ACUZE. Nicolae Sitaru, membru marcant în stafful LAPAR, acuză direct șefiile din ultimii ani ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru neimplicarea în susținerea financiară a apartenenței organizațiilor de fermieri români la COPA COGECA, o puternică organizație de lobby de la Bruxelles, și face apel la unitate, astfel încât toate organizațiile din sectorul agroalimentar autohton să se unească sub o singură umbrelă, potentă financiar.
„Fac un apel la unitate a tuturor asociațiilor profesionale din România să încercăm o dată pentru totdeauna să ne unim într-un efort de a putea reprezenta cum trebuie fermierul din România în fața instituțiilor de la Bruxelles. Din păcate, cei care știu, noi am fost primiți de vreo trei ori până acum la COPA COGECA și am fost dați afară de vreo două ori pentru neplata cotizației”, a afirmat Sitaru în deschiderea congresului „Fermieri pentru fermieri”, organizat joi, 25 ianuarie 2018, la București. „Cred că, din păcate, Ministerul Agriculturii, ministrul Agriculturii, oricare a fost el, nu ne-a dorit niciodată puternici. O organizație foarte puternică în România nici măcar domnul (n.r. - Valeriu) Tabără (n.r. - nu a reușit să pună bazele), dacă tot este în fața mea, aici... ”.
Tot el a precizat că o organizație puternică de fermieri în România ar face „mult bine” mediul agricol din România și consideră că ar trebui să preluăm un model de la francezi.
„(...) că tot Arnaud (n.r. - Perrein) este francez și tot vorbește el despre cotizația voluntar-obligatorie cum se întâmplă și în Franța; nu inventăm noi roata. Așa se întâmplă acolo și cred că așa este bine. Astfel, sarcina aceasta a finanțării asociațiilor profesionale să fie mai mică pentru fiecare fermier și să ajungă pentru reprezentarea noastră și la Bruxelles”, a adăugat Sitaru. „Problema cu reprezentarea noastră la Bruxelles este celebra cotizație care ajunge pe la vreo 500.000 de euro și, deocamdată, nicio organizație profesională din România nu a fost în stare să strângă acești bani în fiecare an și să se ducă cu ei la Bruxelles. Asta înseamnă că trebuie s-o facem împreună, împreună toate organizațiile și cu mâna întinsă către ministrul Agriculturii”.
Conform aprecierilor fermierului român, soluția propusă de francezul Arnaud Perrein i-ar scuti pe omologii săi „de o umilință” și „de situația de a ne duce cu căciula-n mână în fața ministrului” (n.r. - Agriculturii), oricare ar fi el, pentru a-i cere banii necesari achitării cotizației la COPA COGECA.
Și asta, în ciuda orgoliilor producătorilor agricoli de la noi din țară.
„Deși (...) spunem că suntem fermieri mari și tari, când ajungem să fim reprezentanți acolo, nu suntem. (...) Deocamdată, trăim în România, câteodată, cu prea multe orgolii, și ar trebui să le lăsăm la o parte și să încercăm să vedem care este soluția ca, împreună, să fim o voce unitară la nivelul țării”, a conchis el.
Agrostar se opune finanțării de la stat
Încă din 2016, Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe Agrostar afirma prin vocile sale autorizate că nu era de acord cu intenția de pe atunci a MADR de a modifica HG privind acordarea de cotizații unor organizații profesionale din domeniul agricol și agroalimentar, pentru reprezentare în cadrul structurilor europene, în scopul decontării serviciilor lingvistice în valoare de peste 2,8 milioane lei, anual, bani ce se acordă de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii.
„În primul rând, doresc să subliniez faptul că Agrostar nu susține acordarea acestor cotizații de la bugetul de stat către niște entități private cum sunt organizațiile profesionale și considerăm că acești bani, dacă sunt disponibili la bugetul de stat, pot fi folosiți pentru susținerea agricultorilor. Totodată, ne întrebăm cât de independente vor mai fi aceste organizații, dacă ele primesc bani de la bugetul de stat, prin MADR? În plus, organizațiile care urmează să primească acești bani nu trebuie să justifice cum i-au cheltuit. Prin modificările pe care le propune acum MADR, este eliminat criteriul de reprezentativitate. Ne întrebăm cine are interesul să dea cu orice preț acești bani, care sunt prinși în bugetul MADR pe anul acesta, unor organizații profesionale din domeniul agricol?”, declara secretarul general al AGROSTAR Horațiu Raicu.
Cei de la Agrostar mai consideră că dacă Ministerul Agriculturii dorește ca fermierii să fie reprezentați la COPA COGECA, atunci ar trebui reorientată atenția către Legea Camerelor Agricole.
„La COPA COGECA, sunt afiliate camerele agricole naționale ale statelor sau patronate puternice din agricultură, dar, din păcate, la noi această lege nu funcționează, din diferite motive. Noi, în sectorul agricol, nu avem un patronat, fapt ce ar trebui să pună semne mari de întrebare”, erau de părere șefii Agrostar.
În urma acordului exclusiv de testare, anul trecut, Summit Agro România a probat insecticidul unic de sol Trika Expert, în cadrul programului de testări al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), în trei locații din țară: Alexandria și Mihail Kogălniceanu, pentru porumb, și Belciugatele, pentru floarea-soarelui, anunță compania printr-un comunicat.
Trika Expert este un insecticid granulat, cu aplicare la sol, care conține în aceeași granulă lambda-cihalotrin 4 g/kg și îngrășământ microgranulat starter (azot 7%, fosfor 35%). Formularea acestuia – tip G Plus – este unică atât în România, cât și la nivel european. Substanța activă – lambda-cihalotrin –, în concentrație de 0,4%, este una dintre cele mai eficiente și cu efect de durată dintre toți piretroizii de pe piață. Dimensiunea uniformă și redusă a granulelor face ca fosforul să fie disponibil la rădăcinile nou-formate și astfel asimilabil aproape în totalitate. Produsul se aplică la semănat și creează un halou în jurul rădăcinilor pentru a preveni atacul multor dăunători (viermi sârmă, larve de Diabrotica, buha semănăturilor și cărăbușul de mai) la un număr de peste 40 de culturi.
„În ultimii ani, compania noastră a reușit să lanseze cel puțin unu-două produse noi pe an pe piața din România. Produsul lansat în 2017, Trika Expert, este cu adevărat unic pe piața noastră. În principal la porumb îl văd ca o soluție reală pentru controlul viermelui sârmă (Agriotes) și al larvelor de Diabrotica. În plus, are omologare la peste 40 de culturi, este un produs care controlează cu succes și buha semănăturilor (Agrotis), dar și cărăbușul de mai (Melolontha). Rezultatele din teren au fost foarte bune, iar din reacțiile primite de la fermieri reiese că apreciază prezența pe piață a unui asemenea produs”, a declarat Alexandru Precup, președintele Summit Agro România.
În ceea ce privește continuarea testărilor, Alina Crețu, director executiv APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România), a declarat că acestea de vor desfășura și în 2018.
„Utilizarea soluțiilor inovatoare în agricultură reprezintă unul din scopurile principale ale testarilor în câmp APPR. Testăm anual produse utilizate în fermă pentru a găsi răspunsuri la provocările cu care se confruntă fermierii. Anul acesta a fost introdus în testările APPR și insecticidul granulat pentru sol-Trika Expert. Fiind necesare soluții noi pentru combaterea dăunătorilor din sol, interesul este unul major pentru a identifica adaptabilitatea și eficacitatea acestei soluții. Astfel de soluții noi sunt de interes major și vom continua testările și în 2018”.
În plus, ea a menționat că, anual, sunt testate genetic la porumb în până la 15 locații.
„Testările APPR la porumb au început în anul 2013, iar numărul hibrizilor testați variază între 100 și 150. Anual, efectuăm testări ale geneticii la porumb în 12-15 locații de testare, iar începând cu anul 2015 am început să efectuăm și testări pentru fertilizanți și produse de protecția plantelor. În aceeași măsură, suntem interesați de eficientizarea costurilor la cultura de porumb, dar și la celelalte culturi de interes major pentru agricultori”, a adăugat directorul executiv al APPR.
Summit Agro România este înfiinţată în anul 1997 şi face parte din Sumitomo Corporation cu sediul central în Japonia. Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România de compania Summit Agro, amintim: insecticidele – Mospilan și Inazuma, fungicidele – Cyflamid 5 EW, Topsin, Yamato, erbicidele – Nisshin, Targa Super şi fertilizanţii – Fertigofol Ultra, Sulfomax și BrasiPro.
Sumitomo Corporation are o istorie care datează din 1630, este prezentă în 116 ţări, cu peste 700 de sucursale, și are un număr de aproximativ 74.000 de angajaţi. Corporaţia desfăşoară activităţi în diferite industrii: extracția metalelor, transporturi şi sisteme de construcţii, mediu şi infrastructură, media, bunuri şi servicii pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă, resurse minerale, energie, produse chimice şi electronice.
Peste 2.000 de persoane aflate în dificultate din întreaga țară au primit o masă de Sărbători din partea Cris-Tim, care a donat 754 de coșuri pline cu bunătăți, anunță compania printr-un comunicat de presă.
Donația a fost realizată cu ajutorul implicării voluntare a peste 700 de români care, pentru a strânge produsele Cris-Tim în coșuri, au încărcat câte o poză, cu propria masă plină cu bucate, pe site-ul campaniei Masa de Crăciun.
Astfel, o simplă poză a adus bucurie persoanelor care nu cunoscuseră tradiția mesei îmbelșugate de Crăciun, aceștia primind sute de coșuri cu mâncăruri gătite, lactate și produse din carne cu Eticheta Curată ale brandurilor companiei: Matache Măcelaru, Bunea Haiducul, Bunătăți, Salam Săsesc, Gostat și Mugura.
Cris-Tim a dorit să fie mereu aproape de români, și mai ales de Sărbători, căutând să aducă un zâmbet și speranță în viața persoanelor nevoiașe, care au cea mai mare nevoie de alinare, un gând bun și o masă hrănitoare. Astfel, copii fără sprijin, persoane vârstnice singure și familii defavorizate au primit cu bucurie produsele care le-au umplut mesele de sărbători.
Campania s-a desfășurat în perioada 28 noiembrie – 22 decembrie 2017, în parteneriat cu organizațiile non-guvernamentale Niciodată Singur, SOS Satele Copiilor România și Crucea Roșie Română, care sprijină comunitățile de oameni care au nevoie de ajutor din întreaga țară.
„Credem că Sărbătorile sunt unul dintre cele mai importante momente în care să simțim căldura familiei și bucuria de a avea pe cineva alături. Ne-am dorit să redăm speranța și să umplem cu belșug mesele celor care nu cunosc tradiția sărbătorilor așa cum o știu alții”, a declarat Radu Timiș, președintele Cris-Tim.
„Cris-Tim este un business de familie, născut din munca susținută, sprijin și încredere în produsele oferite. Grija pentru oameni și responsabilitatea față de comunitate sunt în ADN-ul companiei, iar gestul de a împărți din produsele noastre persoanelor mai puțin norocoase a fost firesc. Le mulțumim foarte mult celor care ni s-au alăturat în campanie și au trimis fotografii, arătându-ne ce înseamnă mesele în familie și generozitatea. Îi asigurăm că vom continua să fim alături de persoanele în dificultate și de acum încolo”, a adăugat Valentin Nenu, Senior Brand Manager Cris-Tim.
Cu o istorie de peste 25 de ani, Cris-Tim este liderul pieţei româneşti de mezeluri, oferind întotdeauna consumatorilor săi produse sigure, proaspete și savuroase, realizate cu ajutorul celor mai moderne tehnologii de procesare şi prin sistemele de management al siguranţei alimentului (ISO 22000:2005), al protecţiei mediului (ISO 14001: 2004) și FSSC.
Cris-Tim a primit titlul de Trusted Brands in categoria produse din carne, în urma celui mai important studiu de piaţă asupra consumatorului în Europa, realizat de revista Reader’s Digest în 15 ţări, printre care şi România. Acest titlu a fost acordat pentru a 7- a oară consecutiv în 2015.
Area Sales Manager Crop Protection for North - West (BH, SM, SJ, MM) – 1 position; Centre (CJ, MS, BV, CV, HR, BN, AB, SB, HD) – 1 position; South - Est (CT, TL, BR, BZ, PH, IL, CL, DB) – 1 position; Oltenia (AG, GR, DJ, OT, VL, TR) – 1 position.
Purpose - Be responsible for delivering results and developing sales activities in represented business in the designated geographical area.
Key responsibilities - Managing the relationship and further development of the existing key customers, indirect and direct accounts; Active proposing sales initiatives for customers in specific area of the country; Managing of entrusted region according to general objectives of the company and representing the company in commercial and technical relations on dedicated region in cooperation with distributors, farmers and consulting companies; Contacts with colleagues from technical and commercial departments. Active participation in business teams, whose task is developing future strategies and decisions covering the whole country.
Competencies - Very good interpersonal & presentations skills, Orientation on reaching goals, Very good understanding of corporate mission/vision and corporate goals, Very good time management & planning skills.
Skills & Knowledge - 3 to 5 years’ experience with Crop Protection domain, Solid experience in Sales with distribution and direct customers, Education in Agronomy, Good knowledge of local agriculture industry, Strong networking & communication skills.
Driving license (cat.B) and ready to frequent travel.
Very good command of English. Other languages will be an advantage.
Very good computer skills (Word, Excel, PowerPoint).
You can send your CV to the following e-mail address: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Chiar dacă țara noastră deţine 33% din numărul total de exploataţii agricole la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește suprafața utilizată în agricultură, ţara noastră se află în spatele unor state precum Franţa sau Spania, a declarat, vineri, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, într-o conferinţă de presă.
Acesta a precizată că o singură ţară, Polonia, deține o pondere mai mare de 10% din total număr exploatații la nivel UE, și anume 13,2 la sută.
„Într-o perioadă scurtă de timp, de aproape şapte ani, la nivel european, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 26%. Suprafaţa agricolă a scăzut, dar foarte-foarte puţin, cu 0,1%, la nivelul unui an. Ce rezultă? Rezultă exploataţii agricole cu o dimensiune mai mare. Alte statistici foarte interesante se referă la repartizarea exploataţiilor agricole pe ţări. România deţine numărul cel mai mare de exploataţii agricole la nivelul Uniunii Europene. Deţinem 33% din numărul total de exploataţii agricole. O singură ţară, Polonia, cu 13,2%, are o pondere mai mare de 10% din numărul total de exploataţii. Celelalte ţări au un număr mai mic, indiferent de dimensiunea agricolă a ţării respective”, a afirmat Tudorel Andrei.
Conform spuselor sale, din punctul de vedere al suprafeţei utilizate în agricultură, cu 7,5%, România se află în spatele altor ţări, pe primele locuri fiind Franţa, cu 15,9%, Spania, cu 13,3%, Marea Britanie, cu 9,9%, Germania, cu 9,6% şi Polonia, cu 8,3%.
Nici oficialii guvernamentali și nici cei prezenți la dezbaterea organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) referitoare la Comunicarea Comisiei Europene (CE) privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii, din data de 11 ianuarie 2018, nu agreează ideea unei renaționalizări a Politicii Agricole Comune (PAC), iar Planurile Naționale Strategice (PNS) nu ar trebui să conducă la această direcție, atât în ceea ce privește PNDR, cât și partea de plăți directe.
Potrivit spuselor lui Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia unui amplu interviu transmis în direct pe pagina de Facebook @fermierului (disponibil și în prezent), ca urmare a faptului că fermierii s-au exprimat cu privire la PAC că devine din ce în ce mai mult descriptivă și penalizatoare, a fost înaintată o propunere potrivit căreia statele membre ale blocului comunitar ar urma să realizeze planuri strategice care vizează direct această politică.
„În principiu, concluzia ar fi următoarea: în baza unui obiectiv general la nivelul european al PAC, se dorește ca statele membre să-și constituie aceste planuri strategice care să fie mai adaptate nevoilor locale”, a afirmat Potor.
El a atras însă atenția că în cazul în care aceste Planuri Naționale Strategice (PNS) ar reprezenta un pretext pentru a naționaliza PAC, de a aduce decizia finală la nivelul statului membru și, prin naționalizare, să se înțeleagă acea contribuție masivă a fondurilor naționale în finanțarea obiectivelor PAC la nivelul fiecărei țări, atunci România nu este de acord cu generarea acestor planuri strategice la nivel național.
„Dacă reușim să păstrăm partea bună, cea care a fost exprimată, de flexibilizare, de adaptare la nevoile locale, acesta este un principiu sănătos și pe care putem să-l menținem. Nu ne dorim însă ca acesta să fie pretextul pentru o contribuție națională, mai ales că aceste PNS nu se referă numai la Pilonul II, ci și la Pilonul I, partea de plăți directe. Unii experți ar putea argumenta că, oricum, în momentul de față, Pilonul II face obiectul unui asemenea PNS – este vorba de PNDR (n.r. - Programul Național de Dezvoltare Rurală). Și asta, pentru că el a fost agreat plecând de la Regulamentul european și, ulterior, aprobat cu statul membru, dar asta s-a referit la Pilonul II, nu și la Pilonul I”, a continuat Alexandru Potor.
Convergență, dar nu pe bani naționali
Intrând în detaliu cu discuția, a fost atins și subiectul delicat al convergenței externe a plăților directe, prin compensarea cu bani de la bugetele naționale (pe fondul crizei generate de Brexit). Concluzia unanimă la care au ajuns participanții la eveniment a fost aceea că dacă se va ajunge și va fi acceptată această formă de reducere a diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește sprijinul PAC, România nu va fi de acord ca această convergență să fie realizată prin bani naționali.
„România va susține convergența pe partea comparativă între plăți directe. Este un subiect care deja generează la nivel european contradicții. Țările din Europa Centrală și de Est deja și-au exprimat poziția față de favorizarea convergenței plăților directe. În 25 ianuarie 2018, voi participa la Budapesta la o reuniune a Grupului de la Vișegrad în format 4+4, adică vor fi prezente și România, Bulgaria, Croația și Slovenia, alături de Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria, în care se va discuta despre poziția acestor țări față de Comunicare (n.r. - documentul lui Phil Hogan). În subiectul acesta, toate aceste țări tind să susțină o creștere a convergenței plăților directe. Asta este și poziția pe care o va susține România”, a mărturisit Potor. „S-ar putea însă să se ajungă la situația în care să i se spună unui stat membru că dacă își dorește să ajungă la același nivel de plată cu alte state, să folosească bani naționali. Or, lucrul acesta nu este de dorit și noi nu-l vom susține. Practic, ne dorim o convergență reală. Mai exact, din resurse financiare mobilizate în cadrul PAC, să ajungem la o echilibrare între statele membre. Altfel, convergența externă ar fi un cadou otrăvit. Am ajunge din nou la un dezechilibru. Resursele financiare pe care România ar putea să le utilizeze pentru altceva să fie duse spre o echilibrare a unei inechități la nivel european? Este ca și cum ai lua banii dintr-un buzunar și i-ai pune într-un altul”.
În viziunea reprezentanților marilor producători agricoli din România, „Comunicarea CE are un caracter orientativ și nicidecum obligatoriu pentru statele membre, comisia permițând statelor membre și chiar încurajându-le să-și dezvolte propriile politici agricole, conform caracteristicilor proprii”. De asemenea, fermierii sunt de părere că în concordanță cu conținutul Comunicării, „politica agrară trebuie făcută la nivelul fiecărei țări, iar limitarea/reducerea subvenției, pentru România, este o măsură inacceptabilă, măsură care este cerută de anumite state europene care au suprafețe arabile mici”.
„Această măsură afectează agricultura românească și competitivitatea pe piață, solicitându-se susținerea celor care fac performanță și aduc plusvaloare, punct de vedere împărtășit și de alte țări membre ale UE”, se mai arată într-un document al unei asociații de fermieri.
„Către un nou model de a obține rezultate și o PAC mai simplă”
Potrivit documentului „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, în modelul de atingere a obiectivelor pe care îl va presupune viitoarea PAC, Uniunea Europeană ar trebui să stabilească parametrii de bază în termeni de politici (obiectivele PAC, tipuri generale de intervenție, cerințe de bază), în timp ce statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare și să fie mai răspunzătoare de modul în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele convenite.
„Obiectivele PAC ar îndeplini obligațiile înscrise în Tratatul privind UE, dar și obiectivele și țintele deja convenite, de exemplu, cu privire la mediu și la schimbările climatice (COP 21), precum și o serie de ODD (n.r. - obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU). Atunci când pregătesc planuri strategice privind PAC, statele membre vor ține seama de instrumentele lor de planificare adoptate care își au sursa în legislația și politicile UE în domeniul mediului și climei. În același timp, statele membre ar fi responsabile de furnizarea unei monitorizări și a unei raportări credibile cu privire la performanțe, contribuind la asigurarea bugetului”, se menționează în Comunicare.
În cadrul capitolului „Către un nou model de a obține rezultate și o PAC mai simplă” din cadrul Comunicării se mai arată că un grad mai ridicat de subsidiaritate ar face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, în raport cu aceste obiective și ținte.
„Statelor membre le-ar reveni sarcina de a adapta intervențiile PAC pentru a-și intensifica contribuția la îndeplinirea obiectivelor UE. Statele membre ar menține structurile actuale de guvernanță - care trebuie să continue să asigure o monitorizare și un control eficace al atingerii tuturor obiectivelor de politică -, dar ar avea în același timp o influență mai puternică în ceea ce privește conceperea cadrului de conformitate și control aplicabil beneficiarilor (incluzând controalele și penalitățile).
„Pentru a spori valoarea adăugată europeană și a menține o piață agricolă internă funcțională, statele membre și-ar lua deciziile nu izolat, ci în cadrul unui proces structurat care s-ar materializa în întocmirea unui plan strategic privind PAC, care ar viza intervențiile din ambii piloni I și II, asigurându-se astfel coerența politicilor atât în cadrul viitoarei PAC, cât și cu alte politici. Modelul de realizare a obiectivelor va continua astfel să asigure condiții echitabile, menținând caracterul comun și cei doi piloni ai politicii. Comisia ar evalua și ar aproba aceste planuri în vederea creșterii la maximum a contribuției pe care o are PAC la îndeplinirea priorităților și a obiectivelor UE și la atingerea țintelor statelor membre în materie de climă și energie. Acest aspect este important pentru a se asigura menținerea unei abordări comune față de îndeplinirea obiectivelor în domeniul mediului și al climei în toate statele membre. Mai multă ambiție este singura opțiune de politică viabilă în această privință.
„Procesul de planificare ar trebui conturat mult mai simplu, rămânând în mod clar sub nivelurile de complexitate exemplificate de actuala programare în domeniul dezvoltării rurale. Aceasta înseamnă, mai concret, că ar trebui eliminate de la nivelul legislației UE elementele prescriptive privind conformitatea, precum detaliile măsurilor și regulile de eligibilitate pentru acestea. Simplificarea respectivă ar favoriza și abordările integrate și inovatoare și ar face cadrul de politici mai adaptabil și deschis la inovare.
„Aceasta înseamnă că PAC și planurile statelor membre ar trebui să se axeze pe obiective și pe rezultatele preconizate, lăsând suficientă marjă statelor membre și regiunilor să abordeze propriile caracteristici. În conformitate cu logica abordării Comisiei «buget axat pe rezultate», un viitor sistem de îndeplinire a obiectivelor ar trebui, așadar, să fie mai concentrat pe rezultate, să stimuleze subsidiaritatea oferindu-le statelor membre un rol mult mai important în a pune în aplicare schemele din cadrul PAC, în a urmări țintele realiste și adecvate convenite și în a contribui la reducerea sarcinii administrative legate de UE pentru beneficiari. Într-un astfel de context, opțiunile simplificate în materie de costuri și tehnologiile moderne oferă oportunități uriașe de reducere a acestei sarcini, în special în ce privește controalele. Ar trebui să li se permită fermierilor și cetățenilor deopotrivă să beneficieze de aceste progrese cu un cadru mai puțin prescriptiv.
„În acest mod, astfel cum s-a proclamat în Declarația de la Cork 2.0, arhitectura PAC în ansamblu ar asigura intervenții orientate în direcția îndeplinirii unor obiective economice, sociale și de mediu bine definite, reflectând totodată nevoile și aspirațiile teritoriilor în cauză.
„O altă funcție esențială a Comisiei ar consta, desigur, în supravegherea obținerii de rezultate și a respectării normelor de bază ale UE, precum și a angajamentelor internaționale în cadrul unui sistem bine conceput de audit și asigurare. În acest scop, procesul de asigurare ar trebui adaptat la cerințele unui mod de elaborare a politicilor orientat către rezultate, care include elaborarea și aplicarea unor indicatori solizi și măsurabili și a unei monitorizări și raportări credibile cu privire la performanțe”.
Regulamentul care simplifică - Omnibus
Nu în ultimul rând, în cadrul interviului s-a vorbit pe larg și despre Regulamentul Omnibus, mai exact Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor.
Despre modificările cu impact asupra agriculturii românești în perioada imediat următoare și care au la bază Regulamentul Omnibus, în cea de-a doua jumătate a interviului online.
Potrivit informațiilor exclusive primite pe surse de Revista Fermierului, joi, 11 ianuarie 2018, preşedintele Consiliului de Administraţie al SC Agricost SRL, Insula Mare a Brăilei, ar urma să facă un pas în spate de la șefia IMB, locul său urmând să fie luat de Sorin Cezar Dogaru, fost general manager al diviziei de agricultură InterAgro.
Contactat telefonic de redacția noastră, Dogaru a ținut să dezmintă informația.
„Nu, nu ați auzit bine, absolut deloc (n.r. - că ar prelua locul lui Lucian Buzdugan). Dezmint informația. Mie nu-mi place să apar prin ziare, prin reviste, cu chestii din acestea. Ați auzit greșit”, a afirmat Sorin Cezar Dogaru.
La începutul lunii noiembrie 2017, el confirma în presă că a părăsit InterAgro după 21 de ani de carieră în cadrul grupului, perioadă în care a coordonat operațiunile din agricultură derulate de omul de afaceri Ioan Niculae.
Înainte de a se alătura grupului fondat de Ioan Niculae, el a lucrat la începutul anilor 1990 tot în agricultură, în horticultură și cultura mare pentru IAS Ploiești și Sere Ploiești. Sorin Dogaru este licențiat în agronomie. El a urmat cursurile Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București pentru ca apoi să continue studiile prin cursuri de aprofundare în agronomie și gestiunea întreprinderilor în Franța, la Institutul Agronomic “Paris-Grignon”.
Am încercat să-l contactăm telefonic și pe Lucian Buzdugan, astfel încât să aflăm și poziția acestuia cu privire la informație, însă acesta nu a fost de găsit până la ora publicării articolului.
Lucian Buzdugan este unul dintre agronomii de seamă ai României și care, de mai bine de un deceniu, gestionează 58.000 de hectare.
Informație în curs de actualizare.
Ca urmare a demisiei lui Florentin Bercu, implicit a vacantării postului de director executiv al Pro Agro, conducerea federației lansează o provocare publică pentru toți cei interesați de preluarea acestei funcții de coordonare a aparatului executiv.
„Federația Pro Agro oferă șansa în mod transparent unei cariere de coordonare a aparatului executiv persoanelor interesate să accepte o astfel de provocare și lansează public invitația de a trimite CV-ul pentru funcția de director executiv pe adresa federatiei, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, se menționează într-un comunicat de presă al organizației.
Totodată, șefia Federației Naționale Pro Agro îi mulțumește oficial lui Bercu Florentin pentru activitatea desfășurată în calitatea de director executiv în cei șase ani de activitate, în care a pus în aplicare deciziile conducerii de reprezentare a intereselor producătorilor din agricultură, industria alimentară și serviciile conexe din România.
„Secretariatul executiv a fost coordonat de domnul Bercu Florentin de la înființarea federației și până în prezent, când a decis să accepte o nouă provocare, perioadă în care Pro Agro a cunoscut o dezvoltare și o consolidare a asocierii în agricultură și industria alimentara”, se mai menționează în document. „Domnul Bercu Florentin este unul dintre cei care au contribuit la dezvoltarea Federației Naționale Pro Agro, motiv pentru care îi mulțumim și îi urăm succes în cariera pe care o va urma”.
Federația Națională Pro Agro este o organizație profesională înființată în anul 2012 de și pentru producătorii din agricultură, industria alimentară și servicii conexe din România, în vederea promovării, reprezentării, susținerii și apărării intereselor membrilor organizațiilor profesionale reprezentative la nivel național în raport cu instituțiile europene și naționale, publice sau private.
Federația Națională Pro Agro este o organizație-umbrelă care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 16 organizații profesionale și interprofesionale afiliate, prin promovarea și sprijinirea unei economii rurale durabile în care agricultura este esențială pentru viitorul tuturor și este vocea producătorilor din acest sector, care constituie un important pilon al economiei naționale românești, reprezintă interesele și nevoile membrilor, coordonând și sprijinind organizațiile profesionale pe teme agricole, economice, juridice, fiscale, educaționale și sociale. Mai multe detalii, pe www.cnproagro.ro
În primul ciclu de producție a tomatelor în spații protejate, susținut prin programul de finanțare derulat în 2017 de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), s-au înscris 4.397 de beneficiari, iar în ciclul al doilea, 3.627 de beneficiari.
Potrivit documentului citat, după primul an de implementare (2017), au fost livrate pe piață peste 50.000 de tone de roșii proaspete de către 8.024 de legumicultori, beneficiari ai programului, suma plătită către aceștia în anul 2017 fiind de 23.667.674,62 euro.
„Cultivatorii de tomate în spații protejate vor beneficia și în acest an de schema de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector. Valoarea ajutorului este de 3.000 euro/beneficiar/an. Schema de minimis pentru acest an este similară anului 2017 și se va implementa de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ)”, anunță vocile autorizate ale MADR.
Decizia de continuare a finanțării era luată de Guvern încă din 20 decembrie 2017
Executivul de la București aproba încă din ședința de miercuri, 20 decembrie 2017, printr-o hotărâre, schema de „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate”, pentru anul în curs.
Resursele financiare necesare aplicării schemei sunt de 183 de milioane de lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 40 de milioane euro, și se asigură din bugetul pe anul 2018.
Schema de minimis pentru anul acesta este similară anului 2017 și se va implementa de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), iar potențialii beneficiari sunt producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008, respectiv producătorii agricoli persoane juridice.
Sumele se plătesc într-o singură tranşă. Pentru o evaluare eficientă a producției de tomate, a fost inclusă în cerere obligativitatea producătorilor de tomate ca la finalul recoltării să comunice DAJ cantitatea totală de tomate obținută pe suprafața de 1.000 mp.
Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată „Program susținere tomate, 2018” și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării. De asemenea, o altă condiție este cea de a obține o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.
Nu în ultimul rând, producătorii înscriși în program trebuie să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere, precum și să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.
În cea mai nouă postare pe propria pagină a unei rețele de socializare, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, laudă activitatea centrului local APIA Răcăciuni din Bacău, unde „din cei șase specialiști ai centrului, cinci erau la muncă”.
Șeful MADR a pornit marți, 9 ianuarie 2018, într-un alt periplu de-al său după cel de la Slatina, din 7 ianuarie a.c., unde a verificat starea de vegetație la orz, grâu și rapiță, respectiv după cele din data de 5 ianuarie 2018 de la Cervenia și de la Furculești, acolo unde i-a vizitat pe bătrânii din centrul de îngrijire din localitate și le-a oferit acestora șosete și pături de lână.
„Am plecat pe teren astăzi pentru a vedea starea culturilor din Bacău. În drumul meu, m-am oprit la centrul local APIA Răcăciuni, unde au fost înregistrați până acum 1.809 fermieri, din care au primit subvenții la zi un număr de 1.602 beneficiari.
În acest moment, din cei șase specialiști ai centrului, cinci erau la muncă, unul fiind în concediu. Șefa centrului, doamna Iliana Iroftie, este de profesie agronom cu o vechime în muncă de 35 de ani, fiind în APIA încă de la înființare.
Am avut surpriza plăcută să îi găsesc pe toți în fața calculatoarelor, procesând drepturile cuvenite pentru încă 100 de fermieri. Apreciez in mod deosebit devotamentul, munca si atitudinea acestor colegi față de fermieri și vreau să ii asigur de toată prețuirea mea”, a menționat Daea.
„Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018”, Elena Constantinescu, Sindicatul Național APIA
Aflată în prima linie a protestelor din fața Executivului de la finele lunii noiembrie 2017, Elena Constantinescu, președinta Sindicatului Național al APIA, mărturisea presei că protestatarii militează în continuare pentru o echitate atât în ceea ce privește nivelul de muncă, cât și în ceea ce privește salarizarea aparatului APIA central.
„Mulțumim pe această cale colegilor din sediul central care ne-au dovedit respectul și loialitatea lor atunci când au ieșit în stradă săptămâna trecută. Singura noastră solicitare pentru care am militat și vom milita în continuare este să fim salarizați conform Legii 1/2004 și noi, în continuare, să funcționăm ca o singură agenție. În Legea 1/2004 este vorba despre o agenție ca un tot unitar. Este singura doleanță a noastră și remarcați nemulțumirea salariaților APIA din toată țara”, a menționat funcționarul. „Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018. Domnul ministru (n.r. - Petre Daea) ne-a transmis să stăm liniștiți și să muncim. La îndemnul dumnealui am dat un răspuns chiar în ziua în care am protestat prim dată în fața MADR că muncim, că fermierii nu vor fi afectați, că plățile se vor efectua, ne-am organizat în așa fel încât activitatea APIA să decurgă în continuare la parametri normali”.
Ea a ținut să-i liniștească pe fermieri și să le comunice faptul că autorizarea plăților va continua să fie efectuată în parametri normali, în ciuda protestelor.
„Noi, salariații APIA, am stabilit ca munca să ne-o ducem până la capăt. Asta va însemna, probabil, nopți nedormite, dar noi ne vom face datoria în primul rând față de oameni, față de fermieri. Fermierii nu trebuie să sufere pentru nemulțumirile noastre, deși fermierii ne-au înțeles doleanțele, ne-au înțeles nemulțumirile și o parte dintre dânșii sunt aici, alături de noi. Oamenii nu vor suferi. Autorizarea plăților se va face în parametri normali, în timp util, pentru că, până la urmă, dezvoltarea unei exploatații agricole depinde în mare măsură de subvențiile de la UE, cât și de la statul român”, a conchis Mateescu.
Și Octavian Mateescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, preciza pe atunci că angajații APIA sunt în continuare alături de fermieri și le promite acestora că nu vor pune în pericol plata subvențiilor către aceștia.
„Asta în situația în care sperăm să ne rezolvăm și noi problemele”, a menționat el.
În vizorul gurilor rele și de Revelion
Nici la pauza dintre ani, Daea nu a avut liniște. Acesta a trebuit să ofere un punct de vedere oficial cu privire la participarea sa la petrecerea de Revelion de la Poiana Braşov.
Astfel, potrivit Agerpres, ca urmare a unor afirmaţii apărute în mass-media cu privire la participarea ministrului Petre Daea la „cea mai scumpă petrecere organizată în România, la Poiana Braşov”, pentru corecta informare a opiniei publice, ministrul Agriculturii făcea anumite precizări: „În perioada 29 decembrie 2017 - 2 ianuarie 2018, am ales să petrec, împreună cu soţia şi alături de fermieri din toată ţara, buni români, pe care am avut plăcerea să îi întâlnesc în noaptea dintre ani, un sejur în valoare de 4.630 lei/2 persoane, achitat cu factura HPV 55107/29.12.2017, la hotelul de 4 stele, Piatra Mare, în regim de demipensiune. Acesta a inclus şi cina festivă de Revelion (organizată într-o sală cu o capacitate de aproximativ 450 de persoane), eveniment la care au putut participa toţi cei care au avut rezervări şi au cumpărat pachetul turistic respectiv, la fel ca mine şi ca orice persoană interesată să petreacă la acest hotel.
De aceea afirmaţiile cu privire la faptul că a fost cea mai scumpă petrecere din România, la care au participat doar cei mai bogaţi români, sunt nefondate şi nu au o bază reală (...)”.
Este important ca starea bună de funcționare a utilajelor să fie menținută pe toată perioada anului, dar mai ales pe perioada campaniilor agricole. În perioada 8 ianuarie-28 februarie 2018, Titan Machinery România oferă fermierilor o verificare gratuită a utilajelor din portofoliu. „Echipamentele agricole pe care le comercializăm reprezintă o investiție care oferă încredere în forțele proprii fiecărui fermier. Cu ajutorul acestor utilaje, nu numai că fermierii își sporesc producția, dar își reduc și costurile pe termen lung. Pornind de la proverbul românesc conform căruia: „Omul își face iarna car și vara sanie”, putem spune că sezonul rece este un bun prilej pentru fiecare fermier să verifice și să-și asigure tehnic utilajele agricole pe care le are în fermă, pentru un randament optim, mai ales că acestea vor fi exploatate la potențial maxim în campaniile agricole ce vor urma”, a specificat Bogdan Constantin – specialist PR&Comunicare în cadrul companiei Titan Machinery România.
Combinele, sprayerele, tractoarele sau grapele trebuie verificate și spălate, iar micile defecțiuni reparate cât mai rapid.
Pentru a veni în ajutorul fermierilor din punct de vedere tehnic, Titan Machinery România oferă în perioada 8 ianuarie – 28 februarie 2018 o verificare gratuită utilajelor din portofoliu. Tot ceea ce-i rămâne de făcut fermierului în această perioadă este să apeleze la personalul calificat și la piesele de schimb de origine certificate, contactând reprezentanții Titan Machinery România pentru a programa o verificare.
Peste 70 de unități de service mobile acoperă întreaga țară
Verificarea gratuită a tractoarelor constă într-o diagnoză computerizată, în verificarea filtrelor, uleiului, instalației electrice, climei, încălzirii, scurgerilor de ulei, sistemului de direcție și nu în ultimul rând în orice altă reclamație venită din partea clientului.
Verificarea gratuită a combinelor constă în verificarea lanțurilor, curelelor, elevatorului central, elevatorului de boabe, melcului de retur, melcului de boabe, încălzirii, filtrelor, uleiului, scurgerilor de ulei.
Verificarea gratuită a cultivatoarelor constă în verificarea dălților, cuțitelor, rulmenților și discurilor.
Pentru a facilita aceste intervenții în perioada de iarnă, Titan Machinery România are pregătită o flotă de peste 70 de unități de service mobile, distribuite strategic în cele nouă centre regionale integrate, ce asigură o acoperire completă a țării din punctul de vedere al proceselor de service. „Fiecare echipament care pleacă la fermier este verificat în prealabil printr-un program special PDI (Pre Delivery Inspection) care are în vedere peste 120 de puncte și aspecte tehnice de verificat. Fiecare echipă de service este disponibilă pentru o informare corectă și completă asupra operațiunilor de servisare sau opțiunilor de echipare. Echipa de tehnicieni a companiei Titan Machinery România beneficiază de o experiență semnificativă și de o înaltă pregătire tehnică în cadrul celor 20 de programe de training susținute la sediile partenerilor noștri din Europa: Case IH, Case Construction, Väderstad etc.
Este bine înțeles faptul că proprietarii utilajelor sunt primii care pot controla mentenanța și menține starea perfectă de funcționare a utilajelor pe care le exploatează. De aceea este bine de știut că orice problemă apărută la utilaje trebuie rezolvată înainte ca acestea să fie depozitate pentru sezonul rece. Indiferent că este vorba despre o piesă uzată, o roată defectă, un disc rupt sau o problemă mai mare, acestea trebuie reparate la timp”, a precizat Bogdan Constantin. El a adăugat că este importantă, de asemenea, curățarea tuturor mașinilor agricole, nu numai curățarea tractoarelor și a combinelor. De pildă, semănătorile trebuie și ele curățate cu atenție, mai ales pe rampele de vacuum și pe paleții turbosuflantei, iar mașinile de erbicidat trebuie să fie depozitate cu instalațiile de pulverizat curate. Totodată, este recomandat ca utilajele, ori să fie depozitate într-un loc în care temperatura să nu scadă sub pragul de îngheț, ori apa să fie protejată cu un antigel.
„Toate aceste bune măsuri de pregătire a utilajelor pentru sezonul rece pot ajuta fermierul să economisească bani pe termen lung, întrucât le va menține noi mai mult timp și va avea o eficiență maximă a productivității”, a punctat reprezentantul Titan Machinery România, Bogdan Constantin.
Purpose: Be responsible for delivering results and developing sales activities in represented business in the designated geographical area.
Key responsibilities: Managing the relationship and further development of the existing key customers, indirect and direct accounts; Active proposing sales initiatives for customers in specific area of the country; Managing of entrusted region according to general objectives of the company and representing the company in commercial and technical relations on dedicated region in cooperation with distributors, farmers and consulting companies; Contacts with colleagues from technical and commercial departments.
Active participation in business teams, whose task is developing future strategies and decisions covering the whole country.
Competencies: Very good interpersonal & presentations skills, Orientation on reaching goals, Very good understanding of corporate mission/vision and corporate goals, Very good time management & planning skills.
Skills & Knowledge: 3 to 5 years’ experience with Crop Protection domain, Solid experience in Sales with distribution and direct customers, Education in Agronomy, Good knowledge of local agriculture industry, Strong networking & communication skills.
Driving license (cat.B) and ready to frequent travel.
Very good command of English. Other languages will be an advantage.
Contact: Raluca Tomiuc- HR Consultant, email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Very good computer skills (Word, Excel, PowerPoint).
Potrivit unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului (OUG) din 20 decembrie 2017, se ridică interdicția pășunatului în perioada 6 decembrie - 24 aprilie, pentru o parte din proprietarii animalelor domestice.
Pășunatul animalelor domestice va fi astfel permis pe perioada întregului an crescătorilor care sunt proprietari sau dețin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pășunează.
„Guvernul a stabilit, prin ordonanță de urgență, modificarea prevederilor art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecţiei fondului cinegetic. Potrivit noii reglementări, «se interzice păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepția cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deține cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deținătorului de teren pe care se pășunează»”, anunță Executivul de la București.
Vechea reglementare prevedea interdicția pășunatului pentru toți crescătorii de animale. Această interdicție ar fi putut să conducă la producerea de însemnate pierderi de animale prin mortalități, să creeze premisa renunțării la activitatea de creștere a animalelor, depopulării spațiului rural, dispariției locurilor de muncă și imposibilității asigurării hranei pentru populație.
De asemenea, aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru crescătorii de animale care sunt proprietari sau dețin cu orice titlu terenul agricol sau au acordul scris al deținătorului de teren pe care se pășunează, pe de o parte, iar pe de altă parte, așa cum s-a mai evidențiat, pierderile importante în rândul efectivelor de animale și reducerea veniturilor crescătorilor de animale ar putea determina consecințe negative sociale și economice.
Prin aplicarea actului normativ adoptat astăzi, România își menține calitatea de producătoare și exportatoare de produse de origine animală și va avea o contribuție semnificativă la creșterea produsului intern brut.
În zilele de 9 și 10 decembrie 2017, porcul crescut românește a fost în centrul atenției la Râmnicu Sărat. Asociaţia Fermierilor cu Investiţii în Sectorul Suin (AFISS) a organizat, în parteneriat cu Primăria, prima ediție a Festivalului „Pomana Porcului”. Evenimentul a animat micuțul oraș din județul Buzău, platoul de lângă primărie fiind luat cu asalt de râmnicenii veniți, cu mic, cu mare, să-i vadă pe artiștii care au asigurat distracția și voia bună: Aurel Moldoveanu, Mădălina Manolache, Mioara Velicu şi Irina Loghin. Având în vedere apropierea sărbătorilor de iarnă, colindele au acompaniat bunătățile tradiționale expuse spre degustare și vânzare de producători locali. Carnea de porc sau, mai bine zis, pomana porcului făcută la ceaun şi sarmalele în foi de varză au fost la mare căutare, însă nici preparatele din carne, din lapte, ouăle și mierea n-au dus lipsă de clienți.
Festivalul Pomana Porcului, de la Râmnicu Sărat, a dat ocazia producătorilor agricoli locali să se promoveze. Iar județul Buzău se poate lăuda cu mulți asemenea producători, și mici, și mari, iar câțiva au răspuns prezent Asociației Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin. „Fiecare zonă ar trebui să-și promoveze producătorii locali, indiferent de mărimea fermei, a afacerii. Consumatorul trebuie să ne cunoască și să cumpere produse românești”, este de părere Ion Iaru, un mic întreprinzător din Râmnicu Sărat. El a venit la evenimentul din centrul orașului cu produse din lapte și cu ouă de găină. Ion Iaru crește vaci, oi, porci, rațe, pui de carne și găini ouătoare. L-am întrebat cum îi merge, cum a fost anul acesta. A răspuns, simplu, „bine”. Da, îi merge bine pentru că, așa cum ne-a spus, de patru ani nu mai are credite la bănci, și-a pus pe picioare afacerea agricolă fără fonduri europene, iar acum își vede de fermă, procesează diverse produse care, din fericire, sunt căutate pe piața locală, ceea ce am remarcat și noi, văzând la standul producătorului cererea mare de caș, urdă și ouă. Acestea din urmă aveau și un preț atrăgător, 0,75 lei/ou.
La căsuța cu miere am găsit o familie de apicultori, dar nu dintre cei cu normă întreagă, pentru că, deocamdată, mierea nu aduce suficienți bani astfel încât oamenii să-și lase serviciile actuale. Ea, profesoară, el, medic, familia Gavrilă-Florescu și-a făcut cunoscute produsele obținute de la albine cu ajutorul târgurilor și expozițiilor. Festivalul organizat de AFISS a fost o surpriză plăcută pentru familia de apicultori, care și-ar dori să fie mai dese astfel de evenimente locale.
Și pentru că aceia care au dat strigarea pentru întâlnirea consumatorului final cu producătorul, pe platoul din fața Primăriei Râmnicu Sărat, sunt crescătorii de porci, normal că nu puteau lipsi tocmai ei. Miron Dascălu a adus „Bunătăți de la conac”, produse tradiționale din carne, naturale, neinjectate, cum îi place să zică, respectiv produse crud-uscate, produse ușor fierte și afumate. „Manifestarea aceasta, căreia i-am dat numele de „Festivalul Pomana Porcului”, este o oportunitate atât pentru noi, producătorii, cât și pentru consumatori, care au prilejul să afle despre produsele noastre și despre carnea de porc românească”, a punctat Miron Dascălu. El deține un grup de firme care controlează întregul flux, „de la furcă la furculiță” sau „de la sămânță până la om, pe masă”, dacă ar fi să-l citez pe omul de afaceri din Râmnicu Sărat, care a investit sume considerabile în zootehnie, terenul lucrat (aproximativ 300 ha) fiind puțin în comparație cu nevoile animalelor. În cadrul grupului există reproducție, o fermă cu 2.000 de scroafe și un circuit închis, precum și o fermă cu circa 60.000 de porci pe an. „Avem propriul abator (pentru porc și vită) și fabrică de procesare, iar de curând ne-am deschis la București un magazin, coop.ro, în care, pe lângă produsele noastre, vindem și preparate cum ar fi brânzeturi, de la alți producători din județul Buzău. Totodată, produsele noastre ajung în câteva magazine din Buzău alături de ale altor producători locali. Ne luptăm, prin asociațiile profesionale, să ajungem în galantar, să ne cunoască consumatorul. Există carne românească și ea trebuie să fie prezentă pe rafturile marilor lanțuri de magazine”, a precizat Miron Dascălu. Întreprinzătorul a profitat de suprafața de vreo 2 ha de viță-de-vie moștenită de la părinți în localitatea Podgoria (lângă Râmnicu Sărat), ca să producă și vin – Domeniul Dascălu, pe care îl valorifică atât în magazinul propriu, cât și prin intermediul unei alte afaceri – agroturism. Pe Valea Doftanei, la pensiunea Conacul Dascălu se găsesc toate produsele grupului buzoian.
Sufletul Festivalului „Pomana Porcului” a fost o femeie, cea care ține frâiele AFISS, dar și pe ale propriei ferme de îngrășare porci. Larisa Ene, președintele AFISS, a ținut să spună tuturor, în deschiderea evenimentului, că a dorit să aducă în atenția consumatorului fermierul mic și mijlociu, mai ales că asociația se adresează celor cu ferme de circa 10.000 de porci crescuți pe an. „Prin organizarea acestei prime ediții a Festivalului Pomana Porcului, ne-am apropiat de consumatorul final, i-am prezentat acestuia fermieri, oameni care fac produse tradiționale românești din materia primă crescută în România. Astfel, am venit în sprijinul fermierului, consideră Larisa Ene. Este importantă interacțiunea cu consumatorul final. Fermierul se face cunoscut, consumatorul îi cunoaște, încet, încet, produsele și mai apoi le poate identifica inclusiv în magazine. Este nevoie să înțelegem că trebuie să consumăm produse românești, realizate aici, în țară. Este spre binele tuturor, și al consumatorului, și al fermierului. Nu putem supraviețui unii fără alții. Supraviețuiește fermierul, cumpărătorul consumă un produs de calitate și așa aducem un plus tuturor.”
La prima ediție a Festivalului „Pomana Porcului”, am remarcat sloganul AFISS: „Porc crescut cu suflet de fermieri români, pentru români”. Evenimentul de la Râmnicu Sărat face parte dintr-o campanie de sprijinire a fermierilor mici și mijlocii, demarată de AFISS. „Este al doilea eveniment pe care-l organizăm în acest an. Primul a fost un turneu cu presa în câteva ferme membre ale asociației”, a specificat Larisa Ene.
Micul fermier continuă să sufere
De doi ani, crescătorii mici și mijlocii de porci trec printr-o perioadă dificilă. Prețul porcului nu acoperă costurile de producție. Chiar și în această perioadă, când, teoretic, se consumă foarte multă carne de porc, la poarta fermei prețul pe kilogramul de porc în viu este undeva la 5,2 lei, în timp ce costurile depășesc 6 lei/kg, în special în fermele cu investiții noi. Cu toată voia bună și bucatele alese de la Festivalul „Pomana Porcului”, nu puteam trece peste problemele din creșterea porcilor. „În ultimii doi ani, spune Larisa Ene, media nu a depășit 5 lei/kg viu. Am avut și prețuri de 3,5 lei/kg viu la poarta fermei. Acum, sunt probleme și din cauză că Pachetul 1 din măsurile de bunăstare a fost redus cu 25%. Banii din acest pachet ar trebui dați cât mai repede și, de asemenea, ar trebui să știm ce se întâmplă cu tăierile astea, ca să știm exact dacă mai avem ceva de recuperat sau nu din sumele respective. APIA a început deja să ceară crescătorilor refacerea cererilor inițiale pe bunăstare aferente anului 2017, ceea ce nu este normal, având în vedere că nu avem un răspuns definitiv de la Bruxelles asupra acestor tăieri. Fermierii își fac planuri de afaceri, au datorii de plătit și este firesc să știe dacă mai au ceva de recuperat sau nu.” Ce-i de făcut? Președintele AFISS susține că există soluții, dar ele sunt în mare parte în mâna autorităților. „Ar trebui să se accelereze Măsura 14. Sperăm să intre în vigoare de anul viitor. Fiecare porc ieșit din fermă de la începutul anului și care a beneficiat inclusiv în anul 2015 de măsuri de bunăstare, pentru care fermierii au cheltuit bani, trebuie să fie inclus în această măsură”, afirmă Larisa Ene. Ea a adăugat că fermierii au nevoie de măsuri economice adaptate nevoilor, în funcție de mărimea fermei. Cei mici și medii au necesități diferite de finanțare, comparativ cu marii fermieri. „Băncile ar trebui să finanțeze proiecte, planuri de afaceri și nu să ceară garanții locuințe și alte asemenea bunuri, pe care cei mai mulți dintre tinerii care vor să investească în zootehnie nu le au. Apoi, dobânzile sunt mari. Băncile ne înglodează cu dobânzi foarte mari și nu reușim să ducem mai departe investiția”, punctează președintele AFISS.
Necazul micului fermier e că nu are putere de negociere, nici în fața băncilor și nici în fața furnizorilor de input-uri. O soluție ar fi asocierea. Însă, ca să se asocieze, vrea să vadă beneficiile, să aibă măsuri legislative care să-l diferențieze de unul din afara unei forme de asociere. „Legea Cooperativelor nu poate fi pusă încă în practică din punct de vedere fiscal, cu toate că s-a publicat în Monitorul Oficial anul trecut, în iulie 2016”, arată Larisa Ene.
Încă o lege care ar fi putut fi benefică fermierului român, cea așa-zisă a supermarketurilor, nu funcționează. Nici despre cele 51% produse românești pe rafturile marilor rețele de magazine nu mai sunt vești.
Ce le rămâne producătorilor agricoli autohtoni? Poate că ar fi timpul să se unească și să ajungă direct la consumator, prin intermediul propriilor magazine, prin organizarea de târguri săptămânale sau de evenimente cum a fost și acesta de la Râmnicu Sărat, Festivalul „Pomana Porcului”.