Summit Agro a organizat în data de 17 iulie 2013 în localitatea Fălticeni jud. Suceava, un eveniment în câmp cu tematică "Protecţia livezilor cu programe de tratamente Sumi Agro". Acţiunea s-a desfăşurat în livada domnului ing. Mihai Fântânaru, care deţine o suprafaţă de aproximativ 20 ha şi unde pe o suprafaţă de 1 ha Summit Agro a plasat un lot demonstrativ. La eveniment au participat pomicultori din zona Sucevei, dar şi din Botoşani şi Bacău.

Ne-am convins încă o dată că în zona Fălticeni pomicultură se face nu numai cu mintea, ci şi cu sufletul. Ne-a bucurat faptul că alături de specialiştii cunoscuţi, cu o experienţă de peste 50 de ani în livadă, au participat mulţi fermieri tineri, entuziaşti şi cu dorinţa de a afla cât mai multe lucruri noi.
Fălticeniul este o zonă unde pomicultura reînvie
Aici cultivatorii, fără a mai aştepta sprijinul de la stat şi programul de reconversie, s-au apucat deja să facă "reconversia", nu numai în livada, ci şi în modul de a gândi această activitate. Se plantează livezi noi în sistem superintensiv, cu peste 1000 pomi pe hectar, se instalează sisteme de susţinere moderne şi instalaţii de irigaţie prin picurare, iar mai nou preocuparea unora este de a investi în soluţii eficiente împotriva grindinei.
Tratamente pentru măr de la desprimăvărare până la căderea frunzelor
Aşadar, într-o asemenea atmosferă firma Summit Agro, în faţa a peste 60 de participanţi, şi-a prezentat programul de protecţie la măr, întocmit şi lansat la începutul sezonului. Invitaţii s-au putut convinge, de data aceasta „pe viu" de eficacitatea produselor. Reprezentantul companiei Summit Agro, Dr. Anastase Iorgu, împreună cu dl ing. Fântânaru au detaliat câteva secvenţe din programul de combatere, punând accent pe anumite produse.
Dl Iorgu a precizat că firma Summit Agro deţine în portofoliu produse cu molecule diverse care pot acoperi tratamentele necesare mărului, de la desprimăvărare până toamna la căderea frunzelor. Produse cum ar fi fungicidul Triumf 40 WP şi insecticidul Mospilan 20 SG + Toil, marchează deschiderea sezonului de tratamente, fiind aplicate chiar începând din perioada prevegetativă. De asemenea, a subliniat că primele tratamente pentru prevenirea infecţiilor primare de rapăn sunt esenţiale pentru a avea mai târziu fructe sănătoase, ştiut fiind că patogenul poate ierna în solzii mugurilor, iar infecţia se poate declanşa de la sepală (zona calicială). Fungicidul Syllit aplicat de două ori în această perioadă, urmat de Pyrus + Captan chiar înainte de înflorit, vor fi „plasa de siguranţă" a pomului şi pentru mai târziu.
După înflorit, importanță maximă trebuie acordată protecţiei pomilor împotriva dăunătorilor, cum ar fi: viermele mărului, afidele, păduchele lânos, minatoarele, acarienii etc. Pentru aceşti dăunători, Summit a inclus în programul său de combatere insecticidele Trebon 30 EC, Novadim Progress, Nurellle D, Fury 10 EC, Mospilan 20 SP, Sanmite 20 W, Milbeknock etc. Am fost încântaţi să aflăm că o parte dintre aceste produse sunt deja folosite de pomicultorii fălticeneni de câţiva ani, cu rezultate foarte bune.
Recomandări și discuții pe baza problemelor fermierilor
Am constatat şi aspecte mai dificile cu care fermierii se confruntă, cum ar fi: legarea mai slabă, căderea prematură a fructelor, colorarea slabă a fructelor roşii, uscarea pomilor tineri etc. Pe aceste probleme s-au purtat discuţii în public şi individuale, iar participanţii au putut schimba opinii cu reprezentanţii Summit Agro, dar şi între ei.
Domnul ing. Fântânaru a subliniat eficacitatea fungicidului Cyflamid 5 EW în combaterea făinării la măr şi a recomandat fermierilor ca, dincolo de sulf şi unele produse tradiţionale, să introducă în combatere şi asemenea concepte noi. De asemenea, a subliniat că a redescoperit fungicidul Topsin, pe care în trecut l-a folosit foarte mult, însă îl abandonase de câţiva ani buni datorită slăbirii eficacităţii. Dl Iorgu a explicat că într-adevăr în trecut, acest produs împreună cu molecula din aceeaşi grupă carbendazim, au fost folosite foarte mult, ceea ce ar fi putut crea unele rase rezistente ale patogenilor. Însă după 1990 prin apariţia şi a altor fungicide, a existat posibilitatea efectuării alternanţei în aplicare, iar Topsin nu a mai fost folosit ca unic tratament în livadă. De asemenea, plantaţiile vechi s-au defrişat şi au apărut altele în locuri diferite. Toate acestea au condus la diminuarea formelor rezistente şi la rezultate excelente în combaterea rapănului, făinării şi a moniliozei cu produsul Topsin 500 SC şi Topsin 70 WG.
Fermierii au subliniat dificultăţile cu care se confruntă în combaterea focului bacterian şi larvelor cărăbuşului de mai, prin faptul că nu există produse fitosanitare care să aibă o eficacitate bună. Pagubele în acest an sunt mari, atât asupra recoltei, cât mai ales asupra pomilor tineri. În unele situaţii se folosesc soluţii empirice şi de compromis, însă cu costuri mari şi fără rezultate satisfăcătoare.
Pe lângă igienă fitosanitară, s-au mai pus în discuţie şi alte aspecte care conduc la producţii mari şi profit, cum ar fi hrănirea plantelor, corecţia pH-ului solului, irigarea prin picurare, depozitele de păstrare, posibilităţile de prelucrare şi valorificare a merelor ca sucuri proaspete şi concentrate.
Pe toată perioada desfăşurării acţiunii, gazda noastră, dl ing. Fântânaru, a făcut dovada unei bune organizări şi ne-a împărtăşit din experienţa sa vastă în domeniul pomiculturii. Exemplul concludent îl reprezintă însăşi livada pe care o administrează împreună cu familia. Nu au lipsit nici momentele de relaxare, înnobilate de mâncarea, băutura şi muzica tradiţională a zonei.

Deși premisele pentru un an agricol bun la cultura rapiței sunt actualmente pesimiste, un bun gospodar își programează activitățile din timp, având în vedere experiența proprie și gradul de succes al acțiunilor întreprinse în anul anterior.
În ultimii 7 ani, rapița a fost una dintre cele mai profitabile culturi, practic reușind să asigure rentabilitatea culturii de la producții care depășesc 1300 – 1500 kg/ha, producții care se pot realiza relativ ușor în condițiile respectării unei tehnologii modeste.

Prevenirea prin tratamente
Tratarea semințelor de rapiță este obligatorie având în vedere presiunea din ce în ce mai mare a bolilor și dăunătorilor specifici acestei culturi. Într-un context de agricultură modernă și durabilă nici nu se ia în considerarare faptul de a semăna semințe netratate, acest fapt dovedindu‑se total neeconomic, practic după cum spune un bun prieten al meu, "este cea mai proastă economie pe care o poate face un fermier".
Tratamentul semințelor de rapiță în cele mai multe cazuri trebuie făcut atât cu produse fungicide, cât și cu produse insecticide. Majoritatea companiilor comercializează semințele de rapiță tratate numai cu produse fungicide.
Pentru un control eficient în primele etape de vegetație este necesară tratarea semințelor de rapiță cu insecticide sistemice omologate pentru semințele de rapiță. Tratamentele cu produse insecticide trebuie realizate în unități specializate, atunci cand fermierul optează pentru efectuarea tratamentului suplimentar, pentru a asigura un tratament de calitate omogen asupra masei de semințe și de asemenea, foarte bine dozat.
Semințe garantate de la producători autorizați
Cea mai sigură variantă este însă, procurarea de semințe tratate insecto-fungicid de către producător, acest tratament fiind realizat cu aparate speciale cu grad mare de precizie și dozare corespunzătoare. Compania Procera Agrochemicals România SRL, comercializează întreaga gamă de semințe de rapiță tratate insecto-fungicid, cu produse de ultimă generație pe bază de imidacloprid (Sentinel Syn).
Produsele insecticide pe bază de imidacloprid, sunt cele mai utilizate în tratamentul semințelor de rapiță, având un efect sigur, rapid și de durată asupra dăunătorilor specifici perioadei de la germinat la intrarea în iarnă. Utilizarea la semănat a semințelor tratate cu insecticid permite controlul dăunătorilor specifici care pot influența negativ startul culturii prin infestarea prematură a culturii de rapiță cu Phoma.
Tratamentul semințelor permite controlul în toamnă a următorilor dăunători: Viespea rapiței (Athalia rosae), Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp), insecte polifage etc.
Rolul tratamentului semințelor de rapiță:
- Previne și combate instalarea agenților patogeni care se găsesc atât în sol, cât și pe semințe.
- Protejează semințele și ulterior plantele în primele stadii de dezvoltare împotriva bolilor și dăunătorilor specifici.
- Generează premise favorabile unei germinații foarte bune a semințelor.
- Îmbunătățește proprietățile fizice ale semințelor pentru efectuarea unui semănat de bună calitate și uniform totodată.
- Conferă condițiile unui avantaj competițional: planta de cultură – agent dăunător.
- Stimulează reacțiile fiziologice în procesul de germinare.

Atenție!
Tratamentul semințelor cu produse insecticide controlează insectele în primele faze de vegetație. Pentru infestări puternice cu dăunători și în fazele de după 4 frunze adevărate, pentru un control eficient al dăunătorilor, nu mai este suficientă acțiunea tratamentului efectuat la sămânță și trebuie intervenit cu tratamente în vegetație cu produse de contact sau sistemice omologate pentru cultura rapiței și care controlează dăunătorii prezenți.

A trecut Carpaţii, venind din Dobrogea natală şi a cucerit inimile viticultorilor din zona Jidvei, la rându-i fiind cucerit de o ardeleancă, întemeindu-şi o familie. A dat un nou suflu culturilor viticole, scoţând pentru consumatori vinuri albe de înaltă ţinută, abonate an de an la premiile de aur ale concursurilor internaţionale. Este acesta inginerul Claudiu Necşulescu, cel ce ne-a primit cu multă amabilitate pentru a realiza un interviu.

Se mai fac şi investiţii de suflet
Reporter - Bun găsit, dle inginer Claudiu Necşulescu! Vă mulţumim că ne sunteţi gazdă în acest loc minunat, aproape unicat în România. Un castel medieval pe care
l-aţi pus în valoare. O curiozitate de reporter: de ce aţi investit o sumă atât de mare aici? Aţi investit în viticultura de pe Târnave unde profitul vine mai repede.
Ing. Claudiu Necșulescu - Sigur că este, ca să zic aşa, o investiţie de suflet a mea. Este zona în care am investit cel mai mult suflet, chiar dacă este vorba şi de bani, dar pentru un producător de vinuri cu certitudine reprezintă un element emblematic şi aşa cum bine cunoaşteţi, reprezintă, ca să folosesc un termen la modă, brandul de Jidvei. Este acel element atât de necesar cu care ne identificăm în faţa tuturor, cu produsele realizate de grupul nostru. Cred eu că tradiţia trebuie să meargă strâns legată de tot ceea ce înseamnă tehnică şi tehnologii noi, pentru că dacă uităm valorile tradiţionale ale neamului nostru sunt convins că ne pierdem identitatea.

Rep. - Din păcate, există prea puţini cei fac asemenea investiţii de suflet pentru a pune în valoare patrimoniul naţional.
Ing.Cl.N. - Viticultura şi vinul au fost dintotdeauna şi vor fi produsele neamului românesc. Cu vinul şi mie îmi place să spun, că este singurul lucru din viaţa noastră cu care ne întâlnim de la botez până la moarte în mod permanent, în orice moment din viaţă pe care îl sărbătorim sau îl comemorăm alături de cei dragi.

Semne bune pentru un vin de calitate, competitiv
Rep. - La rândul lui, vinul trebuie să dăruiască, aşa cum i se dăruieşte viei de-a lungul unui an tot ce îi este necesar. Rezultatul unui an de muncă înseamnă un vin de calitate şi atunci când îţi asigură şi bunul Dumnezeu condiţiile climatice bune, vinul este şi mai bun. Anul acesta ce a zis Cel de Sus?
Ing.Cl.N. - Din punct de vedere al potenţialului agricol şi pentru cultura viţei-de-vie este un an de excepţie, ca de altfel cred că pentru toate culturile din România. Vinul nostru are o şansă mare, datorită unui an destul de bun, pornind de astă toamnă când practic se prefigura şi s-au pus bazele noilor producţii chiar până astăzi. Ca întotdeauna, Dumnezeu a fost român şi în acest an şi am ţinut cont de deficienţele şi necazurile anului trecut, când seceta a creat anumite probleme chiar şi în sectorul viticol.
Rep. - A fost 2012 un an dificil, dar în sectorul viticol a fost altceva, dovadă sunt vinurile noi cu care aţi ieşit pe piaţă şi care v-au adus multe medalii, la concursurile la care aţi participat
Ing.Cl.N. - Iată ce se întâmplă: cu ani în urmă aveam probleme datorate lipsei de capacitate şi mă refer în mod special pentru viticultură, toată lumea a dorit să producă cât mai mult pentru a acoperi nevoile pieţei. Astăzi marea majoritate a viticultorilor, nu numai eu o spun cu bucurie că în piaţa vinului producătorii au făcut paşi majori în ceea ce înseamnă calitatea vinurilor. Vinurile de pe raft chiar sunt produse cu care ne putem mândri şi suntem convinşi că putem face faţă cu succes în orice competiţie internaţională.

Rep. - Realitatea demonstrează că la toate competiţiile internaţionale vinurile româneşti, fie că sunt de la Jidvei, fie de la alte podgorii, încep să fie şi mai competitive intrând în mod constant în rândul celor medaliate.
Ing.Cl.N. - Dacă am putea introduce viticultura la federaţia olimpică ar aduce cele mai multe medalii. Este darul de la Dumnezeu pentru aceste ţinuturi din ţara noastră, din inima Transilvaniei, de a avea un potenţial viticol deosebit întâlnind practic o gamă extrem de largă de tipologii de vinuri care îndeplinesc toate condiţiile de calitate pentru consum.

Viticultorii – singurii din România care au cheltuit toate fondurile europene acordate
Rep. – Totul se datorează și faptului că aţi învestit, atât dvs, cât şi foarte mulţi viticultori din zonă, pe de o parte, iar pe de altă parte posibilitatea de a folosi fondurile europene. Iată, acum putem spune că viticultorii din România sunt reali campioni în absorbţia în totalitate a acestor fonduri.
Ing.Cl.N. - Aceasta este cea mai mare realizare a sectorului viti vinicol românesc. Acest fapt s-a datorat că am fost singurii pregătiţi într-o structură asociativă bine consolidată şi am putut face o strategie reală pentru sectorul viti vinicol. Cred că este singurul sector care are o strategie pe termen scurt şi mediu şi care, chiar este valorificată şi urmărită ca deziderat pentru întregul sector. Aceasta ne-a permis să creăm mecanismele necesare şi să transmitem informaţia corectă: despre ce înseamnă un program de restructurare, ce înseamnă un program de reconversie, acţiune care a asigurat acest nivel maxim de absorbţie. Practic este singurul sector care a absorbit toţi banii alocaţi României şi sper ca şi în continuare pe noua Politică Agricola Comunitară să fim la fel de performanţi , pentru că sectorul viti vinicol a avut ani grei de suferinţă în perioada anilor '90-2000 până la privatizările fostelor IAS-euri şi fostele CAP-uri, pentru că am avut neşansa şi aici vă daţi seama cât de greu a fost bulversarea proprietăţii şi exploataţiilor viticole deci, e foarte greu să ţii o plantaţie viticolă între doi care nu lucrează.

Rep. - Un pământ nelucrat devine pârloagă.
Ing.Cl.N. - Într-o vie este cu mult mai dificil şi de aceea foarte multe dintre plantaţii şi-au pierdut potenţialul şi au existat şi foarte multe suprafeţe abandonate. Astăzi dacă mergem în ţară veţi vedea că viticultura dă semne de revigorare şi dă semne concrete de viaţă.
Balanţa negativă - importăm mai mult vin decât exportăm
Rep. - Tocmai că semnele sunt bune în ceea ce privește rezultatele, adică vinurile au o calitate foarte bună, fapt constatat la concursurile, mai ales internaţionale, la care au participat. Sunt aceste succese, adevărate certificate de calitate pentru ca vinul românesc să intre pe piaţa internaţională?
Ing.Cl.N. - Sigur, acum trebuie să se ştie că cel mai important lucru pentru sectorul viti vinicol este piaţa internă, dovadă că noi suntem în momentul de faţă o ţară importatoare de vin. Dacă facem o balanţă, constatăm că importăm mai mult decât exportăm. Îmbucurător este faptul că vinurile îmbuteliate din afară nu creează probleme majore la raft şi chiar este bună, concurenţa că stimulează şi te ţine în permanenţă activ, în sensul de a te obliga să oferi în continuu atenţie la ceea ce înseamnă calitatea vinului. Problemele majore sunt legate, însă, de alte aspecte care vin din partea autorităţilor, lipsa de implicare în sensul de a asigura un control cât mai riguros cu oameni cât mai pregătiţi, pentru că laboratoare avem, dar nu sunt folosite. Eu însumi am o neîmplinire, că nu reuşim să determinăm autorităţile statului să înţeleagă că fără implicarea organizaţiilor profesionale chiar şi în partea de control totul va fi în zadar. Dacă vreţi să ne referim la ţigări, până când producătorii de ţigări nu au fost hotărâţi să lupte împotriva evaziunii şi împotriva falsurilor nu s-a putut face nimic. Atunci când sectorul a avut voinţă şi a existat o voce unitară , automat lucrurile şi-au găsit rezolvarea. Acelaşi lucru se întâmplă şi în piaţa vinului şi atunci noi vedeţi, prin legea viei şi vinului aveam alocaţi 72 de inspectori prin nişte măsuri pe care nu aş vrea să le evoc cu nume, dar luate în anii anteriori am ajuns ca pe sectorul vie-vin să avem 32 de inspectori din care jumătate nu au nicio legătură, avem ingineri zootehnişti, ingineri de cultură mare.

Formalism în controlul calităţii vinului
Rep. - Observ că în ceea ce priveşte controlul calităţii vinului se întâmplă ca în povestea cu cei 10 negri mititei.
Ing.Cl.N. - Faptul că avem un număr atât de mic de inspectori este un lucru foarte grav şi asta încercăm să transmitem autorităţii, că avem nevoie de o piaţă reglementată cât mai sigură, pentru că noi dorim să dăm consumatorilor o sticlă de vin românesc de calitate şi mai ales o calitate certificată. Sigur că pe zona vinurilor certificate avem avantajul că există vinul cu indicaţie geografică, vinul cu denumire de origine care au un mecanism ce asigură transabilitatea şi de certificare, care sigur că nu este perfect, dar ne dă o certitudine.

Rep. - Este cu siguranţă un pas bine făcut.
Ing.Cl.N. - A fost un pas major şi dă o garanţie calităţii produselor care au astfel de indicaţii. În această zonă Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole ONVPV are în lucru elaborarea şi selectarea unor noi însemne care să fie mult mai bine percepute de către consumatori în aşa fel încât un consumator să înţeleagă ce înseamnă un semn de indicaţie geografică sau de o denumire de origine controlată.

În perioada interbelică existau asociaţii ale agricultorilor!!!
Rep. - Sigur că toate acestea de care aţi amintit nu se puteau face dacă nu exista o asociaţie foarte puternică, Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, singura de acest profil din România care funcţionează.
Ing.Cl.N. - Eficienţa maximă ar fi să mergem la nivel de ţară pe ce înseamnă agricultură din punctul meu de vedere. Nu sunt un finanţist prin excelenţă, ci sunt doar nişte aprecieri ale unui om de afaceri, vă rog să nu mă consideraţi ca un un specialist în finanţe, dar având în vedere că încă nu există această coeziune între sectoarele care reprezintă producţia agricolă poate ar fi oportun să se înceapă chiar pe sector pentru că ar fi păcat, mergând pe o structură globală să ajungem să ne certăm între noi şi să creăm disensiuni între diferite sectoare. Acum ştiu că sectorul viti-vinicol a fost printre puţinele sectoare care în perioada interbelică a avut o bancă. Da, a existat o bancă a viticultorilor care, dacă vreţi, era aproape ca şi un fond mutual de astăzi. Aceasta era cea care venea în sprijinul viticultorilor în mod special în situaţiile de criză, asigurând chiar şi finanţările pentru întreţinerea culturilor. Astăzi nu mai avem un asemenea sprijin şi e mare păcat, dar cred că cel mai important lucru este acceptarea de către autoritate că fără parteneri reprezentativi şi fără structuri profesionale puternice, nu vom găsi soluţii la nicio problemă din agricultura României.

Cine pe cine reprezintă?
Rep. - Aţi amintit de parteneri reprezentativi pentru că s-a pus sau se va pune problema ca viitorii partenerii de dialog să fie şi cei care nu sunt reprezentativi.
Ing.Cl.N. - Aici este o mare dezamăgire a mea, există un proiect care circulă prin minister este doar un draft care anulează un criteriu fundamental pentru a-ţi stabili partenerii de dialog şi anume reprezentativitatea. Noi, ca organizaţie din piaţa vinului, reprezentăm peste 70% din acest sector, ori nu poţi să îţi stabileşti sau să îţi găseşti şi alţi parteneri de dialog care vin şi reprezintă 5%, 2%. În mod firesc, reprezentativitatea este cea care îţi dă forţă şi autoritate în deciziilor asumate. Aici, clasa politică şi-a dorit în permanenţă structuri paralele legate strict de apartenenţa sau de afinităţile politice. Este o atitudine care s-a manifestat, nu numai acum, ci la toate partidele politice si s-a regăsit aceeaşi abordare. Fenomenul, îl cunosc, vă daţi seama că din 2001 am parcurs cu fiecare partid la guvernare etapele astea. Marea realizare şi faptul că această structură a funcţionat şi a rămas unită este că niciodată nu am avut o implicare politică şi nu am permis nicio afinitate legată de o apartenenţă politică. Sigur, fiecare dintre noi avem anumite aprecieri legate de partide, dar în organizaţie nu s-a ţinut cont niciodată. A fost doar dorinţa de a avea un dialog permanent cu autoritatea, în speţă cu ministerul agriculturii şi atunci, indiferent de ce partid a fost la guvernare, am găsit căi de comunicare şi ne-a permis să depăşim probleme destul de dificile. Restul, toate structurile dacă ne uităm şi nu aş vrea să nominalizez şi-au găsit pieirea tocmai din aceste apartenenţe sau legături cu zona politicului.
Viticultura României, încotro?
Rep. - Unde aţi situa viticultura românească?
Ing.Cl.N. - Astfel de clasamente şi astfel de aprecieri sunt foarte greu de făcut. Ceea ce pot să spun este că vinul românesc are un mare avantaj, practic cel mai bun raport preţ-calitate, deci, sigur că avem un mare handicap şi în mod special în piaţa externă, pentru că România nu beneficiază de o imagine foarte bună în afară şi chiar aseară eram la o discuţie cu importatorii de pe piaţa Japoniei care dădeau nişte date legate de consumul de vin românesc imediat după incidentul cu studenta japoneză ucisă la Otopeni şi două săptămâni aproape că nu s-a mai consumat o sticlă de vin românesc.

Rep. - Iată că mesajele şi imaginea de ţară sunt foarte importante?
Ing.Cl.N. - Categoric şi aici ar trebui să existe o unitate de exprimare şi să încercăm să speculăm potenţialul vinului ca element de imagine ca promotor al unei viziuni care înseamnă istorie, civilizaţie românească. Deci, aici avem multe de făcut dar numai împreună cu autoritatea. La comunicare încă mai avem foarte multe de făcut. Există programe de promovare pe pieţe terţe unde sunt mulţi agenţi implicaţi, mulţi viticultori implicaţi şi care încep să dea roade. Cu certitudine, toate acestea vor schimba imaginea şi vom reuşi să recâştigăm pieţele pierdute şi să creăm noi pieţe. Problema este că trebuie să fim foarte atenţi ca naţie de ceea ce înseamnă imagine pentru vinul românesc. Dacă vreţi aprecierea mea pentru programele economice, acestea trebuie să vină în mod special să se transmită şi mesaje pozitive nu numai ceea ce vedeţi pe programele de ştiri unde nu vedem decât nenorociri. Sunt atâtea lucruri frumoase care se întâmplă în ţara românească şi sunt atâţia oameni care au construit ceva frumos şi trainic şi care reuşesc să aducă speranţe comunităţilor, dar pe care nu reuşim să îi promovăm, în schimb promovăm tot felul de elemente care nu au nimic de-a face cu poporul român, cu educaţia şi cu spiritul naţiunii române.
Turismul viti vinicol – încă nefolosit
Rep. - Vorbim tot timpul de faptul că România poate oferi obiective turistice de tot felul, la care ar trebui să se adauge si acest concept nou de turism viti-vinicol, care se pare că începe să prindă radacini. Iată, la dumneavoastră aici la Jidvei turismul viti vinicol este în continuă dezvoltare.
Ing.Cl.N. - Îmi aduc aminte cu mare plăcere că în anul 2002 s-a lansat, când era ministrul turismului Dan Matei Agaton cu care din întâmplare toată lumea zice că semăn foarte bine şi îmi aduc aminte că împreună am lansat acel concept al drumului vinului. Paşii au fost timizi, mult mai târziu s-au găsit şi resurse şi voinţă de a se implica, pentru că era clar că aici este nevoie şi de implicarea autorităţilor locale de a crea infrastructura necesară . Fără o infrastructură corespunzătoare, nu putem aştepta rezultate deosebite la ceea ce înseamnă turismul în general, dar mai ales turismul viti vinicol care este foarte apropiat de mediul rural. Este clar că drumurile judeţene ne-au creat probleme mai tot timpul, dar aici în zona aceasta aţi venit şi aţi văzut în ce condiţii absolut elegante se circulă pe "Drumul Vinului".

Rep. - Mă bucur să constat că aici în judeţul Alba chiar a prins contur" Drumul Vinului".
Ing.Cl.N. - Aici, în Alba am găsit oameni care chiar au înţeles potenţialul şi ce se poate realiza din această activitate şi chiar şi în judeţul Mureş. Proiectul Drumul Vinului între Târnăveni şi Blaj a fost un proiect realizat împreună cu Consiliul Judeţean Mureş cu Consiliul judeţean Alba şi mă bucură că am avut inspiraţia şi sigur că am avut şi oameni cu care am putut comunica şi care au aderat foarte repede la acest proiect. S-a realizat un lucru deosebit şi astăzi pe acest Drum al Vinului sunt foarte mulţi turişti care vin şi vizitează atât Castelul, cât şi cramele şi nu numai la noi, pentru că mai există doi producători care au infrastructură, plus că s-au dezvoltat deja şi au apărut trei pensiuni în zonă. Pentru noi este clar ca infrastructura creată stimulează apetitul investiţional în zona respectivă. Se pot face lucruri deosebite, am văzut zone în Franţa în care ponderea veniturilor obţinute din wineturism reprezintă chiar mai mult din producţia viticolă. Sunt foarte multe lucruri de făcut, eu, personal, sunt foarte bucuros că împreună cu toţi colegii din organizaţie am reuşit să construim şi nu am distrus.

Rep.- Şi nu v-aţi abătut de la strategia stabilită împreună...
Ing.Cl.N. - Categoric şi chiar sunt emoţionat când vorbesc de această Organizaţie Naţională Interprofesională Vitivinicolă, pentru că am depus întotdeauna atâta suflet în tot ce s-a întâmplat şi bucuria este că ea funcţionează. Nu eram sigur că va funcţiona şi că vom reuşi să facem o structură atât de puternică şi astăzi o spun cu bucurie că am reuşit.

În judeţul Neamţ, când plouă... apoi plouă
A plouat şi a tot plouat în mai şi iunie, ca mai peste tot şi în judeţul Neamţ, creând impresia ploilor necontenite, ploilor musonice, ceea ce nu este specific acestor meleaguri moldave, ne spunea preşedintele Consiliului Judeţean, dl Culiţă Tărâţă. Tot domnia sa a adăugat că precipitaţiile căzute în acest sezon au provocat inundaţii aproape fără precedent, în ziua de 4 mai, chiar în sâmbăta Paştelui, când gheaţa în grosime de 35 cm s-a topit rapid. Au mai fost inundaţii în zilele de 24 şi 25 iunie, cu necazuri mari în comuna Viişoara, unde un om şi-a pierdut viaţa, iar la Borca, pentru a treia oară torenţii au făcut adevărate ravagii. Sute de case au fost inundate, iar necazurile s-au ţinut lanţ. "Trebuie să fim încrezători şi să depăşim momentele respective", a ţinut să sublinieze şeful Consiliului Judeţean Neamţ, Culiţă Tărâţă, spunând cu optimism, din sufletu-i de agricultor că, de fapt, s-a îndeplinit dorinţa țăranului cel care visează doar apă şi soare. Ideal ar fi să vină la timp şi în cantităţi moderate. N-a uitat să remarce că "nemulţumitului i se ia darul".
Împăduriri contra dezastrelor
Necazurile provocate de ploile torenţiale, atât în judeţul Neamţ, cât şi în alte zone se datorează şi defrişărilor ilegale, iar lucrările de împăduriri nu se mai fac în ritmul în care se făceau odată, mai cu seamă în zonele unde perdelele de protecţie sunt extrem de necesare: pe marginea drumurilor comunale, judeţene, naţionale, recunoştea cu amar şi demnitarul judeţului. Acţiunile atât de necesare de protecţie a pământului rămân la stadiul de vorbă şi atunci organismele locale se confruntă cu necazuri, iar "soluţia" rămâne, ca de obicei, "de mâine de apucăm de treabă". O mentalitate greşită, remarca dl Culiţă Tărâţă, spunând că este necesar ca aleşii locali să-şi înţeleagă rolul de a corecta anumite deficienţe ale naturii în sensul bun al cuvântului, să înfiinţeze perdele de protecţie, să respecte natura. Se impune ca fiecare locuitor al judeţului să acorde o atenţie deosebită mediului ambiant şi să-l trateze cu toată atenţia, să respecte pământul şi toate criteriile care concură la bunul mers al fenomenelor legate de vreme şi de extremităţile naturii. A rămas la nivel de discuţie în multe judeţe necesitatea reîmpăduririi zonelor forestiere. Iată că în acest moment există modelul Constanţa, acolo s-a început reînfiinţarea perdelelor forestiere,
Exemplul a şi fost preluat şi de Consiliul Judeţean Neamţ. Există în momentul de faţă o bună colaborare între cele două organisme judeţene, iar cei de la Neamţ au primit gratuit 500.000 de puieţi de salcâm în primăvară. Plantările s-au făcut în localităţile Văleni, Dulceşti şi Săvineşti, iar pentru la toamnă li s-a promis, de la acelaşi furnizor, încă 2 milioane de puieţi de salcâmi pentru a înfiinţa noi zone forestiere în judeţul Neamţ. De reţinut promisiunea dlui Culiţă Tărâţă că împăduririle organizate de Consiliul Judeţean vor completa celelalte plantații pe care le vor face sectorul silvic şi Ministerul Mediului. Toate aceste împăduriri vor fi executate ca la carte, pentru a avea efectul dorit de toţi locuitorii din judeţul Neamţ. Un proiect excelent, posibil de realizat, reprezentând viitorul judeţului, al copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor. Proiectul are o justificare practică, având în vedere că în judeţ sunt peste 170.000 de hectare, teren arabil.
Până la şase simpozioane în fiecare vară
În comparaţie cu alte judeţe, aici în Neamţ, s-a reuşit ca an de an pământul agricol să fie lucrat, bucată cu bucată fără să rămână nici o palmă pârloagă. Fiind atât practicant, cât şi investitor în agricultură, dl Culiţă Tărâţă a scos în evidenţă faptul că din 1992 de când a început investiţiile în agricultură, în fiecare vară se fac în judeţ până la şase simpozioane cu fermierii şi diferite firme, care introduc în ţară noutăţi din domeniul tehnologiilor agricole. S-a ajuns, în prezent, printr-un sistem concurenţial şi cu multă ambiţie din partea fermierilor nemţeni, să se dovedească posibilitatea de a face performanță chiar de invidiat. Acum fermierul nu se uită la capra vecinului, ci ia exemplu de cum se ajunge la prosperitate. S-a produs în practică un amplu transfer de cunoştinţe teoretice, benefic pentru întreg judeţul, iar rezultatele sunt palpabile. La simpozioane, unde vin sute de fermieri, li se prezintă şi explică valoarea tehnologiilor aplicabile, noi soiuri şi hibrizi. Tot aşa se întâmplă şi pe partea de selecţie a animalelor. S-a ajuns astfel ca la 3 km de munte să avem aceleaşi, ba chiar există produse ceva mai bune decât în Insula Mare a Brăilei, avantajul de aici îl reprezintă regimul pluviometric net superior.