Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026. Schema aplică Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894, adoptat de Comisia Europeană pentru fermierii afectați de criza din Orientul Mijlociu. Pe 1 octombrie 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis la MADR observațiile și propunerile sale de modificare la proiectul de HG privind sprijinul de urgență pentru compensarea prețului la îngrășăminte.

„Salutăm faptul că România aplică regulamentul european și completează banii europeni cu fonduri naționale. În forma actuală, însă, sprijinul este mic. Proiectul compensează 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ, adică 250 de lei pe tonă. Chiar nota de fundamentare a ministerului recunoaște că îngrășămintele cu azot s-au scumpit cu circa 70% față de media anului 2024. Un fermier cu 100 de hectare de grâu ar primi 9.000 de lei”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Bugetul schemei de sprijin propusă în proiectul aflat în dezbatere publică este de aproape 60 de milioane de euro (314,4 milioane lei), din care jumătate vine de la Uniunea Europeană, iar jumătate de la bugetul național. Sprijinul se calculează pe hectar și diferă în funcție de cultură:

a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;

b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;

c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;

h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;

i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.

Pentru culturile de câmp, sprijinul se acordă pentru suprafețe între 5 și 200 de hectare pe cultură. Pentru cartof, legume, solarii și sere, limitele sunt diferite. Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, indiferent de forma de organizare, care au depus cererea unică de plată la APIA pentru 2026. Cererea pentru acest sprijin se va depune la centrul APIA unde fermierul a depus cererea de plată și va trebui să atașeze facturi sau bonuri fiscale pentru îngrășăminte cumpărate între 28 februarie și 15 octombrie 2026, emise pe numele fermierului. Suma primită nu poate depăși valoarea acestor documente.

Sesiunea de depunere începe în a cincea zi de la intrarea în vigoare a hotărârii și durează 15 zile lucrătoare. Plata trebuie făcută până la 28 februarie 2027.

Observații și propuneri AAC

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că, în forma supusă consultării, schema riscă să aibă un impact limitat având în vedere că sprijinul este de 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, respectiv 90 lei/ha pentru grâu, în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare, prețul îngrășămintelor cu azot este cu aproximativ 70% mai mare decât media anului 2024. În cele ce urmează, prezentăm principalele propuneri de modificare transmise de AAC Ministerului Agriculturii.

1. Bugetul și valoarea unitară. Regulamentul (UE) 2026/1894 permite acordarea unui sprijin național suplimentar de până la 200% din alocarea UE, însă proiectul prevede un nivel minimal de 100%. Prin urmare, AAC solicită utilizarea plafonului maxim permis de 200%, ceea ce înseamnă dublarea contribuției naționale la valoarea de 59.955.000 euro (față de 29.977.500 euro în proiect). Această majorare va duce bugetul total al schemei la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei).

„În consecință, solicităm majorarea proporțională (×1,5) a valorii unitare de sprijin de la 0,25 lei/kg la 0,375 lei/kg de îngrășământ și recalcularea proporțională a tuturor cuantumurilor pe hectar. De asemenea, cerem redistribuirea către beneficiari a sumelor rămase disponibile din plafonul maxim, fără a depăși valoarea documentelor de achiziție, în locul menținerii formulei potrivit căreia diferența „rămâne neutilizată”. Nota de fundamentare arată că sprijinul suplimentar poate fi plătit până la 31 mai 2027, deci resursele suplimentare pot fi prevăzute și eșalonat în bugetul anului viitor.”

2. Culturile eligibile. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită includerea orzului, orzoaicei, soiei și lucernei, cu stabilirea cuantumurilor potrivit aceleiași metodologii ICEADR, cu aceleași limite de suprafață ca pentru celelalte culturi de câmp.

3. Calendarul. „Perioada de achiziție din proiect se încheie nejustificat la 15 octombrie 2026, existând riscul cert ca sesiunea de depunere să se deschidă după ce acest interval s-a încheiat deja, din cauza timpului necesar parcurgerii circuitului de avizare interministerială și publicare în Monitorul Oficial. În plus, aprovizionarea pentru campania 2026/2027, invocată în nota de fundamentare, continuă intens pe tot parcursul lunii octombrie. Solicităm ca perioada de achiziție eligibilă să fie extinsă până la data de 30 octombrie 2026, inclusiv.”

4. Cooperativele și simplificarea dosarului. Pentru membrii cooperativelor agricole care achiziționează îngrășăminte în mod centralizat trebuie acceptate documentele de refacturare sau de distribuție. Întrucât sprijinul este limitat la valoarea documentelor de achiziție, solicitantul ar trebui să depună numai documentele care acoperă suma cuvenită, nu toate documentele aferente achizițiilor efectuate în perioada eligibilă.

5. Lipsa unei estimări de impact. Secțiunea 4 a notei de fundamentare nu cuantifică impactul asupra bugetului general consolidat, deși măsura implică alocarea a 471,6 milioane lei în varianta maximă permisă de regulamentul european. De asemenea, nu sunt prezentate estimări privind suprafețele și numărul beneficiarilor eligibili. „În lipsa acestor date, beneficiarii nu pot estima efectul aplicării coeficientului de reducere.”

6. Viitorul Politicii Agricole Comune post-2027. Dincolo de obiectul prezentului proiect, schema evidențiază o vulnerabilitate structurală: jumătate din resursele măsurii de criză provin din bugetul național. „Dacă, în cadrul financiar multianual 2028-2034, PAC își pierde bugetul distinct și arhitectura bazată pe doi piloni, prin integrarea în Fondul Unic, presiunea asupra bugetului național va crește. În plus, costul îngrășămintelor este influențat de aplicarea CBAM importurilor de îngrășăminte. În consecință, solicităm ca MADR, în cadrul Consiliului AgriFish, și Ministerul Finanțelor, în cadrul Consiliului ECOFIN, să susțină ferm menținerea unui buget distinct al PAC, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația (443 miliarde euro), menținerea celor doi piloni și instituirea unei rezerve agricole dimensionate realist pentru situații de criză, precum și suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV); Federația Națională PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 2 – 4 octombrie 2026, la Ramada Plaza Craiova, are loc a doua ediție a festivalului Treasures of the East, eveniment care reprezintă o întâlnire a profesioniștilor din domeniul vinului, gastronomiei, ospitalității și turismului cu publicul interesat să descopere vinuri, gusturi și oportunități de turism în regiunea Dunării de Jos. Sâmbătă, 3 octombrie, între orele 11:00 și 18:30, publicul are acces gratuit la expoziția cu degustare și vânzare.

Treasures of the East consolidează poziția Olteniei ca destinație gastronomică regională, conectând publicul cu produsele locale. Va avea loc un concurs de vinuri; o expoziție de produse gastronomice cu degustare și vânzare; workshopuri dedicate vinului, berii și brânzeturilor și un brunch de Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului din România.

Produse românești cu Indicație Geografică Protejată (IGP), între care Cârnați din topor din Vâlcea, Novac afumat din Țara Bârsei, Salam de Sibiu și Brânză frământată de Teaca, se reunesc la Treasures of the East. Oferta este completată de preparatele pescărești Deltaica și plăcinta dobrogeană, prezentate la standul Dobrogei.

Printre noutățile ediției se numără lansarea platformei „Produs în Oltenia” și a standului regional cu același nume, degustarea noului mălai Biruința Olteniei și concursul de brânzeturi, al cărui juriu este format din cursanți formați de Cheese Orbit prin programele Academy of Cheese, precum și din alți jurați cu pregătire în domeniul brânzeturilor. Sâmbătă, publicul va putea degusta și cumpăra produsele expozanților.

Produs în Oltenia se lansează alături de branduri ambasadoare ale regiunii

Pentru prima dată la Treasures of the East, producătorii locali din Oltenia sunt reuniți într-un stand regional dedicat, sub numele „Produs în Oltenia”. Lansarea marchează începutul unei comunități pentru promovarea produselor locale și colaborarea dintre producătorii din regiune.

Produs în Oltenia își propune să reunească producători locali și administratori de puncte gastronomice locale din Vâlcea, Gorj, Dolj, Olt și Mehedinți. Inițiativa răspunde nevoii de promovare coordonată sub o identitate regională comună și urmărește să faciliteze legăturile profesionale, schimbul de experiență și sprijinul reciproc între membri, pentru a crește vizibilitatea produselor și a oamenilor care le realizează.

Platforma este lansată de Raluca Dumitrana, fondatoarea EconomieRurala.ro, specialist în marketing și relații publice cu peste 13 ani de experiență și implicare în organizarea de evenimente gastronomice și dedicate producătorilor locali.

În perioada următoare va fi lansat și website-ul produsinoltenia.ro, destinat prezentării producătorilor din regiune și a ofertei lor.

La standul Produs în Oltenia vor fi prezenți: Stâna de Vaideeni, Baba – Inspired by nature, Curentu, Ca Altădată, cu Cârnații din topor din Vâlcea IGP și alte produse atestate tradițional (del a Avi-Giis SRL), și Din Eden, producător local din Gorj.

Tot în cadrul standului sunt prezentate punctele gastronomice locale Din Grădina lui Rățoi, din Vâlcea, Stâna Ștefanu și Acasă la Stâna Ștefanu, din Gorj. Prin prezența lor, publicul poate descoperi și locurile în care gastronomia regională este păstrată și oferită vizitatorilor.

Brânza de Horezu și Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei participă cu standuri proprii, amplasate lângă Produs în Oltenia. Brânza de Horezu este cea mai premiată brânză maturată românească la competiții internaționale, cu 11 distincții, iar Biruința Olteniei, din județul Olt, este cunoscută de consumatori din întreaga țară pentru făinurile măcinate pe piatră.

Degustări și demonstrații gastronomice în zona expozițională

Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei lansează în săptămâna evenimentului un mălai țărănesc nedegerminat, obținut în loturi mici din porumb sticlos cultivat în cadrul cooperativei. Sâmbătă, de la ora 13:00, publicul va putea degusta mămăligă pregătită din acest mălai, în asociere cu Cârnați din topor din Vâlcea IGP și carne la garniță de la Ca Altădată, la standul Biruința Olteniei.

De la ora 13:45, la standul Eliada va avea loc o degustare de uleiuri de măsline, susținută de Cătălin Adam, fondatorul brandului și degustător autorizat de uleiuri.

La ora 14:30, Mihaela Ruxanda, de la I Love Cakes, va prezenta în mijlocul vizitatorilor un desert inspirat din viața și opera lui Constantin Brâncuși.

Standul Economie Rurală reunește produse din întreaga țară

La standul Economie Rurală vor fi expuse spre degustare produse de la: Bunătăți din Pleșești, ARCA Resort și Doripesco, inclusiv Novac afumat din Țara Bârsei IGP, brânzeturi de la Bömbi, Curtea Culorilor și De Colțești – Torockoi, precum și Brânză frământată de Teaca IGP.

Selecția include alune de pădure simple și în crustă de ciocolată de la SAFALA Organic Farm, produse Melinis, membru activ al comunității Slow Food Buzău, miere de la ROI Honey Goods,  preparate Ca Altădată și brânză de la Ferma Hărman.

La stand vor fi prezentate Salamul de Sibiu IGP de la Agricola Bacău și salamul de Bacău.

Dobrogea aduce vinuri și produse locale alături de plăcinta dobrogeană

Standul „Dobrogea European Region of Gastronomy” reunește Crama Hamangia și Domeniile Mitroi, cu vinuri, Deltaica, cu pește și preparate pescărești, Dobrodulce, cu miere și polen, Mierea Milena, Rozefir, cu dulcețuri, ceai și sirop de trandafiri, Lactate TU, cu brânzeturi, Migdale de Jurilovca și berea artizanală Hercinia.

Portofoliul Deltaica include Salată cu icre de știucă de Tulcea IGP și Scrumbie de Dunăre afumată IGP, precum și Salată tradițională cu icre de crap, certificată ca Specialitate Tradițională Garantată (STG).

Punctul gastronomic local La Mirela în Ogradă va oferi o degustare de plăcintă dobrogeană. Denumirea „Plăcintă dobrogeană” beneficiază de protecție IGP la nivel european. Oferta standului este completată de produsele cosmetice Techir, obiectele de artizanat Suvenir din Dobrogea și obiectele din piatră naturală Vast Craft.

Concurs de brânzeturi sub îndrumarea Andreei Popa

Concursul de brânzeturi Treasures of the East, programat sâmbătă, 3 octombrie, este organizat de Raluca Dumitrana și Gina Crăciun, de la Bonding Bites, sub atenta îndrumare a Andreei Popa, fondatoarea Cheese Orbit (singurul Training Partner acreditat de Academy of Cheese pentru limba română), Fellow al Academy of Cheese și jurat internațional. Brânzeturile vor fi evaluate senzorial pe baza fișei și a criteriilor de evaluare pregătite pentru această competiție.

Crame și alți expozanți

Selecția de vinuri este prezentată de Caii de la Letea, Crama Lipiot, Crama Olterra, Crama Oprișor, Crama Rasova, Cramele Recaș, DAVINO, Domeniul Bogdan, Domeniile Sâmburești, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine și Vila Babiciu.

Din Republica Moldova participă ATU Winery și GOGU Winery, iar Bulgaria este reprezentată de Bononia Estate Winery & Resort.

Alături de standurile Brânza de Horezu și Biruința Olteniei, expoziția include Dulceața Veronica, Eliada – ulei de măsline, La Horincie – Premium Boutique Distillery și Lavinia Falcan Art.

Conferințe și discuții cu acces liber

Pe parcursul zilei de sâmbătă, Cezar Ioan și invitații festivalului vor susține discuții de tip conferință și dezbateri în Sala Brâncuși, unde are loc și expoziția cu degustare. Aceste întâlniri au acces liber și se vor desfășura pe parcursul zilei, fără un orar fix pentru fiecare temă.

Temele propuse includ rolul somelierului, proprietatea intelectuală în HoReCa și producția alimentară, oportunitățile de acces pe piața din România și cooperarea transfrontalieră, rolul punctelor gastronomice locale în dezvoltarea sustenabilă a mediului rural, campania Craiova Food Treasures și marketingul prin cultură, cu accent pe tradiția țestului în Oltenia.

Acces și organizare

Expoziția cu degustare și vânzare este deschisă sâmbătă, 3 octombrie, între orele 11:00 și 18:30, în Sala Brâncuși, la parterul Ramada Plaza Craiova. Accesul la expoziție este gratuit, iar produsele cumpărate se achită separat. Festivalul include și workshopuri cu acces distinct, pentru care se aplică propriile condiții de participare.

Programul complet, workshopurile și lista actualizată a expozanților sunt disponibile pe pagina evenimentului We Are Romania. Site-ul oficial al festivalului este treasuresoftheeast.eu.

Treasures of the East este organizat de platforma We Are Romania. You Are Welcome, alături de Craiova, Capitală Gastronomică Est-Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu sprijinul IPPU – Prime Label. Partener de hidratare: AQUA Carpatica. Sponsor: TM Inox.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 6 octombrie - 2 decembrie 2026 se derulează, online, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani, prin intervenția DR-12 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 - 2027, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Alocarea disponibilă pentru fermierii care doresc să acceseze intervenția DR-12 este de 169.589.647 euro, împărțită în două componente: 84.794.823,5 euro pentru sectorul zootehnic și 84.794.823,5 euro pentru alte sectoare (vegetal).

Pragul de calitate lunar aferent depunerii cererilor de finanțare este de 80 de puncte (în intervalul 6 octombrie - 5 noiembrie 2026), ulterior pragul scade la 45 de puncte în cea de-a doua etapă lunară (6 noiembrie - 2 decembrie 2026) pentru ambele componente.

Finanțarea disponibilă prin intervenția DR-12 poate fi solicitată de fermierii care sunt șefi ai exploatației și au vârsta de cel mult 40 de ani (înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare. Pot solicita finanțare și fermierii care au beneficiat de finanțare prin submăsura 6.1 din PNDR (indiferent de vârstă pe care o au la momentul depunerii cererii de finanțare), precum și fermierii care au vârsta de cel mult 45 de ani (înainte de a împlini 46 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare.

Valoarea finanțării ajunge până la 200.000 de euro/proiect, iar sprijinul acordat este de maximum 80% din costurile eligibile pentru investițiile făcute de tinerii fermieri care au vârsta de până la 40 de ani și de maximum 65% din costurile eligibile în cazul celorlalte categorii de beneficiari.

Prin intervenția DR-12 se pot face investiții în facilități de condiționare sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei, precum și înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv înființarea și reconversia plantațiilor pomicole.

Printre investițiile eligibile se numără și înființarea sau dezvoltarea unităților de condiționare și depozitare, precum și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente - doar ca o componentă secundară a proiectului, dar și achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor.

„Sprijinul acordat prin această linie de finanțare este o continuare firească a programelor dedicate tinerilor fermieri care au demonstrat că pot transforma o idee într-o afacere viabilă. Prin intervenția DR-12 fermieri de până la 45 de ani, care și-au înregistrat exploatația cu cel puțin cinci ani în urmă, au la dispoziție aproape 170 de milioane de euro pentru consolidarea acestor exploatații, astfel încât investițiile finanțate, fie că vorbim de sectorul zootehnic, fie de cel vegetal, să permită dezvoltarea unei agriculturi moderne, competitivă și sustenabilă. Este esențial să investim pentru reînnoirea generațiilor în agricultură și să îi susținem pe cei care au ales să rămână în mediul rural să dezvolte ferme performante, capabile să asigure stabilitate economică și locuri de muncă în comunitățile din care fac parte”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Toate tipurile de investiții eligibile, precum și alte informații necesare întocmirii documentației de depunere sunt detaliate în Ghidul solicitantului aferent intervenției DR-12, document disponibil pe pagina de internet AFIR, sau accesând direct link-ul https://www.afir.ro/domenii-deinterventie/detalii-si-anexe-dr-12/.

Intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” este inclusă în Planul Strategic PAC 2023 – 2027 și este finanțată de Comisia Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de Guvernul României prin Bugetul de Stat. Planul Strategic PAC 2023 – 2027 este gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Folosirea corectă a mașinilor de tocat rezolvă o bună gestionare și valorificare a tuturor resturilor vegetale.

Materia organică este atât de importantă pentru fertilitatea și sănătatea solului, încât fiecare frunză, tulpină, rădăcină rămasă pe câmp trebuie folosită.

De la fiecare cultură, cu ajutorul mașinii de tocat, se pot recupera următoarele cantități de resturi vegetale:

• de la cerealele păioase 2,3 – 4,4 t/ha, din care rezultă 1.600 kg humus;

• de la porumb 4-5 t/ha, din care rezultă 1.800 kg humus;

• de la sfecla de zahăr 4-5 t/ha, din care rezultă 1.200 kg humus.

Fiecare tonă de resturi vegetale poate aduce în sol: 5 kg azot, 5 kg P₂O₅, 9 kg K₂O, 5,5 kg CaO, 0,3 kg sulf.

Necesitatea acestor măsuri este dictată de previziunile că altfel se poate ajunge la 90% terenuri degradate până în anul 2050.

Solul trebuie refăcut pentru a deveni instrument esențial în atenuarea schimbărilor climatice. Se apreciază că ¾ din terenul agricol suferă de dezechilibre de nutrienți, iar în perioada 2009 – 2018 s-au pierdut 70 de milioane de tone de carbon organic din sol.

Bine refăcute, cu asigurarea materiei organice bine mărunțită și uniform repartizată de mașinile de tocat, cu o activitate microbiologică intensă, solurile ar putea sechestra 27% din carbonul necesar a fi neutralizat pentru a menține încălzirea globală sub 2°C.

Mașinile de tocat se folosesc la:

• tocat miriștea de la cerealele păioase, mazăre, soia;

• tocat tulpinile de rapiță, porumb, floarea-soarelui;

• tocat îngrășămintele verzi, culturile verzi (de acoperire);

• tocat masa de buruieni și samulastră crescută după lucrarea de dezmiriștit și după patru-cinci săptămâni se toacă pentru a nu produce altă sămânță și a asigura materia organică pentru sol.

Resturile vegetale tocate și bine mărunțite:

• se repartizează mai ușor și uniform pe teren;

• se încorporează mai bine și uniform pe terenuri;

• se descompune mai ușor, cu consum redus de energie;

• lucrările solului se pot face ușor;

• se poate semăna direct, nu împiedică mașina de semănat.

Resturile vegetale tocate de la suprafața solului urmează:

• să fie încorporate sub brazdă, până la adâncimea de 12-15 cm, pentru a asigura o descompunere aerobă, în cazul agriculturii clasice;

• să fie încorporate numai pe benzile de semănat la sistemul strip-till, iar pe intervalul dintre rânduri rămâne la suprafață;

• să fie încorporate în stratul superficial al solului, cu grapa cu discuri, în cadrul minimum-till;

• să rămână la suprafața solului în cadrul no-till.

Principalele avantaje ale resturilor vegetale tocate și mărunțite:

• reprezintă o sursă de energie și hrană pentru toate viețuitoarele din sol;

• conțin toate elementele necesare nutriției plantelor;

• prin descompunere asigură formarea de nutrienți și humus;

• protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, care provoacă distrugerea agregatelor structurale;

• asigură o bună încorporare și conservare a apei din sol, cunoscând că materia organică reține cu 20% apă în plus;

• evită desfășurarea procesului de eroziune a solului;

• protejează solul de temperaturile înalte, favorizând o bună desfășurare a activității microbiologice din sol;

• asigură o bună afânare a solului, cu o corectă porozitate, cu regim aerohidric optim de 2/3 apă și 1/3 aer, cu o elasticitate a solului și prevenirea fenomenelor de tasare-compactare;

• resturile vegetale bine mărunțite nu mai pot fi gazde pentru agenții fitopatogeni, dăunători și rozătoare, reducând necesarul de pesticide, cheltuieli și poluarea mediului.

Humusul rezultat din descompunerea resturilor vegetale:

• asigură acumularea de patru-șase ori mai multă apă în sol, întârziind cu două săptămâni efectele secetei;

• este sursa, depozitul de elemente nutritive pe care le pune la dispoziția plantelor în urma procesului de mineralizare;

• este component al complexului adsorbtiv al solului;

• este principalul component al complexului coloidal argilo-humic, care asigură unirea particulelor de sol (praf, nisip) în agregate structurale.

Sunt cazuri speciale când miriștea de cereale păioase rămâne foarte înaltă. Ne referim la situațiile când se folosesc soiuri de înaltă productivitate și se aplică tehnologii de cultură optime, obținându-se producții de 9-10 t/ha.

La recoltare, pentru o bună separare a boabelor din spic, în procesul de treierat, între tobă și contrabătător trebuie să ajungă masa de spice cu cât mai puține paie. În acest fel se asigură și curățirea prin sită, și vânt mai ușor.

Pentru aceasta, hederul combinei se ridică pentru a tăia cât mai aproape de spice și rămâne o miriște înaltă de 25-30 cm care obligatoriu trebuie tocată.

S-a calculat că 1 cm înălțime a miriștii furnizează 80 kg/ha paie, deci o miriște de 30 cm x 80 = 2.400 kg/ha paie.

Am auzit unii fermieri că nu le plac resturile vegetale deoarece le consumă azotul din sol. În parte este adevărat că, în cazul cerealelor, cu conținut scăzut de proteină, microorganismele consumă azotul din sol, producând așa-numita „foame de azot”. În acest caz, pentru fiecare tonă de cereale se aplică 10-15 kg azot mineral care va ajunge tot în sol, cu materia organică rezultată din resturile vegetale descompuse. Este vorba de raportul C/N din resturile vegetale. Pentru descompunere, microorganismele preferă un raport C/N de 10-15/1. Paiele de cereale ajung la 80/1. Când raportul C/N este mai mic de 8, are loc o descompunere intensă, iar când este mai mare de 25, descompunerea este redusă. Dar, atenție, în fiecare an, în sol se consumă 10 t/ha materie organică. Din resturile vegetale se asigură circa 5 t/ha. Restul trebuie adăugată din alte surse pentru a menține procesul de humificare/mineralizare în echilibru.

Tipuri de mașini de tocat folosite

Se găsesc mașini mari, cu lățimea de lucru de 8-9 m, care sunt acționate de tractoare de 300-400 CP, dar și mașini mici, acționate de tractoare de 30-40 CP folosite în fermele mici. Mașinile se pot monta în fața sau în spatele tractorului.

Suprafețele destinate însămânțărilor de toamnă se toacă până la suprafața solului, iar la cele destinate însămânțărilor de primăvară se lasă o miriște de 12-15 cm, care are rolul de a reține tocătura, să nu fie luată de vânt și depusă în anumite zone, unde îngreunează efectuarea lucrărilor.

Mașina Grizzly asigură tocarea și încorporarea tocăturii în sol la 5-6 cm adâncime; motocultoarele rotative toacă și încorporează în sol; mașina Muthing toacă resturile vegetale uscate deplasându-se cu viteza de 15-16 km/oră, iar în cazul tulpinilor de rapiță, mai verzi, cu 8-10 km/oră.

Consumul de motorină pentru un hectar tocat este de 6-9 l, justificându-se din punct de vedere economic, având în vedere avantajele mărunțite pentru sol.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU