UNCSV și viziunea sa asupra viitoarei PAC, post-2020: „Crearea de filiere scurte și clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole”
În poziția preliminară a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) pentru PAC post-2020 am subliniat zece puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar, a precizat pentru Revista Fermierului într-un interviu proaspătul director general al UNCSV, Florentin Bercu.
Discuția cu fostul director executiv al Pro Agro a avut loc la nici două săptămâni de la ședința de inaugurare și operaționalizare a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), „prima de acest gen din România”, așa cum afirmă însuși inițiatorii demersului.
UNCSV reunește pentru început opt cooperative agricole ca membri fondatori, enumerând aici Agrisud Cooperativă Agricolă, Argeș Biosud Cooperativă Agricolă, Braicoop Cooperativă Agricolă, Dobrogea Sud Cooperativă Agricolă, Oltenia Cereal Nord Cooperativă Agricolă, Tinoasa Cooperativă Agricolă, Unirea Covurlui Cooperativă Agricolă și 15 Februarie Rotunda Cooperativă Agricolă, care au o cifră de afaceri însumată de peste 100 de milioane de lei și acoperă o suprafață de aproximativ 150.000 de hectare, aflată în continuă extindere.
Din echipa de conducere a UNCSV fac parte Nicolae Sofone - Președinte Cooperativa Agricolă Dobrogea Sud și președinte al uniunii, Alexandru Haită – Director Cooperativa Agricolă Tinoasa și vicepreședinte al UNCSV, Mircea Paul Băluță – Director Cooperativa Agricolă Argeș Biosud și Membru al Consiliului de Conducere, Ștefan Stănescu – Membru Cooperativa Agricolă 15 Februarie Rotunda și Membru în Consiliul de Conducere, Ciprian Coja – Director Cooperativa Agricolă Unirea Covurlui și membru în Consiliul de Conducere, Florin Constantin – președinte Onorific UNCSV, respectiv Florentin Bercu – director UNCSV.
Mai spunem doar că UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.
Mai multe, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Domnule Florentin Bercu, aceasta nu este prima discuție pe care o purtăm cu dumneavoastră pe tema cooperativelor și a oportunității existenței și funcționării acestora în interesul agricultorilor, horticultorilor și zootehniștilor români. Care sunt totuși argumentele dumneavoastră în favoarea funcționării acestor forme asociative la noi în țară?
Florentin Bercu: Am început să cred în cooperativele agricole încă din anul 2006, atunci când am observat cum funcționează acestea în Marea Britanie. La momentul respectiv am conștientizat că acestea reprezintă atât o soluție eficientă de redresare, cât și de întărire a sectorului agrozootehnic românesc, dacă nu chiar singura. Cu toate că, la acea vreme, fermierii români nici nu voiau să audă de cooperative, în prezent această reticență a fost depășită. Mulți dintre aceștia fie sunt deja membri în astfel de organizații, fie cochetează cu ideea.
Totodată, în contextul problemelor cu care se confruntă producătorii agricoli din România, precum și al soluțiilor pe care le-au identificat omologii lor din alte state în vederea remedierii unor situații similare, am fost convins că aceste cooperative agricole moderne pot fi utile fermierilor dacă sunt organizate și conduse într-un mod profesionist. În acest sens, am decis să aprofundez acest subiect îmbinând practica cu teoria și încercând să vin cu plus valoare prin lucrarea de doctorat și postdoctorat.
R.F.: V-ați alăturat astfel UNCSV, părăsind funcția de director executiv pe care o dețineați în cadrul Pro Agro...
F.B.: Am petrecut șase ani minunați în cadrul Federației Naționale Pro Agro. Am învățat foarte multe lucruri utile, am fost implicat total și am făcut tot ceea am știut și putut, astfel încât federația să se dezvolte, să se consolideze și să-și atingă obiectivele pentru care a fost constituită de membrii fondatori, dar am simțit că încep să mă plafonez având aceleași activități. Mi-am spus că este cazul să accept o provocare nouă prin care să contribui mai mult la dezvoltarea, eficientizarea cooperativelor agricole și sectorului cooperatist, continuând munca începută prin studiile postuniversitare.
Trebuie să menționez că UNCSV este ca o „rază de lumină” printre organizațiile profesionale din România pentru că este o organizație formată doar din cooperative agricole înființate pe Legea 566/2004 cu modificările și completările ulterioare, cât și din societăți cooperative agricole pe Legea 1/2005. Astfel, prin intermediul acestora, fermierii pot avea acces la beneficii economice concrete, punctuale pentru aceștia.
R.F.: Vorbiți foarte frumos de UNCSV. Care sunt obiectivele sale pe termen scurt și pe termen mediu?
F.B.: Pentru o organizație nou-înființată, UNCSV are obiective ambițioase. Mai exact vorbim, de promovarea cooperativelor agricole și îmbunătățirea cadrului normativ specific, de promovarea și validarea facilităților fiscale pentru cooperativele agricole și membrii acestora, cât și de clarificarea aspectelor legate de dubla impozitare a cooperativelor și a membrilor cooperatori. Totodată, UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.
R.F.: Asta înseamnă că UNCSV comunică în mod constant cu autoritățile specializate pe problematica specifică.
F.B.: Confirm cele spuse de dumneavoastră. Am transmis deja autorităților competente propuneri pentru viitoarea Politică Agricolă Comună post-2020, pentrun îmbunătățirea Ordinului 619/2015 cu modificările și completările ulterioare și - cel mai important pentru membri noștri și cooperativele agricole din România - am transmis împreună cu COOP RO adrese la toate sediile ANAF județene referitoare la facilitățile fiscale acordate prin Legea nr. 164/2016 cooperativelor și membrilor acestora.
R.F.: Iată și o întrebare la care cred că vă așteptați: - care este solicitarea prioritară a UNCSV în contextul noii PAC?
F.B.: În poziția preliminară a UNCSV pentru PAC post-2020 am subliniat 10 puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar.
Fiind vorba despre o organizație a cooperativelor agricole, voi detalia puțin doar partea specifică a sectorului. Concret, atunci când ne gândim la viitoarea PAC, în opinia cooperatorilor din uniune este important să se ia măsuri suplimentare când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, în scopul de a elimina blocajele care împiedică manifestarea deplină a acestor forme de asociere și a altor tipuri de grupuri de producători pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente.
În plus, măsurile de sprijin trebuie să meargă dincolo de simpla concentrare a ofertei. Acestea trebuie să aibă printre obiective și sprijinirea prelucrării, generarea de valoare adăugată, plasarea pe piață, precum și stimularea înființării de rețele comerciale ale cooperativelor, grupurilor de producători și organizațiilor producătorilor din sectorul agroalimentar, după modelele existente în unele state membre (SM). Aceste măsuri trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței, respectiv să contribuie la o piață unică funcțională.
În vederea promovării pe deplin a agricultorilor, cât și utilizarea și implicarea lor în aceste măsuri, este necesar să li se ofere certitudine juridică atunci când vine vorba de dreptul concurenței. În acest sens și în conformitate cu una dintre recomandările Task Force-ului Piețe Agricole este imperativ să se revizuiască Legea Concurenței. Recunoscând specificitățile sectorului agricol și permițând agricultorilor să lucreze în mod colectiv sunt două condiții prealabile fundamentale pentru a consolida poziția agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și, prin urmare, a îmbunătăți puterea lor de negociere. Acest lucru înseamnă eliminarea practicilor comerciale neloiale și revizuirea legislației în domeniul concurenței.
În România sunt înregistrate 763 de cooperative și societăți cooperative agricole. Dintre acestea, doar 299 înregistrează activități economice cu o cifră de afaceri cumulată de 100 milioane de euro, la care se adaugă reticența la asociere din România și dezvoltarea destul de timidă a lor în comparație cu celelalte state membre (fiind în urmă cu cel puțin 30 de ani). Din acest motiv se impune ca, în cazul cooperativelor agricole și al grupurilor de producători, să fie eliminată obligativitatea încadrării în programele de finanțare cu fonduri europene la suma maximă nerambursabilă din totalul cheltuielilor eligibile în funcție de valoarea producției standard (SO) ale majorității membrilor acestora pentru investiții în reproducție, prelucrare, procesare, ambalare, depozitare și comercializare. Și asta deoarece acestea necesită investiții foarte mari, iar fermierii ezită să investească împreună cu alți fermieri din neîncredere și pe fondul efectelor sistemului cooperatist comunist specific care a existat în România.
Solicităm pe această cale ca aceștia să poată beneficia de sprijin public nerambursabil între 50% - 90% din totalul cheltuielilor, fără a fi limitați la SO, și să fie încurajate investițiile în magazine și rețele comerciale ale cooperativelor agricole și grupurilor de producători.
Precizăm că formele de asociere din România sunt încă la început, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, fapt vizibil și în numărul de proiecte depuse și finanțate până în prezent, care sunt mai puțin de 10, din 2007 până în prezent.
R.F.: În final, de la ce ar trebui plecat atunci când vorbim despre cooperativele agricole?
F.B.: Primul lucru de la care trebuie plecat este înțelegerea fenomenului și aplicarea principiilor cooperatiste. În acest context, vorbim de educarea, informarea și instruirea membrilor cooperatori pentru a produce în funcție de cerințele pieței și creionarea unei strategii profitabile pe termen lung. De asemenea, trebuie avut în vedere controlul democratic al membrilor cooperatori în cadrul cooperativei. Demn de luat în seamă este și faptul că asocierea și cooperarea dintre producători sunt esențiale în ceea ce privește consolidarea puterii de negociere și rentabilizarea afacerii pe termen lung.
Apoi, relevante pentru discuția privind cooperativele agricole sunt și realizarea de investiții în comun pentru obținerea de produse cu valoare adaugată, care să vină în sprijinul creșterii eficienței economice a membrilor, precum și introducerea inovațiilor și a tehnicilor moderne de management, marketing și comerț, respectiv cooperarea între aceste forme asociative în vederea atingerii obiectivului membrilor și ocuparea unei cote de piață a produselor care să le asigure rentabilizarea afacerii.
R.F.: Care sunt sau care ar trebui sa fie obiectivele cooperativelor agricole din România?
F.B.: În acest context, în primă instanță vorbim de creșterea eficienței economico-sociale a întregii activități a membrilor. Concret, cooperativele agricole trebuie să își gestioneze propriile resurse prin optimizarea producției și prin creșterea calității serviciilor pentru a putea obține profit.
În egală măsură discutăm de satisfacerea interesului membrilor. Cu alte cuvinte, aceștia sunt proprietarii afacerii lor, ai cooperativei și sunt implicați atât în activitățile cooperației, cât și în conducerea acesteia.
Nu trebuie omisă nici acordarea de atribuții. Concret, membrii au putere și control asupra vieții lor, a împărțirii atribuțiilor, cât și asupra asigurării unui management performant.
Foarte importantă (dacă nu cea mai importantă) este și gândirea strategică. Aceasta presupune a lua în calcul cum pot fi folosite în mod eficient avantajele de a fi membru cooperator, de a funcționa ca structură cooperatistă, fiind singura modalitate de menținere competitivă în piață.
Nu în ultimul rând, vorbim de investiții care să aducă valoare adaugată la nivel de cooperativă.
Peste 3.600 de legumicultori din Olt și din Buzău, înscriși în programul „Tomate în spații protejate”, 2018
Direcțiile agricole ale celor două județe au raportat recent că 3.174 de fermieri din Olt și aproape 500 de legumicultori din Buzău s-au înscris în programul „Tomate în spaţii protejate”, Oltul fiind primul județ din ţară din punctul de vedere al numărului de producători care participă la acest program naţional.
Conform vocilor autorizate ale Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, primele tomate româneşti produse de legumicultorii olteni ar urma să ajungă pe piaţă la jumătatea lunii aprilie, ca urmare a faptului că sunt câteva zeci de fermieri care au plantat deja răsadurile de roşii în solarii.
Reprezentații DAJ Olt afirmă că au înscriși în programul citat anterior 3.174 de fermieri. Județul se află astfel pe primul loc în ţară, pentru că în judeţul Olt „este şi tradiţie în cultivarea tomatelor”, dar „sunt şi condiţii de temperatură şi sol bune”.
Până luni, 19 februarie 2018, 34 de fermieri (29 din bazinul legumicol Izbiceni-Giuvărăşti şi cinci fermieri din Strejeşti) plantaseră deja răsadurile în solarii și pot scoate pe piaţă roşii româneşti la jumătatea lunii aprilie. De asemenea, au început plantările la Tia Mare. Localitatea cu cei mai mulţi legumicultori înscrişi în programul „Tomate” este Izbiceni, cu 700 de fermieri care au în total 300 de hectare cu solarii, urmată de localitatea Cilieni, cu 560 de fermieri în program.
Potrivit estimărilor DAJ Olt, în ciclul întâi vor fi circa 2.500 de fermieri care vor scoate tomate pe piaţă în lunile aprilie-mai, iar ceilalţi fermieri înscrişi vor produce în ciclul al doilea, în toamnă. Reprezentanţii DAJ Olt se vor deplasa la fiecare fermier înscris în program de cel puţin două ori, la plantare şi apoi la rodire, pentru a certifica faptul că se respectă programul.
Judeţul Olt a fost pe primul loc la programul „Tomate” şi în 2017, an în care peste 2.400 de fermieri au reuşit să obţină ajutorul de minimis de 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătraţi cultivaţi cu tomate în spaţii protejate.
Buzău: dublul numărul fermierilor înscriși în programul „Tomata” 2018
La rândul lor, aproximativ 500 de legumicultori din judeţul Buzău s-au înscris în Programul „Tomata” 2018, numărul fiind aproape dublu faţă de anul trecut, peste 90% dintre aceştia intrând în program în prima etapă, afirmă reprezentanţii Direcţiei Agricole Judeţene Buzău, și aceștia citați de agenția națională de presă.
Potrivit spuselor acestora, e parcursul acestei săptămâni, legumicultorii din Cochirleanca şi Glodeanu Sărat au început plantările în solarii.
O veste bună pentru consumatorii din Capitală, Buzău, precum și din alte orașe unde, în extrasezon, ajung circa 1.000 de tone de tomate este și aceea că majoritatea roșiilor produse de buzoieni ar putea figura la categoria legume bio.
În 2017, conform datelor DAJ Buzău, au fost prelevate probe pentru determinarea conţinutului de pesticide, cele mai multe dintre acestea putând figura la categoria de legume bio, cu conţinut cvasiinexistent de pesticide.
Aceleași informații relevă că, în plină iarnă, unii cultivatori au demarat deja campania de plantare în solarii, la Cochirleanca şi Glodeanu Sărat, ceea ce face ca, la jumătatea lunii mai, aceste legume să fie deja prezente în pieţe.
Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar în valoare de 3.000 de euro, beneficiarii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripţionată „Program susţinere tomate, 2018” şi să obţină, în extrasezon, o producţie de minimum 2 kg de tomate/mp, făcând dovada prin documente justificative privind comercializarea acesteia.
Fermierii mari din LAPAR se plâng că nu a fost rezolvată încă problema plăților pentru bunăstarea la animale
Chiar dacă în cadrul celei de-a VI-a întâlniri a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020 din data de 29 septembrie 2017, eveniment organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg subiectul reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program), potrivit spuselor lui Constantin Bazon, membru marcant LAPAR, nici până la această dată nu este rezolvată problema plăților pentru bunăstarea la animale.
„S-a făcut propunere pentru realocarea fondurilor pentru bunăstarea la animale și lucrul este încă nerezolvat”, a precizat Bazon în cadrul conferinței de presă din data de 21 februarie 2018, eveniment care a succedat Adunării Generale a Ligii. „Din păcate, probabil că a fost și o greșeală tehnică în Comitetul de Monitorizare, de modificare a PNDR-ului din exercițiul financiar actual într-un procent prea mare. Cel puțin, aceasta este argumentarea comisarului care răspunde de PNDR România și care a și participat la Comitetul de Monitorizare. Înțeleg, mai pe surse acum, că toate cererile propuse, inclusiv acordarea a 443,5 milioane de euro din realocări pentru bunăstare (...) nu s-au aprobat încă, deși termenul este mult trecut”.
Într-un interviu acordat ediției online a Revistei Fermierului în data de 19 octombrie 2017, Dănuț Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, preciza că reprezentanții României au discutat cu organismul de conciliere această problemă, ocazie cu care partea română a explicat argumentele pentru care consideră că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală.
„Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor Comisiei Europene, entitate care poate sau nu să țină cont de ele. În orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere”, afirma Potor în cadrul interviului.
În ceea ce privește resursele alocate reactivării Măsurii 14, Potor avea încă de pe atunci răspunsurile: „Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.
Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele în care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.
Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați”.
În prezent, fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi).
Beneficiarii acestei măsuri nu sunt nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care „câștigă” aici sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară.
În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și consumatorul european.
Milionis, responsabil de audit al Curții de Conturi Europene (ECA), va raporta asupra controalelor efectuate în domeniul produselor alimentare ecologice în UE
Specialiștii ECA în frunte cu Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit, vor analiza sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice, anunță instituția printr-un comunicat.
Aceștia vor urmări să evalueze dacă consumatorii pot avea în prezent mai multă încredere că produsele sunt cu adevărat ecologice decât puteau avea la data ultimului audit al Curții de Conturi Europene în acest sector, în 2012.
Auditorii au publicat, de asemenea, o notă de informare privind sistemul UE de control al produselor alimentare ecologice în atenția părților interesate de această temă.
Producția ecologică este modalitatea de a produce alimente și alte produse cu respectarea ciclurilor de viață naturale. Natura ecologică a produselor este verificată pe baza unui sistem de certificare prevăzut în legislația UE și supravegheat de Comisia Europeană. Sistemul este pus în aplicare de statele membre, iar inspecțiile sunt efectuate atât de organisme publice, cât și de organisme private.
Vânzările cu amănuntul pe piața ecologică a UE au crescut cu 54% între 2010 și 2015. Suprafața totală destinată agriculturii ecologice în UE a crescut cu 21% în aceeași perioadă. Importurile de produse ecologice au crescut cu 32% între 2012 și 2015. Deși prețul produselor ecologice este mai mare decât cel al produselor obținute în mod convențional, piața se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește acoperirea cererii, iar prețul suplimentar pe care consumatorii sunt dispuși să îl plătească are potențialul de a încuraja vânzări frauduloase în acest sector.
„Provocarea cu care se confruntă sectorul ecologic constă în asigurarea unei creșteri constante a ofertei și a cererii, menținând în același timp încrederea consumatorilor”, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit.
În cadrul politicii agricole comune, fermierii certificați care practică agricultura ecologică primesc o plată pentru „înverzire”. Acești fermieri pot primi, de asemenea, sprijin din partea Fondului European Agricol pentru dezvoltare rurală, atât pentru conversia spre agricultura ecologică, cât și pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică deja existente. Contribuția totală a acestui fond la plățile pentru agricultura ecologică se ridică la 6,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.
Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat în prima parte a anului 2019. Acesta va face parte dintr-o serie de rapoarte ale Curții de Conturi Europene privind diverse aspecte ale lanțului alimentar, serie care include un raport privind risipa de alimente (publicat în ianuarie 2017), un raport referitor la bunăstarea animalelor (în curs) și un raport privind siguranța alimentară (în curs).
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 asigură bazele unei dezvoltări durabile a producției ecologice, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne, garantând concurența loială, asigurând încrederea consumatorilor și protejând interesele acestora. Atât fermierii, cât și alți operatori pot obține fonduri UE pentru producția de alimente ecologice în cadrul pilonilor 1 și 2 ai politicii agricole comune.
Cel mai recent raport al Curții de Conturi Europene pe această temă este Raportul Special nr. 9/2012, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”.
Duluțe, Agricost: „Sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. Nu vreau să vând”. Bologa, ADS: „N-am auzit, sincer” (de preluarea societății de către străini)
Atât Constantin Duluțe, acționarul majoritar al Agricost SA cu 99% din total (restul de 1% fiind în portofoliul unei companii conduse tot de acesta), cât și Cătălin Gheorghe Bologa, directorul general al Agenției Domeniilor Statului (ADS), au declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului că nu există vreo intenție de preluare de către un fond de investiții străin/un român în numele unei astfel de entități a societății care administrează o exploatație agricolă de 57.000 de hectare, formată în jurul unor terenuri luate în concesiune de la ADS în Insula Mare a Brăilei (IMB).
Că nu știu nimic despre această intenție despre care s-a tot vorbit în ultima perioadă în presă au confirmat telefonic pentru Revista Fermierului atât ministrul Agriculturii, Petre Daea, cât și secretarul de stat al MADR, Daniel Botănoiu. Presa locală din Brăila (și nu numai) a preluat informațiile-bombă dintr-un articol publicat la finele lunii decembrie a anului trecut în jurnalul de tranzacții mirsanu.ro, potrivit cărora un fond suveran de investiții din Abu Dhabi s-ar pregăti să achiziționeze pachetul majoritar de acțiuni al unuia dintre cei mai mari jucători din agribusiness-ul românesc, în cadrul unei tranzacții estimate până la 270.000.000 de euro.
În plus, decizia de a publica acest articol menit să facă lumină în noianul de informații din piață s-a bazat și pe detaliile primite de noi, pe surse, în urmă cu 24 de ore, dar și în 11 ianuarie 2018, informații conform cărora un fost manager de top al unei mari companii de agribusiness face demersuri de due dilligence pentru achiziția pachetelor majoritare ale unor mari exploatații din România (Agricost, respectiv Intercereal), respectiv că ar prelua poziția actualului administrator Agricost, Lucian Buzdugan. Mai mult, că Agricost ar fi fost deja vândut a fost informația zilei de miercuri, 21 februarie 2018, una confirmată la finele unei conferințe de presă chiar de către șeful unei mari organizații profesionale din agricultură.
Pentru corecta informare a publicului cititor, acționarul majoritar al Agricost a precizat totuși pentru publicația noastră că are în vedere eventuale parteneriate cu investitori străini/români (în numele acestora) pentru a atrage diverse capitaluri, dar nu că ar lua în calcul vânzarea de pachete majoritare de acțiuni ale companiei sale.
Nevoia de dezvoltare, implicit de linii de creditare, a Agricost este clară, fapt relevat inclusiv de contractarea de societate de la EximBank - S.A. a unei scrisori de garantie bancară în valoare de 100.000 de lei, cu o perioadă de valabilitate începând cu ianuarie 2018, conform Hotărârii nr. 22 din data de 20 decembrie 2017 a adunării generale extraordinare a asociaților.
„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni/acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, a precizat Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”
El a mai precizat că nu știe care este motivul din spatele acestor zvonuri lansate în piață și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.
„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, a conchis Constantin Duluțe.
„Nu ne putem da un astfel de acord”, Bologa, ADS
Pe lângă punctul de vedere al șefului Agricost, cel al ministrului Daea, cât și al secretarului de stat Botănoiu, directorul general al ADS a confirmat și el pentru Revista Fermierului că nu este la curent de existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.
„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și cu asta-basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.
În ceea ce privește zvonurile lansate în piață, Bologa a mai precizat că unele informații vehiculate „sunt mai corecte, altele mai puțin corecte”.
„Știm cum este piața informațiilor”, a conchis acesta.
Informația privind preluarea Agricost ar proveni din piața de fuziuni și achiziții. Sorin Dogaru, în locul lui Lucian Buzdugan?
În data de 21 decembrie 2017, jurnalul de tranzacții mirsanu.ro vehicula informația potrivit căreia un fond suveran de investiții din Abu Dhabi s-ar pregăti să achiziționeze pachetul majoritar de acțiuni al unuia dintre cei mai mari jucători din agribusiness-ul românesc, în cadrul unei tranzacții estimate până la 270.000.000 de euro. Pe lângă brandul Intercereal, cel mai des menționat de autor era însă numele Agricost.
„O companie în spatele căreia se află un fond suveran de investiții din Abu Dhabi este aproape de a semna achiziția unuia dintre principalii jucători locali din agricultură, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții mirsanu.ro”, se preciza în articol. „Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că tranzacția ar putea ajunge până la 250 - 270 mil. euro. Ținta de achiziție ar putea fi grupul Agricost Brăila, controlat de către omul de afaceri Constantin Duluțe. (...) Investitorul care poartă negocierile de achiziție are în spate unul dintre fondurile de investiții suverane ale emiratului Abu Dhabi, susțin sursele citate, care adaugă că este vorba despre un acționar al grupului bancar italian UniCredit, care deține a cincea bancă din România”.
Conform aceluiași articol de presă, în acest caz ar fi vorba despre fondul suveran Mubadala, un gigant global cu active totale sub administrare de peste 126,7 miliarde USD, care are în portofoliu parteneriate și investiții în diferite sectoare la UniCredit, managerul global de investiții Carlyle (activ în România în sectorul de explorare și producție din Marea Neagră), Borealis, OMV (în România prin Petrom), EDP (activ în România în sectorul energiei eoliene), CEPSA, BP, Investcorp sau compania aerospațială Virgin, fapt infirmat pentru noi chiar de către Duluțe.
„Mubadala a fost creată ca o platformă globală de investiții pentru a realiza viziunea celui considerat a fi părintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Zayed bin Sultan Al Nayhan”, se mai scria în articolul publicat de portalul mirsanu.ro.
Deocamdată, nimeni nu știe cine este personajul care ar negocia în numele străinilor. Ce poate fi precizat până la acest moment este faptul că surse apropiate publicației noastre mărturiseau la mijlocul lunii ianuarie a.c. că locul vestitului Lucian Buzdugan ca administrator al Agricost avea să fie luat de Sorin Cezar Dogaru, fost manager general al diviziei de agricultură InterAgro.
Contactat telefonic de redacția noastră, Dogaru dezmințea însă informația la acea dată.
„Nu, nu ați auzit bine, absolut deloc (n.r. - că ar prelua locul lui Lucian Buzdugan). Dezmint informația. Mie nu-mi place să apar prin ziare, prin reviste, cu chestii din acestea. Ați auzit greșit”, a afirmat Sorin Cezar Dogaru la acea vreme.
Potrivit M.Of. 625 din 14 februarie 2018, Societatea Agricost – S.A. transmitea o notificare către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brăila, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea depunerii textului actualizat al actului constitutiv al societății comerciale Agricost – S.A. și care a fost înregistrat sub nr. 2658 din 05 februarie 2018, fără însă a preciza ce anume s-a hotărât în textul actualizat și numărul hotărârii.
În precedenta ediție a M.Of. 623 din 13 februarie 2018. modificările erau precizate însă în mod clar, și anume că acționarii aprobă completarea obiectului secundar de activitate al societății cu codul CAEN "8559 - Alte forme de învățământ n.c.a.”, actualizându-se astfel actul constitutiv al societății „conform modificărilor aduse prin prezenta hotărâre”, în speță hotărârea 1 din data de 30 ianuarie 2018.
Duluțe pentru Revista Fermierului, în 2017: „Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole”
Ca și în cazul lucernei produse în Insula Mare a Brăilei (IMB) și exportate în mare parte în țări din Orientul Mijlociu (circa 35.000 de tone), și în cel al grâului produs de Agricost circa 80 la sută din totalul obținut este comercializat peste graniță, a precizat pentru publicația noastră șeful companiei, Constantin Duluțe, cu ocazia Zilei Câmpului care a avut loc la centrul de excelență DuPont din Insula Mare a Brăilei.
Ca urmare a cererii tot mai mari de grâu cu un grad înalt de proteină, solicitare venită din partea traderilor, agronomii din IMB au adaptat tehnologia și au trecut la fracționarea azotului.
„Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole. O parte din ele rămân pentru consum intern, iar o parte pleacă la export. (...) Reușim să obținem un grâu de foarte bună calitate. În ultimul timp, marii cumpărători ridică problema proteinei. De aceea, am fost nevoiți să schimbăm tehnologia – fracționarea azotului – care contribuie la creșterea procentului de proteină din grâu. Piața românească, industria românească, nu are capacitatea de a absorbi întreaga cantitate. Ca urmare, ca și în cazul lucernei, și în acest caz facem export. Comercializăm peste graniță 80 la sută din grâul obținut”, a mai declarat, pentru Revista Fermierului, Constantin Duluțe.
În ceea ce privește politica investițională a Agricost, Duluțe a precizat că în ultimul an s-au băgat bani în instalații de dedurizare a apei, într-un centru de distribuire a hranei pentru muncitori, dar și într-o stație de deshidratare a lucernei.
„Politica firmei noastre este de a investi încontinuu, astfel încât să ne menținem la nivelul la care am ajuns și, de ce nu, să ne depășim condițiile în care la momentul acesta lucrăm. În anul care a trecut, un obiectiv principal de investiții a fost construirea a 30 de stații de dedurizare a apei, în așa fel încât să reducem cantitatea de substanțe la hectar și cantitatea de apă pe care o administrăm. Bineînțeles, îmbunătățim și calitatea apei pe care noi o folosim la tratamentele fitosanitare. De asemenea, pentru oameni, am investit un centru de distribuire a hranei. Mai exact, am externalizat pregătirea mâncării pentru 1.000 de persoane. De aici, hrana pleacă spre punctele de lucru în caserole, în așa fel încât fiecare salariat să primească această mâncare proaspătă și într-un timp util, rezonabil”, a mărturisit Duluțe. „An de an, gândim noi scheme pentru a crește valoarea adăugată a producției, iar fabrica de deshidratare a lucernei face parte din această gândire a noastră. O investiție atât de mare nu este la îndemâna oricărui fermier, având în vedere că ne-a costat peste 13 milioane de euro (n.r. - în condițiile unei cifre de afaceri anuale de 77 milioane euro). Aceasta se va amortiza într-un timp destul de lung. Obținem însă o lucernă de calitate foarte bună, având în vedere că procentul de proteină la marfa pe care noi o livrăm depășește 22 la sută, ceea ce este mult mai mult decât produce soia. O a doua problemă este că faptul că zootehnia din România nu este dezvoltată, că nu avem putere de cumpărare pentru lucernă pe piața internă, fapt pentru care suntem nevoiți să facem export în țările din Orientul Mijlociu”.
Conform precizărilor șefului Agricost, în cadrul companiei lucrează 1.000 de oameni, angajați care „au niște salarii decente”.
„Acești o mie de oameni, la rândul lor, au acasă de întreținut o familie cu două și trei persoane. Asta înseamnă că noi asigurăm un trai decent la peste 3.000-4.000 de oameni din județ”, a conchis Constantin Duluțe.
Întrebat fiind de un jurnalist Revista Fermierului câte dintre cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.
„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni, să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul lunii ianuarie a.c., în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).
Primele 10 persoane juridice care încasează subvenții pentru agricultură în România au capital din afara Uniunii Europene (finanțări libaneze, chineze etc.), conform declarațiilor eurodeputatului PPE, Daniel Buda.
„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, a declarat Buda, citat de agenția națională de presă Agerpres.
Până la momentul publicării articolului, cei de la serviciul de presă al Mubadala Investment Company, din Abu Dhabi, UAE, nu au dat curs solicitării noastre de a primi informații lămuritoare.
România poate colecta 30.000 de tone de lână prin 20 de centre specializate
În prezent, crescătorii de ovine pot valorifica lâna în 20 de centre de colectare localizate în județele: Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui, capacitatea totală de colectare fiind de maximum 30.000 de tone, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat.
Centrele care colectează lâna sunt localizate pe întreg teritoriul țării, astfel încât se colectează lâna de la toți crescătorii de ovine, iar Direcțiile pentru Agricultură Județene au pus la dispoziția asociațiilor crescătorilor de ovine datele de contact ale acestora.
În plus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, pornind de la efectivele de ovine și producția de lână obținută, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare pentru lână și piei de animale.
„Măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției Hotărârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine”, se precizează în documentul de presă. „Reamintim că în Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone, așadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate această cantitate”.
Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în program trebuie să depună la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.
„Concursul Național Vin Bag-in-Box”, a doua ediție, 26 februarie 2018
La inițiativa firmei Azoc Star, pe 26 februarie 2018 se desfășoară pentru al doilea an consecutiv ,,Concursul Național Vin Bag-in-Box”, în Capitală, la restaurantul La Mama – Ateneu. Azoc Star este partenerul oficial Smurfit Kappa Bag-in-Box pentru Europa de Est (Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Moldova și România).
La cea de-a doua ediție a Concursului de vinuri ambalate la bag-in-box participă aproximativ o sută de vinuri, iar cele medaliate vor primi însemne aplicabile pe exteriorul cutiilor. „Este o metodă de validare a calității, care va fi benefică atât consumatorilor, cât și revânzătorilor”, punctează reprezentantul firmei Azoc Star – Cătălin Costiniuc. El a adăugat că prima ediție a acestui concurs, din februarie anul trecut, a fost foarte bine primită de producătorii români. În 2017, au fost înscrise la Concursul Național Vin Bag-in-Box 72 de probe. „Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin la bag-in-box în a-și alege vinuri certificate în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, precizează Cătălin Costiniuc.
Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box, al filialei italiene Smurfit Kappa Bag-in-Box Vitop și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box.
În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, vinurile cu cele mai bune punctaje vor fi înscrise cu sprijinul financiar al organizatorilor la Concours International Wine In Box – concurs organizat în Franța, la Toulouse, în martie 2018. „Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest gen este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial”, apreciază Cătălin Costiniuc.
Juriul concursului va fi alcătuit și în acest an din membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România, somelieri, oenologi, jurnaliști și bloggeri din lumea vinului. Totodată, un juriu alcătuit din iubitori de vin va avea sarcina de a selecta cel mai popular vin ambalat la bag-in-box.
Decernarea premiilor se va face pe 2 martie 2018, ora 14:00, în cadrul târgului GoodWine (Romexpo București), la standul Azoc Star.
Firma Azoc Star este membră a diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, fiind responsabilă cu operațiunile din estul Europei (Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Moldova, România). Cu șapte fabrici în întreaga lume, Smurfit Kappa Bag-in-Box este liderul european pentru soluții bag-in-box, iar robinetul său Vitop este numărul 1 mondial pentru robinetele tip bag-in-box. Soluția de ambalaj Bag-in-Box este ideală nu doar pentru vinuri, ci și pentru produsele lichide sau semilichide alimentare și nealimentare, de la 1,5 litri până la 1.000 de litri. Sistemul bag-in-box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere.
CCR dă de pământ cu APIA: O multitudine de abateri consemnate ca urmare a controlului privind modul de acordare și de utilizare a subvențiilor și a altor forme de sprijin
Pe lângă abaterile consemnate de Curtea de Conturi a României (CCR) ca urmare a controlului privind modul de acordare și de utilizare a subvențiilor și a altor forme de sprijin din partea statului producătorilor agricoli la administrația centrală a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), și la centrele județene APIA, la ordonatorii terțiari de credite au fost consemnate abateri privind înregistrări contabile eronate, tranzacții neînregistrate în evidența contabilă, precum și neconcordanțe în evidențele contabile, se precizează în Raportul Public pe 2016 al instituției mai sus citate.
Potrivit documentului amintit anterior, principalele nereguli depistate de auditorii curții sunt neînregistrarea primelor de asigurare pentru campania din 2014, plătite în anul 2015 (cazul CJ APIA Constanța), cât și neînregistrarea în evidențele contabile a unor obligații reprezentând ajutoare financiare datorate producătorilor agricoli în anul 2016 (cazul CJ APIA Călărași), respectiv a sumelor datorate de către producătorii agricoli care au beneficiat necuvenit de ajutoare de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă și a obligațiilor accesorii aferente acestor sume (cazul CJ APIA Giurgiu).
Oficialii instituției de control au mai constatat plăți nelegale prin acordarea necuvenită a ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură (HG nr. 1174/2014), în sumă totală de 6.097.000 lei, cauzate de înscrierea, în cererile de plată, de suprafețe de culturi mai mari decât cele real exploatate (cazurile CJ APIA: Arad, Botoșani, Bihor, Caraș-Severin, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Neamț, Maramureș, Sălaj, Satu Mare și Suceava), precum și de prezentarea unor documente justificative care nu întrunesc condițiile de legalitate și regularitate (facturi fiscale) de către fermieri în sectorul vegetal sau declararea unui efectiv de animale superior celui real deținut de către fermierii din sectorul zootehnic (cazurile CJ APIA: Bacău, Constanța, Covasna, Harghita, Iași, Prahova) sau a unui consum de motorină mai mare decât cel efectiv utilizat la lucrările mecanizate efectuate în anul de cerere (cazul CJ APIA Prahova).
Totodată, se mai precizează în raport, plățile nelegale au mai fost cauzate și de neidentificarea beneficiarilor care au încasat sume necuvenite în ultimii trei ani calendaristici (cazurile CJ APIA: Botoșani, Buzău, Hunedoara, Ialomița și Neamț), a beneficiarilor inactivi fiscal, radiați din Registrul Oficiului Comerțului sau a celor declarați neeligibili (cazurile CJ APIA: Bihor, Galați, Maramureș, Timiș și Sibiu) sau a celor neeligibili (cazul CJ APIA Giurgiu).
Și lista problemelor nu se oprește aici: „Au fost acordate necuvenit ajutoare de stat pentru plata primelor de asigurare (HG nr. 756/2010), în sumă totală de 801.000 lei, ca urmare a faptului că beneficiarii au înscris în cererile de solicitare suprafețe de culturi nereale, care nu corespund cu cele înscrise în cererile unice pe suprafață – forma definitivă (forma coerentă) (cazul CJ APIA Arad) sau că au fost asigurate evenimente care exced prevederile cadrului legal reglementat (cazul CJ APIA Suceava), precum și a acceptării unor documente justificative care conțin date nereale cu privire la suprafețele cultivate sau a structurii culturilor asigurate (cazurile CJ APIA: Botoșani, Iași, Neamț și Suceava)”, se mai menționează în document.
De asemenea, Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă și cu privire la primirea și autorizarea la plată a cererilor depuse de fermieri după data de încetare (ajungere la termen) a duratei de aplicare a schemei de ajutor de stat și în contradicție cu prevederile legale (HG nr. 959/2013 și HG nr. 555/2014), care reglementau plata sumei alocate cu această destinație (cazurile CJ APIA: Argeș și Călărași), cât și cu privire la acordarea către unii beneficiari a unor sume necuvenite în ultimii trei ani calendaristici (cazul CJ APIA Botoșani) sau la nerespectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute de legislația în vigoare, în sensul că beneficiarul era contribuabil mare, neeligibil pentru această schemă (cazul CJ APIA Giurgiu).
„Au fost acordate necuvenit ajutoare de stat pentru plata rentei viagere agricole (Legea nr. 247/2010), în sumă de 39.000 de lei, unor persoane care erau decedate la data vizării carnetului de rentier (cazurile CJ APIA: Constanța și Ialomița) sau unor persoane care nu erau titulare ale dreptului de încasare ale acestui tip de ajutor (cazul CJ APIA Constanța)”, se mai menționează în Raport.
În plus, în cazul ajutorului de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă aprilie-septembrie 2015 (OG nr. 45/2015), la centrele județene s-au constatat plăți nelegale, în sumă totală de 4.068.000 de lei, ca urmare a nestabilirii, neînregistrării și nerecuperării debitelor provenite din ajutor de stat acordat necuvenit, debite stabilite prin actele de control întocmite de APIA în urma controalelor pe teren efectuate la beneficiarii persoane juridice care dețin bilanț contabil (cazul CJ APIA Alba), cât și ca urmare a acordării de compensații producătorilor agricoli care au formulat cereri de solicitare în care au prezentat date neconforme cu realitatea, referitoare la suprafețele și culturile calamitate (cazurile CJ APIA: Arad și Neamț).
Mai mult, o altă cauză a plăților nelegale, în acest context, a fost și cea a acordării ajutoarelor de stat în condițiile în care unitatea administrativ-teritorială nu a fost declarată ca fiind zonă calamitată (cazul CJ APIA Bacău), a înscrierii în cererile de plată a unor procente de calamitate mai mari decât cele înscrise în procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor (cazul CJ APIA Bacău) sau în baza unor documente justificative care nu prezentau concordanță între datele privind blocurile fizice/parcelele de teren afectate cu cele din cererile de solicitare ale fermierilor (cazurile CJ APIA: Bacău și Suceava). În același raport al Curții de Conturi, se mai vorbește de acordarea eronată a unor compensații mai mari decât valoarea pierderilor înregistrate de solicitanți (cazurile CJ APIA: Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Ialomița, Olt, Mehedinți, Sălaj, Suceava, Timiș și Maramureș).
Nu în ultimul rând, tot în acest context, vorbim de neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate referitoare la gradul de calamitare (cazurile CJ APIA: Călărași, Dâmbovița, Galați) sau de întocmirea proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor cu nerespectarea legislației pentru situațiile de urgență (cazul CJ APIA Călărași).
În ceea ce privește ajutoarele naționale tranzitorii (OUG nr. 3/2015), centrele județene (CJ) au plătit nelegal 1.361.000 lei către beneficiari care erau decedați la data efectuării plății ajutorului de stat sau care au prezentat documente justificative neconforme/lipsă pentru a atesta dreptul la sprijin (cazurile CJ APIA: Alba, Iași, Dâmbovița, Suceava, Sălaj, Sibiu și CJ Timiș), către firme radiate din evidența Oficiului Registrului Comerțului la data efectuării plăților sau care au fost radiate în perioada cuprinsă între data depunerii cererilor unice de plată și data emiterii deciziilor de plată (cazuriile CJ APIA: Alba, Bistrița-Năsăud, Gorj, Suceava, Maramureș, Sălaj, Satu Mare), respectiv către beneficiarii care au solicitat această formă de sprijin, atât ca persoane fizice, cât și ca persoane juridice (cazul CJ APIA Suceava).
APIA centrală are probleme cu evidența contabilă a ANT-urilor acordate fermierilor
Auditorii Curții de Conturi a României au constatat că, la administrația centrală a APIA, abaterile au fost reflectate eronat în evidența contabilă a sumelor acordate fermierilor ca ajutoare naționale tranzitorii.
„În consecință, balanța de verificare contabilă și situațiile financiare întocmite la data de 31.12.2016 au prezentat un sold nereal al contului «Sume de primit de la MADR – bugetul de stat», în valoare de 1.385.606.000 lei, iar rulajul debitor al contului «Finanțare de la bugetul de stat a subvențiilor» și rulajul creditor al contului «Rezultatul reportat» au fost majorate nejustificat cu suma de 217.000 lei”, se mai menționează în document.
Printre altele, raportul CCR conține și informația potrivit căreia, în perioada 2015-2016, „APIA a efectuat plata contravalorii rentei viagere aferente campaniilor 2010, 2011 și 2012 fără să procedeze la verificarea dosarelor de rentă sau să solicite rentierului depunerea unor documente în baza cărora să se dispună efectuarea sau reluarea plăților”, situație care, în viziunea auditorilor, a condus atât la plata unor sume pentru care s-a prescris dreptul la acțiune al beneficiarului, cât și la efectuarea de cheltuieli poștale nejustificate.
„Din analiza dosarelor de rentă viageră a rezultat că APIA nu a analizat toate documentele existente în dosarele depuse de rentieri, astfel că nu s-a sesizat faptul că unele carnete de rentier nu sunt vizate anual și că, în unele cazuri, datele de identificare ale solicitantului de rentă nu sunt identice în toate documentele depuse”, spun auditorii CCR.
Ca recomandări din partea Curții de Conturi la cele constatate la APIA, amintim aici înregistrarea corectă în evidența contabilă a sumelor acordate sub formă de ajutoare naționale tranzitorii și întocmirea unei monografii actualizate, în concordanță cu legislația în vigoare privind evidența contabilă a acestor forme de sprijin acordate de la bugetul de stat, precum și organizarea inventarierii prin menționarea datelor obligatorii privind gestiunile supuse inventarierii, perioadele alocate acesteia, menționarea gestiunilor supuse inventarierii pentru toate categoriile de active, precum și emiterea de către gestionar a declarațiilor aferente, verificarea și solicitarea confirmărilor conturilor de creanțe și datorii care dețin ponderea valorică semnificativă în totalul soldurilor acestor conturi.
Totodată, „trebuie avută în vedere verificarea și certificarea anuală a conformității documentelor depuse de către solicitanții rentei viagere agricole”, în scopul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, documente justificative care stau la baza efectuării plății rentei viagere agricole.
Nu în ultimul rând, APIA ar trebui să dispună efectuarea unor verificări de specialitate la toate centrele județene APIA, în vederea identificării eventualelor încălcări ale legislației aplicabile în domeniu și a consecințelor de natură financiară care au afectat bugetul de stat, cât și să se întreprindă măsuri pentru recuperarea sumelor decontate nelegal și virarea lor la bugetul de stat.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MADR, înființată în baza Legii nr. 1/2004, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu prevederile actului normativ amintit, APIA este „autoritate națională competentă responsabilă pentru derularea eficientă, efectivă și transparentă a operațiunilor financiare privind fondurile nerambursabile alocate programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe, precum și pentru monitorizarea și controlul punerii adecvate în aplicare a programelor selectate”.
Agenția este condusă de un director general (numit prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale), care are calitatea de ordonator secundar de credite.
În subordinea Agenției, funcționează 42 de centre județene, cu personalitate juridică, conduse de directori executivi, numiți prin decizie a directorului general. Directorii executivi ai centrelor județene au calitatea de ordonatori terțiari de credite, pentru fondurile de la bugetul de stat, cu excepția cheltuielilor prefinanțate și cofinanțate prin schemele de plată din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) și schemele de plată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Structura organizatorică, numărul de centre locale pentru fiecare centru județean, regulamentul de organizare și funcționare, precum și statele de funcții ale centrelor județene se aprobă prin decizie a directorului general al Agenției, care stabilește și numărul de centre locale aferente centrelor județene.
INS: În ianuarie 2018, am plătit mai mult pe fructele proaspete, pe legume și conserve de legume, respectiv pe citrice
Fructele proaspete, legumele şi conservele de legume, precum şi citricele sunt mărfurile alimentare care au cunoscut majorările cele mai semnificative în ianuarie 2018, faţă de ultima lună a anului trecut, în timp ce, per total mărfuri alimentare, preţurile au crescut cu 0,64%, în aceeași perioadă, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii, cea mai mare creștere a fost înregistrată la fructele proaspete. Concret, acestea s-au scumpit în prima lună a acestui an cu 3,10%, în comparaţie cu luna decembrie 2017. Situația este similară și în cazul legumelor şi conservelor din legume, majorarea fiind de 2,58%, respectiv al citricelor şi al altor fructe meridionale. Totodată, preţul la fasolea boabe a crescut și el cu 1,58%, iar la cartofi, cu 1,32%.
Pe de altă parte, cele mai mari scăderi de preţuri au fost consemnate la ouă (-1,98%), zahăr (-0,52%) şi bere (-0,07%).
Rata anuală a inflaţiei a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79%, se mai anunță în comunicatul INS. Rata anuală a inflaţiei înregistrată la finalul lui 2017 este pusă pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% şi a celor nealimentare cu 4,11%, au mai adăugat analiștii INS.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Asta, în timp ce prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018.
Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.
Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare.
Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.
Daniel Buda: Primii 10 beneficiari ai plăților directe în agricultură acordate în România, persoane juridice cu capital străin, sunt libanezi și chinezi
În cadrul unei conferințe de presă pe care europarlamentarul PPE, Daniel Buda, a susținut-o marți, 13 februarie 2018, la Bistrița-Năsăud, acesta a afirmat, citat de Agerpres, că primele 10 persoane juridice care încasează subvenții pentru agricultură în România au capital din afara Uniunii Europene (finanțări libaneze, chineze etc.).
„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, a declarat Buda, citat de agenția națională de presă.
Potrivit afirmațiilor sale, nu mai puțin de 43 la sută din suprafața agricolă de la noi din țară se află, sub o formă sau alta, în proprietatea străinilor. Amploarea pe care a luat-o această situație neplăcută, în viziunea sa, i-ar transforma pe români în „căpșunari la ei acasă”.
„România este dată ca exemplu în Parlamentul European, cu vânzarea terenurilor: 43% se află în mâinile străinilor. Sunt profesor de drept, vă spun aşa: eu sunt proprietar pe acel teren, astăzi produc pe acel teren ce vreau, dacă vreau. (...) Dar de mâine, nu mai produc nimic în România şi mănânci numai de la mine din Germania sau din Olanda, sau din alte state. Aici este problema, faptul că acest teren va rămâne în nelucrare, pe deoparte, şi o să mănânci numai ce îţi dau eu, de dincolo. Şi nu poţi să intri pe terenul respectiv, pentru că eu sunt proprietar pe acel teren. (...) O să devenim căpşunari la noi acasă în scurt timp, pentru că sunt unii care fac şi investiţii pe chestiunea asta”, a afirmat Daniel Buda.
Interpelat de jurnaliști dacă un act normativ de reglementare (n.r. - cum s-a vrut să fie și Legea 17) nu ar putea declanşa procedura de infringement faţă de România, cum este cazul Ungariei, eurodeputatul a răspuns că se poate prelua un model restrictiv, care se aplică în statele europene vestice, pentru a nu exista reproşuri la adresa României.
„No, şi? (...) Păi dacă în Franţa, ca să cumperi un teren agricol, trebuie să stai 10 ani în zona respectivă, trebuie să fii căsătorit cu o franţuzoaică, trebuie să demonstrezi că eşti fermier activ, eu nu fac altceva decât să preiau condiţiile din Franţa şi să le pun în România. Nu trebuie să reinventez roata. Şi atunci o să vedeţi că nu o să se mai poată cumpăra terenul aşa cum se cumpără acum, pentru speculă. Trebuie să iau un model care mi se pare mie cel mai eficient şi, aş spune, cel mai restrictiv, până la urmă, pe care să îl import încoace. Cine va putea să îmi reproşeze mie, de exemplu, că am importat modelul francez, care este în funcţiune şi care este bine merci?”, a mai spus Buda.
Întrebat fiind câte dintre cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.
„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni, să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul lunii ianuarie a.c., în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).
Daniel Buda este un politician român, parlamentar, deputat de Cluj din 2004 ales pe listele PD, care a devenit ulterior PDL. Acesta a fost reales în 2008 în circumscripția electorală nr. 13 (Cluj), colegiul uninominal nr. 2, Cluj-Napoca, în legislatura 2008-2012 ocupând funcția de președinte al Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități din cadrul Camerei Deputaților din Parlamentul României. În legislatura 2004-2008, Daniel Buda a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Muntenegru, Republica Slovenia, Republica Panama și Statul Plurinațional Bolivia. În legislatura 2008-2012, Daniel Buda a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Ungaria și Republica Arabă Egipt.
Europarlamentarul este absolvent al Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, al Facultăţii de Drept, Universitatea Babeş-Bolyai şi doctor în Filosofie al aceleiaşi universităţi.
Citeşte mai mult ...
Pierderile la principalele soiuri pentru struguri de vin se mențin și în intervalul 9-11 februarie 2018. În cazul grâului şi orzului, starea lor de vegetație este în prezent în curs de decălire
Potrivit Jurnalului Agricol întocmit de specialiștii ASAS, valabil până luni, 12 februarie 2018, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin, pierderile rămânând și ele la nivelul înregistrat anterior: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), respectiv Muscat Ottonel (19%).
Nici culturile pomicole nu au pornit în vegetație, excepție făcând soiul de migdal Sandi și soiurile de piersic Springold și Springcrest de la SCDP Constanța, respectiv speciile lonicera și socul de la ICDP Pitești Mărăcineni.
În ceea ce privește pierderile, la SCDP Constanța, la specia piersic, procentul mugurilor de rod afectați au fost de 21 la sută în cazul soiului Cardinal, la Springcrest (17%), la Redhaven (11%), Southland (17,5%). La specia cais, procentul de muguri de rod afectați sunt de patru la sută în cazul soiului Neptun, Goldrich (5%), Mamaia (6%).
„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, au ținut să ne liniștească specialiștii ASAS.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește culturile de câmp, în cazul grâului şi orzului, starea lor de vegetație este în prezent în curs de decălire, în timp ce atacul de boli si dăunători este la un nivel staționar, la fel și pierderile.
Pomicultură
Starea de fapt în ziua de 12 februarie 2018
Temperatura în zonele pomicole (minimele zilnice): ICDP Pitești, Mărăcineni -1,4 grade Celsius; SCDP Băneasa 0,4 grade Celsius; Bistrița -0,9 grade Celsius; SCDP Constanța 0,4 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 0,8 grade Celsius; SCDP Geoagiu 1,3 grade Celsius; SCDP Iași -1,0 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu -0,5 grade Celsius; SCDP Voinești -0,4 grade Celsius.
La piersic, în urma temperaturilor înregistrate în ultima perioadă, în timpul zilei de 8 februarie 2018 la SCDP Constanța (temperatura maximă de 10 grade Celsius și temperatura minimă de 7 grade Celsius) s-a constatat umflarea mugurilor de rod și pornirea mugurilor vegetativi, la soiurile Springold și Springcrest.
La ICPD Pitești - Mărăcineni - la speciile lonicera și soc, din cauza temperaturilor înregistrate în ultima perioadă, luni 12 februarie 2018, s-a constatat umflarea mugurilor de rod și pornirea mugurilor vegetativi.
Sursele de informare: pentru datele meteo ANM București și pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.
Viticultură
Starea de fapt la data de 9 februarie 2018.
Temperatura în zonele viticole (minima absoluta): I. Podisul Transilvaniei (podgoria Tarnave 1,0 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iasi -1,9 grade Celsius, podgoria Odobesti -0,3 grade Celsius, podgoria Dealul Bujorului -0,5 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa 1,0 grade Celsius, centrul viticol Valea Călugărească -1,0 grade Celsius, podgoria Stefanesti -0,7 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat 2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar 3,6 grade Celsius).
Până la momentul raportării, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin. În podgoria Iași, în urma finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetescă regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă - Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).
„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, recomandă specialiștii Academiei.
Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, amintim ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.
Starea de fapt la data de 10 februarie 2018.
Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Târnave -1,0 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași -3,3 grade Celsius, Podgoria Odobești -1,3 grade Celsius, Podgoria Dealul Bujorului -1,5 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (Podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -1,0 grade Celsius, Centrul viticol Valea Călugărească -0,8 grade Celsius, Podgoria Ștefănești -2,1 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (Podgoria Miniș-Maderat -2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar -1,7 grade Celsius).
Și în această zi de raportare, culturile viticole nu porniseră în vegetație, însă pierderile se mențin. În Podgoria Iași, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).
„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, își mențin recomandările specialiștii ASAS.
Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, amintim și de această dată ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.
Starea da fapt la data de 11 februarie 2018.
Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (Podgoria Târnave -1,2 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (Podgoria Iași -2,8 grade Celsius, Podgoria Odobești -0,5 grade Celsius, Podgoria Dealul Bujorului -2,0 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (Podgoria Dealu mare/centrul viticol Pietroasa -2,0 grade Celsius, Centrul viticol Valea Călugărească -0,4 grade Celsius, Podgoria Ștefănești -0,4 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (Podgoria Miniș-Maderat -2,0 grade Celsius); VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar +1,4 grade Celsius).
Până la data de 11 februarie 2018, culturile viticole nu au pornit în vegetație, însă pierderile se mențin. În podgoria Iași, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin: Fetească albă (70%), Fetească regală (30%), Muscat Ottonel (19%) și de masă: Gelu (26%), Chasellas dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).
„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, rămân recomandările celor de la ASAS.
Ca surse de informare pentru întocmirea raportului aferent acestei zile, cei de la ASAS au menționat ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, INCDBH Ștefănești.
Culturile de câmp
Analiza intervalului 9 februarie 2018 (ora 15:00) - 12 februarie 2018 (ora 14:00).
Deși temperaturile din perioada monitorizată au fost local mai scăzute decât cele din intervalul anterior de analiză, ele nu sunt de natură să creeze noi probleme culturilor de toamnă, în ciuda faptului că gradul de călire a scăzut destul de mult în intervalul precedent. Precipitații moderate au căzut sub formă zăpadă, dar grosimea stratului nou format nu a fost suficientă pentru o protecție termică decât în nordul Moldovei (unde era deja existent din intervalul anterior de analiză) și eventual în Dobrogea (http://www.meteoromania.ro/anm2/).
Temperatura aerului înregistrată la Fundulea a avut o valoare maximă de 8,8 grade Celsius la data de 9 februarie 2018, ora 16:00), respectiv o valoare minimă de - 0,6 grade Celsius în data de 11 februarie 2018, ora 9:00. În ceea ce privește precipitațiile cumulate în intervalul considerat, acestea au fost de 1,5 mm.
„În cazul rapiței, starea de vegetație se prezintă în felul următor: vulnerabilitate la eventuale noi valuri de frig. Cu privire la atacul de boli și dăunători, acesta este staționar, la fel și pierderile”, au menționat în încheiere specialiștii ASAS.
Daea vrea să „mobileze” acțiunea de prevenire a căderii grindinei prin achiziția a două escadrile de avioane. Cel mai ieftin Cessna 340 (second hand) costă 160.000 USD, neechipat
Atunci când ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, nu lucrează „pentru veşnicia întunericului”, ci „pentru consistenţa luminii”, ideile investiționale vin una după alta, așa cum este și cazul celui de achiziție a două escadrile de avioane (între 24 și 48 de bucăți, depinzând de nevoi), aparate destinate „luptei” împotriva grindinei.
Până în 2020, cele două escadrile de avioane (cele mai utilizate în astfel de misiuni sunt Cessna 340) ar trebui să fie în hangare și gata de acțiune.
„Anul acesta, vom merge la 65 de puncte de lansare, sunt stabilite punctele respective, şi în viitor, din anul 2019, începem să mobilăm cu alte metode această acţiune de prevenire a căderii grindinei. Ne gândim la două escadrile de avioane care să intre în aceste zone unde ştiinţa descoperă că este un pericol şi să facem faţă, urmând ca până în 2020 să acoperim întreaga ţară. Această acţiune nu va neutraliza, ci va acoperi şi culturile din ţară. Este greu să stăpâneşti natura. Nimeni nu are cheia naturii pentru că, dacă am avea-o, am putea fi mai mult decât ce suntem astăzi, dar nu ne propunem şi nici ştiinţa nu îşi propune, pentru că nu poate, cu atât mai mult un ministru, care este angajat zi de zi în munca lui. Nu ne lăsăm la mâna naturii, suntem în cadrul ei, iar agricultura ţării se desfăşoară tot timpul sub zodia riscului”, a afirmat Daea într-un interviu acordat Agerpres.
La nivel mondial, singura inovaţie validată pentru producerea artificială a ploii este procedeul însămânţării norilor, asemănător cu cel antigrindină. În cadrul acestui proces sunt utilizate atât zăpada carbonică, cât și iodura de argint sau nuclee de condensare hidroscopice, elemente care favorizează formarea cristalelor de gheaţă sau a picăturilor de ploaie. Injectarea se poate face atât din avioane cât si de la sol.
Un avion Cessna 340, neechipat, second hand, costă în prezent între 159.000 și 260.000 de dolari.
Un calcul simplu relevă că 12 aparate la mâna a doua (după cum suntem deja obișnuiți prin achiziția de F16 second hand) ar costa aproape 6,3 milioane de dolari, fără costuri de mentenanță și pilotaj (aproape 4 milioane de dolari, cât costa operarea unei flotile asemănătoare într-o provincie canadiană).
O soluție de reducere a costurilor din bugetul de stat ar fi parteneriatul public-privat sau asocierea directă a companiilor de asigurări agricole. Un exemplu elocvent este cel al provinciei Alberta din Canada. Acolo, companiile de asigurări s-au reunit și au creat societatea non-profit Alberta Severe Weather Management, care marchează cel de-al 20-lea sezon al programului de eliminare a grindinii și care costă aproximativ 4 milioane de dolari pe an.
Până la începutul lunii august 2017, în sezonul de combatere a grindinei aferent anului trecut au avut loc peste 54 de acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 de rachete antigrindină.
Raport asupra inflației, BNR: Grupa legume-fructe, răspunzătoare de o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare. Suntem deficitari la randamente (mere și tomate)
Cu toate că există situații în care contribuțiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc (atunci când vorbim de fructe exotice, de cafea și cacao), situație explicabilă pe seama condițiilor climaterice ale țării noastre, în cazul categoriilor de produse legume și fructe, deficitele înregistrate în balanța comercială ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanțul de producție, în special în amonte, se precizează în Caseta 2, Surse ale deficitului comercial cu produse alimentare, categoria legume-fructe, parte a Raportului asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017.
Potrivit analiștilor BNR, chiar dacă România are o tradiție locală recunoscută în ceea ce privește producția de mere, struguri, tomate, cartofi, dar și potențial în acest sens, surprinzător, în cazul grupei de fructe-legume, aceasta este răspunzătoare de o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare.
Două dintre cauzele situației actuale ar fi atât stagnarea majorării randamentelor (la mere și, în special, la tomate), la care se adaugă restrângerea suprafețelor cultivate.
„Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor. De exemplu, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei”, se menționează în Raport.
Analiștii BNR au mai precizat că, în general, producţia de legume şi fructe se plasează mult sub potenţial, în condițiile în care activitatea investiţională precară a fermierilor se reflectă negativ pe multiple paliere: mecanizarea lucrărilor, realizarea irigaţiilor, tratarea terenurilor cu îngrăşăminte, construcţia de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantaţiilor pomicole şi viticole îmbătrânite cu plantaţii noi cu specii performante, insuficienţa spaţiilor de depozitare etc.
„În consecinţă, de multe ori, este mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi şi calitativi corespunzători”, se precizează în document.
Țara noastră s-a menţinut pe deficit în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2017, exporturile avansând cu doar 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2016, până la 4,453 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 5,211 miliarde de euro, un plus de 9,5%, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
În primele trei trimestre ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.
Potrivit datelor MADR, în perioada menţionată au fost importate peste 6,57 milioane de tone de produse agroalimentare, cantităţile exportate fiind de aproape două ori mai mari la 9 luni, respectiv de 11,85 de milioane de tone.
Raportul asupra inflației din trimestrul IV 2017 a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din data de 7 februarie 2018, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 1 februarie 2018.
2017: Au fost abatorizate mai multe porcine, ovine și caprine
În comparație cu anul anterior, numărul sacrificărilor de porcine, ovine şi caprine a înregistrat o creştere la nivelul anului 2017, în vreme ce la bovine şi păsări s-au înregistrat scăderi, conform informațiilor publicate vineri, 9 februarie 2018, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Concret, la categoria porcine, majorarea pe întreg anul 2017 a fost de 15,3%, în timp ce la ovine şi caprine saltul a fost de 27,4%, în comparaţie cu datele rezultate în anul 2016.
Potrivit INS, tot anul trecut, s-au consemnat diminuări ale sacrificărilor în cazul bovinelor (-4,4%) şi al păsărilor (-1,7%).
În ceea ce priveşte greutatea în carcasă, s-au înregistrat creşteri la toate speciile de animale şi păsări: ovine şi caprine (+60,6%), bovine (+10,2%), păsări (+8,07%) şi porcine (+8,02%).
Datele INS arată, totodată, că, în luna decembrie 2017, faţă de acelaşi interval din anul anterior, numărul ovinelor şi caprinelor sacrificate în abatoare a scăzut cu 1,7%, crescând doar la bovine (+1,3%). În cazul porcinelor, există scădere de 4,9% şi la păsări de 4,4%.
Totodată, greutatea în carcasă a urcat cu 2,3% în cazul bovinelor, dar s-a diminuat la porcine (-4,7%) şi la ovine şi caprine (-0,5%). La păsări, greutatea în carcasă a rămas constantă.
Publicitate
Revista
