Viceprimarul care a mizat pe usturoiul netratat împotriva bolilor speră ca ministrul Agriculturii să creeze pe filieră un program similar cu cel pentru „Tomate în spații protejate”
În demersul nostru de a afla mai multe despre ce anume înseamnă să fii producător de usturoi, l-am contactat pe viceprimarul vestitei comune Copălău („Patria” acestei legume și condiment, deopotrivă), Constantin Bălineanu, și am aflat de la el că se poate obține marfă „curată” pentru piață chiar și de pe un hectar, în ciuda faptului că pentru acest sector nu există, deocamdată, un program de sprijin, cum este în cazul tomatelor, al cărnii de porc, al lânii etc., iar forța de muncă lipsește aproape cu desăvârșire.
Recunoaștem că interviul survine la doar două zile de la întâlnirea de lucru de la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la care au participat principalii producători de usturoi din zonele consacrate, printre care și Copălău (Botoșani), Teleorman, Dolj, Mehedinți, Iași și Timiș, precum și reprezentanți ai ministerului de resort, ai marilor importatori din România, interesați de contractarea unor cantități mari și constante de marfă produsă autohton, respectiv reprezentanți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR și ai Direcției Măsuri de Piață și Comerț Exterior din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Am vrut să trecem dincolo de un simplu comunicat care preciza sec că, la noi în țară, suprafața cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.936 de hectare, cele mai multe suprafețe fiind mici și foarte mici, exploatate de ferme de familie și de mici fermieri.
Voiam să aflăm mai multe decât generalitățile din comunicat referitoare la dificultățile întâmpinate de cultivatorii de usturoi (costuri mari de producție, deficitul de sămânță din soiuri autohtone, gama de mașini și utilaje necesare eficientizării acestei culturi, slaba asociere a micilor producători, valorificarea producției către piață, depozitarea, păstrarea și ambalarea corespunzătoare, astfel încât să fie satisfăcute nevoile pieței).
De asemenea, nu eram pe deplin lămuriți de fraza din documentul de presă potrivit căreia „interesul comercianților de a încheia contracte ferme cu producătorii, în contextul în care preferințele consumatorilor români sunt tot mai mult orientate spre produsele autohtone de o calitate ridicată”, în condițiile în care ne-am săturat de usturoi adus din Asia și aproape doar acest tip de marfă găsim în retailul românesc.
Eram curioși de ce MADR a recunoscut atât de târziu că „este pentru prima dată când instituția a așezat la aceeași masă producătorii de usturoi, importatorii și autoritățile pentru a sprijini eficientizarea culturii usturoiului, care a pierdut tot mai mult teren în România din cauza importului masiv din țări terțe”. Povestea usturoiului străin nu este de ieri, de azi.
Discuția cu viceprimarul fermier Bălineanu a fost lungă, dar vă asigurăm că interesantă (am redus la maximum din informațiile obținute). Pentru a vă provoca la lectură, vă spunem doar că singura reprezentantă a importatorilor la ședința de la MADR este de baștină dintr-o comună vecină cu Copălăul, dar a prezentat invitaților pretențiile atât de mari ale celor pe care i-a reprezentat, încât producătorii au plecat dezamăgiți de acolo, dar și că tinerii refuză salarii de 2.000 de lei, preferând să fie „sclavi” printre străini.
Atât, deocamdată. Despre prețuri, suprafețe, desfacere, nevoi, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Domnule viceprimar Constantin Bălineanu, ați fost prezent marți, 10 aprilie 2018, la sediul MADR, la întâlnirea de lucru pe filiera usturoiului românesc. Cu ce impresie ați plecat de la această primă reuniune?
Constantin Bălineanu: Am purtat o primă discuție pe subiect. Pentru a vă răspunde la întrebare, de la întâlnirea aceea am plecat cu un oarecare optimism. Rămâne să vedem ce și cum se vor concretiza cele discutate acolo, așteptăm rezultatele. (...) La prima impresie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, ne dă speranțe. Mie, cel puțin, din ce discuții am avut cu domnia sa până acum, mi-a dat speranțe că începem s-o luăm pe drumul cel bun.
R.F.: Care vă sunt debușeele de desfacere a usturoiului obținut pe terenurile dumneavoastră din Copălău?
C.B.: Personal, în prezent am parafat un contract destul de bun cu un retailer care a intrat însă destul de greu în piață, abia anul trecut (...), în condițiile în care cu Agrocoop Copălău eu am pornit de vreo cinci ani și mai bine. N-am găsit însă înțelegere la lume de la bun început. Îi adunam la masă, discutam, totul era OK, iar când ieșeau de acolo, lucrurile se schimbau.
R.F.: Poate privesc în urmă la cooperativizarea forțată. N-ar fi o noutate pentru România.
C.B.: Pot vorbi doar despre mine - personal, am luat-o pe cont propriu. Azi am mai avut o discuție cu celălalt asociat și i-am spus că avem nevoie de încă doi parteneri pentru a porni la drum cu Agrocoop Copălău. (...) Singuri, ne este greu. Nu mai avem forță de muncă, nu mai avem cu cine lucra, am devenit cerșetori pe la poarta muncitorilor, astfel încât să îi aduci la muncă. Deja este foarte greu.
R.F.: Revenind la ședința din 10 aprilie 2018, cu această ocazie, oficialitățile au vehiculat o cifră de 9.936 ha însămânțate cu usturoi, anul trecut. La o medie de cinci tone de usturoi la hectar, unde sunt cele 50.000 de tone de marfă? În supermarket, găsim usturoi chinezesc...
C.B.: La noi, în Copălău, în prezent sunt însămânțate 90 de hectare cu usturoi. (...) Așa cum ați menționat și dumneavoastră, să mergi la minimum, la cinci tone la hectar, facem un calcul și vedem unde suntem. Este o aberație cifra! Nu cred. Copălăul, cât este el, și tot s-a ajuns ca suprafața cu usturoi să fie diminuată până la o treime din tot ceea ce era înainte.
La adunarea care s-a făcut la MADR, când am auzit că sunt unii care au și 500 ha însămânțate cu usturoi... m-am mirat. Unde se vinde toată marfa asta? Care sunt piețele de desfacere? Noi când mergem prin piețe, ne mai cunoaștem unul cu celălalt, producătorii între noi. Dar din Banat? Am rămas surprins. Cineva de la masă a vehiculat cifra aceasta și aproape că m-a bufnit râsul.
R.F.: Noi știm însă că, în cazul dumneavoastră, situația este tocmai inversă. Ați sărit de la 40 de ari însămânțați cu usturoi, în 2016, la peste un hectar, în toamna lui 2017.
C.B.: Da, sezonul acesta a lăsat de dorit. Cu toate acestea, eu am semănat un hectar cu usturoi și am făcut niște calcule. Până anul trecut, însămânțam 30-40 de ari (3.000 – 4.000 de metri pătrați). Anul acesta, am pus un hectar, să vedem ce se întâmplă, care sunt cheltuielile exacte și cât vom pierde.
În ceea ce privește însămânțările pe cooperativă, anul viitor, ne-am propus să semănăm 20 ha.
R.F.: Și? Ați reușit să gestionați costurile în mod eficient? Sau ați fi avut nevoie de sprijin de la stat?
C.B.: Măcar dacă statul ne-ar da și nouă cum dă prin programul guvernamental „Tomate în spații protejate”, să ne susțină măcar trei-patru ani, cât să ne punem pe picioare, și tot am putea să le demonstrăm și celorlalți producători că se poate. Până nu văd ceea ce trebuie să vadă, și anume realitatea din teren, deocamdată fiecare produce usturoi cât știe că poate comercializa.
R.F.: Am avea o șansă să-i oprim pe tinerii din Copălău să emigreze și să-i susținem să producă usturoi în România?
C.B.: Asta cu plecatul în străinătate nu se va rezolva. Dacă ar fi să ni se dea un ajutor, cum a fost în cazul tomatelor, tind să cred că 20 la sută dintre ei ar rămâne totuși în România. Pentru unii, este mai ușoară sclavia; s-a învățat. Credeți-mă, știu. Am fost fost și eu sclav opt ani, cât am fost în Grecia.
Apropo de forța de muncă, eu mai lucrez cu cineva și sunt nevoit să-i dau 15 la sută din încasări! Pe el nu-l interesează că eu am investit 35.000 de euro în tractor, în sculele necesare, când se strică, n-are treabă. El vine și spune că vrea 15 la sută. Am încercat să le ofer emigranților un salariu de 2.000 de lei pe lună și n-a mers. Preferă să tragă la bălegar pe 500 de euro în alte țări.
R.F.: Chiar și cu sprijin guvernamental, tot n-am văzut prea multe tomate românești în toate supermarketurile, chiar și în vârf de sezon. În cazul dumneavoastră, unde vă putem găsi, ținând cont de faptul că, deocamdată, statul nu vă sprijină? Ajungeți cu usturoiul de Copălău și în piețele bucureștene?
C.B.: Noi prin piețele bucureștene nu ajungem. Nici nu avem loc în ele. Dacă mă duc într-o piață, eu merg acolo unde se vinde marfa. Pe piața bucureșteanului este greu de intrat. Sunt și la noi samsari, dar au decență în ei. La București este „pe rupere”.
R.F.: La ședința de la minister au fost prezenți retaileri sau doar importatori?
C.B.: Din câte îmi aduc aminte, la întâlnire a fost prezentă o reprezentantă a importatorilor, o doamnă blondă, de baștină chiar de pe lângă Copălău, din Sulița. Am rămas însă dezamăgit de cerințele celor pe care îi reprezenta. Aceștia vor marfa aproape pusă la raft. (...) Eu, cu cine am încheiat contract, nu mi-a cerut altceva decât 200 de tone de usturoi, iar eu am semnat documentul și le-am și livrat 40 de tone de produs. În plus, nu mă pot apuca să produc cantități mari până nu am contracte ferme, o hală de stocare, forță de muncă, utilajele necesare. Apropo, pe noi ne omoară lipsa utilajelor. În comuna Copălău, dacă am avea un set de utilaje, cel puțin o semănătoare care să-mi pună usturoiul calibrat, altfel ar sta treaba.
R.F.: Vi-o permiteți de unul singur sau este nevoie de o finanțare?
C.B.: Ne-o putem permite doar printr-un program de finanțare. Asta este și discuția. De asta am ajuns și la Ministerul Agriculturii. Chiar asta i-am spus și ministrului, să ne ofere o direcție din două: - fie ne îngropăm de tot, ne luăm gențile și plecăm, fie primim un ajutor. Pachetul acela de utilaje nu l-aș folosi numai pentru Agrocoop Copălău. Numai așa poți să-i dezvolți și pe ceilalți.
R.F.: Cât ar costa acest pachet de utilaje?
C.B.: Cred că undeva la 100.000 de euro. Vorbim de o semănătoare, o prășitoare și o mașină de recoltat. Apoi, ne-ar trebui o hală pentru depozitarea producției.
R.F.: Care este media productivității la usturoi în exploatația familiei dumneavoastră?
C.B.: Am avut ani și cu trei tone producție, cu două tone etc. În toamna lui 2016, am lăsat-o mai moale cu însămânțările, drept pentru care am obținut în iunie-iulie 2017 doar vreo 200 de kilograme, pe care le-am dat sub formă de obligații și diverse. Anul trecut însă, în toamnă, am semănat un hectar întreg. În plus, am vreo două loturi experimentale de un ar, două.
R.F.: Pentru a exemplifica, vă rugăm să ne spuneți care este media cheltuielilor cu înființarea, întreținerea și recoltarea unui hectar cu usturoi?
C.B.: O tehnologie completă de cultură, inclusiv cheltuielile cu recoltatul, poate atinge un total de 24.000 – 25.000 de lei. Asta înseamnă să-i dai usturoiului tot ce are nevoie și să obții șapte-opt tone la hectar. Este posibil ca randamentul să fie și mai mare dacă nu avem atac de boli.
În ceea ce privește cazul meu, până la ora actuală nu am cheltuit bani cu bulbii și nici cu mecanizarea, ci doar cu manopera, cu motorina și cu restul de bulbi. Toate acestea m-au costat cam 8.000 de lei pe tot hectarul (fără recoltat).
Revista Fermierului: Ne-ați mai împărtășit un „secret”, și anume acela că în anul 2018 veți recolta un usturoi mai curat. Vă așteptați la diminuări de randament?
Constantin Bălineanu: În acest sezon – toamnă 2017 - vară 2018 – nu i-am aplicat culturii mele nicio formă de tratament, ci doar un complex în toamna anului trecut și un azotat în primăvara această, fără fungicide. Și da, când produci usturoi curat, cum îi spuneți dumneavoastră, unul fără tratamente, ai diminuări de producție. Dacă recoltez în această vară patru tone de usturoi de pe acest hectar însămânțat în toamnă, consider că sunt „tare”. Mizez pe precipitații, care să-l facă mai mare.
R.F.: În calitate de viceprimar, ne puteți spune câți producători de usturoi sunt în Copălău, cu aproximație?
C.B.: Mulți, asta vă pot spune. Pentru a detalia puțin, din 4.050 de locuitori ai comunei, jumătate sunt plecați. La 1.000 de familii, cam pe fiecare curte tot găsim 10-20 de ari însămânțați cu usturoi. Alții pot avea un hectar, o jumătate de hectar, cinci ari, trei ari... Să ținem totuși cont că lumea rămasă este îmbătrânită. N-am însămânțat cu usturoi niciun ar în plus peste 90 ha.
R.F.: Cam care ar fi producția medie la hectar în Copălău?
C.B.: Aproximativ cinci tone de usturoi la hectar.
R.F.: Și cu cât se vinde usturoiul la recoltă?
C.B.: La noi, kilogramul de usturoi se vinde la un preț de 11-12 lei vrac, cu coadă cu tot. Frăncuit însă, cumpărătorul câștigă 100%. Într-adevăr, este de muncă la el. Trebuie căutat, împletit, transportat, vândut la piață.
R.F.: La un calcul simplu, asta ar însemna că, în vara aceasta, fermierii din Copălău ar urma să obțină aproximativ 450 de tone de usturoi.
C.B.: Dacă vorbim de marfa pentru piață, totalul ar fi de cam 400 de tone (50 de tone se mai strică), iar 100 de tone rămân pentru sămânță. Astfel, 300 de tone tot pleacă pe piețele din Bacău, Iași, Suceava, fiecare pe unde își are locul de valorificare.
Personal, vă pot spune că am vândut mult usturoi și prin curierat.
R.F.: Prin comenzi online?
C.B.: Am păstrat un anunț postat cu ani în urmă și oamenii continuă să mă sune. Așa cum văd lucrurile, pentru micii producători asta este soluția – livrarea pe comandă. Din ce ne dăm noi seama, cam acesta este viitorul.
R.F.: Dacă ați putea, ați vrea să vă extindeți suprafețele cultivate?
C.B.: Noi avem un italian aici, în zonă, iar din 2.000 ha suprafață agricolă a comunei, 700 sunt vândute lui. Dacă aș vrea să cumpăr un hectar de teren și să mă extind și mai mult, în prezent, nu mai am de unde. (...) Ar trebui să umblu după acte și proprietari, pentru suprafețe foarte mici.
R.F.: Să înțelegem că aveți și suprafețe de cultură mare?
C.B.: Dețin aproximativ 12 ha pe care le cultiv cu floarea-soarelui, cu grâu... fac rotație. (...) Majoritatea materiei prime produse pe zona de cultură mare este dusă în piață. (...) Am avut unde vinde, am dus și în Comcereal (...), însă tot din usturoi trăim. Aceasta este sursa de venit a comunității, în afară de cei care au plecat să muncească în străinătate.
Fermierii, în sfârșit protejați de practicile comerciale incorecte ale marilor corporații?
O suită de măsuri menite să-i protejeze pe micii fermieri europeni și pe producătorii de alimente de practicile comerciale incorecte ale marilor corporații ar urma să fie anunțate de reprezentanții Comisiei Europene, joi, 12 aprilie 2018.
Concret, ar urma astfel să fie interzise unele practici, cum sunt plăţile întârziate, anularea comenzilor în ultimul moment şi schimbări retroactive ale contractelor de către cumpărători.
Propunerea CE vizează producătorii mici şi mijlocii, care au sub 250 de angajaţi sau o cifră anuală de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro, conform Reuters, citată de agenția națională de presă.
Cu toate că există la nivel naţional legi care au acelaşi scop, CE a anunţat că vrea să armonizeze aceste reglementări la nivelul UE.
Măsurile Comisiei vin după eforturile similare din Franţa, unde preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că vor fi majorate preţurile minime pe care le pot cere retailerii pentru produsele alimentare şi vor fi limitate promoţiile din supermarketuri.
Prinşi între subvenţiile agricole mai scăzute şi producţiile în exces la anumite produse, cum ar fi laptele, fermierii europeni se plâng de mult timp că sunt presaţi de marjele de profit şi de războiul preţurilor din sectorul de retail.
Asociaţia Fermierilor Olandezi (LTO) a anunţat că salută propunerile CE, în timp ce Asociaţia Retailerilor Europeni, EuroCommerce, a avertizat că noua legislaţia va majora preţurile pe care le vor plăti consumatorii şi nu va rezolva dezechilibrele între cerere şi ofertă.
Reglementarea practicilor comerciale nu va rezolva ineficienţele şi problemele de pe piaţă, apreciază Eurocommerce.
Fermierul care a renunțat la cultura cartofului trage un semnal de alarmă: „Suprafețele însămânțate s-au diminuat mult”
Față de statisticile aproximative ale anului 2016, anul trecut, suprafețele însămânțate cu cartofi în România s-au diminuat cu circa 12.000 de hectare din cauza costurilor mari de înființare a unui hectar și a rentabilității scăzute, motive îndeajuns de puternice să-l determine pe fostul președinte al Federației Naționale a Cartofului din România, Ioan Benea, să se reorienteze către alte culturi agricole.
„Suprafețele însămânțate cu cartofi s-au diminuat mult. Cu doi ani înainte, datele APIA relevau că erau însămânțate 40.000 – 42.000 hectare la nivel de țară, în timp ce, în 2017, suprafața avea să fie redusă până la un nivel aproximativ de 30.000 ha”, a precizat pentru Revista Fermierului, Ioan Benea, menționând că acestea sunt suprafețe pentru care fermierii au solicitat plata subvențiilor. „Costurile de înființare a unui hectar de cartofi sunt în jur de 5.000 – 6.000 de euro, pe când la oleaginoase sau cereale, costurile sunt de 10-12 ori mai mici, iar riscul este mult mai mare la cartof. Dacă-i scump, cine credeți că mai cultivă? (...) Pentru că a devenit foarte costisitoare și nerentabilă cultura cartofului, de doi ani de zile am renunțat la ea. (...) În prezent lucrez 760 ha în zona Hărman din Brașov, iar ca structură de culturi am rapiță, cereale și mazăre”.
În ceea ce privește prețul de valorificare a mărfii obținute, de la sfârșitul perioadei de recoltat și până în iarnă, acesta a variat între 0,25 lei și 0,60 lei kilogramul, materie primă ridicată direct de pe tarla.
În ceea ce privește prețul corect al mărfii, acesta ar trebui să fie ca în străinătate.
„Prețul de valorificare a plecat anul trecut, la recoltare, în luna august, de la 25-30 de bani kilogramul, a urcat apoi la 35-40 de bani kilogramul de cartofi luați de pe tarla. A mai crescut ulterior la 50 de bani și nu cred că a depășit în toamnă-iarnă 55-60 de bani, marfă ridicată de la fermieri din curte”, a mai menționat fermierul brașovean. „Cel puțin un euro ar trebui să fie prețul de vânzare de la fermă, astfel încât să fie rentabil pentru fermieri. Necazul este la noi că acel câștig se vede, ca la toate produsele, la intermediari”.
Benea a explicat pentru Revista Fermierului cum ajung cartofii străini la prețuri foarte mici în România. Este vorba de produse care depășesc un anumit calibru și care, în Vest, sunt utilizate fie în zootehnie, fie în procesare, iar statele respective au și ele rolul lor în susținerea exporturilor.
„În toate statele exportatoare de asemenea produse vegetale, că sunt roșii, că sunt cartofi sau altceva, statul intervine și subvenționează. De exemplu, în Uniunea Europeană, polonezii, care sunt numărul unu la cantitatea de produs, (...) pentru fracția peste 55 de milimetri (cartoful mare) îi dau fermierii aproape gratuit din fermă și statul suportă transportul până la graniță, să-i scoată din țară. De ce? Dacă nu se consumă, acel cartof trebuie distrus, iar costurile sunt mult mai mari. În străinătate se consumă cartoful de până la 45-50 de milimetri în diametru. Altul mai mare nu veți găsi în Germania, în Franța, în Austria în hipermarketuri. Acesta este calibrul cartofului pe care cei din afară îl consumă. Motivele sunt multiple, însă, în primul rând, deoarece cartofii mai mici nu au o așa mare încărcătură de fertilizant (remanență). Cei peste dimensiunile menționate sunt vânduți ieftin. Acela este cartof pentru uz zootehnic, pentru procesare industrială, fulgi, alcool ș.a. Ce excede și acestor forme de procesare, îl dau gratuit. Probabil că asta se întâmplă chiar și în Egipt”, a conchis Ioan Benea.
Datele date publicității de Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Harghita arătau că, în 2017, s-a înregistrat cea mai bună producţie de cartofi la hectar, din ultimii 28 de ani, însă fermierii se declarau nemulţumiţi de preţurile pe care le primeau.
La nivel de județ, anul trecut, cartofii erau recoltați de pe o suprafață de 8.250 de hectare, la o producţie medie de 26,3 tone la hectar. În plus, preţurile au fost foarte mici în Harghita, între 0,40 lei şi 0,50 lei kilogramul, în câmp, în timp ce, în piaţă, kilogramul ajunge la 1,5 lei.
Pe de altă parte, datele Eurostat citate de presa centrală relevau că, în 2016, România a cultivat cartofi pe o suprafaţă de 188.000 de hectare, de pe care a recoltat o producţie totală de circa 2,7 milioane tone, o producţie care a plasat România pe locul 6 în UE la producţia de cartofi, după Germania, Polonia, Olanda, Marea Britanie şi Belgia.
Vin bulgăresc, neconform (LCCCIV, Valea Călugărească)
Specialiştii Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului (LCCIV) Valea Călugărească au verificat, în perioada premergătoare Paştelui, 316 eşantioane de vin, colectate atât din depozitele distribuitorilor, cât şi de la producători, rezultatul fiind că unele loturi de vin produs şi îmbuteliat în Bulgaria au fost neconforme, potrivit comunicatului de presă al Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de joi, 5 martie 2018.
Conform sursei citate, scopul acţiunilor de control a fost asigurarea consumatorilor în privinţa autenticităţii şi conformităţii vinului românesc.
În urma analizării celor 316 de eşantioane de vin, în laboratoarele specializate din cadrul MADR pentru acest gen de determinări, nu au fost depistate neconformităţi de calitate sau compoziţie fizico-chimică, cu excepţia unor loturi produse şi îmbuteliate în Bulgaria, ce s-au fost dovedite ca fiind neconforme şi, prin urmare, au fost interzise la comercializare şi returnate furnizorului din ţara vecină.
„Întreaga producţie de vinuri autohtone se caracterizează prin calitate şi diversitate, iar autenticitatea şi naturaleţea sunt elemente garantate de producătorii români, constatate de către specialişti în domeniu, dar şi certificate prin distincţiile oferite vinului românesc la concursurile organizate pe plan naţional sau internaţional. Rezultatele analizelor efectuate în cadrul LCCIV Valea Călugărească asupra celor 316 eşantioane prelevate au confirmat progresele realizate în domeniul vitivinicol românesc, datorită programelor derulate prin MADR privind refacerea patrimoniului viticol şi retehnologizarea cramelor”, se precizează în documentul de presă al MADR.
Instituția citată subliniază totodată că piaţa vinurilor din România oferă produse de calitate, ce corespund din punct de vedere fizico-chimic şi organoleptic cerinţelor impuse de lege.
Simpozion cu miros... de portocale! „Atenție să nu-l fure tractoriștii și să creadă că este suc”, Ioan (John) Enoiu, Naturevo
Mai bine de nouă soluții speciale din portofoliul Naturevo, printre care și Prev Am, produs de contact cu un mod de acțiune fizic, cu efect insecticid și fungicid, fabricat din ulei de portocale (60 g/l), certificat pentru agricultura ecologică, au fost prezentate cu ocazia simpozionului „Soluții ecologice pentru pomicultură”, eveniment care a avut loc marți, 3 aprilie 2018, în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) din București.
În stilul specific, Ioan (John) Enoiu, administratorul Naturevo (o companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999), a vorbit doar la superlativ despre Prev Am: „Este pe bază de ulei de portocale. Aceasta este substanța activă trecută și notificată ca produs de protecția plantelor. Uleiul acesta de portocale are efecte insecticide, fungicide, acaricide, chiar și bactericide, pentru că el acționează fizic la un moment dat. Acționează asupra exoscheletului și îl degradează, într-un interval de 24-48 de ore, îl distruge, fie că se numesc insecte, fie că se numesc fungi, bacterii ș.a.m.d., așa cum fac triazolii la ciuperci”.
Glumind cu auditoriul, pe lângă informațiile privind aplicarea și dozarea (prin stropire, foliar, în concentrații cuprinse în intervalul 0,4 – 0,8, intervalul dintre tratamente fiind de 7 zile) Enoiu i-a sfătuit pe fermierii din sală să fie atenți la acest produs, ca nu cumva să-l „fure” tractoriștii și să creadă că este suc de portocale!
„Mare lucru nu va face. Creează o diaree care durează zile întregi și, atunci, nu-i mai vezi la treabă”, a adăugat șeful companiei.
În opinia sa, agricultura ecologică a evoluat cu o viteză fantastică. Enoiu crede, de asemenea, că există posibilitatea de a practica agricultura ecologică, de a pune la punct programe integrate pentru agricultura bio (excepție, erbicidele) cu ajutorul cărora să se obțină o producție de foarte înaltă calitate, fără probleme.
„Agricultura ecologică se înclină mai mult către agricultura de precizie și nu numai către agricultura de precizie, către agricultura inteligentă. Agricultura inteligentă folosește instrumentele agriculturii de precizie, dar adaugă și ceea ce creierul uman nu a putut transfera în computer. Interpretarea situațiilor concrete din teren, în anumite momente, aparține omului. Nu poate computerul, satelitul sau orice alt sistem să interpreteze tot ceea ce se poate întâmpla și, de asemenea, nu poate să vadă ceea ce se schimbă pe parcurs. Trăim într-o perioadă a schimbărilor climatice. Acestea schimbă biologia plantei, schimbă biologia organismelor de dăunare. De aceea, noi trebuie să găsim niște soluții complexe, complete dacă se poate, prin care să mărim rezistența plantei și, apoi, să venim și să acționăm direct asupra organismelor dăunătoare”, a explicat șeful Naturevo.
Premergător însă determinării soluțiilor menite să susțină agricultura ecologică, specialiștii companiei au adunat însă produsele în portofoliu. Ulterior, când s-au adunat suficient de multe produse, cercetătorii Naturevo au început să pună la punct programe specializate.
„Programele sunt în conceptul Naturevo Eco. Sunt produse naturale, avizate pentru agricultura ecologică. De obicei, acestea sunt cu valențe multiple și cu viteze foarte mari de degradare, dar nu numai a lor. Avem niște produse care măresc degradarea inclusiv a altor substanțe existente în sol sau în plante. În procesul de reconversie, de trecere de la agricultura convențională, clasică, spre una ecologică, este foarte important să faci curățenie cât mai repede. Cu alte cuvinte, să diminuezi ceea ce este în sol, ceea ce este în plantă, astfel încât, la un control, la o analiză, să se vadă că planta, solul sunt curate de acele elemente care împiedică trecerea către o agricultură ecologică”, a mărturisit John Enoiu auditoriului. „Nu există un produs-minune. Nu există nici măcar cinci produse-minune. Poate exista însă un program-minune, care să acopere foarte multe aspecte. De aici, Naturevo Eco se întrepătrunde cu Naturevo Concept 0,00 reziduuri, cu Flexitech Agro (care înseamnă tehnologii flexibile pentru agricultură), pentru că n-o să putem face integral tehnologiile clasice”.
Aceeași viziune a agriculturii ecologice privită la nivel de ansamblu o are și directorul tehnic al companiei, Florian Lazăr. El spune că pentru a crea un ecosistem menit să producă eficient, trebuie ca acesta să fie în primul rând înțeles.
„În ceea ce privește produsele pe care noi le avem în portofoliu, în primul rând trebuie să privim agricultura ecologică la nivel de ansamblu, trebuie să gândim sistemic. (...) Pentru a crea un ecosistem viabil, care lucreze bine și să producă, trebuie să știm exact ce procese se întâmplă la nivelul solului, ce procese se întâmplă la nivelul plantei, cum se interconectează plantele între ele (...). Astfel, înțelegând ecosistemul, putem crea viabilitate acestui sistem. În sensul acesta, noi venim cu câteva produse cu care, în primul rând, să ajutăm plantele să pornească bine, de la început, în vegetație”, a precizat Lazăr.
Tehnologia de exploatare poate depăși 3.000 de euro ca preț la hectar
Întrebat fiind de fermierii din sală care ar fi media costurilor de exploatare a pomilor care produc în sistem ecologic, Dorin Sumedrea, director științific ICDA Pitești-Mărăcineni, a explicat că alocarea factorilor se face până la nivelul unui anumit cost, astfel încât să fie menținut pragul de eficiență economică. El nu s-a ferit însă să vehiculeze și prețuri: „Dacă ne referim strict la tehnologia de exploatare, depinde foarte mult de producția dorită. Sigur, nu se face rabat de la anumite tratamente, indiferent de producția vizată. Însă, în livezile intensive, superintensive, chiar și pe ecologic, poți merge între 1.500 – 2.500 de euro (n.r. - costuri la hectar). Bugetul nu se face strict. Se alocă factori până la un anumit cost, astfel încât să se păstreze pragul de eficiență. Alocarea de inputuri pe tehnologia de exploatare poate merge de la 1.000 de euro până la 3.000 de euro, în medie. La 80 – 100 de tone de mere la hectar discutăm de ceva, la afini discutăm de altceva”.
Un alt semn de întrebare a venit de la un pomicultor care dorea să știe dacă există o listă a produselor de protecție a plantelor care sunt utilizate în agricultura ecologică. Răspunsul a venit imediat din partea Elenei Leaotă, director strategii, Naturevo (fost director general al Autorității Naționale Fitosanitare): „Ceea ce este important pentru producătorii din agricultura ecologică, și ar fi trebuit să fie promovată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este o listă a produselor de protecție a plantelor care sunt utilizate în agricultura ecologică. Această listă practic, la ora la care discutăm, nu există. Toți care lucrează în acest domeniu se bazează pe Regulamentul 889/2008, anexele I și II, în care sunt toate substanțele active care se pot regăsi în produse care pot fi utilizate în agricultura ecologică, atât ca îngrășământ, cât și ca produs pentru combaterea agenților de dăunare”.
La nivelul UE, în fiecare an, suprafețele ecologice cresc cu peste 500.000 ha. La sfârșitul anului 2016, erau înregistrate 186.000 de ferme ecologice. În 2015, la nivelul UE, agricultura organică sau ecologică se practica pe 11,1 milioane hectare și existau 306.500 de operatori (producători și importatori).
În ședința Guvernului din data de 4 aprilie 2018, a fost aprobat un proiect de lege care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Prin modificările și completările aduse la actul aprobat în Ședința Guvernului, se va crea cadrul normativ în vederea emiterii legislației subsecvente care va reglementa desemnarea laboratoarelor oficiale și de referință în vederea efectuării analizelor pentru probele prelevate în cadrul controalelor oficiale, conform prevederilor din Regulamentele europene1, precum și aprobarea regulilor naționale privind importul produselor agroalimentare ecologice din ţări terţe.
„Prin actul normativ aprobat (...) se dorește eficientizarea verificărilor efectuate de către structura responsabilă cu inspecțiile tehnice în domeniul agriculturii ecologice de la nivel central și teritorial, din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu privire la activitatea desfășurată de organismele de control aprobate, precum și abrogarea unor prevederi ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, care nu mai au aplicabilitate la ora actuală”, se menționează într-un comunicat de presă transmis la doar 24 de ore după evenimentul Naturevo de la ASAS.
Lista cu noutățile din catalogul produselor speciale Naturevo, prezentate în cadrul simpozionului
Omya Calciprill S14 (nou) – Îngrășământ și amendament pe bază de sulfat și carbonat de calciu granulat. Amestec de gips și carbonat de calciu micronizat, special granulat pentru o aplicare ușoară. La cereale, se recomandă aplicarea a 70-175 kilograme la hectar, la rapiță 315-500 kilograme la hectar, lucernă – 175-210 kilograme la hectar, sfeclă de zahăr – 175-350 kilograme la hectar, respectiv l cartofi 100-140 kilograme la hectar. „Un excelent îngrășământ cu sulf, necesar pentru formarea proteinelor, uleiurilor în oleaginoase și, în anumite condiții, chiar pentru deblocarea fosforului la nivelul solului”, a explicat Florian Lazăr.
Omya Magprill (nou) – Îngrășământ și amendament pe bază de carbonat de magneziu și calciu granulat, special granulat pentru o aplicare ușoară. Recomandat pentru solurile sărace în magneziu și cu un pH acid. Este certificat pentru utilizarea în agricultura ecologică. Aplicare și dozare: nisipos – 300 kg la hectar, lutos – 500 kilograme la hectar, argilos – 625 kilograme la hectar, 10-15 la sută materie organică – 750 kg/ha, plus 25% materie organică – 1.000 kilograme la hectar. Magneziul are un rol direct în procesul de fotosinteză, lipsa lui ducând la încetinirea dezvoltării plantelor și la blocarea creșterii.
Garex B (nou) – Produs fertilizant cu bor, cu efect fungicid, bactericid, insecticid repelent, nematocid și stimulator de fructificare pe bază de extract concentrat de usturoi (80,73%) și bor (2%). „Produsul este un repelent împotriva lepidopterelor și insectelor cu aparat de supt și masticat. Are efect împotriva nematodele. Nematodele sunt foarte greu de controlat. Faptul că fermierii pot aplica acest produs la plantare, la nivelul solului. El este sistemic, se preia și prin foliar, dar aplicat la groapă, are un efect repelent împotriva dăunătorilor din sol. La fel, pe frunză, pentru acarieni. Extractul de usturoi este complet biodegradabil, nu schimbă gustul fructelor, poate fi aplicat fără probleme. Are efect fungicid. Sunt o serie întreagă de putregaiuri pe care le putem controla cu produsul acesta pe bază de usturoi”, a adăugat Lazăr.
Algasil (nou) – Stimulator și inductor de autoapărare cu activitate multiplă – fungicid, insecticid, acaricid). Conține extract de alge (Ascophyllum nodosum) plus siliciu și potasiu care exercită un efect stimulator asupra culturilor. „În contextul amplitudinilor foarte mari de temperatură zi-noapte, dezvoltarea ciupercilor din genul Fusarium și Verticillium este mult mai puternică decât a altor microorganisme, astfel încât devin prevalente, traheomicoze”, a punctat Enoiu. Aplicare și dozare la pomicultură, viticultură, legumicultură și căpșuni – 300-500 ml/hl de apă (3-5 l/ha).
Almar (nou) – Biostimulator care reglează înflorirea, fecundarea și formare fructelor. Produs fertilizant cu extract de alge (Ascophyllum nodosum), bor, magneziu și potasiu. „Rolul borului, astăzi, este unul și mai mare – creșterea rezistenței la ger, în diminuarea populațiilor de bacterii etc. Mai mult, borul se poate folosi cu succes în tratamentele de iarnă, astfel încât să mărească rezistența plantei cu 2-4 grade Celsius la ger. Favorizează și înrădăcinarea”, a adăugat Ioan Enoiu. Aplicare și dozare – legume, măr, păr, sâmburoase – 2-3 litri la hectar, căpșuni – 1,5 – 2,5 litri la hectar, respectiv vița-de-vie – 2 litri la hectar.
Wetcit (nou) – Adjuvant complex care are rol de agent de umectare, dispersie și penetrare. „Provine aceeași sursă și este asemănător cu Prev Am, dar este partea mai brută a lucrurilor, tot din coajă de portocală este și acest surfactant. Tot terpene, tot ulei de portocal, ceva, tulpină, coajă și altele. El mai conține alcool etoxilat care este un surfactant acceptat într-o anumită cantitate pentru agricultura ecologică”, a precizat Ioan Enoiu. Aplicare și dozare – ca produs de umectare general, utilizați Wetcit la 25-50 ml per 100 litri de apă. Utilizați 100-300 ml per 100 litri de apă (0,1 – 0,3%) pentru eficiență optimizată a pesticidelor.
Ovipron Top (nou) – Produs pe bază de ulei de parafină înalt rafinat. Insecticid, acaricid cu acțiune prin contact, prin sufocare în toate stadiile: adult, larve și ouă. „Acest ulei parafinic găsit cel mai des pe cașcaval este înalt rafinat. Îl folosim în tratamentele de iarnă (lucrează la doze mari și fungicid, insecticid și acaricid) și ca adjuvant pentru protecție împotriva arsurilor solare, protecție împotriva degradării din cauza ultravioletelor sau a celorlalte produse de protecție pe care le folosim, diminuarea pierderilor de apă până la 25-30 la sută (în combinație cu Algasil) sau să reducem cu 25-30 la sută consumul de apă”, a explicat șeful Naturevo. Se pretează pentru îmbunătățirea acțiunii produselor de protecția plantelor formulate ca: EC, EW, OD, formulări uleioase.
Algobor (nou) – Îngrășământ foliar lichid pe bază de bor micronizat din borat de sodiu. Conține și extract din alga Ascophyllum nodosum bogată în regulatori de creștere, coloizi organici și acid alginic. „Totul este potențat de polioli. Acest bor intră în plantă și se transferă de trei ori mai repede decât orice formă de bor”, a adăugat Enoiu. Aplicare și dozare – sfeclă – 3 litri la hectar, andive, rapiță și culturi de câmp – 2 litri la hectar, floarea-soarelui – 2,5 litri la hectar, pomi fructiferi – 1 litru la hectar, viță de vie – 1,5 litri la hectar, mazăre, fasole sălbatică, măzăriche, linte – 1,5 litri la hectar, lucernă – 1,5 litri la hectar, respectiv culturi de legume (varză, morcov, sparanghel, pepene, căpșuni) – 1-1,5 litri la hectar.
ANSVSA: Peste 135.000 de miei sacrificați până în prezent. În două săptămâni, au fost realizate aproape 6.200 de controale, în urma cărora au fost aplicate 530 de amenzi
În cele 86 de spații amenajate temporar, cât şi în cele 117 unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar, în care se asigură supravegherea sanitară veterinară, până la această dată au fost sacrificaţi 135.579 de miei, se precizează în cel mai recent comunicat al Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
În plus, din centralizarea primelor date furnizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, rezultă că, în intervalul 14 – 29 martie, au fost realizate 6.174 de controale în unităţi de depozitare a produselor de origine animală autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pieţe agroalimentare, târguri, unităţi de tip hipermarket/supermarket, unităţi de comercializare a produselor alimentare de origine animală şi non-animală, precum şi în unităţi de alimentaţie publică.
Conform datelor ANSVSA centralizate, neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 530 de amenzi, în valoare totală de 614.240 de lei.
„Dintre deficienţele identificate şi sancţionate, menţionăm: depozitarea şi etichetarea necorespunzătoare în cazul produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor; lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor; transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar, respectiv personal fără echipament de protecţie”, se mai menționează în comunicat.
În același document, se mai precizează că o parte dintre aceste acţiuni au fost realizate împreună cu reprezentanţi ai IGPR, ai autorităților locale și ai altor instituții cu atribuții de control.
În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, ANSVSA, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, desfășoară controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ civilizat, cu alimente sigure.
ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară în perioada următoare, prin acţiuni de inspecţie şi control şi prin asigurarea serviciului de permanenţă de către personalul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.
„Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA - 0800 826 787 - care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor”, precizează reprezentanții agenției.
Programul care funcționează și în al doilea an de implementare are peste 12.400 de solicitări noi de înscriere
Până la data de 2 aprilie 2018 au fost primite în total 12.421 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, pentru anul 2018, anunță ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.
Defalcat pe cicluri de producție, 11.310 de solicitanți s-au înscris în Ciclul I, iar restul de 1.111 în Ciclul II.
Dintre solicitanții pentru sprijin în Ciclul I, 1037 au definitivat plantarea tomatelor în spații protejate. Constanța și Ialomița sunt primele județe în care a început valorificarea producției de tomate în piață.
„Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern din producția autohtonă”, se mai menționează în documentul de presă.
În primul ciclu de producție a tomatelor în spații protejate, susținut prin programul de finanțare derulat în 2017 de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), se înscriau 4.397 de beneficiari, iar în ciclul al doilea, 3.627 de beneficiari.
După primul an de implementare (2017), au fost livrate pe piață peste 50.000 de tone de roșii proaspete de către 8.024 de legumicultori, beneficiari ai programului, suma plătită către aceștia în anul 2017 fiind de 23.667.674,62 euro.
Schema de minimis pentru anul acesta este similară anului 2017 și se va implementa de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), iar potențialii beneficiari sunt producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008, respectiv producătorii agricoli persoane juridice.
Sumele se plătesc într-o singură tranşă. Pentru o evaluare eficientă a producției de tomate, a fost inclusă în cerere obligativitatea producătorilor de tomate ca la finalul recoltării să comunice DAJ cantitatea totală de tomate obținută pe suprafața de 1.000 mp.
Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată „Program susținere tomate, 2018” și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării. De asemenea, o altă condiție este cea de a obține o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.
Nu în ultimul rând, producătorii înscriși în program trebuie să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere, precum și să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.
Cooperativa care facilitează accesul crescătorilor de ovine în rețelele de retail
Un parteneriat menit să faciliteze accesul pe piața marilor lanțuri de magazine a organizațiilor semnificative din sectorul de ovine a fost parafat între reprezentanții acestora și cei ai cooperativei „Țara mea” vineri, 30 martie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei ședințe la care au participat ministrul Agriculturii, Petre DAEA, împreună cu secretarul de stat Daniel Botănoiu și cu directorul general al Agenției Naționale de Zootehnie, Iacob Lelior.
Ministerul de resort anunță că, prin intermediul aceastei asocieri, crescătorii de ovine vor avea mai multe avantaje, printre care accesul la piața de desfacere, consiliere în dezvoltarea capacității de producție, un preț corect pornind de la raft etc.
„La întâlnire, reprezentanții cooperativei „Țara mea” au expus caserole cu carne de oaie - pulpă de miel cu os, cotlet de miel, coaste de miel, mușchiuleț de miel, contrafile de miel - ce se vor regăsi în cel mai scurt timp la raft”, anunță biroul de presă al ministerului citat.
Prin această asociere, MADR dorește crearea unui model de colaborare națională, prin care consumatorul român să poată beneficia de produse de cea mai bună calitate, disponibile pe rafturile marilor lanțuri de magazine, se mai precizează în document.
Milioane de miei
Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.
„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.
Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde, printre altele, și opiniile specialiștilor cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, carnea de miel va fi mai scumpă în perioada următoare, „dar nejustificat”.
În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.
„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.
O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.
„Politica Agricolă Comună nu este un act contabil. Ea este un concept subordonat existenței umane, așa trebuie gândit, construit și aplicat”, Daea (MADR)
Într-o lume care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, afirmația fiind făcută în continuarea spuselor sale că Politica Agricolă Comună (PAC) nu este doar „un act contabil”.
Potrivit observațiilor aceluiași guvernant, majoritatea colegilor săi din Consiliul de miniștri ai Agriculturii din UE sunt de părere că este nevoie de o PAC bine susținută din punct de vedere financiar.
„Politica Agricolă Comună nu este un act contabil. Ea este un concept subordonat existenței umane, așa trebuie gândit, construit și aplicat. (...) România are o a doua șansă istorică. Prima a fost când în banca deciziei a hotărât 2014-2020 și iată că, în banca deciziei, ca stat cu drepturi depline, construiește împreună cu celelalte post-2020. (...) Nu întâmplător am spus că PAC nu este un act contabil – cât iau de aici, cât pun dincolo și împart. Să conștientizăm că într-o lume (...) care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul. Este necesar să avem o PAC într-un concept al existenței umane susținută de sume importante? Răspunsul a început să tindă spre unanimitate: da. Și din pozițiile pe care le-am văzut în Consiliul de miniștri de către alți miniștri, toți doresc o PAC bine susținută din punct de vedere financiar. Altminteri, este fără acoperire”, a menționat Daea.
Tot el a prezentat poziția pe care țara noastră o va avea în ceea ce privește construcția PAC post-2020. În viziunea oficialului guvernamental, una susținută de o bună parte a fermierilor români, România nu renunță la convergența plăților directe și nici la sprijinul cuplat.
„PAC mai este validă în perspectiva 2020 pentru cei doi piloni? Se întrezărește o majoritate, cu tendință spre unanimitate că da. Iată un prag trecut. Continuăm așa pe cele două. Dar în ce fel?”, se întreabă Petre Daea. „Sunt state ca noi, care susțin convergența. (...) Da, rămânem consecvenți pentru convergență. Că această convergență se va defini și se va împlini într-un interval de timp, vom vedea, dar la principiu nu renunțăm. (...) Sprijinul cuplat - pentru a stimula sectoarele cărora trebuie să le dai dinamism, în așa fel încât să răspunzi, pe de-o parte, la cerințele care se emană din forța de consum și posibilitatea internă de a-ți valorifica resursele – noi spunem da și aici”.
În ceea ce privește plafonarea plăților directe, dar și renaționalizarea (subsidiaritatea) acestora, Daea a fost ferm pe poziție: Nu!
„Plafonarea – există, dar nu ne avantajează pe noi. De ce nu ne avantajează? Pentru că noi suntem în situația în care – și asta este o situație bună – într-un timp relativ scurt am adunat terenul la un loc, cu excepția zonelor unde relieful nu ne permite acest lucru, cunoscându-se arcul carpatic, ce se află pe versanți, ce se află în interiorul arcului carpatic, în zonele de deal și munte unde abordăm problemele de mediu. (...) Ne dezavantajează pentru că am trecut cu suprafața aproape de 60% în exploatațiile mari care, practic, sunt motorul economic, pentru că ele dau o producție. (...) Iată un rod al PAC și este bine să spun: - când am intrat a fost 2020 kilograme, producția medie de grâu la hectar. Când am intrat? În 2004 când ne-am dus la negocieri să ducem pe fundamentele respective. (...) Cât are România astăzi? 4860 kilograme de grâu la hectar! Iată, o dată și mai bine ca randament la grâu. La porumb, de asemenea. (...) Este rodul dotării tehnice prin cei doi piloni care înseamnă subvenție directă, cu susținerea prețului, cu echilibrarea economică a unităților și posibilitatea de dotare prin investiții în utilaje”, a mai punctat ministrul Agriculturii. „Dacă începe subsidiaritatea (renaționalizarea), începe conceptul de cofinanțare. (...) Da, dacă te duci pe acest câmp al convergenței, o facem secvențial. Dăm la UE atât și restul de la statele membre; dezavantajos pentru țară. Poziția noastră este clară – nu cofinanțare”.
Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru
Prezent și el la eveniment, Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a prezentat la rândul său unul dintre obiectivele principale de țară pe perioada președinției române a Consiliului Uniunii Europene, și anume acela de susținere a Politicii Agricole Comune, precum și a celei de Coeziune.
„Obiectivul nostru principal pe perioada președinției rămâne ideea aceasta de a genera unitate în plan european, de a evita fragmentarea, dar mai ales de a promova un mesaj foarte clar care, cu siguranță, este legat de Politica Agricolă Comună (PAC). Ne referim aici la convergența reală, la nevoia de a genera, într-adevăr, o mai mare coeziune în plan european, de a reduce decalajele de dezvoltare, de a sprijini zonele care au nevoie de sprijin și, mai ales, de a sprijini cetățenii care au nevoie de sprijin”, a adăugat la rândul său Negrescu. „Pe perioada președinției, Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru, va gestiona 58 de președinți și vicepreședinți și, în plus, un număr important de coordonatori de dosare și și-au propus un număr important de reuniuni. Vorbim aici și de Consiliul informal care să fie organizat în țară, pentru a dezbate PAC și exprima punctul nostru de vedere. (...) Am avut un document care a fost lansat la finalul anului trecut și trimis către toate statele membre, către tot ce înseamnă decidenți din Parlamentul European și Parlamentul României, care spune foarte clar: - România susține Politica Agricolă Comună. România este dispusă să discute despre alte teme, alte priorități, chiar despre o contribuție suplimentară dacă politicile tradiționale – Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună nu vor fi afectate, ceea ce reprezintă un mesaj important pentru noi”.
Rezultatele consultării naționale privind PAC după 2020
Cu doar 24 de ore înainte, mai exact joi, 29 martie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, secretarul de stat Daniel Botănoiu și secretarul de stat Alexandru Potor au prezidat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ședința de lucru în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele consultării naționale și primele elemente ale poziției României față de Comunicarea Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii după 2020.
Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol prezenți la ședință au transmis reprezentanților MADR contribuții scrise față de aspectele-cheie din Comunicarea Comisiei, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România față de documentul Comisiei.
În dezbaterea publică din 11 ianuarie 2018 s-a stabilit ca data pentru transmiterea contribuțiilor scrise la MADR să fie 2 februarie 2018. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, după cum urmează: 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, ai federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, ai asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.
În cadrul întâlnirii, a fost constituit un Grup de analiză format din experți MADR, APIA și AFIR. Analiza s-a desfășurat pe următoarele capitole: Principii generale PAC după 2020, Plăți directe și măsuri de piață, Dezvoltare rurală, Mediu și acțiuni climatice, Bugetul PAC după 2020, Chestiuni speciale pentru România.
În intervenția sa, ministrul Petre Daea a informat despre participările sale la reuniunile Consiliului de miniștri ai agriculturii de la Bruxelles și a atras atenția asupra faptului că trebuie să participăm activ la procesul de luare a deciziei privind PAC ca stat membru cu drepturi depline, la toate nivelele: de expertiză, diplomatic și politic. Rolul europarlamentarilor români este deosebit de important în susținerea poziției României în Parlamentul European. Este nevoie mai mult ca oricând de coeziune și de a merge cu toții în aceeași direcție, cea stabilită în urma consultărilor la nivel național.
Europarlamentarul Mihaela Gabriela Zoană, vicepreședinta COMAGRI, prezentă și ea la eveniment, a anunțat că deși ocupă această funcție doar de două luni, activitatea domniei sale este deja intensă în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Cele mai importante teme de dezbatere sunt PAC și bugetul PAC pentru perioada următoare de programare. Domnia sa a menționat că există preocupări la Bruxelles privind micșorarea bugetului PAC după 2020. A subliniat importanța opiniilor fermierilor români, colaborarea cu aceștia pentru a promova interesele României prin transmiterea de mesaje clare în Parlamentul European, în Consiliu și Comisia Europeană.
Secretarul de stat Alexandru Potor a prezentat la rândul său activitatea de analiză din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și rezultatele consultării publice, precum și elementele de poziție ale României pe tema PAC după 2020. Majoritatea participanților și-au regăsit punctele de vedere exprimate în scris.
Sunt câteva milioane de miei pregătiți pentru piață, Daea, (MADR). „Nu iau niciun miel de la niciun cioban. Prietenii trebuie să-i ajuți, nu să le ceri miei”
Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.
Deja, a precizat ministrul de resort în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, tot astăzi, în sectorul 4 s-a deschis Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei, mai exact, în șoseaua Berceni nr. 183 B.
„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.
În plus, el a precizat că deocamdată nu s-a gândit de unde anume va achiziționa carnea de miel pentru Paște, precum și că nu va apela pentru asta la prietenii oieri. În ceea ce privește prețurile tradiționale pentru masa de Paște, Daea a afirmat că acestea sunt relativ identice cu cele de anul trecut.
„Eu n-am oi, n-am nicio orientare de unde iau, dar de undeva trebuie să iau și eu. Toți ciobanii mei sunt prieteni, dar nu iau niciun miel de la niciun cioban, pentru că prietenii trebuie să-i ajuți și să nu le ceri din miei, că nu-i bine”, a mai menționat șeful MADR. „Și prețurile sunt bune. Am văzut acum. Prețurile sunt ca și anul trecut. Este adevărat că, la început, fiecare are o tendință, așa, când iese pe piață, să crească. Dar vremea îl potolește, cum de altfel, vedeți, s-a potolit vremea și afară nu mai este zăpadă”.
Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei este organizat sub coordonarea Agenției Naționale pentru Zootehnie, a Direcției pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti, cu sprijinul SC Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP4) SA, acesta fiind deja autorizat pentru funcționare.
Târgul de Miei din piața Apărătorii Patriei va funcționa în perioada 30 martie – 07 aprilie, iar sacrificarea mieilor se va face zilnic, în intervalul 07:00 – 17:00.
„Prin această acțiune, încercăm să aducem mai aproape de consumatori produse de calitate, solicitate în mod frecvent, rezultate în urma parteneriatului direct dintre crescătorii de oi şi consumatorii autohtoni”, se menționează într-un comunicat al ministerului de resort.
Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde opiniile specialiștilor Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție Integrată (UNCAPI), ai Cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, ouăle ar urma să se ieftinească de Paște, carnea de miel va fi mai scumpă, „dar nejustificat”, iar prețul la carnea de pasăre ar urma să se păstreze constant, trendul acesta urmând să se păstreze și la alte alimente de bază.
În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.
„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.
O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.
Citeşte mai mult ...
Primăvara târzie își pune amprenta pe producția de orz a Ucrainei. Recolta de porumb ar putea însă să crească
Recent, UkrAgroConsult și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la recolta și exportul de orz ale Ucrainei, aferente sezonului 2018-2019, ca urmare diminuării suprafețelor însămânțate, pe fondul unei primăveri întârziate.
În același timp, compania de consultanță previzionează o creștere a nivelului recoltei și exportului de porumb a țării vecine.
Cel mai probabil, anul acesta, Ucraina ar urma să recolteze 25,7 milioane tone de porumb și 8,2 milioane de tone de orz, în timp ce exporturile ar putea totaliza 20 de milioane de tone de porumb, respectiv 4,6 milioane tone orz, conform aprecierilor aceleiași companii de analiză agribusiness, citată de Reuters.
„Calendarul însămânțărilor culturilor timpurii de primăvară din Ucraina vor suferi schimbări sau chiar diminuări de interval. În cazul majorărilor bruște de temperatură, fermierii s-ar putea afla în situația lipsei timpului necesar însămânțărilor cerealelor timpurii”, precizează compania de consultanță într-un raport.
Documentul precizează că aproape întreaga țară este încă acoperită cu un strat de 25 de centimetri de zăpadă, iar semănatul se află deja cu două săptămâni în întârziere, față de aceeași perioadă a anului trecut.
„În același timp, de situația actuală ar putea beneficia o cultură tardivă, cum este și cazul porumbului, mulțumită atât diminuării nivelului însămânțărilor la orz, cât și schimbării calendarului către momentul optim de semănat”, a precizat UkrAgroConsult.
Ucraina a recoltat 8,3 milioane de tone de orz și 24,7 milioane de tone de porumb în 2017.
CMVRO, către premierul Dăncilă: „Din anul 2013 până în prezent, tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu medicii veterinari de liberă practică au rămas aceleași”
De aproape cinci ani, medicii veterinari de liberă practică se confruntă cu o majorare a cheltuielilor cu veniturile salariale (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), în timp ce, în paralel, costurile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat, iar tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu aceștia nu s-au mai modificat din 2013, se precizează într-o scrisoare de poziție transmisă premierului Viorica Dăncilă marți, 27 martie 2018, și semnată de președintele biroului executiv al Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRO), conf. univ. dr. Viorel Andronie.
Potrivit documentului citat, cu nouă ani în urmă, statul român parafa contracte cu medicii veterinari care dețin cabinete de specialitate, în special cu cele localizate în mediul rural, în vederea efectuării unor acțiuni sanitare veterinare (recoltări probe de sânge, vaccinări, teste pentru depistarea tuberculozei etc.) la animalele din exploatațiile non-profesionale (gospodăriile țărănești). Pentru aceste servicii, precizează cei de la CMVRO, statul plătea sume care erau negociate anual între Colegiul Medicilor Veterinari și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și aprobate prin ordin de ministru (OMADR) până în anul 2004, respectiv între CMVRO și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru perioada 2004-2007 și aprobate prin ordin al președintelui instituției citate.
Ulterior însă, mai precizează Andronie în scrisoare, mai exact din 2008 (prin OUG 37/2007) s-a stabilit că tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu medicii veterinari de liberă practică erau fixate prin hotărâre de guvern (HG). Astfel, începând cu acel an, tarifele au fost modificate/majorate în procent de 30% (prin intermediul HG 1156/2013), având ca bază rata inflației aferente acelei perioade. Însă, din anul 2013 și până în prezent, tarifele au rămas aceleași, în condițiile în care cheltuielile cu salariile (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), cheltuielile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat.
Potrivit șefiei CMVRO, tarifele în cauză nu au fost niciodată fundamentate, normate, nu au avut criterii clare, astfel încât să existe o corelație între cuantumul tarifului și valoarea muncii prestate.
Andronie mai precizează că nici în toamna anului 2017, nici la începutul lui 2018, autoritățile nu au dat dovadă că vor să se implice în rezolvarea situației în cauză.
„Prin multiple adrese am solicitat ANSVSA să analizeze majorarea tarifelor pentru serviciile prestate de către medicii veterinari de liberă practică în baza contractelor de concesiune/prestări servicii, fără ca din anul 2013 până în prezent se întâmple acest lucru. De cele mai multe ori, s-a precizat că pentru a majora tarifele este nevoie de fundamentarea acestora, pentru a fi credibile. În toamna anului trecut, în urma discuțiilor cu conducerea ANSVSA, domnul președinte Geronimo Brănescu ne-a prezentat un proiect de buget care prevedea o majorare a acestor tarife, dar, din spusele domniei sale, Ministerul Finanțelor a respins această propunere”, se precizează în adresa transmisă prim-ministrului Dăncilă. „În data de 4 ianuarie 2018, această situație a fost prezentată domnului Mihai Tudose, prim-ministru în funcție la acea dată, care ne-a asigurat că va face tot posibilul să se rezolve situația”.
Angajat la stat versus medicii veterinari de liberă practică
În continuarea scrisorii, șeful CMVRO explică faptul că dacă acțiunile sanitare veterinare amintite anterior ar fi efectuate de către personal angajat de către DSVSA, pe bază de contract individual de muncă, salariile aferente ar fi cele prevăzute pentru personalul contractual, conform noilor acte normative.
„Pentru realizarea acțiunilor sanitare veterinare, este nevoie de cel puțin un medic veterinar și de cel puțin un tehnician veterinar”, explică Viorel Andronie.
Concret, pentru un medic veterinar, DSVSA ar cheltui astfel 7.239 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă, plus sporul de 12,5% pentru realizarea controlului oficial), ceea ce ar însemna 43,09 lei/oră, respectiv 0,72 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, precizează șeful Colegiului.
De asemenea, pentru un tehnician veterinar, DSVSA ar cheltui 4,741 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă), ceea ce ar însemna 28,22 lei/oră și, respectiv, 0,47 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, adaugă și de această dată Viorel Andronie.
Acesta îi mai explică premierului faptul că tarifele existente în vigoare sunt cu mult sub valoarea muncii prestate, iar medicii veterinari contractanți sunt în pragul falimentului sau vor fi puși în situația de a disponibiliza personalul din motive financiare.
„În acest moment, peste jumătate din cabinetele medicale veterinare contractante încasează anual din serviciile prestate sume cuprinse între 40.000 și 60.000 lei, fapt ce permite asigurarea unui salariu pentru un tehnician și un medic veterinar la nivelul minim pe economie și acoperirea parțială a cheltuielilor de întreținere a cabinetului. Cabinetele care încasează sub 40.000 de lei sunt clar falimentare și trebuie să renunțe la servicii”, mărturisește veterinarul.
Iată și timpii de lucru și justificarea/fundamentarea tarifelor propuse, potrivit scrisorii transmise premierului PSD Viorica Dăncilă:
l. Timpi de lucru pentru realizarea TCS în vederea depistării tuberculozei bovine:
- deplasarea;
- identificarea proprietarului și citirea crotaliei;
- tunsul mecanic sau manual în două puncte separate;
- măsurarea pliului în două puncte cu ajutorul șublerului;
- Notarea dimensiunii celor două pliuri în tabel;
- încărcarea celor două seringi cu tuberculină;
- contenția animalului;
- inocularea tuberculinei folosind cele două seringi, în două puncte distincte;
- citirea, interpretarea reacțiilor.
TOTAL timp alocat = 24 minute/animal.
Suma aferentă pentru un medic veterinar: 17,28 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,28 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 28,56 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 5,71 lei.
TARIF TOTAL PENTRU TCS: 34,27 lei/animal.
2. Timpi de lucru pentru vaccinarea contra rabiei/animal:
- deplasare;
- contenție;
- citit microcip și notat în tabel;
- încărcare seringă;
- verificat tabel date și semnătură;
- completat în RECS și corectat erori.
TOTAL timp alocat = 15 minute/animal.
Suma aferentă pentru un medic veterinar: 10,80 lei;
Suma aferenta pentru un tehnician veterinar: 7,05 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 17,13 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 3,43 lei.
TARIF TOTAL PENTRU VACCINAREA CONTRA RABIEI: 20,56 lei/animal.
3. Timpi de lucru pentru realizarea inspecțiilor în exploatații:
- deplasare;
- verificat documente Anexa 1;
- inspecția animalelor cu citirea crotaliei;
- înregistrarea în Anexa 1;
- completat Anexa 2 și semnat;
- completat Anexa 8 și semnat.
TOTAL timp alocat = 25 minute/exploatație cu maximum 10 animale.
Suma aferentă pentru un medic veterinar: 18 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,75 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 29,75Lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc 20% din suma de mai sus: 5,95 lei.
TARIF TOTAL PENTRU INSPECȚIA EXPLOATAȚIILOR: 35,70 lei/exploatație cu maximum 10 animale.
Pentru exploatațiile care dețin mai multe animale, CMVRO propune ca tariful să fie diferențiat și corelat cu numărul acestora, după cum urmează:
Exploatații cu 11-20 animale: 39,27 lei;
Exploatații cu 21-30 animale: 42,84 lei;
Exploatații cu 31-40 animale: 46,41 lei;
Exploatații cu 41-50 animale: 49,98 lei;
Exploatații cu 51-60 animale: 55,55 lei;
Exploatații cu 61-70 animale: 57,12 lei;
Exploatații cu 71-80 animale: 60,69 lei;
Exploatații cu 81-90 animale: 64,26 lei;
Exploatații cu 91-100 animale: 67,83 lei;
Exploatații cu mai mult de 100 animale: 71,40 lei.
Potrivit prevederilor Ordonanței 42/2004, art. 15. alin (2), „Pentru efectuarea în exploatațiile non-profesionale a unor activități sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare, direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizați în condițiile legii, pot angaja personal sanitar-veterinar propriu, în condițiile legii”.
În finalul scrisorii, Andronie atrage atenția că dacă medicii veterinari ar renunța la realizarea acțiunilor, impactul ar urma să fie „enorm” asupra crescătorilor de animale (pierderea statusului epidemiologic al exploatațiilor, dificultăți în certificarea animalelor, dificultăți în identificarea și înregistrarea animalelor etc).
„Prin urmare, stimată Doamnă Prim-ministru, pentru a respecta munca colegilor noștri la adevărata valoare, vă adresăm rugămintea de a face demersurile necesare pentru a corecta situația actuală și de a găsi soluțiile legale pentru ca medicii veterinari din mediul rural să supraviețuiască”, se precizează în finalul documentului.
Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, din fața Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunța instituția de stat printr-un comunicat de presă (instituție subordonată direct Executivului).
Agricultura digitală, una dintre prioritățile companiei Corteva Agriscience – Divizia de agricultură DowDuPont. Sateliții Planet și software-ul Granular, la dispoziția fermierilor
Activitățile companiilor DuPont Crop Protection, DuPont Pioneer și Dow AgroSciences s-au reunit formând cea mai mare companie furnizoare de semințe și de produse pentru protecția plantelor din întreaga lume - Corteva Agriscience - Divizia de agricultură DowDuPont, entitate care a semnat nu demult un parteneriat care îi permite să furnizeze imagini din satelit fermierilor din toată lumea, cu scopul de a-și spori productivitatea în propria fermă.
„Prioritățile companiei noastre sunt bine stabilite. În acest moment, în România, suntem compania-lider de piață în furnizarea semințelor de porumb și floarea-soarelui, dar și la erbicidele pentru păioase. La rapiță, ne situăm pe locul al doilea, o poziție cu care ne mândrim pentru că a fost obținută în doar câțiva ani și muncim în continuare pentru a obține și aici poziția de lider. Suntem în top atunci când este vorba de fungicidele pentru cultura păioaselor și tindem să fim cei mai buni și în acest sector. Pe lângă demersul de a fi cel mai important partener al fermierilor în ceea ce privește furnizarea de semințe și de produse pentru protecția plantelor, anunțăm că suntem din ce în ce mai interesați de ceea ce se întâmplă la nivelul agriculturii digitale. De aceea, și în România compania va avea o activitate intensă în acest sens, pentru că și agricultorii români trebuie să dispună de toate mijloacele necesare pentru a obține producții care să confirme nivelul așteptărilor”, a precizat Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience, Divizia de agricultură DowDuPont.
În acest moment, la nivel mondial, tendințele merg către eficientizarea agriculturii, iar acest lucru este posibil și datorită noilor tehnologii. Tocmai de aceea, compania a semnat un parteneriat care îi permite să furnizeze imagini din satelit fermierilor din toată lumea, cu scopul de a-și spori productivitatea în propria fermă. Acest lucru va fi posibil prin intermediul Granular, divizia de dezvoltare a programelor software, și Planet, o renumită companie de analiză a datelor din industria aerospațială.
Acordul la nivel global prevede oferirea de soluții de software agricol pentru fermieri, prin integrarea zilnică a imaginilor din satelit furnizate de Planet în software-ul de management al fermelor, asigurat de Granular. Astfel, fermierii au la dispoziție instrumente avansate de analiză a datelor, care le permit și să gestioneze mai bine riscurile ce pot apărea în câmp, astfel încât să își crească productivitatea.
„Planet dispune de cea mai mare rețea de sateliți din lume și îmbunătățește constant calitatea imaginilor furnizate și frecvența trimiterii acestora”, a declarat Sid Gorham, managerul și cofondatorul Granular. „Specialiștii noștri au creat instrumente de analiză ce transformă imaginile din satelit în date valoroase despre starea culturilor pe toată durata perioadei de vegetație, până la recoltare. Fermierii pot astfel accesa informațiile direct de pe propriul telefon, prin intermediul aplicației noastre, având la dispoziție informațiile furnizate de întreaga rețea de sateliți”.
„Imaginile furnizate zilnic de Planet vor juca un rol foarte important în munca revoluționară din agricultură, pe care echipa Granular o face. Având tot acest flux de informații la îndemână, fermierii vor avea suficiente date pentru a crește productivitatea și a asigura condițiile optime pentru culturile lor”, a adăugat Will Marshall, managerul și cofondatorul Planet.
Grație acestui software, fermierii vor avea o viziune de ansamblu în timp real asupra modului în care evoluează culturile, precum și posibilitatea să intervină mai rapid dacă întâmpină probleme, pentru a putea îmbunătăți starea acestora, astfel încât să nu aibă pierderi masive și, în final, să-și crească semnificativ productivitatea în fermă.
Doamnele din agricultura românească au fost premiate în cadrul Galei „PRIA Women in Agriculture”, pentru al III-lea an consecutiv
PRIAevents a organizat la București Conferința „PRIA Agriculture”, însoțită de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în data de 22 martie 2018.
Conferința PRIA Agriculture a fost cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și a reprezentat o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.
Conferința a fost însoțită și în acest an de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în cadrul căreia am recunoscut și premiat eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. Am avut lectori de renume, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.
Anul acesta, au primit premii doamnele Valeria Mirică - Euroval 2005 SRL, Anişoara Făgăraş - Agro Fagarali, Madlen Iuliana Lazăr - Agromad Crops, Elena Mateescu - directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Cecilia Damaschin - Teodema Serv COM, Elena Tatomir - şeful Direcţiei Generale Politici Agricole, Doina Băiculescu - directorul general al Agenţiei Naţionale Fitosanitare, Maria Zalatu - Mery Ferma Mare SRL şi Mariana Ghiţescu - Euroserv SRL.
Participanții la cel mai important eveniment agricol al primăverii au dezbătut cele mai importante teme pentru agricultura României, alături de reprezentanți ai autorităților și de presă.
Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței „PRIA Agriculture” vom premia și vom aplauda activitatea acestora pentru sectorul agricol. Vom afla, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes.
Lectorii au fost Daniel Botănoiu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Valeriu Tabără – președinte ASAS, Mihaela Popa – vicepreședinte CEC Bank, Laurenţiu Baciu – preşedinte LAPAR, Diana Zaharia – manager achiziții legume - fructe Mega Image, Olga Tălmaciu – inginer agronom, consultant de specialitate pentru Mega Image, Paul Eduard KMEN - director general-adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
„Preocuparea autorităţilor române este să se păstreze actualul nivel de finanţare pentru a se putea ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare cu celelalte state europene, în ceea ce priveşte noua Politică Agricolă Comună”, a declarat joi Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în cadrul conferinţei organizate de PRIAevents. „Din punctul de vedere al liberalizării pieţelor, nu întotdeauna poţi să răspunzi riscurilor care apar, nu de la un an la altul, ci de la o săptămână la alta, nu ai predictibilitatea pe care ţi-o doreşti, nu te poţi baza pe venituri care să-ţi garanteze investiţiile viitoare. Din acest punct de vedere, preocuparea noastră este să menţinem nivelul de finanţare actual, astfel încât să putem să ajungem la acelaşi nivel de dezvoltare şi dotare pe care îl au celelalte state”.
Potrivit lui Botănoiu, România are o agricultură duală, o agricultură a fermelor mici şi foarte mici şi o agricultură a fermelor mari.
„Ca atare, trebuie să răspundem pozitiv cu politici atât pentru fermele mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii. Anul trecut, sectorul agricol a adus economiei României 3,3 miliarde de euro. Până acum, încasările pe care le-am făcut la buget sunt extrem de consistente, de ordinul miliardelor. Sectorul agricol românesc devine din ce în ce mai competitiv, cu bune, cu rele. Sunt aceste discuţii legate de modul cum răspunde Europa, ce tip de politică alegem, ce alege Europa în raport cu celelalte blocuri (de state, n.r.) existente la nivel mondial. Să nu uităm că Rusia este capabilă să producă 120 de milioane de tone de grâu. Singurul impediment astăzi este transportul, că îi costă 65 de euro pe tonă ca să poată să aducă în condiţii optime. Vor accepta să se ducă către aceste cantităţi comasate la o calitate destul de bună, evident cu preţuri rezonabile”, a mai explicat Botănoiu.
La rândul său, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că România este scutul Europei la Marea Neagră în ceea ce priveşte piaţa agricolă, iar ţara noastră ar trebui să ceară un buget mai mare pentru acest lucru.
„Partea proastă şi ghinionul nostru, că suntem scutul Europei în ceea ce priveşte piaţa la Marea Neagră, unde avem cele mai mari puteri agricole. Să recunoaştem că Rusia a luat-o tare înainte cu producţiile. Cred că ar trebui să cerem un buget suplimentar pentru efortul pe care îl facem în apărare, ţinem scutul în favoarea celorlalte ţări membre, ceea ce înseamnă costuri”, a spus Baciu.
„În urmă cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o nouă abordare a relației cu producătorii locali de legume, având în vedere că ne doream să putem oferi constant clienților noștri legume locale, gustoase și, nu in ultimul rând, sănătoase. Această nouă abordare a presupus o implicare activă a Mega Image pe tot procesul de producție, de la programare cultură, pana la livrare”, a spus Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image. „Mai întâi, a trebuit să identificăm legumicultori care să aibă experiență în producție de minimum trei ani, să fie în apropierea Bucureștiului, la maximum 200 km distanță față de depozitele noastre, și care să aibă suprafețe protejate de minimum 2.000 mp. După ce făceam analizele de sol și apă și avem confirmarea că acestea sunt conforme, puteam să desfășuram mai departe colaborarea. Apoi, ne-am ocupat de selectarea inputurilor care să fie compatibile cu o cultură tradițională responsabilă, care să ne asigure legume gustoase, dar și sigure pentru consum. Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare, astfel încât să putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producătorilor noștri. În plus, valoarea acestora este finanțată în primăvară de către Mega Image, urmând ca aceasta să se compenseze prin livrări, către finalul sezonului. Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producător din acest program stabilim încă din iarnă planul livrărilor, pornind de la suprafața lucrată de fiecare, iar Mega Image se angajează prin contract la cantități și preturi pentru întreg sezonul. În plus, oferim permanent partenerilor noștri consultanță de specialitate, iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, în laboratoare specializate. Ne bucurăm că, de la un an la altul, strângem în jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii, iar acum numărul lor a crescut la 121 și aceștia dețin în total peste 100 ha de solarii sau sere”, a precizat Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image.
Sprijinul cuplat în sectorul vegetal intră la plată în perioada următoare. Fermierii care așteaptă această subvenție cu valoare mare pe hectar vor primi banii cât de curând, anunță Paul Eduard Kmen, directorul general adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la conferința PRIA Agriculture.
Șeful adjunct APIA, Paul Eduard Kmen, a anunțat, în data de 22 martie 2018, că sprijinul cuplat vegetal, pentru lista de culturi agricole eligibile pentru această subvenție, va intra la plată în perioada imediat următoare. APIA lucrează acum la stabilirea valorilor pe hectar pentru fiecare cultură agricolă și la procesarea dosarelor fermierilor care au solicitat sprijinul cuplat vegetal în Campania 2017.
„În momentul de față, putem spune că în ceea ce privește Campania 2017 suntem la o sumă totală achitată către fermieri de 2,465 miliarde de euro, bani intrați efectiv în conturile fermierilor. Sunt plătiți aproximativ 850.000 de fermieri din cei 860.000. Deci, mai avem puțin și reușim să plătim toți fermierii care au de primit bani de la noi. În perioada imediat următoare, vom începe și plata sprijinului cuplat pe vegetal. În ceea ce privește anul 2018, ne încadrăm în aceleași termene foarte stricte. Suntem în perioada de primire a cererilor de plată, 1 martie - 15 mai, apoi între 1 iunie și 1 iulie vom face toate controalele administrative, stabilirea eșantioanelor de control, tot ce trebuie făcut pentru a putea începe controalele pe teren în perioada 1 iulie - 1 octombrie, și din nou, din 16 octombrie, să începem plata avansului”, a declarat directorul general-adjunct APIA, în cadrul Galei Pria Agriculture, desfășurată joi, 22 martie 2018.
Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Conferences, a mulțumit tuturor participanților și lectorilor și a precizat următoarele: „Suntem bucuroși că, iată, ne aflăm la ediția a 3-a a Galei PRIA Women in Agriculture. Ne bucurăm să vă anunțăm pe această cale că PRIA va organiza si anul acesta conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala Fermierilor Români în 27 septembrie 2018, dar și alte trei evenimente destinate agriculturii - PRIA Agriculture Cluj-Napoca, Iași și Ialomița - tot în decursul acestui an”.
PRIA Agriculture a reunit 200 de participanți, după cum urmează: reprezentanţi ai Guvernului României, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai APIA și AFIR, reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă, membri LAPAR, dar și ai altor asociații importante, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR, reprezentanți ai Camerelor de Comerț, reprezentanți ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanți ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare, consultanţi, companii cu servicii şi soluţii IT, precum și presa de specialitate.
Publicitate
Revista
