Totul trebuie încheiat în toamnă sau finisat în ferestrele iernii. Apa constituie factorul principal pentru nivelul și calitatea recoltelor. Prin urmare, obiectivul oricărui fermier este acumularea și conservarea apei în sol. Orice intervenție în primăvară asupra solului determină mari pierderi de apă prin evaporare. De aceea, la intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțării culturilor de primăvară trebuie să fie afânate, mărunțite și nivelate, apte să înmagazineze fiecare picătură de apă și să reducă toate căile de pierdere a apei din sol.

La intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțărilor de primăvară se pot găsi în una din situațiile următoare:

1. Suprafețe arate în vară sau în toamnă, la umiditatea optimă cu plugul în agregat cu grapa stelată, sau trecut imediat după arătură cu o grapă cu discuri ușoară. Aceste suprafețe sunt de bună calitate, afânate, mărunțite și nivelate, asigurând o bună acumulare și conservare a apei în sol. În primăvară sunt cele mai indicate pentru însămânțarea culturilor din urgența întâi, fără nicio intervenție asupra solului deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor în pământul afânat, la 2-3 cm adâncime, cât este necesar pentru semințele de muștar, rapiță, lucernă, in etc.

2. Suprafețe arate în toamnă la umiditatea optimă, dar negrăpate. Pe aceste suprafețe, în ferestrele iernii se trece cu o grapă cu discuri ușoară care realizează mărunțirea și nivelarea solului asigurând condiții asemănătoare celor de la punctul 1.

3. Suprafețe arate în toamnă pe sol uscat, bolovănoase, sau pe sol umed și au realizat brazde sub formă de curele, care prin uscare se întăresc beton. În ambele cazuri, nu trebuie să se facă arătura. Răul continuă dacă se încearcă mărunțirea acestora prin treceri repetate cu grapa cu discuri, cu tăvălugi grei sau, și mai grav, cu grapa rotativă. Solul este zdrobit, pisat, măcinat, distrusă structura și transformată în praf. Porii solului sunt astupați de praf, apa nu se mai poate infiltra, se scurge la suprafață, produce eroziune, băltire, se evaporă. În primăvară aceste suprafețe sunt tasate/compactate, cu crustă la suprafață, cu rezervă redusă de apă și pentru semănat sunt necesare lucrări de pregătire a patului germinativ mai energice care intensifică pierderile de apă din sol. Asemenea arături nu trebuie făcute.

4. Dacă s-a făcut greșeala și s-au executat arături conform punctului 3, este necesar să se procedeze în felul următor:

În cazul când suprafețele respective erau destinate însămânțării culturilor de toamnă, să se renunțe la rotația stabilită și să se repartizeze pentru însămânțarea culturilor de primăvară. Vor intra în iarnă în starea bolovănoasă în care se găsesc și, după câteva reprize de îngheț-dezgheț, în ferestrele iernii se trece cu o grapă cu discuri care asigură o bună mărunțire și nivelare ale solului. Apa dintre agregatele structurale prin îngheț își mărește volumul și îndepărtează agregatele structurale unele de altele, iar după zvântare bolovanii se sfărâmă foarte ușor, după linia de minimă coeziune, fără a rezulta praf. Uneori se afirmă eronat că prin îngheț-dezgheț se realizează structurarea solului. Nu, se realizează doar o mărunțire a solului. Formarea structurii este un fenomen mai complex asigurat de complexul coloidal argilo-humic.

5. Suprafețe programate pentru arătura care nu s-a putut realiza în toamnă. Acestea se pot ara la 12-15 cm adâncime în ferestrele iernii, cu plugul în agregat cu grapa stelată sau o ușoară grăpare după arătură pentru mărunțire și nivelare. Arătura din ferestrele iernii este inferioară arăturii de toamnă, dar este net superioară arăturii de primăvară, care trebuia evitată.

6. În situația în care se renunță la arătură și se face afânarea solului în plan vertical prin scarificare, rămân la suprafața solului ceva bolovani și denivelări. În ferestrele iernii, printr-o singură trecere cu grapa cu discuri se asigură o bună mărunțire și nivelare ale solului.

7. Suprafețele destinate sistemului agriculturii conservative (AC) se vor însămânța în primăvară prin lucrări minime sau semănat direct în teren nelucrat, cu semănători adecvate. Pentru acestea se va urmări din toamnă sau, cel mai târziu, în ferestrele iernii ca resturile vegetale să fie bine tocate și repartizate uniform pe teren, pentru a nu îngreuna lucrarea de semănat.

Pe toate suprafețele finisate în ferestrele iernii, până la desprimăvărare, mai cad precipitații, mai au loc fenomene de îngheț-dezgheț care asigură refacerea solului după ultimele intervenții.

Astfel pregătit solul, bine aprovizionat cu apă, mărunțit și nivelat, se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, asigurând însămânțarea în epoca optimă, în special a culturilor din prima urgență.

Trebuie evitate lucrările solului în primăvară, deoarece provoacă mari pierderi de apă. O trecere cu grapa cu colți provoacă pierderi de 3%, o lucrare cu combinatorul – 5-6%, iar cu grapa cu discuri – 15-16%, putând ajunge la pierderi de până la 28-29%.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Reținerea zăpezii, sursă de apă și de protecție a culturilor

Râmele, plugul biologic al solului

Când și cum lucrăm pământul

Au trecut cu chiu cu vai alegerile din 2024, apoi s-a constituit Parlamentul și Guvernul pe principiul la vremuri noi, tot noi. Apoi, demnitarii de seamă din Guvern și ministere, fiecare cu gândul la chiolhanurile și chermezele de Crăciun și Anul Nou, au decis ideile de bază ale noului program de guvernare, aruncate toate la grămadă într-un malaxor numit ședințele coaliției și apoi le-au bifat (aprobat) ca la sălile de bingo, fără logică și fără cap, așa cum s-ar zice pe la țară doar pe bază de ,,noroc porcesc” pentru unii sau alții din cei interesați.

Doar că, din păcate, după perioada de dezmăț fiscal, în care s-a aruncat în dreapta și stânga cu bani (la greu) mai ceva ca la lăutari în zi de nuntă, a venit și perioada de mahmureală în care demnitarii de ieri și azi și-au dat seama, printre aburii incompetenței și nepriceperii bugetare și fiscale, că în urma ,,parangheliilor” organizate au cheltuit și banii pe care nu-i aveau, dar, deh, obrazul subțire cu chef, opulență și prostie se ține. Numai că visteria fiind ,,prăduită”, acum trebuie banii recuperați sau mai corect spus colectați alții, fiindcă ne spune noul ministru al Finanțelor, domnul Barna, că nu prea ies socotelile cu deficitul bugetar. Acum că aceste aspecte le spune cineva care nu ne-a dat pe spate în trecut cu ,,performanțele” sale de ministru, mai ales pe la Agricultură și Mediu și că în ambele sectoare ,,nu se poate de atâta bine” în urma managementului domniei sale, asta este o altă problemă, dar, nu-i așa, poate a treia (a patra nici nu mai contează) oară va fi cu noroc și poate grijile mele sunt nefondate.

Și cum se recuperează găurile apărute la agricultură de către Onor Guvern? Cu ajutorul colindelor de început de an, prima numită ,,ordonanța trenuleț” și care zice ,,ce-ai primit cu porția nimica toată, dar ce-o să plătești în curând totodată o să te îngroape economic de îndată!”.

Păi, în primul rând primul-ministru Ciolacu continuă să își sacrifice oamenii de partid cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună și mă refer aici la actualul ministru al Agriculturii, domnul Barbu, dar și la fostul ministru, domnul Chesnoiu, care prin 2023 au fost principalii inițiatori ai facilităților fiscale în agricultură, aspect meritoriu de altfel și bun pentru acest sector. Au realizat fundamentarea măsurii pentru partid (cu cei care au lucrat în echipă, nu singuri), au convins partidul (care s-a lăudat peste tot cu grija lui părintească), au convins ministerele (inclusiv pe cel de Finanțe), au convins Parlamentul și a început implementarea. Surpriză, după circa șase luni a venit premierul Ciolacu proaspăt uns ,,caimacan de la Înalta Poartă a Cotroceniului”, însoțit de fostul prim-ministru, Ciucă al nostru, iar pe vremea acestui nefericit fiind adoptate măsurile la care fac referire aici, cu cerința noului prim-ministru de ajustare a acestor facilități, fiindcă nu pot fi suportate de buget.

Acum, același prim-ministru Ciolacu a trecut la faza a doua a proiectului și a eliminat toate facilitățile pentru agricultură, ca să nu mai avem discuții pe bucăți, ci discutăm pe de-a-ntregul. Deci, punctul unu al problemei de la agricultură rezolvat, fără facilități fiscale pentru salariați. Cam ce înseamnă acest lucru? Păi, așa estimativ, costurile cu salariile pe hectar și an variază undeva între 50 și 100 de lei, în funcție de salariu și fermă. Poate la domnul Muscă de la Curtici, cu salarii de 3.000 de euro net sau cât mai susține domnia sa, se poate ajunge și la 200 lei/ha/an. Asta, așa, la o socoteală simplă în condițiile în care fermele comerciale mai mari de 100 ha, care plătesc și salarii, reprezintă cam 60% din suprafața agricolă, adică vreo șase milioane de hectare cu o medie de 70-80 lei/ha/an, înseamnă circa 90-102 milioane de euro/an recuperați la buget doar de la cultura mare, adică în patru ani recuperăm banii de la despăgubirile de anul trecut. Dar sumele sunt cu mult mai mari, putând fi estimate la circa 200 de milioane de euro/an, fiindcă la cultura mare se adaugă zootehnia, aia câtă este, se adaugă legumicultura, viticultura, pomicultura, în condițiile în care ultimele trei sectoare necesită forță de muncă foarte multă.

O a doua idee a Guvernului (oare consilierul de stat pentru agricultură, în persoana domnului Botănoiu a avut ceva de spus legat de aceste măsuri?) a fost instaurarea taxei pe stâlp, care după ce au bâlbâit-o puțin, a fost stabilită la 1%, dar mai așteptăm normele de aplicare. Adică, pe înțelesul tuturor, după ce te duci pe la bănci să te împrumuți cu 8-9% pe an ca să faci un grajd pentru animale, să faci o hală pentru procesarea produselor agricole, să faci un siloz sau mai știu eu ce, apoi te apuci să obții cu nervi și chin avizele și autorizațiile legale, după care în fine termini lucrarea și o înscrii la primărie care îți ia 0,3% pe an impozite locale fiindcă te-au ajutat ținându-te pe la cozi și pe drumuri, iar ca să fie bine și pentru Guvern, mai vine și el la aceleași clădiri să mai ia 1%, că, nu-i așa, și pentru ei trebuie să se strângă ceva?! Prin urmare, pentru 100.000 de euro valoare a patrimoniului imobiliar al unei ferme, se va plăti statului pentru ,,merite deosebite” modesta valoare de 1.000 euro/an. Dacă patrimoniul acestor clădiri din agricultură se ridică la 200.000-300.000 de euro medie pe fermă, și vorbim de circa 12.000 de ferme care au peste 500 ha, unde putem presupune că avem și patrimoniu format din clădiri, atunci discutăm de o valoare totală colectată de 24-36 de milioane euro/an, la care vin și taxele colectate din industria alimentară, firmele de depozitare a cerealelor, vinificație și unde sumele se pot duce spre încă vreo 100-130 de milioane de euro, fiindcă aici valoarea patrimoniului imobiliar este mult mai mare.

Uite cum din condei, dacă măsurile vor fi acestea, ne vom trezi că ce a primit agricultura pentru secetă în 2024, adică vreo 400 de milioane de euro, la interval de câteva luni, până la noua recoltă din 2025 va fi recuperat de stat prin taxe și impozite aproape în totalitate. Și, atenție, inclusiv de la cei care au fost ajutați prin despăgubiri. Păi au avut vreo recoltă intermediară de Crăciun acești fermieri și nu știm noi? Dacă au avut nevoie de despăgubiri ca să supraviețuiască economic, de unde să plătească acum? Nu cumva este o contradicție în apreciere?

Ca o primă concluzie, statul, prin noi taxe și impozite, va colecta de la agricultură și industrie alimentară în jur de 300 - 400 de milioane euro/an, la care se va adăuga o a doua măsură, adică o scădere a bugetului alocat MADR pentru 2025, care va fi redus de Guvern prin alocări bugetare mai mici cu circa 5% față de 2024 (se estimează, nefiind bugetul aprobat). Dacă vorbim de cheltuielile bugetare care în 2024 au fost de circa 28 de miliarde de lei, o reducere de 5% prognozată în 2025 înseamnă circa 1,4 miliarde de lei, adică încă vreo 250 de milioane de euro. Nu știm dacă reducerea se va aplica și pentru creditele de angajament (creditele pentru cheltuieli multianuale), unde mai discutăm de circa 36 de miliarde de lei, iar reducerea de 5% s-ar ridica la încă 1,8 miliarde de lei, adică vreo 360 de milioane de euro. Uite așa, bătrânește, ar reuși Guvernul prin colectare de taxe suplimentare și reducerea de resurse bugetare alocate să contribuie la recuperarea dezmățului fiscal și bugetar cu o onorantă sumă de vreo 0,7-1,2 miliarde euro/an (fără sau cu credite de angajament incluse) doar de la agricultură și industrie alimentară. Hai că nu-i rău, că în agricultură sunt puțini fraieri (adică fermieri) ca număr, deci eficiența pe cap de fermier și antreprenor (că sunt incluși și cei din industria alimentară) nu este rea.

În plus, fiindcă este o vorbă din bătrâni, ,,să nu primești cât poți duce”, pe șest și fără multă zarvă s-au adoptat pentru fermieri condiționalități sociale care intră (au intrat, de fapt) în vigoare la 1 ianuarie 2025. Că nu este clar nimănui ce înseamnă asta știm, nefiind o noutate, dar tu, MADR, care trebuie să implementezi această măsură asumată prin PNS de acum trei ani, în perioada asta nu te-ai luminat încă despre ce o fi vorba? Oare, să fie vorba de condițiile de muncă, și mă refer aici la asigurarea de echipamente de protecție, la vestiare, dușuri și băi, locuri de servit masa, programe de formare profesională și alte asemenea aspecte? Eu zic că da, doar că nu eu sunt oficialitatea care trebuie să spună ce și cum, iar în altă ordine de idei foarte multe ferme nici nu știu și nici nu sunt pregătite pentru implementarea acestor măsuri și care nu vor fi ieftine.

Atenție, este corect să fie implementate, dar nu tu să spui mediului privat la sfârșit de ianuarie 2025 ce trebuiau să respecte de la 1 ianuarie 2025. Păi până acum ce-ai făcut? Și de unde să știu dacă ce gândesc eu că ar trebui este și ceea ce doresc autoritățile să se întâmple? Oare vor fi fermieri care nu vor primi subvențiile în integralitate, drept sancțiuni pentru aceste măsuri? Asociațiile fermierilor au făcut numeroase sesizări și solicitări de clarificare a acestor aspecte, dar să credem oare că i-a păsat cuiva? Hai să nu fim chiar așa de creduli și să avem părerea că mulți dintre cei care conduc sectorul agricol chiar sunt preocupați de bunul mers al acestuia.

Așadar, asta este VIZIUNEA GUVERNULUI pentru agricultură în 2025. În rest, numai de bine!

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

CITEȘTE ȘI: Acordul Mercosur, un balaur pentru agricultura europeană?

O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal

Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur

Performanță, cunoștințe, experiență. ELATUS™ ERA (tehnologia SOLATENOL™ + Prothioconazol) aplicat în dozele omologate oferă un vârf de control împotriva ruginilor și septoriozei, precum și a altor boli la cultura de cereale.

Stimați parteneri,

Syngenta, companie globală de vârf în protecția culturilor și top 3 mondial în genetică, prețuiește întotdeauna inovația - cea care ne simplifică și îmbunătățește viața, care stimulează activitățile și afacerile. Syngenta pune, de asemenea, valoare pe sustenabilitate, gestionarea responsabilă, performanța, valoare adăugată și experiență, și are întotdeauna o abordare justă față de fermieri, comunitățile agricole și partenerii din distribuție, în ceea ce privește aspectele științifice (transparență în legătură cu substanțele active și produse) și de afaceri, străduindu-se să susțină dezvoltarea întregului lanț agricol.

Cu câteva luni înainte de sfârșitul anului 2024, o companie globală, inspirată de lansarea unei noi substanțe active, a început să exprime public și să înfățișeze declarații negative în legătură cu performanța și formularea produsului ELATUS™ ERA, care depășesc, conform Syngenta România, un comportament de afaceri etic, corect și relevant pentru piața de agribusiness din România, și care păreau să vizeze direct subminarea eficacității și formulării produsului ELATUS™ ERA. Syngenta România va răspunde la această abordare cu importanța și maniera pe care o consideră potrivită.

Nu avem intenția să transformăm această Declarație într-o fișă tehnică de date și avalanșă de acuzații. Reafirmăm încrederea noastră în puterea și caracterul exhaustiv a produsului ELATUS™ ERA pentru piața românească, iar în legătură cu aceasta, dorim să împărtășim câteva aspecte despre acest produs:

1. Suntem dezamăgiți și considerăm neprofesionist modul în care acest aparent atac asupra produsului ELATUS™ ERA a fost orchestrat, fără ca, compania în cauză să spună fermierilor și mass-media adevărul complet.

2. ELATUS™ ERA (și SOLATENOL™ din mai multe formulări) este omologat la nivel mondial, pe diferite continente, și este un jucător major în controlul bolilor la cultura de cereale de ani buni. În Europa, după 2020, ELATUS™ ERA devine un fungicid de top în controlul bolilor la cultura de cereale și se bucură de încrederea fermierilor, acoperind peste două milioane de hectare pe an în Europa. ELATUS™ ERA este bine consacrat și apreciat de fermierii din România și în țările vecine.

3. Credem cu tărie că produsul ELATUS™ ERA oferă cel mai ridicat nivel de eficacitate și un raport cost-eficiență crescut în controlul bolilor la cultura de cereale în România. Proprietățile SOLATENOL™ din ELATUS™ ERA, cum ar fi eficacitatea, mișcarea translaminară, distribuția uniformă în interiorul frunzelor (protejând țesuturile existente și cele în creștere), și eficacitatea pe termen lung asupra bolilor, au contribuit la adoptarea și extinderea utilizării sale rapide în România, în întreaga Europă de Sud-Est și în întreaga Europă. Performanța ridicată a ELATUS™ ERA se bazează și pe faptul că acesta este un instrument important în mâinile fermierilor, având un spectru larg de control al bolilor, performanța de vârf împotriva ruginilor, Septoria spp., fuzariozei spicelor și o eficacitate preventivă și curativă ridicată, caracteristici complementate cu o formulare de ultimă generație, cu aderență puternică și penetrare rapidă în țesuturile plantelor. Toate aceste atribute fac ca ELATUS™ ERA să fie potrivit pentru orice situație, presiune a bolilor sau condiții climatice, bineînțeles, atunci când este aplicată doza corectă.

4. ELATUS™ ERA se aproprie de momentul reînnoirii substanței active în Uniunea Europeană, iar în 2023/24 Syngenta a realizat mai multe teste cerute prin cadrul de reglementare privind răspunsul la doză și eficacitatea sa în condițiile din Europa de Sud-Est, iar rezultatele sunt extrem de promițătoare, fără niciun compromis de la standardele de eficacitate de vârf pentru bolile relevante. Ne bazăm afirmațiile și încrederea în ELATUS™ ERA pe fapte, analize și rezultate din România și țări învecinate, precum și din zone geografice cu factori și condiții climatice și de boli similare.

Stimați parteneri, credem cu tărie că vă puteți baza pe ELATUS™ ERA, un produs inovativ, consacrat și recunoscut, care alături de o echipă de specialiști dedicați, vă ajută să faceți față provocărilor în obținerea unor recolte bogate, sănătoase și sustenabile financiar. 

Syngenta România

Corteva Agriscience este unul dintre primii zece exportatori de semințe din România¹. Fiind un partener de încredere pentru fermieri, compania internațională de știință și tehnologie agricolă le oferă soluții inovatoare care sporesc productivitatea și sustenabilitatea.

Poziția României ca principal exportator de semințe din Uniunea Europeană, conform recentelor statistici publicate de Comisia Europeană privind cerealele, reflectă puterea sectorului său agricol, care a obținut rezultate remarcabile în ciuda provocărilor climatice din ultimii ani. Țara noastră a contribuit cu 30,8% din totalul exporturilor de cereale ale UE în prima jumătate a anului de comercializare curent, între iulie 2024 și ianuarie 2025. Cu 5,1 milioane de tone de cereale exportate în total, România conduce exporturile de grâu, livrând peste 3,2 milioane de tone, și de orz cu peste 1,3 milioane de tone expediate în străinătate.

Fiind un producător internațional de semințe de top, Corteva exportă hibrizi, produși în unitatea din România, în întreaga Europă și Asia, impulsionând potențialul de export al țării. Producția din Afumați îmbunătățește capacitatea companiei de a satisface cererea internă și internațională de semințe marca Pioneer^®. În 2024, semințele produse de Corteva în România au fost exportate în 21 de țări, printre care Germania, Franța, Ungaria, Portugalia, Spania, Polonia și altele.

„La Corteva, ne angajăm să producem semințe de înaltă calitate care să răspundă cerințelor crescânde ale fermierilor din Europa și de dincolo. Producția noastră de semințe din România joacă un rol cheie în sprijinirea fermierilor cu produse fiabile și rezistente, ajutându-i să crească randamentele și să se adapteze la diversele condiții agricole. Cu un accent puternic pe inovație și calitate, semințele noastre sunt foarte căutate și contribuie la practicile agricole durabile din întreaga regiune”, a declarat Marius Bărăceanu, Unit Manager Corteva Agriscience.

Inaugurată în 2002, stația de procesare semințe din Afumați reprezintă un simbol al inovației și excelenței în procesarea semințelor. Cu o investiție de peste 84 de milioane de dolari în cei 22 de ani de funcționare, unitatea este echipată cu mașini de ultimă generație, inclusiv sortere optice, mașini de tratare de înaltă performanță și o capacitate de producție avansată pentru semințe de floarea-soarelui, soia și rapiță. Susținută de o echipă dinamică de aproximativ 180 de angajați permanenți și contractori, stația asigură un ciclu de producție pentru hibrizii Pioneer^®.

Pe măsură ce piețele agricole globale continuă să evolueze, Corteva rămâne o piatră de temelie a succesului agricol al României. Capacitatea sa de a sprijini practicile agricole durabile, consolidând în același timp poziția de lider a țării în exporturile de semințe, subliniază importanța sa strategică atât pe piețele locale, cât și pe cele europene.

^{1  Top 10 al companiilor care exportă cereale din România. Nicio firmă cu capital autohton nu se află în clasamentul celor mai mari exportatori - Business News}

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!