În perioada 2 - 4 septembrie 2026, România a găzduit, pentru prima dată, seminarul internațional organizat de Asociația Internațională a Asigurătorilor din Sectorul Agricol - AIAG, dedicat evaluării daunelor provocate de fenomene meteorologice. Evenimentul a reunit 130 de specialiști din 18 țări.

În cadrul seminarului, desfășurat cu sprijinul Sucursalei Agra Asigurări, participanții au analizat în teren, în comuna Prundu - județul Giurgiu, trei loturi experimentale de floarea-soarelui afectate simulat de grindină și furtună, pentru a compara metodele de constatare și evaluare a daunelor utilizate în diferite piețe.

Seminarul a avut ca temă centrală evaluarea daunelor provocate de grindină și furtună la cultura de floarea-soarelui, cu accent pe metodologia de constatare, particularitățile culturii și provocările întâlnite în procesul de evaluare.

Evenimentul a adus împreună reprezentanți ai industriei asigurărilor agricole din mai multe piețe internaționale, într-un context în care fenomenele meteorologice generează un impact tot mai important asupra agriculturii și, implicit, asupra activității de asigurare și despăgubire.

Daune simulate pe aproximativ un hectar de floarea-soarelui

Componenta practică a seminarului s-a desfășurat pe o suprafață totală de două hectare, dintre care aproximativ un hectar a fost utilizat pentru exercițiul de evaluare a daunelor. Participanții au lucrat în echipe și au analizat trei loturi experimentale, reprezentând scenarii diferite de afectare a culturii de floarea-soarelui.

Primul lot a vizat daunele provocate de grindină în stadiul de înmugurire (BBCH 51). Evaluarea a indicat o daună de 30% ca urmare a retezărilor totale, la care s-a adăugat o pierdere de masă foliară de 15%, rezultând o daună finală de 45%.

Al doilea lot a simulat daune provocate de grindină în stadiul de 50% de înflorire (BBCH 61). În acest caz, dauna rezultată din îndoiri a fost de 10%, iar pierderea de masă foliară a fost de 11%, ceea ce a dus la o daună finală de 21%.

Al treilea lot a vizat daunele provocate de furtună, în stadiul de înflorire deplină (BBCH 65). Dintr-o suprafață totală de 1.200 mp, 140 mp au fost afectați integral, iar alți 100 mp au înregistrat daune parțiale, rezultând o daună finală de 15%.

Exercițiul a fost conceput pentru a reproduce cât mai fidel situațiile întâlnite în activitatea de constatare și evaluare a daunelor agricole. După evaluarea în teren, rezultatele echipelor au fost comparate, iar specialiștii au analizat diferențele de abordare și soluțiile aplicabile în procesul de evaluare.

Numărul avizărilor de daune a crescut cu peste 115%

Datele Agra Asigurări indică o creștere semnificativă a daunelor agricole în ultimii ani. Numărul avizărilor de daune a crescut de la 2.111 în 2021 la 4.549 în 2025, în timp ce suprafața afectată s-a majorat de la 59.737,61 ha la 137.683,04 ha, ceea ce reprezintă o creștere de peste 130%.

După scăderea înregistrată în 2022, când au fost raportate 1.672 de daune și o suprafață afectată de 45.372,36 de hectare, indicatorii au revenit pe creștere în 2023, cu 2.151 de avizări și 83.941,40 de hectare suprafață afectată, pentru ca în 2024 să ajungă la 3.183 de avizări și 131.905,09 de hectare suprafață afectată. În 2025 a fost atins cel mai ridicat nivel din intervalul analizat, cu 4.549 de avizări și 137.683,04 ha suprafață afectată. În 2026, până la momentul raportării, au fost înregistrate 3.791 de avizări de daune, corespunzătoare unei suprafețe afectate de 99.500 de hectare.

Creșterea numărului de dosare și a suprafețelor afectate evidențiază importanța unor procese de evaluare cât mai precise și transparente, atât pentru asigurători, cât și pentru fermierii care depind de despăgubiri pentru a-și putea continua activitatea.

Agra Asigurări, singurul asigurător din România care a participat la experimentul internațional

AIAG reunește în prezent 118 membri din 32 de țări și de pe cinci continente, printre care se numără asigurători direcți, reasigurători, brokeri și instituții specializate din sectorul agricol. Agra Asigurări a fost singurul asigurător din România care a participat la acest experiment internațional și a avut, în acest an, rolul de gazdă al evenimentului. Sucursala Agra Asigurări activează pe piața locală de zece ani.

„Suntem bucuroși să găzduim în România specialiști din 18 țări și să contribuim la un schimb de experiență care are ca obiectiv comun dezvoltarea domeniului asigurărilor agricole. În cei zece ani de activitate în România, am văzut cât de important este ca expertiza din teren, experiența internațională și tehnologia să lucreze împreună pentru a răspunde cât mai bine nevoilor fermierilor. Un eveniment precum acesta este o oportunitate valoroasă de a învăța unii de la ceilalți și de a contribui la dezvoltarea unor practici de evaluare cât mai eficiente și transparente”, a declarat Adrian-Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

Prima zi a seminarului a fost dedicată cadrului teoretic, cu prezentări despre agricultura din România, particularitățile culturii evaluate și metodologia de evaluare a daunelor. Președintele AIAG, Daniele Caceffo, a subliniat importanța întâlnirilor internaționale pentru schimbul de experiență și pentru înțelegerea diferitelor cerințe privind cultivarea, asigurarea și evaluarea daunelor.

Tehnologia și expertiza internațională, tot mai importante în evaluarea daunelor

Pe lângă metodele tradiționale de constatare, tehnologia reprezintă un element tot mai important în activitatea de evaluare a daunelor agricole, contribuind la dezvoltarea unor procese mai eficiente, mai precise și mai transparente.

Prin reunirea specialiștilor din 18 țări, seminarul organizat în România a creat un cadru pentru compararea practicilor utilizate în diferite piețe și pentru dezvoltarea continuă a expertizei în domeniul evaluării daunelor agricole.

Pentru fermier, miza acestui proces este una concretă: o evaluare corectă și fundamentată a daunelor înseamnă procese de despăgubire mai eficiente și mai transparente, într-un sector în care fenomenele meteorologice pot avea un impact major asupra producției și veniturilor.

Pentru Agra Asigurări, participarea și găzduirea unor astfel de întâlniri internaționale reprezintă o oportunitate de a integra experiența acumulată pe diferite piețe și de a contribui la dezvoltarea continuă a soluțiilor oferite fermierilor din România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agricover anunță autorizarea Agricover Payments ca instituție de plată de către Banca Națională a României, prin care devine a 15-a instituție de plată autorizată la nivel național, marcând o nouă etapă în dezvoltarea serviciilor financiare dedicate sectorului agricol din România.

Agricover Payments face parte din Grupul Agricover și este, în esență, o companie Agri-FinTech, dedicată dezvoltării de soluții financiare digitale integrate pentru fermieri, într-o abordare de pionierat pentru ecosistemul agricol și financiar digital din România.

„Autorizarea Agricover Payments extinde capabilitățile financiare ale Grupului într-o zonă nouă și importantă. Strategia noastră  este să ducem aceeași logică de specializare pe care am construit-o în finanțarea agriculturii și în dezvoltarea de soluții financiare digitale pentru fermieri. Noul statut ne oferă cadrul pentru a dezvolta această direcție într-un mod reglementat și corelat cu modelul Agricover”, precizează Andrei Vasile, CEO al Agricover Payments.

O instituție de plată, furnizor de servicii financiare reglementat și supravegheat de Banca Națională a României, poate oferi servicii de deschidere și administrare a conturilor de plăți și furnizează servicii precum transferuri, carduri și alte instrumente de plată. Fondurile clienților unei institutți de plată sunt strict protejate printr-o serie de mecanisme reglementate de legislația națională și europeană.

Agricover Payments este autorizată să ofere conturi de plăți, să emită carduri, să facă transferuri de bani și să permită retrageri de numerar, toate printr-o experiență digitală integrată. Compania are în vedere extinderea treptată a gamei de servicii și a ariei de operare, în funcție de nevoile fermierilor și de oportunitățile de dezvoltare ale ecosistemului financiar Agricover.

• Segmentul Agrifinance: reunește Agricover Credit IFN, Agricover Payments și Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare - asigură finanțarea necesară fermierilor, precum și servicii conexe, inclusiv brokeraj de asigurări și servicii digitale de finanțare și plată;
• Segmentul Agribusiness: reunește Agricover Distribution și Agricover Commodities - specializate în distribuția de inputuri agricole - semințe certificate, produse pentru protecția și nutriția plantelor și combustibil furnizate fermierilor locali.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) lansează un apel public către autoritățile responsabile pentru adoptarea și operaționalizarea urgentă a măsurilor de sprijin destinate fermierilor afectați de creșterea semnificativă a prețurilor la îngrășăminte. Agricultura nu poate fi sprijinită retroactiv, după ce deciziile tehnologice au fost deja luate, iar potențialul de producție a fost compromis.

Încă din luna iulie, Forumul APPR a semnalat în mod repetat gravitatea situației și a transmis propuneri concrete ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole.

„Am atras atenția asupra noii crize a îngrășămintelor, determinată de tensiunile geopolitice, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea costurilor de producție. Am solicitat ca alocarea europeană de 29.977.500 euro destinată României să fie transformată rapid într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil și să fie completată printr-o contribuție din bugetul național. În timp ce alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri pentru sprijinirea fermierilor în fața creșterii costurilor îngrășămintelor, în România este necesară adoptarea fără întârziere a unui mecanism clar și eficient.”

Propunerile Forumului APPR au vizat instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte, stabilirea unor criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme, includerea achizițiilor deja făcute, simplificarea procedurilor administrative și efectuarea plăților înaintea principalelor perioade de fertilizare.

În prezent, timpul rămas pentru o intervenție cu adevărat eficientă se reduce rapid. Fermierii iau deja deciziile privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026 - 2027. Fără un calendar clar și o măsură aplicabilă imediat, numeroase exploatații vor fi obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achizițiile esențiale.

„Efectele nu se vor limita la situația financiară a fermierilor. Subfertilizarea înseamnă diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară”, punctează Forumul APPR.

Fermierii din România se confruntă simultan cu prețuri ridicate ale îngrășămintelor, costuri mari de finanțare, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile ale producției agricole și efectele cumulate ale secetei și ale recoltelor slabe din ultimii ani. În aceste condiții, lichiditatea fermelor și capacitatea acestora de a susține nivelul tehnologic al culturilor sunt grav afectate.

„Fiecare săptămână de întârziere diminuează eficiența intervenției. Un sprijin acordat după efectuarea achizițiilor și încheierea principalelor perioade de fertilizare nu va mai putea preveni reducerea producțiilor, ci va reprezenta doar o compensare tardivă și parțială a efectelor deja produse”, subliniază Forumul APPR.

Prin urmare, Forumul APPR solicită:

• Anunțarea imediată a deciziei privind utilizarea alocării europene de 29.977.500 euro;

• Prezentarea unui calendar clar pentru aprobarea și efectuarea plăților;

• Consultarea de urgență a organizațiilor reprezentative ale fermierilor;

• Completarea fondurilor europene printr-o contribuție din bugetul național;

• Stabilirea unei perioade de eligibilitate care să nu îi dezavantajeze pe fermierii care au achiziționat deja îngrășăminte;

• Adoptarea unei proceduri simple, bazate pe datele APIA și pe documentele fiscale existente;

• Efectuarea plăților într-un termen care să permită sprijinului să influențeze efectiv deciziile pentru campania agricolă 2026 - 2027.

„Alocarea pusă la dispoziția României reprezintă o oportunitate care trebuie valorificată integral și fără întârziere. Fondurile nu trebuie dispersate printr-un mecanism cu impact economic marginal și nici transformate într-un sprijin acordat prea târziu pentru a mai produce efecte”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere autorităților clarificări cu privire la sprijinul care li se cuvine fermierilor din sectorul vegetal, afectați de secetă, de instabilitatea geopolitică și de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea. Fermierii trebuie să primească informații corecte, coerente și transparente, ceea ce nu se întâmplă.

„Ne exprimăm public susținerea pentru sectoarele bovin și suin și înțelegem nevoia unor măsuri dedicate. Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, se arată în scrisoarea publică transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) către Administrația Prezidențială și Guvernul României.

Cifrele nu susțin plafonul de 100 lei/ha

Pe baza datelor din chiar nota de fundamentare a proiectului, calculul coaliției de guvernare arată următoarele:

• Alocarea europeană singură, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 lei), împărțită la suprafața de 553.961 ha calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/ha. Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public.

• Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuție națională), raportată la aceeași suprafață, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha.

• Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. „O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin.”

Pentru fermele afectate de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil și îngrășăminte), cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui.

Unde sunt banii și care este calculul?

Din informațiile publice, fermierii nu mai pot reconstitui logica cifrelor. „Pune România o contribuție națională lângă alocarea europeană sau nu? Dacă da, unde se regăsește ea în plafonul anunțat? Dacă nu, trebuie spus limpede. În oricare dintre variante, suma de 100 lei/ha nu se explică prin datele publicate. Solicităm, de aceea, calculul complet și oficial: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri”, precizează AAC.

Decât o despăgubire umilitoare, mai bine adevărul

Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, Alianța solicită să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție.

Mai mult, fermierii și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice, au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi. Schimbarea repetată a cuantumului anunțat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil și, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice.

Este inadmisibil ca agricultorii să afle de la televizor ce s-a decis în privința lor

„Am luat act, ca cetățeni, de starea de interimat și de limitele unui guvern demis. Tocmai de aceea, deciziile cu impact economic major nu ar trebui luate în cerc restrâns și anunțate ca fapt împlinit, ci discutate în prealabil cu mediul economic. Agricultura este parte a economiei reale, iar economia reală plătește nota deciziilor politice. Reiterăm că organizațiile noastre sunt apolitice și că poziția noastră comună a fost întotdeauna instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a interlocutorilor guvernamentali. Am lucrat cu fiecare responsabil, la rând. Tocmai din această poziție reclamăm o practică devenită recurentă în ultimele luni: fermierii află de la televizor decizii care le afectează direct activitatea, fără consultare, fără explicații, fără dialog real. Acest tipar depășește dosarul secetei. Avem o problemă serioasă și cu modul în care Ministerul Afacerilor Externe tratează dosarele agricole în relația cu Bruxelles-ul, o abordare care a erodat încrederea în instituțiile europene și a alimentat un curent eurosceptic. Când România susține public tranzitul cerealelor ucrainene fără a se asigura că există mecanisme reale de control, sau acceptă perspectiva ca agricultura să fie monedă de schimb în acorduri comerciale precum Mercosur, este legitim să întrebăm cine apără interesele fermierilor români. Iar când președintele Consiliului European, domnul António Costa, vine la București pentru a susține un compromis privind viitorul Cadrului Financiar Multianual și al PAC, compromis care poate însemna reducerea bugetului agricol și impunerea de noi cheltuieli, reforme și jaloane, organizațiile reprezentative ale fermierilor nu sunt nici măcar anunțate, darămite consultate.”

Solicitările Alianței pentru Agricultură și Cooperare:

1. Prezentarea calculului prin care s-a ajuns la plafonul de maximum 100 lei/ha: suprafața eligibilă, alocarea europeană de aproximativ 14,8 milioane euro, contribuția națională efectivă (dacă există) și criteriile de împărțire pe hectare.

2. Clarificarea bugetului total al schemei și a destinației integrale a fondurilor, inclusiv a oricărei diferențe direcționate către alte măsuri de sprijin.

3. Renunțarea la plafonul de 100 lei/ha și stabilirea unui sprijin corect, proporțional cu pierderile, cu bugetul schemei, cu cuantumul de maximum 523 lei/ha prevăzut în proiect și cu practica anilor anteriori.

4. Adoptarea rapidă a actului normativ și stabilirea unui calendar clar de plată, în termenul-limită de 31 decembrie 2026.

5. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative înaintea deciziilor privind PAC, Cadrul Financiar Multianual, tranzitul cerealelor, acordurile comerciale și orice alte măsuri care afectează agricultura.

6. Instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.

Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație membră a Copa-Cogeca, este formată din: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!