RIELA, pe placul fermierilor
Riela românia - Un deceniu în slujba agricultorului din țara noastră
RIELA a împlinit, anul acesta, 10 ani de activitate în România. Primul deceniu de viață al firmei româno-germane RIELA România a fost sărbătorit la sediul din Bonțida (Cluj) împreună cu fermierii și toți ceilalți parteneri de afaceri. Compania germană RIELA este specializată în tehnica post-recoltare pentru cereale. RIELA are un program cuprinzător pentru cereale, porumb, rapiţă, floarea-soarelui, legume, printre produsele acesteia numărându-se: aspiratoare; uscătoare fixe sau mobile; benzi transportoare, transportoare prin lanţ, elevatoare; silozuri, spații de depozitare; sisteme de răcire; bucătării furajere.
Dezvoltare susținută de investiții
În urmă cu 10 ani, în localitatea Bonțida din județul Cluj, într-un birou mic aflat în spatele locuinței personale a directorului general Ștefan Toma și-a început activitatea firma româno-germană RIELA România. A pornit cu trei angajați. Astăzi, pe 500 metri pătrați se află sediul administrativ, iar pe suprafața de 2000 de metri pătrați funcționează o hală de producţie şi montaj. În acest deceniu care a trecut, așa cum era normal, afacerea a crescut și numărul angajaților a ajuns în prezent la 23. RIELA România are o echipă de service constituită din 8 oameni și 8 maşini de service care stau la dispoziţia clienţilor în permanenţă. „Ca logistică şi ca infrastructură, am curajul să spun că în România nu există o altă firmă care se ocupă cu industria cerealieră cu asemenea infrastructură ca a noastră", spune mândru directorul general Ștefan Toma. Pe terenul din curtea sediului RIELA de la Bonțida s-a construit, acum, în 2013, o instalaţie de uscare şi depozitare de cereale de 2500 de tone care va fi funcțională în această toamnă. „Am construit această instalație în ideea unei colaborări gen barter între fermieri și RIELA, oferind acestora posibilitatea dezvoltării fermelor proprii, pe de o parte cumpărând utilaje și instalații de uscare/depozitare cu plata la recoltare sau la schimb cu cereale, iar pe de altă parte avem posibilitatea să prestăm servicii de uscare și/sau depozitare. Din păcate, de la Cluj până la Dej siloz funcţional nu există. Fiind producător de asemenea utilaje şi discutând cu fermierii am ajuns la concluzia că o asemenea investiţie este viabilă pentru această zonă şi putem contribui la dezvoltarea culturilor vegetale din zona Bonţidei", precizează Ștefan Toma.
În zece ani, investiția în RIELA România a depășit un milion de euro. Dar, e drept că și vânzările au crescut an de an mai ales datorită fondurilor europene. „Lumea a prins apetit pentru banii europeni, însă în ultima perioadă se simte o scădere în vânzările pe proiecte europene din cauza birocraţiei excesive, susține Ștefan Toma. Oamenii s-au săturat, birocrația trebuie puţin simplificată pentru că avem foarte mare nevoie de banii europeni, iar fermierii sunt cu nervii la pământ după atâta alergătură, ştampilat şi semnat. Sunt mulți care au cumpărat utilaje și echipamente de la noi cu banii proprii, cu ajutorul băncilor sau al societăților de leasing. Birocrația din accesarea fondurilor europene frânează enorm apetitul investiţional, iar de aceste investiţii avem nevoie ca de aer și nu ne putem permite să pierdem nici măcar un eurocent din banii europeni."
RIELA este o firmă germană mijlocie cu o existență de 41 de ani. Este reprezentativă pentru mașinile inovative și aparatele din domeniul tehnicii cerealiere moderne. Denumirea vine de la Riesenbecker Landmaschinen (mașini agricole din Riesenbeck). RIELA a fost înființată în 1972 mai întâi ca o societate comercială pentru mașini de prelucrare a cerealelor, de către specialistul în domeniul comercial Karl-Heinz Knoop.
Produse pentru toate tipurile de ferme
Gama de produse cuprinde atât tehnica de transport, cât și instalații de curățat și sortat semințe, care separă murdăria și boabele sparte. Cerealele curățate pot fi uscate și înmagazinate în silozuri echipate cu control pentru temperatură și sisteme de aerare, astfel fiind asigurată calitatea semințelor pentru o perioadă îndelungată. Instalațiile sunt automatizate, deci deservirea lor poate fi asigurată de o singură persoană. Pentru crescătorii de animale, RIELA fabrică FNC-uri. În cadrul companiei germane mai există o divizie a cărei activitate principală o constituie tot ceea ce înseamnă energie regenerabilă.
RIELA produce utilaje și echipamente pentru toate exploatațiile agricole, de la cele mici la cele mai mari. „Capacităţile sunt diverse pentru toţi fermierii, de la cel mai mic până la cel mai mare. Spre exemplu, celula cea mai mică pe care o fabricăm este de 3,5 tone, iar cea mai mare are 15000 de tone, o singură celulă. La partea de uscătoare, capacităţile sunt din nou foarte variate, de la 500 de kilograme pe oră până la 100 de tone pe oră la porumb, 10% reducere de umiditate. Deci, nu există fermier care la noi să nu găsească produsul potrivit", ne-a precizat Ștefan Toma. Directorul general RIELA România arată că propria capacitate de depozitare permite fermierului să-și vândă produsele când poate obține un preț optim. „Fermierii nu mai sunt expuşi ca la recoltare să fie nevoiți să dea producția la un preț care e posibil să nu-i acopere măcar cheltuielile, o poate depozita în condiţii optime, iar când primește un preț potrivit are posibilitatea să o vândă din depozit în condiţii optime."
Plusuri mari cu propria capacitate de depozitare
Liviu Ciucoș lucrează 2400 ha în Carei (Satu Mare). A cumpărat de la RIELA 6 silozuri a câte 500 tone fiecare și un uscător. „Investiția în spații de depozitare mi-a adus plusuri mari, pentru că nu sunt obligat să vând producția imediat după recoltare, ci o păstrez până îmi convine prețul. Costurile cu depozitarea, având propriile capacități, sunt mult mai mici, comparativ cu alți depozitari", spune fermierul.
Un alt fermier, Nicolae Nemeș, care administrează societatea Vințana din Vințu de Jos (Alba) deține o capacitate de depozitare de circa 1500 de tone. De la firma RIELA a cumpărat un uscător și vrea să mai achiziționeze niște silozuri pe verticală. „Cât de importante sunt un uscător sau un siloz pentru un fermier? Nu pot să vă spun în cuvinte, însă pot să vă spun că ai o linişte sufletească când ai asemenea lucruri în curte, pentru că recoltezi şi ai unde să pui recolta indiferent de ce vreme este afară. Poţi să vinzi la ce preţuri doreşti şi când îţi convine şi ai mulţumirea că nu te-a păcălit nimeni la preţ. Investiția este mare, dar se amortizează într-un timp scurt", ne-a spus Nicolae Nemeș. El exploatează 800 de hectare pe care cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă, cartofi.
„În urmă cu vreo patru ani mi-am construit împreună cu RIELA trei silozuri. Acestea au fost, pentru mine, cea mai bună investiție. Acum am un proiect pentru un siloz de 500 de tone, tot de la RIELA. Astfel, baza mea de recepţie însilozată va fi cât de curând de 2000 de tone", ne-a spus Vasile Seneșan, fermier din județul Alba, de la Galda de Jos. El exploatează 1100 de hectare.
Convorbiri cu ştreangul de gât (august 2013)
Nu ne vindem ţara!!!... O dăm pe gaze de şist!!!
Nici eu, reporterul şi nici partenerul meu de dialog, dr. ing. Dimitrie Muscă, nu dorim să dăm lecţii nimănui. Dorim în schimb un dialog real. Pentru cei mari şi foarte mari. Iată ce zice unul dintre dicţionarele limbii române: dialog înseamnă o "convorbire între două persoane. Convorbire poate fi şi cu caracter oficial, care are loc între reprezentanţii a două părti, a două ţări etc". (în cazul nostru, Guvern şi reprezentanţii agriculturii). Este contraproductiv stilul "aşa vrem noi, doi-trei" şi vorba ardeleanului, aşe rămâne. Viitorul nu este al nostru, ci al copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor noştri. Lipsa dialogului înseamnă dictatura şi pentru această crimă s-a înfăptuit revoluţia din 1989. Mă nelinişteşte însă lipsa de atitudine a celor din zona unde urmează să se facă prospecţiunile pentru gazul de şist. Aşa e, dle dr. ing. Dimitrie Muscă?
Dr. ing. D. M. - Parţial aveţi dreptate. Aşteaptă să mă lupt doar eu Nu vreau să mă transform într-un biet Don Quijote. Eu sunt meseriaş şi rezultatele de până acum
au dovedit. Ce am reuşit eu aici la Curtici poate fi un model pentru cei care vor să facă din agricultura romanescă, o agricultura performanţă. Cu o condiţie, să fim lăsaţi să facem ceea ce ştim.
Reporter – Cu siguranţă, vă referiţi la exploatarea gazelor de şist în Câmpia Aradului.
Dr. ing. D. M. – La nivel de Guvern s-a emis un "monolog", de felul-noi am hotărât aceasta vă este soarta. Aci, în zona noastră s-a constitut o adevărată industrie agricolă şi pot demonstra cu creionul pe hârtie că este mult, mult mai profitabilă decât gazele de şist. În viitor, în primul rând are nevoie de hrană. Repet, omenirea are nevoie de hrană. Securitatea
românilor înseamnă in primul rând asigurarea hranei.
Reporter – Independenţa energetică?...
Dr. ing. D. M. - Germania este total dependentă de Rusia şi nu am auzit-o pe dna Angela Merkel că vrea, cu orice preţ, să nu mai depindă de alţii. Dar nu ăsta-i baiu. Am invitat la dialog, atât pe ministrul agriculturii, cât şi pe şeful Guvernului şi...
Reporter – Şi...
Dr. ing. D. M. - Şi, nimic! Eu vreau un dialog economic şi nu politic. Nu sunt politician, dar pretind că ştiu foarte bine să scot profit din agricultură. Nu au timp cei foarte mari, dar au cel puţin, consilieri cu care să stăm faţă în faţă pentru a discuta viitorul, nu prezentul bântuit de interese politice.
Reporter – Nu v-a explicat nimeni de ce gaze de şist, în detrimentul agriculturii?
Dr. ing. D. M. – Aceasta este marea boală a noastră, a romanilor, de care suferă atât cei de sus, cât şi la nivelul judeţului nostru. Aceasta maladie a lipsei comunicare ne distruge încet, încet. Şi cum un necaz nu vine singur, mai avem şi interdicţia de a trata porumbul pentru anul agricol viitor ca aşa vrea UE. Nu vom trata, nu vom avea la anul porumb şi nu este o ameninţare din partea noastră. Ce legătură au seminţele tratate cu albinele care vin la plantă, nu la seminţe?
Reporter – aşa să fie... domnilor specialişti???
Despre boutique winery
Crama boutique e un concept simpatizat, aplaudat, invidat, comentat, dezaprobat, suspectat, urmat, accesat, calculat, evaluat, memorat... Niciodată ignorat. Interesant,nu?!
În ziua de astăzi, când toţi specialiştii în economie dar şi în agricultură îţi pun verdictul clar pentru orice mică întreprindere "faliment", pare aproape de neconceput să mai gândeşti, să mai finanţezi (şi prin asta înţeleg mai mult decât bani), o fermă mică, o plantaţie mică, o cramă mică.
Succesul marilor corporaţii pare să fie "destinul implacabil" al economiei globale în aşa măsură încât, te poţi gândi dacă şi firmele mai mărişoare româneşti n-ar trebui să li se închine fără condiţii, să predea cheile şi, eventual, să îşi ceară scuze că au încercat să stăpânească o bucată din piaţa propriei ţări. Cât despre afaceri mici, controlabile inclusiv la nivel pur uman, ce să mai vorbim... să nu uităm şocul recent şi efectele pe care le-a generat criza mondială, în mijlocul căreia încă ne aflăm. Fără a opune ca soluţie economică micile afaceri, nu pot trece cu vederea că acest seism nu a fost oficial anticipat, cu toţi doctorii în business şi că, pentru moment, soluţiile vehiculate nu par să ne îndepărteze de epicentrul activ-nociv al acestuia.
Rolul meu se limitează în a arăta că există idealişti, optimişti, oameni cu dragoste de pământ care nu stau cu mâinile în sân pentru a aştepta eventuala milă a corporaţiilor multinaţionale. Un pământ pe care-l poţi cuprinde cu vederea, cred că este în cea mai bună definiţie, "al tău". Plantele pe care le poţi cunoaşte, te vor cunoaşte şi ele. Este un fel de alegere care nu numai că nu ar trebui să supere pe nimeni ci, chiar ar trebui încurajat.
În ultima vreme, găsesc cu mare bucurie, producători de roşii româneşti care se străduiesc să nu le trateze chimic, să nu le îngraşe artificial, să revină, mai pe scurt, la matca noastră tradiţională.
Comentariile din rândul potenţialilor consumatori sunt, de multe ori nedrepte, şablonarde, în necunoștință de cauză, mustind de suspiciuni de genul: "e o chestie de marketing" sau "dom'le, da' ce preţuri au", etc.
Personal, privind la genul acesta de critici, în timp ce îi văd achiziţionând mulţumiţi pachetelele de chimicale cu formă de tomate (şi zic formă pentru că de gust nici nu poate fi vorba) mă gândesc dacă nu cumva sindromul pactizării cu călăul, este un fenomen larg, care se aplică şi la consumatorii români.
Aţi văzut vreodată cum arată „plantaţiile" de roşii din ţările care ni le trimit la preţuri atât de bune?!
Trecând de această „interpretare" a momentului în care ne aflăm, anticipez că, încetul cu încetul, oamenii înţelepţi vor căuta nu doar cantitatea, vor ocoli otrava şi vor alege calitatea. Partea negativă a lucrurilor este că, pe de o parte, producătorii buni vor fi puţini (pentru că nu au avut piaţă pe care să se bazeze) şi preţurile vor rămâne relativ mari şi, pe de altă, că tiparul de consum va trebui adaptat la... normal. Cantităţile nu vor fi nelimitate, nu vom găsi roşii în orice perioadă a anului, s.a.m.d.
Scrisoarea lu’ Gheorghe (august 2013)
Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare
Hai să trăiești șefu'! Io'te că ne'a ajuns vara și dete vipia piste noi, ca'cum dete gripa piste orătănii și nu mai apuci sara pe uliță, dacă nu te hidratezi, zice doctorii! Și io mă hidratez, mai ales că cu grăbeala căldurilor se învârtoșară gorgoazele și se precociză netimbrata ca'cu o lună! Ţ'am scris de un oarece enteres de'l am cu modificarea lu' constituția. Noi, talpa, cum ar veni, de ce să nu ne vârâm în trebile ţării, ca scofu'n dovlete? Puserăm de un brainstormig (stoarcere de creeri!) dupe cum îmi zise mie unul, cadru didactic scăpat în pensie, plin de parchinsoane și alțhaimăruri ca mâţa de purici și capra de râie. Varsă paharu' şi uită unde-i sticla, săracu'! La penzia de-o are, de un' să-și ia pastile de memorie. Îl mai supțiu cu câte netimbrată, de unde am băgat de seamă că mediţinala de gorgoaze e a mai prima, că pe parte de tremurici, lucră'n ceas şi pe parte de memorie şi-aduce aminte de revoluţionarele de la Apaca, ălea de pe vremea sovromurilor, nu ălea carele nu voiau valută. E drept că cam costă, că-i vine dupe a treia litră! Zic să bagi de un proect pă dezvoltare rurală ori pe tradiţionaliste cu iefect medicinal. Îţi dau ideea moca, nu vreau decât un zece procenturi din venituri, pintru cnăuhău. Restu', Matale și mogulu' lu' Matale, că am auzit că-i cam strâmtorat! Să revenim! Deci, că cum am auzit la tevereuri că preșu' de senat, vrea o consultare populară pintru constetuție, că' cum am băgat mâna la poznar, vorba vine, că am băgat-o la țuțuroiu' de netimbrată și am croșetat, din cheagul meu, cu persoanele publice de la noi din supturbană un forsait tim (ştiu ce-i aia, tot băbăciunea!) pintru o singură și unică problemă, carele ne munci pă toți, cum munceşte drumu' lung, cânele. Stema bre! Stema di pe steag, ce nu înţelegi? Dacă tot tre' o stemă, de ce să n-o propunem noi, ăştia carele ne lovim cu ea mai mult decât alții, la o rișcă, de'un parexamplu'. Am pus în discuție o acţie centrată pă obiectiv, anumea, ca'cum să arate stema pintru steag. Io'ți transmit punctili de vedere a lu' grupu' de lucru, cum ne spuse hodorogu' ca expert asociat, ce se află, că l-am asociat. Deci, dupe cum urmează.
Hodorogu' (decan de vârstă, prof de istoria patriei noastre, penzionar'): stema regală fără de coroană, că suntem, orișicât republică; fi-i-ar rânza a dracu' de bețivan și fi'mi'ar netimbrata de belea, că-i puse la loc creerii capului, de unde ierea ei duși.
Rechinu' (ăl mai prima branconier den partea asta de Europă): Lăsăm pe scutu' orătaniei doar delfinii, pe care-i înlocuim cu doi baboi, carele e orișicât mai aproape de obiectivu' imediat al românului; başca că, el, Rechinu' adică, nu ştie dacă delfinu' se apretează la borş, saramură şi plachie ca baboiu'! Şi dacă nici Rechinu' nu ştie, atunci cine? La vultur' să-i punem un vintir în cioc, un halău într-o gheară şi un târboc în haialantă. Să nu se uite de mămăligă!
Aspersor (om de afaceri, procurator de metale neferoase recuperabile): Lasăm păsăroiu', cu un aspersor în cioc; pe scut să râmâie partea cu podu' de piatră, că doar pe ăştea nu le sperie nimeni. Să rămâie şi bou', că ai lui e moldoveni, da' fără lună și stele, că te dovedește potera când recuperezi ceva, de pe undeva, din cuprinsu' patriei. În ghiare să ţie barosu' şi flacăra de autogenă cu care dovedirăm toată ruina de fiare a lu' Puşcatu'.
Loden (crâşmar şi patronu' lu' Loden Blitz): Rămâne păsărica, pe roz ori roşu, nu pi galbin ca acum, cu un țoi pintru tărie și o sticlă de bere în gheare; să rămâie apa pentru botezare iar în plisc să ție o vadră, să vază străinii că suntem măsurați la beutură; o burtă pintru ciorba de dres şi o căpiţă de mici.
Exdeputatu' lu a'Mică: zice să punem un orb, cu ochelari din ăia negrii și cu un baston alb, că dacă tot votarăm ca orbeții încă din Duminica orbului, măcar să avem în ce ne ține când dăm în gropi.
Io (mă știi): rămâne hultanu', cu valiza lu' nea Jiji'n plisc și mai schimbăm scutu' pe ici, pe' colo‚ cât să se pupe cu realitatea zilnică şi cotedeană. Să nu uit, punem și o traista'n băț. Fără busolă, că oricum ne'om duce unde'om vedea cu ochii!
Gheorghe
Cronica unui prost cu studii superioare (august 2013)
Nu am crezut şi nu voi crede că este luat în seamă un prost şi mai cu seamă unul cu studii superioare şi atunci voi apela la înţelepţii de altădată. Primul la care voi apela a rămas în istoria anecdoticii prin răspunsul dat atunci când a fost criticat că a lipsit de la şedinţa de partid: "Aveţi nevoie de curul meu sau de capul meu?" Acesta a fost marele matematician român Grigore C.Moisil. Acelaşi mare om de spirit ne-a lăsat un adevăr pentru zilele noastre, citiţi şi... "Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil". Dacă tot vorbim despre legi, încă un citat: "Bandit: om de afaceri sincer" şi îi aparţine umoristului şi jurnalistului american Ambrose Gwinnett Bierce, cunoscut, mai ales, ca autor al "Dicţionarului diavolului". Dar pe asta aţi ştiut-o? "Într-o ţară fără stăpân până nici hoţii nu sunt în siguranţă; pentru că doi iau prada de la unul şi mulţi de la doi". Citatul este de mare, mare actualitate, numai că... vine din trecutul foarte îndepărtat şi aparţine epopeei hinduse "Ramayana". Mai zice şi înţelepciunea populară că "Pentru un dram de minte nu-ţi trebuie un cap cât o baniţă". Aceasta o putem numi cronica despre actualitate. Ce ne rezervă viitorul în agricultură? Vom fi bogaţi, vom avea la picioare popoare, că vom avea la discreţie gaze de şist. Ce vom mânca? Asta este o altă întrebare cu un răspuns pe şest, aşa cum s-a încheiat şi contractul pentru exploatare.
Dar să revenim la problemele zilei. Una dintre acestea are în vedere recolta prea bogată de grâu. Preiau şi eu un titlu care, din păcate reprezintă realitatea cerută; "Săraca țară bogată! Deşi agricultorii scot producţii record de cereale, nu-şi acoperă investiţiile iniţiale, din cauza preţurilor prea mici" Ministerul de specialitate spune că nu se amestecă, piaţa hotărăşte. Răspunsul este demn pentru un capitalism sălbatic sau cum zic alţii capitalism de cazinou. Realitatea este alta şi o demonstrează statele "civilizate", unde se reglementează pieţele prin anumite reguli statuate de legi organice. Pe de altă parte, vinovaţi sunt şi înşişi producătorii agricoli care aşteaptă minuni cu ochii în soare. Aşa au orbit şi refuză să vadă realitatea că sunt dezbinaţi şi uşor de manevrat. Rămâne valabil un adevăr, că doar doi fac unirea, unde sunt trei sunt prea mulţi. Domnilor producători agricoli, nu vreţi să vă uniţi, atunci nu vă mai văitaţi ca babele pe şanţ. Se dovedeşte încă o dată că nu ştim şi mă refer la Parlament şi la Guvern să gestionăm bogăţia. Cine a spus asta?... (Şi a spus degeaba...) Cel care are curaj să şi semneze!!!
Un prost cu studii superioare
L.S. Indescifrabil!!!
Citatul ediţiei (august 2013)
Mmihail eminescu
În Senatul Romei putem urmări modul în care se creau legile romane. Străbunul propunea reforma, bunul o susţinea în acelaşi Senat, tatăl întrunea deja o mare minoritate, abia fiul o vedea realizată. Trei generaţii treceau până să se voteze o reformă, care apoi intra în adevăr in succum et sanguinem.
La noi, lucrurile se traduc din franţuzeşte într-o noapte şi sunt votate a doua zi cu drumul de fier. De aceea tâmpirea cu care ele se votează, de aceea lipsa de încredere în eficacitatea lor, de aceea multe legi sunt născute moarte. Despre o viaţă şi o evoluţiune proprie a ideilor ce se legiuiesc nu poate fi nici vorbă.
(Articol apărut fără titlu în TIMPUL, pe 8 mai 1881)
În vârful peniţei (august 2013)
Dacă fapta s-ar fi petrecut în ziua de 1 aprilie, aceasta ar fi putut lesne trece pe listă şi în rândul păcălelilor. E drept, una nu prea reuşită. Dar în definitiv şi la urma urmei există una lume - şi nu chiar atât de puţină cum s-ar crede - care nu prea are umor. Iar dacă posedă o cantitate infirmă, calitatea acestuia este de-a dreptul îndoielnică. Vezi emisiunile de divertisment de la TV. Din păcate, însă, în cele ce urmează nu e vorba de vreo farsă, ci de o tentativă, clară ca lumina zilei, de tâlhărie. Deşi s-a petrecut în miez de noapte. Locul desfăşurării acţiunii: o farmacie veterinară. Loc unde, dacă am fi ştiut cum or să meargă lucrurile, cel pus pe rele n-ar fi intrat în ruptul capului. Numai că individul a crezut că altul mai deştept ca dânsul nu-i pe tot mapamondul. Aşa încât, vârându-şi o mână adânc în buzunarul parpalacului, avea şi gluga, ca în filme şi zicând că are acolo un pistol, o bazuca ori o rachetă intercontinentală, nu mai reţin exact, a ameninţat-o pe tânără ce vindea medicamente că o împuşcă drept între ochii ei albaştri cu lentile de contact, că aşa-i la modă, dacă nu-i dă toţi banii din casa de marcat. Se ştie însă că, din totdeauna, orice naş îşi are naşul şi-şi şifonează panaşul. Pentru că, de astă dată, domnişoara farmacistă - şi cât de delicată şi neajutorată părea - nu s-a pierdut deloc cu firea şi în vreme ce-l asigura pe hoţ că, bineînţeles, îi va da toate încasările, başca o partidă de amor ( nu fi măgar!) a apăsat pe un anume buton. Bănuiţi care: cel care declanşează alarmă la băieţii cu puşcoace. Până să vină aceştia - există totuşi un Dumnezeu al borfaşilor - tâlharul, nemulţumit de lipsa de grabă a fetişcanei în a goli casa de marcat s-a enervat la culme, a început să vocifereze şi să dea isteric din mâini. Da, aţi citit bine: să dea din mâini. Din ambele. Adică şi din cea pe care o ţinuse în buzunar şi în care ameninţase că are un pistol. (Bazuca şi racheta intercontinentală sunt, după cum v-aţi dat seama, invenţiile subsemnatului).
Văzând că individul nu e înarmat, juna care nici până atunci nu se prea lăsase intimidată de borfaş a prins şi mai mult curaj şi a început să facă vocalize mai ceva ca Cezar Oatu şi Angela Gheorghiu în duet. Robert Turcescu nu era pe acolo să-l pupe pe buza de sus şi să intervină justiţiar cum îi e felul şi să-l pună la punct. Cum, necum, este că de frica fătucii - să trăieşti, Cristoiule - din subita inspiraţie, păcăliciul s-a lăsat păgubaş şi a şters-o englezeşte, lăsând cu buza umflată vajnicii zdrahoni chemaţi să vină în ajutor, dar sosiţi cu oarece întârziere. Ca de obicei, de altfel. Morala: vechiul proverb românesc: buturuga mică răstoarnă carul mare sau nu vă luați după aparenţe. În orice reprezentantă a sexului frumos, zis - de ce oare? - şi slab se ascunde o bărbată. Aferim, coane Iancule!
Pâinea noastră cea de toate zilele...
... și pentru bogat și pentru sărac. Aplicarea unui TVA de 9% la pâine și produse de panificație reprezintă un prim proiect realizat, o dorință împlinită. De mai bine de 7 ani, organizațiile profesionale atrag atenția asupra evaziunii fiscale din domeniul cerealelor, al industriei de profil. Prin insistența, în mod deosebit, a Patronatului din Industria de morărit și panificație ROMPAN și deschiderea conducerii MADR, de la 1 septembrie 2013, vom mânca pâine mai ieftină, cu 15%, cel puțin așa ar rezulta dintr-un calcul simplu.
Dacă vom regăsi la raft această diferență înseamnă că economia intră în normalitate. Conform protocoalelor încheiate între Guvern, Rompan și Asociația Marilor Rețele Comerciale din România acest lucru ar fi realizabil, pâine mai ieftină la raft. Totul depinde de seriozitatea cu care obligațiile asumate de fiecare parte vor fi respectate.
Efectele, pe lângă cel al ieftinirii produselor de panificație, ar trebui să se vadă în cel mult 6 luni de la aplicarea actului normativ și anume: creșterea numărului de firme care să platească acest TVA, a numărului angajaților din sector și a încasărilor la buget.
Piața neagră din sector, estimată la 1,5 miliarde de euro, se va diminua simțitor, având în vedere și rezultatul aplicării taxării inverse, a fost de altfel și argumentul susținerii proiectului în fața oficialilor FMI.
Deși românul este considerat mare consumator de pâine, statistica ultimilor ani arată că în ultima perioadă există un trend descendent, ajungând în 2012 la 97 de kg. Diferența pînă la 120-130 kg/român, spun cei din panificație, este acoperită de consumul de pe piața neagră.
Oricum, pasul a fost făcut, așteptăm efectele și... urmarea, reducerea TVA la toate produsele agroalimentare, carne, lapte, legume-fructe, o piață neagră care înghite miliarde de euro. Scoaterea la suprafață a tranzacțiilor mai mici sau mai mari din agricultură se poate face mai repede prin introducerea carnetelor de comercializare și a cardului de acces. Cele două proiecte sunt definitivate de MADR încă de anul trecut, dar nu au fost puse în practică. Resursele financiare necesare implementării sunt încă în așteptare sau fondurile respective au fost redirecționate către reducerea TVA -ului la 9% pentru pâine. Am putea spune că e bine și doar atât.
Ministerul de Finanțe anunță că va reveni la TVA-ul de 19%, de la 1 ianuarie 2014. Este posibil sau nu. Nimic nu conferă certitudine atunci când trebuie să ceri voie, pentru aproape orice modificare în legislație, fie la Uniunea Europeană, fie la Banca Mondială sau la FMI.
Fără a bate prea tare la ochii celor cu "controlul" la bunul mers al economiei, etapele de relaxare pentru mediul economic fragil care activează în agricultură trebuie arse treptat.
Că ar fi trebuit ca reducerea TVA-ului să fie până la 5% sau, din contră, ar fi trebuit procedat invers și acordate bonuri valorice nu reprezintă decât o confirmare a unei vorbe din popor: „După război, mulți viteji se-arată!".
AVERTIZARE FITOSANITARĂ
Temperaturile foarte ridicate din ultima perioadă au favorizat apariţia şi dezvoltarea omidei păroase a dudului, generaţia a II-a.
Această insectă are o foame exagerată şi consumă o hrană variată, înscriindu-se printre principalii dăunători ai speciilor pomicole dar şi a celor forestiere, producând pagube prin defolieri totale sau parţiale. Dăunătorul dezvoltă două generaţii pe an, dar în unii ani datorită condiţiilor climatice, poate să apară şi a treia generaţie parţială. La invazii puternice şi atacuri repetate, are loc debilitarea şi uscarea pomilor şi arbuştilor fructiferi, a arborilor şi arbuştilor ornamentali, mai ales a celor din aliniamente, din parcuri, de pe liziere şi arboretele rărite. Atacul cel mai păgubitor, din această perioadă, este produs de cea de a doua generaţie.
Pentru limitarea atacului sunt necesare două tratamente fitosanitare în parcuri, scuaruri şi aliniamente stradale, precum şi în livezile pomicole sau grădini, folosind unul din următoarele produse:
1. PYRINEX QUICK 1,5 l/ha sau AVAUNT 150 SC 0,03% sau KARATE ZEON 0,015% sau KAISO SORBIE 5 EC 0,015% sau DIMILIN 48 SC 0,02% sau NOVADIM PROGRESS 0,1% sau CALYPSO 480 SC 0,02% + Aracet o, 2 %.
Perioada optimă de tratament: 09- 19 august 2013 (la semnalarea primelor cuiburi);
- Tratamentul II se va repeta la 10 zile de la cel anterior.
MĂSURI SPECIALE:
Pentru reducerea rezervei biologice a dăunătorului un rol important îl au măsurile de igienă culturală. La pomii cu fructe coapte, dar şi din culturile slab infestate şi accesibile, se recomandă omizitul, operaţie care se efectuează imediat după apariţia cuiburilor de hrănire, prin care se detaşează cu foarfecă cuiburile de omizi şi se distrug apoi prin ardere, precum şi instalarea brâielor capcană pe tulpinile pomilor şi arborilor, pentru captarea omizilor din generaţia a doua care se retrag pentru hibernare, în vederea distrugerii acestora.
Deţinătorii de pomi şi arbuşti fructiferi cu atac al omizii păroase a dudului sau alte defoliatoare, vor lua măsuri de distrugere a omizii!
La efectuarea tratamentelor chimice în zonele urbane se vor lua următoarele măsuri:
- Se va evita parcarea şi staţionarea mijloacelor de transport pe părţile carosabile pentru a nu stânjeni desfăşurarea lucrărilor, dar şi pentru că substanţele pentru protecţia plantelor utilizate pentru combatere sunt corosive.
Alte recomandări: Se pot folosi şi alte produse recomandate în Codex pentru testele avertizate.
Dacă în perioada recomandată intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile în care nu s-a putut lucra.
Nu se va stropi la temperaturi de peste 20 0C!
Luaţi măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător!
Comisia Europeana a lansat o consultare online cu privire la rolul agriculturii de familie
Comisia Europeană a lansat o consultare online cu privire la rolul agriculturii de familie ce are ca scop identificarea priorităților pentru viitor, scrie La France Agricole. De asemenea ONU va face anul 2014 Anul Internațional al agriculturii familiale. Sub egida Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) scopurile campaniei sunt atenuarea foametei și a sărăciei, îmbunătățirea securității alimentare și a mijloacelor de subzistență, de protecție a mediului și a biodiversității. Toți cetățenii Uniunii Europene ce sunt interesați de agricultura de familie pot contribui la această consultare online până la data de 11 octombrie 2013, fiind urmată de o conferință ce se va concentra pe rolul agriculturii de familie și principalele priorități pentru viitor, programată pe data de 29 noiembrie 2013.
Citeşte mai mult ...
Intesa Sanpaolo oferă fermierilor credite SAPS pe baza adeverinţelor emise de APIA
În baza convenţiei semnate recent cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura (APIA) şi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), Intesa Sanpaolo Bank oferă în prezent clienţilor cu activitate în agricultură, atât persoane fizice, cât şi juridice, credite pentru finanţarea capitalului de lucru, în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS) – Campania 2013.
Aceste credite sunt în valoare de 90% din suma aferentă SAPS şi se rambursează în momentul încasării subvenţiilor în conturile fermierilor. Până la încasarea acestor sume, clientul nu trebuie să plătească nici rate de credit şi nici dobânzi. Structura de preţ constă în dobândă formată din indicele ROBOR 6 luni + 3,95% şi un comision de acordare de 1%, iar garanţia principală o constituie cesionarea sumelor de încasat de la APIA.
"În strategia noastra comercială agricultura are o pondere substanţială. Ne-am propus şi am reuşit ca şi în 2013 să fim printre primele bănci locale ce pun la dispoziţia fermierilor credite conform programului SAPS. Ştim că în agricultură este vital să ai banii exact atunci când ai nevoie de ei, de aceea venim în întâmpinarea partenerilor noştri care activează în acest sector prin oferirea în mod prompt a acestui tip de credit", declară Stefano Burani, Director General Adjunct (Chief Business Officer).
Pe lângă acest produs, Intesa Sanpaolo Bank are o ofertă completă de finanţare în acest domeniu, ce cuprinde credite pentru susţinerea activităţilor curente, finanţări pentru orice gen de investiţii specifice sectorului agricol sau co-finanţare a proiectelor derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Produsele sunt special concepute pentru a răspunde nevoilor identificate în rândul clienţilor şi beneficiază de condiţii de creditare avantajoase, perioadă de graţie extinsă sau grafice de rambursare flexibile ce ţin cont de sezonalitatea din agricultură.
Membrii LAPAR nemulțumiți de nivelul subvențiilor stabilite de MADR
Camerele Agricole, fondul mutual, şi nivelul subvenţiilor au fost temele principale de discuţie dintre membrii Consiliului Director Lărgit ai LAPAR. Aceştia au hotărât să nu participe la înfiinţarea Camerelor Agricole deoarece nu le reprezintă interesele, iar în ceea ce priveşte fondul mutual membrii LAPAR vor organiza o întâlnire cu ministrul agriculturii, Daniel Constntin pentru a stabili cum vor fi gestionaţi banii si care sunt criteriile ce stau la baza funcţionării lui. Totodată Liga Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România se arată indignată de nivelul subvenţiilor care este prea mic pentru a putea fi de ajutor pentru fermieri.
''S-a pus in discuție nivelul subvențiilor unde membrii LAPAR, au considerat că propunerea MADR este discriminatorie pentru fermieri având un caracter populist ce nu urmărește un interes real privind dezvoltarea sectorului agricol privat, cei mai afectați fiind micii producători, care cu ajutorul ce îl vor primi nu pot dezvolta performanța. Membrii LAPAR, sunt indignați de măsurile nefertile ale MADR și atrag atenția conducerii acestuia că s-a terminat de mult campania electorală și că prioritate are campania agricolă.'', se arată într-un comunicat remis pentru Revista Fermierului.
Daniel Constantin participă la Conferinţa Naţională a Morarilor şi Brutarilor
Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va participa în data de 31 iulie 2013, ora 11.00 la lucrările Conferinţei Naţionale a Morarilor şi Brutarilor, organizată în vederea lansării programului de reducere a TVA pe lanţul grâu – făină – pâine la 9%. Evenimentul este organizat de ROMPAN şi se va desfăşura în Pavilionul C1 din cadrul complexului ROMEXPO.
Bolile frecvente ale bovinelor de carne
Receptivitatea raselor de bovine de carne faţă de agenţii care produc bolile specifice acestor animale este similară cu cea a raselor de bovine de lapte, însă sensibilitatea este mai mică, datorită timpului îndelungat petrecut în aer liber pe păşune şi producţiei mai mici de lapte.
Afecţiunile oftalmologice
La bovinele de carne sunt destul de frecvente problemele oftalmologice, în special la tineret, cu simptome de cheratită şi conjunctivită, în unele cazuri - prin afectarea văzului producând pagube mari, datorită sacrificărilor de necesitate. Cauzele sunt infecto-contagioase şi parazitare, cele mai frecvente fiind cele bacteriene. Factorii favorizanţi sunt aerul din grajd plin de amoniac şi praf, condiţiile de igienă necorespunzătoare, respectiv insectele care transmit boala şi lipsa vitaminei A. Ca tratament se recurge la administrarea de unguent sau picaturi oftalmice – Unguent oftalmic, Oculoforte şi la dezinfecţia periodică a grajdului cu Catiorom sau Decontaminol. Ca măsură de prevenţie se administrează Vitamina AD3E buvabilă în apa de băut timp de 5 – 7 zile.
Indigestia ruminală
Aceasta se produce cel mai frecvent prin schimbări bruşte de furaje, prin nutreţ cu stare fizică necorespunzătoare sau furajare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
Alcaloza ruminală
Ea este rezultatul greşelilor de furajare, prin administrarea bruscă (fără perioadă de "obişnuire") de furaje bogate în proteine sau azot, şi respectiv, furaje sărace în glucide. Rezultatul este creşterea concentraţiei de amoniu în rumen, alcalinizarea conţinutului ruminal cu afectarea activităţii prestomacelor.
Indigestia ruminală putridă
Aceasta este consecinţa administrării de apă sau furaje contaminate cu bacterii, adică foarte murdare, depozitate în condiţii improprii sau păşunat pe terenuri necorespunzătoare.
Acidoza ruminală
Ea este, de asemenea, consecinţa furajării defectuoase prin administrarea bruscă de nutreţuri bogate în glucide care fermentează uşor, instalându-se dismicrobismul ruminal şi formându-se în perioadă scurtă de timp cantităţi mari de acid lactic.
Meteorismul ruminal acut („balonare")
Aceasta este rezultatul acumulării masive de gaze de fermentaţie în rumen şi reţea, conţinutul putând fi reprezentat de o spumozitate fină de fermentaţie - indigestie spumoasă, sau gaze fără spumozitate - indigestie gazoasă. Meteorismul ruminal acut este întotdeauna caz de urgenţă. Eliminarea gazelor din stomac se poate asigura prin consumul de furaje grosiere înainte de consumul nutreţurilor verzi, fragede, umede şi reci, mai cu seamă, al leguminoaselor. În cazul apariţiei bolii la un animal pe păşune este obligatorie întreruperea păşunatului şi scoaterea animalelor din parcela respectivă, pentru a preveni consumul de furaje şi limitarea numărului de animale afectate.
Tratamentul
Acesta este în funcţie de tipul indigestiei şi urmăreşte corectarea raţiei alimentare, administrarea orală de ruminative ca Rumigen, cu efect excitant asupra mucoasei ruminale, stimulând indirect rumegarea şi îmbunătăţind digestia; antibiotice: Oxitetraciclina, 1 - 3 administrări. De asemenea, se administrează ulei de parafină şi sulfat de magneziu.
Se foloseşte un tratament de susţinere cu: Hepatoprotect, Vitamina B1-B6, Perfuzol, Glucoză şi Multivitarom. În cazuri grave, se recurge la sondaj buco-esofagian sau ruminocenteză şi însămânţarea rumenului cu alt conţinut rumenal de la un animal sănătos.
Dr. Gabriela Lotrea, medic veterinar - S.C. Romvac Company S.A.
Publicitate
Revista
