Comisia Europeană, „cu previzibile consecinţe negative prin sistarea aplicării schemei actuale de ajutor de stat”.
De asemenea, pe masa deputaților a fost propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu - Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare (Pl-x 143/2016) - lege ordinară.
Și în acest caz, conform raportului comun de respingere al comisiilor de agricultură și învățământ din Camera Deputaților, în urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două Comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. Potrivit prevederilor art. 28 alin. (9) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare – INCDIF – ISPIF București este în coordonarea științifică a Academiei. Totodată, potrivit prevederilor art. (2) alin. (1) și art. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 944/2006 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare - INCDIF - ISPIF București, acesta funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În consecință, modificarea propusă de inițiatori a fost deja inclusă într-un act normativ.
Totodată, conform art. 53 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 „unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol pot fi reorganizate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la propunerea ASAS, în condiţiile legii”. În același sens, prevederile art. 23 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, dispun „prin hotărârea Guvernului de înfiinţare sau reorganizare a institutului naţional se stabilesc bunurile din domeniul public prevăzute de Legea nr. 213/1998, cu modificările ulterioare, bunurile din proprietatea privată a statului, administrate de institut, precum şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz”. Art. 11 lit. o) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, prevede că, în realizarea funcţiilor sale, Guvernul „înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa”.
„În contextul acestui cadru legislativ, apreciem că reorganizarea institutului de cercetare-dezvoltare, ce face obiectul aceste inițiative, nu se poate realiza decât prin hotărâre a Guvernului”, afirmă membrii comisiilor citate.
În fine, art. 54 din Legea nr. 45/2009 cuprinde dispoziții referitoare la unitățile de cercetare-dezvoltare, reorganizate ca instituții de drept public, în subordinea ASAS. Norma nou-introdusă vizează ca INCDIF să fie reorganizat ca instituție de drept public, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și nu poate fi integrată, din punct de vedere tematic, în cuprinsul art. 54.
Reutilizarea apei pentru irigații agricole este practicată astăzi în UE cu mult sub potenţial. Comisia Europeană se implică în acest proces
Luni, 28 mai 2018, Comisia Europeană (CE) a propus noi norme menite să stimuleze şi să faciliteze reutilizarea apei în Uniunea Europeană (UE) pentru irigaţii agricole, în ideea de a ajuta producătorii agricoli să valorifice cel mai bine apele reziduale nepotabile, diminuând deficitul de apă şi protejând, în același timp, mediul şi consumatorii, se precizează într-un comunicat de presă al executivului comunitar.
„Agricultorii noştri vor avea acces la o alimentare durabilă cu apă pentru irigaţii, consumatorii vor şti că produsele pe care le consumă sunt sigure, iar întreprinderile noastre vor descoperi noi oportunităţi. Însă cel mai mult va avea de câştigat mediul nostru înconjurător, întrucât propunerea contribuie la o mai bună gestionare a resurselor noastre cele mai preţioase, şi anume apa”, a spus comisarul european responsabil pentru mediu, Karmenu Vella.
Executivul comunitar propune un set de cerinţe minime pentru reutilizarea apelor reziduale tratate provenind de la staţiile de epurare a apelor reziduale urbane, vizând elementele microbiologice (de exemplu, nivelurile de bacterii E.coli) şi cerinţe în materie de monitorizare permanentă, în vederea validării. Stabilirea unor cerinţe minime va asigura faptul că apa recuperată produsă în conformitate cu noile norme va fi sigură pentru irigaţii.
Totodată, CE precizează managementul riscurilor prin care trebuie să fie tratate orice eventuale pericole suplimentare pentru ca reutilizarea apei să se deruleze în condiţii de siguranţă. În plus, publicul va avea acces la informaţii online cu privire la practica reutilizării apei aplicată în statul lor membru.
Forul european subliniază că reutilizarea apei este practicată astăzi în UE cu mult sub potenţialul său, în pofida faptului că impactul asupra mediului şi energia necesară pentru extragerea şi transportul de apă dulce sunt mult mai semnificative. O treime din terenurile din UE suferă de stres hidric pe tot parcursul anului, iar deficitul de apă rămâne o preocupare serioasă pentru multe state membre.
Noile norme au scopul de a ne asigura că valorificăm în mod optim apele tratate provenite de la staţiile de epurare a apelor reziduale urbane, oferind o alternativă fiabilă de alimentare cu apă. Prin faptul că apelor reziduale nepotabile li se conferă o utilitate, noile norme vor contribui, totodată, la economisirea costurilor economice şi de mediu legate de crearea unor noi infrastructuri de alimentare cu apă.
Regulamentul propus de către Comisie vizează reducerea deficitului de apă în întreaga UE, în contextul adaptării la schimbările climatice. Se va asigura, astfel, faptul că apele reziduale tratate destinate irigaţiilor agricole sunt sigure, oferind protecţie cetăţenilor şi mediului înconjurător.
Fermierii din Transilvania vor fi premiați în cadrul conferinței PRIA Agriculture la Cluj-Napoca, în 14 iunie 2018
Fermierii români din Transilvania vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture, care va avea loc la Cluj-Napoca în 14 iunie 2018, la Grand Hotel Napoca, sala Viena, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents.
Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.
În cadrul acesteia, vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE, au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei României. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.
Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor, prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. Va fi extrem de important să discutăm despre ce ne va rezerva aceasta după 2020 și despre cum ne poziționăm noi în noua PAC.
Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței, vor fi discutate subiecte de o deosebită importanță pentru fermieri și pentru agricultura României.
Fermierii acordă importanță maximă acestei teme pentru că este important să contribuim și noi la viitoarele prevederi deoarece agricultura ocupă un rol important pentru România. Astfel, Ministerul Agriculturii,împreună cu fermierii ar trebui să stabilească ce este mai bine pentru România și să obținem astfel rezultate mai bune și simplificarea aplicarii PAC, poate creșterea subvențiilor pentru fermierii români, și mai multe fonduri europene.
Aproape 20 de miliarde de euro urmează sa fie investite în agricultura românească, precum și în zonele rurale, până în 2020, prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), și este important să discutăm despre sumele care ne vor fi alocate după 2020. Legea terenurilor agricole este de asemenea unul dintre punctele importante care vor fi în dezbatere, precum și absorbția fondurilor europene.
Agricultura este ramura care contribuie la creșterea economică a țării noastre. Spre exemplu, țara noastră se află pe locul al doilea în UE ca producător apicol, iar la sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană.
În continuare vom vedea probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.
Participați la cea mai importantă conferință destinată agriculturii din Cluj-Napoca, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de reprezentanți ai autorităților și de presă.
Lectorii invitați sunt: EMIL BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca; Istvan Valentin VAKAR – Vicepreședinte, Consiliul Județean Cluj; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Felix ARION – General Manager, Agro Transilvania Cluster; Sorin CIPLEA – Vicepreședinte, Cooperativa Agricola Lunca Somesului Mic; Emil TURDEAN – Fondator, SC AGRO Turdean Impex SRL; Laurențiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Nicolae TRITEAN – Director, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda; Adrian ZAHARIA- Director Executiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj (APIA Cluj); Stefan DIMITRIU - Președinte, Camera de Comerț și Industrie Cluj.
Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un număr mare de participanți, dar și mass-media. Cu o experienţă de peste 12 ani, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei.
PRIA Agriculture va reuni 200 de participanți – fermieri, asociații, clustere, cooperative și reprezentanți ai autorităților centrale si locale, companii care activează în agricultură și în domenii conexe.
Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro/pria-agriculture-cluj-napoca-2018/
Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., 0744584661.
Americanii, usturoiul de Copălău și contractele de achiziție
În urmă cu trei săptămâni, o delegație americană a susținut o serie de întâlniri cu producătorii de usturoi din Copălău, cât și cu autoritățile locale, în vederea realizării unui studiu de piață pentru o eventuală colaborare, a declarat pentru Revista Fermierului directorul DAJ Botoșani, Cristian Delibaș, vineri, 25 mai 2018.
Deocamdată, a adăugat șeful Direcției Agricole Județene din Botoșani, vizita nu s-a concretizat nici măcar cu un proiect de contract, cel puțin la acel moment. Șanse sunt însă, a adăugat oficialul DAJ, în condițiile în care, în situații similare anterioare, a fost contractată până la urmă achiziția de usturoi.
„Delegația SUA a fost interesată de aspecte legate de usturoiul de Copălău. Din câte am concluzionat, vizita a avut un rol mai mult de studiu de piață, în vederea unei viitoare colaborări. La acel moment, nu am văzut nici măcar un draft de contract. Ca și mulți alții, au venit, au văzut, au plecat. Sper să se concretizeze cumva această vizită, măcar pentru a veni în sprijinul comunității din Copălău. Acolo este greu din punctul de vedere al asocierii, al cooperației”, a precizat Delibaș. „Au fost câteva contracte, însă este problema cantităților. Toți cei care vin vor să contracteze cantități. Or, aici vorbim de calitate, nu de cantitate. Noi vorbim de Usturoiul de Copălău, nu de usturoi. (...) Cu ajutorul tuturor, vom face Indicație Geografică pe acea zonă. Eu am acel caiet de sarcini pe care acea comunitate îl va înțelege și-l va asuma”.
Întrebat dacă se așteaptă la pierderi de producție în Copălău, Delibaș a menționat că acestea sunt posibile în cazul usturoiului de primăvară, însă nu însemnate cantitativ.
„N-aș putea estima în momentul de față. Vorbim de două tipuri de usturoi în acea zonă: usturoiul de toamnă și cel de primăvară. La usturoiul de toamnă, sigur nu vor fi pierderi însemnate cantitativ. La cel de primăvară, este posibil într-un anumit context și nu numai pe factori climatici. Este posibil să se înregistreze ceva minusuri, dar nu cred că semnificative. În acel areal chiar a plouat”, a conchis el.
Tot în acest context, edilul din Copălău, Ciprian Ivanov, a declarat pentru Agerpres că producătorii locali au constituit o cooperativă agricolă cu scopul de a promova şi de a valorifica în comun renumitul usturoi. De altfel, aceștia au depus documentația necesară pentru înregistrarea usturoiului ca produs cu indicație geografică protejată la nivel european.
„Consumatorii au început să înțeleagă că acele calități ale usturoiului de Copălău nu sunt aceleași cu ale usturoiului de import, din Spania, China. Oamenii s-au educat singuri, comandă prin internet sau vin la poarta producătorului. Noi îl producem tradițional, fără chimicale, cu îngrășământ de grajd. Piață de desfacere avem, dar dacă vom fi sprijiniți de stat, vom reuși să ne dezvoltăm”, a declarat Ivanov, citat de agenția națională de presă.
În comuna Copălău, aproape 30% din populație își suplimentează veniturile din producția şi comercializarea usturoiului. În 2018, suprafața cultivată cu usturoi a crescut la aproximativ 90 de hectare, cu 40 de hectare mai mult decât anul precedent.
Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, la mijlocul lunii aprilie 2018, viceprimarul comunei Copălău, Constantin Bălineanu, a precizat că în UAT menționată sunt însămânțate 90 ha cu usturoi, o treime din ceea ce era semănat înainte.
„La noi, în Copălău, în prezent sunt însămânțate 90 de hectare cu usturoi. (...) Copălăul, cât este el, și tot s-a ajuns ca suprafața cu usturoi să fie diminuată până la o treime din tot ceea ce era înainte”, a menționat el.
Constantin Bălineanu a mai precizat că se poate obține marfă „curată” pentru piață chiar și de pe un hectar, în ciuda faptului că pentru sectorul usturoiului nu există, deocamdată, un program de sprijin, cum este în cazul tomatelor, al cărnii de porc, al lânii etc., iar forța de muncă lipsește aproape cu desăvârșire.
Publicitate
Revista
